EUROBAROMETRU 72 OPINIA PUBLICĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

TOAMNĂ 2009

RAPORT NAŢIONAL

România

Eur

obar

omet

ru 7

2 / T

oam

nă 2

009

– TN

S O

pini

on &

Soc

ial

Sondajul a fost cerut şi coordonat de către Direcţia Generală de Presă şi Comunicare. Raportul a fost elaborat pentru Reprezentanţa Comisiei Europene în România. Documentul nu reprezintă în mod necesar punctul de vedere al Reprezentanţei. Interpretările şi opiniile pe care le conţine aparţin exclusiv autorului.

Eurobarometru Standard

Comisia Europeană

1

Baza de date analizată în raport a fost produsă prin sondajul EB72. Pentru România, datele au fost culese între 30.10.2009 şi 11.11.2009 pe baza unui eşantion reprezentativ la nivel naţional de 1021 persoane de 15 ani şi peste. Marja de eroare a eşantionului este de +/- 3,1% pentru un nivel de încredere de 95%. Sondajul EB 72 a fost realizat sub coordonarea TNS Opinion&Social, la cererea Comisiei Europene. Datele au fost culese în cele 27 de state membre ale UE, cele trei ţări candidate - Croaţia, Turcia şi Fosta Republică Iugoslavă Macedonia -, plus Comunitatea Cipriotă Turcă. Pentru detalii tehnice de eşantionare, vezi în anexă specificaţiile metodologice ale TNS Opinion&Social. Autor al raportului naţional EB72 – Silviu MATEI

Director de Cercetare Centrul pentru Studierea Opiniei şi Pieţei Bucureşti, România

Autorul mulţumeşte doamnei Roxana Morea pentru întreg sprijinul acordat în editarea acestui raport.

Abrevieri EB Eurobarometru UE27 UE cu 27 de state membre, după aderarea României şi Bulgariei NSM12 Grupul statelor membre care au aderat la UE începând cu 2004, incluzând

România şi Bulgaria UE15 Grupul vechilor state membre UE

2

Cuprins Sinteza: Românii după un an de criză .................................................................................3 Evaluări şi aşteptări ale românilor privind calitatea vieţii ..................................................4

Satisfacţia referitoare la viaţa în general .............................................................................4 Starea economiei româneşti în context european................................................................6 Situaţia locurilor de muncă din România, în general, precum şi a propriului loc de muncă .7 Costul vieţii în România........................................................................................................8 Calitatea vieţii din România..................................................................................................8 Situaţia mediului înconjurător ...............................................................................................9 Aşteptări privind evoluţia situaţiei economice în ţară şi în Uniunea Europeană ...................9

Uniunea Europeană: cunoaştere şi imagine .....................................................................11

Gradul de cunoaştere a instituţiilor europene.....................................................................11 Încrederea în instituţiile naţionale şi europene ...................................................................13 Imaginea Uniunii Europene ................................................................................................15 Evaluarea apartenenţei României la UE ............................................................................16 Ce înseamnă UE pentru mine? ..........................................................................................19

Valori şi soluţii ideologice de stânga şi de dreapta..........................................................21 Concluzii ...............................................................................................................................24 Anexe ....................................................................................................................................26

1. Precizări metodologice ...................................................................................................26 2. Chestionar ......................................................................................................................30

3

Sinteză: Românii după un an de criză În România, anul 2009 va rămâne probabil în istorie nu numai ca un an de criză economică globală, dar şi ca unul caracterizat de un conflict politic de o intensitate majoră, atât între puterile statului, cât şi între forţele politice. În plan socio-economic, criza economică a adus disponibilizări în sistemul privat şi multe dezbateri despre cele care ar trebui efectuate în sistemul public. De asemenea, reducerea drastică a creditării, precum şi creşterea euro comparativ cu 2008 au afectat consumul populaţiei. Pe de altă parte, deşi la începutul anului 2009 se vorbea de întoarcerea românilor plecaţi să lucreze în spaţiul Uniunii, ca urmare a crizei economice, acest lucru nu s-a întâmplat într-o proporţie semnificativă astfel încât să aibă efecte interne sesizabile. Uniunea Europeană ca spaţiu socio-economic continuă astfel să genereze aşteptări în privinţa creşterii bunăstării fie în mod direct prin găsirea unui loc de muncă, fie indirect prin banii primiţi de la rudele care lucrează acolo. Punând în context, există aşadar premisele unei degradări subiective a calităţii vieţii în România în 2009. Studiul Eurobarometru standard realizat în noiembrie anul trecut confirmă acest fapt. Dacă indicatorul privind satisfacţia în ce priveşte viaţa rămâne constant la 47% între iunie şi noiembrie, evaluările privind situaţia economică internă, precum şi aşteptările privind mersul lucrurilor în următoarele 12 luni devin mai pesimiste. Astfel, în noiembrie, procentul românilor care credeau că economia naţională merge mai puţin bine decât media înregistrată în statele membre UE creşte cu 13 la sută, de la 75% în iunie la 88% la finalul anului. De asemenea, creşte procentul respondenţilor care apreciază că situaţia locurilor de muncă în România este mai puţin bună decât în celelalte state membre, de la 78% la 88%. Totuşi, percepţiile asupra costului şi calităţii vieţii se menţin la niveluri comparabile între iunie şi noiembrie. Pesimismul tradiţional al românilor referitor la situaţia internă se menţine şi în 2009, el chiar crescând între momentul de mijloc şi finalul anului, de la 23 la 29% în privinţa aşteptărilor privind viaţa în general, de la 41 la 45% privind situaţia economică internă, de la 26 la 31% pentru situaţia financiară a gospodăriei, de la 44 la 53% pentru situaţia locurilor de muncă din ţară şi de la 15 la 21% în privinţa propriului loc de muncă. În schimb, există o tendinţă de creştere a optimismului privind evoluţia în următoarele 12 luni a economiei europene, de la 18 la 21%. Prin comparaţie, la nivelul celor 27 de state membre, între mijlocul şi finalul anului 2009, există o stabilitate a indicatorilor referitori la aşteptările privind viaţa în general, situaţia financiară a gospodăriei, locul de muncă personal. La polul opus, la nivelul UE, creşte optimismul în ceea ce priveşte evoluţia situaţiei economice a ţării şi a locurilor de muncă. Criza economică nu a afectat încrederea în instituţiile europene nici în România, nici la nivelul întregii Uniuni. Mai mult chiar, în România se menţine nivelul mai ridicat al încrederii în instituţiile europene comparativ cu celelalte state, el fiind în creştere pentru Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană faţă de datele înregistrate în iunie . De asemenea, Uniunea Europeană are în continuare o imagine mai bună în România decât media înregistrată pe plan european. Se observă însă creşterea, faţă de mijlocul anului 2009, a asocierii Uniunii cu teme legate de prosperitatea economică (de la 29 la 35%) şi de protecţia socială (de la 17 la 22%). Principalele măsuri pentru ieşirea din criză favorizate de români pentru a fi adoptate de Uniunea Europeană privesc susţinerea mediului privat prin sprijinirea companiilor (mici 31%

4

şi mari 22%), investiţii în infrastructură (29%) şi educaţie (26%) şi, în mai mică măsură, sprijinirea persoanelor defavorizate (săraci 19% şi şomeri 18%). Evaluări şi aşteptări ale românilor privind calitatea vieţii

Satisfacţia referitoare la viaţa în general

Mai puţin de jumătate dintre români (47%) sunt mulţumiţi cu viaţa pe care o duc în prezent, în timp ce media europeană este de 78%. România se încadrează însă în grupul ţărilor din sud-estul UE cu nivel mai redus de satisfacţie în ce priveşte viaţa, alături de Bulgaria (38%), Ungaria (42%), Grecia (58%), Croaţia (63%). Acestora li se adaugă două ţări baltice – Lituania (55%) şi Letonia (57%) şi, ca o excepţie la restul ţărilor din vestul UE, Portugalia (53%).

Harta nr. 1: Satisfacţia în ce priveşte viaţa în general

Situaţia aceasta poate fi considerată însă stabilă, comparativ cu iunie 2009, când procentul românilor mulţumiţi cu viaţa personală era tot de 47%. Analiza pe categorii socio-demografice pune în valoare o diferenţă semnificativă în România, în privinţa satisfacţiei referitoare la viaţa în general, între bărbaţi şi femei. Astfel, 50% dintre bărbaţi – comparativ cu 44% dintre femei – sunt mulţumiţi cu viaţa pe care o duc. La nivel european, diferenţa este doar de un procent – 78% dintre bărbaţi sunt mulţumiţi şi 77% dintre femei –, reprezentând o diferenţă nesemnificativă statistic. De asemenea, tinerii sunt mai mulţumiţi cu propria viaţă decât persoanele mai în vârstă, atât în România, cât şi la nivelul întregii Uniuni Europene. Astfel, în România, 53% dintre persoanele sub 40 de ani se declară mulţumite de propria viaţă, în timp ce procentul scade la 42% - cu 11 puncte procentuale mai puţin – pentru categoria celor peste 40 de ani. La

5

nivelul UE, această diferenţă se menţine – 81% la 76% respectiv – chiar dacă este mai atenuată (doar 5 puncte procentuale). În plus, atât la nivelul întregii Uniuni, cât şi în România, se observă diferenţe între nivelul satisfacţiei în ce priveşte viaţa în general a persoanelor cu mai multă educaţie faţă de cei cu un nivel mai redus de instruire şcolară. În România, 40% dintre persoanele care au terminat şcoala înainte de 20 de ani sunt mulţumite de propria viaţă în timp ce nivelul satisfacţiei referitoare la viaţa proprie la persoanele care şi-au încheiat studiile după 20 de ani este de 57%. La nivelul Uniunii Europene, diferenţa dintre satisfacţia în ce priveşte viaţa a celor două grupe de educaţie şcolară este de 13%, înregistrându-se 73% pentru respondenţii cu nivel mai redus de educaţie şi 86% pentru cei cu un nivel mai ridicat de pregătire şcolară. Pentru categoria celor care se află încă la şcoală, atât în România, cât şi la nivelul întregii Uniuni, se constată efectul combinat al studiilor şi vârstei. Astfel, tinerii aflaţi încă la şcoală sunt mai mulţumiţi cu viaţa proprie decât restul populaţiei, nivelul de satisfacţie fiind de 64% în România şi de 90% la nivelul UE.

Grafic nr. 1: Analiza satisfacţiei în ce priveşte viaţa personală pe grupe socio-demografice

In privinţa aşteptărilor referitoare la evoluţia vieţii lor în general în următoarele 12 luni, 22% dintre români cred că vor trăi mai bine, 29% cred că vor trăi mai prost, 43% cred că vor trăi la fel, iar 6% nu ştiu. La nivelul Uniunii Europene, procentul optimiştilor în privinţa evoluţiei propriei vieţi este de 26%, cel al pesimiştilor de 15%, 56% cred că vor trăi la fel, iar 3% nu ştiu. Constatăm un nivel mult mai ridicat de pesimism în România (29%) faţă de media UE (15%).

6

Starea economiei româneşti în context european Doar 7% dintre români cred că economia naţională performează mai bine decât media Uniunii Europene, în timp ce 88% cred că aceasta merge mai puţin bine1. Din acest punct de vedere, România se apropie de media grupului celor 12 noi state membre (13%). Un contrast clar însă se observă între evaluările cetăţenilor din NSM12 şi cei din vechile state membre ale Uniunii Europene. Astfel, în statele din UE15, 39% dintre respondenţi au declarat că situaţia economiei naţionale este mai bună decât a mediei statelor UE. Grafic nr. 2: Analiza comparativă a situaţiei din propria ţară cu media statelor membre UE. Întrebare: Pentru fiecare dintre următoarele domenii vă rog să îmi spuneţi dacă situaţia lor în România [ţara unde se întreabă] este mai bună sau mai puţin bună în comparaţie cu media ţărilor din Uniunea Europeană?

Pe de altă parte, comparând rezultatele cercetării realizate în noiembrie 2008 cu cele din noiembrie 2009, constatăm că procentul românilor care cred că economia naţională merge mai puţin bine decât media înregistrată în UE a crescut cu 13 puncte procentuale, de la 75% la 88%2. Trendul este similar la nivelul celor 27 de state membre deşi, în acest caz, creşterea este de numai 4 procente (55% în noiembrie 2008 şi, respectiv, 59% în noiembrie 2009).

1 Vezi Grafic nr. 2, „Situaţia economiei româneşti”. 2 Vezi Grafic nr. 3, „Situaţia economiei româneşti”.

7

Grafic nr. 3: Evoluţia percepţiei situaţiei din propria ţară comparativ cu media statelor membre UE (Nov. 2008 – Nov. 2009). Întrebare: Pentru fiecare dintre următoarele domenii vă rog să îmi spuneţi dacă situaţia lor în România [ţara unde se întreabă] este mai bună sau mai puţin bună în comparaţie cu media ţărilor din Uniunea Europeană?

Situaţia locurilor de muncă din România, în general, precum şi a propriului loc de muncă

Percepţia negativă asupra situaţiei socio-economice interne este reflectată şi de cei 88% dintre români care cred că situaţia locurilor de muncă din România este mai puţin bună decât media înregistrată în UE3. Ca şi în cazul evaluării situaţiei economiei naţionale, România este foarte aproape de scorul noilor state membre (NSM12, 85%). Totuşi, la nivelul celor 27 de state membre, doar 2 treimi dintre respondenţi cred că situaţia locurilor de muncă din propria ţară este mai puţin bună decât media europeană, în timp ce procentul scade la 61% pentru vechile state membre ale Uniunii (UE15). Există o degradare a percepţiei între noiembrie 2008 şi noiembrie 2009 privind situaţia locurilor de muncă din România comparativ cu restul statelor membre UE. Aşadar, procentul celor care credeau că situaţia locurilor de muncă din România este mai bună decât media UE scade de la 16% la sfârşitul lui 2008 la 7% la finalul anului trecut4. Totuşi, spre deosebire de tendinţele observate în cazul aprecierilor asupra situaţiei economiei naţionale, această degradare – atenuată – a percepţiei pozitive este semnificativă şi la nivelul întregii Uniuni 3 Vezi Grafic nr. 2, „Situaţia locurilor de muncă din România”.

4 Vezi Grafic nr. 3, „Situaţia locurilor de muncă din România”.

8

Europene. Astfel, faţă de noiembrie 2008, în noiembrie 2009 erau cu 7% mai mulţi europeni din cele 27 de state membre care apreciau că situaţia locurilor de muncă din propria ţară era mai puţin bună decât media europeană.

Costul vieţii în România

Şi în privinţa costului vieţii, marea majoritate a românilor (88%) crede că situaţia în ţară este mai puţin bună decât în celelalte ţări din UE5. Percepţia însă este una cu o acoperire geografică mai mare, un procent similar (87%) dintre respondenţii din cele 12 noi state membre ale Uniunii dând acelaşi răspuns. În schimb, la nivelul UE27, două treimi (67%) dintre cetăţeni cred că situaţia costului vieţii din propria ţară este mai puţin bună decât în media ţărilor europene, iar în ţările UE15 procentul scade la 61%. Privind comparativ evaluarea situaţiei costului vieţii în România6, constatăm o uşoară creştere de 4 puncte a procentului respondenţilor care cred că situaţia cheltuielilor cu traiul în România este mai puţin bună decât în restul Uniunii Europene, de la 10% in noiembrie 2008 la 6% în noiembrie 2009. La nivelul celor 27 de state membre ale UE, nu există nicio diferenţă între cele două momente.

Calitatea vieţii din România Cetăţenii celor 12 noi state membre ale UE apreciază, în proporţie de 85%, că situaţia calităţii vieţii în ţările lor este mai puţin bună decât media înregistrată în UE7. Românii se încadrează în această apreciere subiectivă a calităţii vieţii din propria ţară în comparaţie cu media Uniunii Europene, 87% dintre români fiind de aceeaşi părere. Această percepţie însă nu se regăseşte la nivelul întregii Uniuni Europene, 45% dintre toţi europenii (UE27) considerând că situaţia calităţii vieţii în propria ţară este mai puţin bună decât în celelalte ţări europene. În vechile state membre ale UE (UE15), există chiar o majoritate de 61% dintre respondenţi care apreciază că situaţia calităţii vieţii în ţara lor este mai bună decât media Uniunii Europene. Nici în România şi nici la nivelul Uniunii Europene, nu există diferenţe semnificative de percepţie în ceea ce priveşte situaţia calităţii vieţii în propria ţară între sfârşitul anului 2008 şi cel al anului 20098.

Situaţia mediului înconjurător Românii cred, în proporţie de 77%, că şi situaţia mediului înconjurător din ţara lor este mai puţin bună decât în statele Uniunii Europene9. Spre deosebire de ceilalţi indicatori analizaţi, există o diferenţă semnificativă între percepţia românilor şi a cetăţenilor din cele 12 noi state membre ale UE care, doar în proporţie de 60%, cred că situaţia mediului înconjurător din propria ţară este mai puţin bună decât cea din Uniunea Europeană. Totuşi, percepţii similare celei din România se regăsesc în ţări apropiate geografic, cum ar fi Ungaria (81%), Bulgaria (80%), Malta (79%), Lituania (73%), Grecia (70%). La nivelul UE27 însă tendinţa este inversată: aproape jumătate dintre respondenţi (48%) apreciază că situaţia mediului este mai bună în propria ţară decât în celelalte ţări europene. Această percepţie este încă şi mai accentuată în vechile state membre UE (UE15), unde peste jumătate (53%) dintre respondenţi cred ca situaţia mediului înconjurător este mai bună în ţara lor decât în alte ţări europene. 5 Vezi Grafic nr. 2, „Costurile de trai din România”. 6 Vezi Grafic nr. 3, „Costurile de trai din România”. 7 Vezi Grafic nr. 2, „Calitatea vieţii în România”. 8 Vezi Grafic nr. 3, „Calitatea vieţii în România”. 9 Vezi Grafic nr. 2, „Situaţia mediului înconjurător din România”.

9

În intervalul noiembrie 2008 – noiembrie 2009 se observă o creştere de 6 puncte procentuale a percepţiei negative referitoare la situaţia mediului înconjurător din România faţă de celelalte state membre ale UE, de la 71% la 77%10. La nivelul întregii Uniuni, nu există modificări ale acestei percepţii. Aşteptări privind evoluţia situaţiei economice în ţară şi în Uniunea Europeană Dacă evaluările curente ale românilor privitoare la situaţia socio-economică din ţară în comparaţie cu celelalte ţări europene sunt majoritar negative, cum se situează România din punct de vedere al optimismului privind evoluţia în următoarele 12 luni a situaţiei economice interne şi europene? Oare, comparativ cu iunie 2009, sunt românii mai optimişti sau mai pesimişti? Este acesta un fenomen ce se observă doar în România sau este unul general la nivelul Uniunii Europene? În noiembrie 2009, datele arată că românii sunt în continuare mai pesimişti decât media cetăţenilor europeni în privinţa evoluţiei vieţii lor în general: 29% dintre români cred că următoarele 12 luni vor fi mai proaste, comparativ cu doar 15 procente înregistrate pe ansamblul UE. De asemenea, şi în privinţa celorlalte aspecte, românii îşi menţin pesimismul: 45% (faţă de 31% media europeană) în privinţa situaţiei economice interne, 31% (faţă de 19% media UE) referitor la situaţia financiară a gospodăriei, 53% (comparativ cu 40% media europeană) referitor la situaţia locurilor de muncă în ţară, iar 21% (faţă de 11% în UE27) în ceea ce priveşte situaţia locului de muncă personal. Totuşi, este demn de remarcat faptul că românii sunt tendenţial mai puţin pesimişti în ceea ce priveşte situaţia economică a Uniunii Europene: astfel 18% dintre români şi 21% dintre cetăţenii europeni cred că următoarele 12 luni vor fi mai proaste pentru situaţia economică din UE. Comparativ cu valul precedent al cercetării, derulat în iunie 2009, în România, creşte pesimismul: de la 23 la 29% în privinţa vieţii în general, de la 41 la 45% în ceea ce priveşte situaţia economică internă, de la 26 la 31% pentru situaţia financiară a gospodăriei, de la 44 la 53 la sută în ceea ce priveşte situaţia locurilor de muncă din ţară, şi de la 15 la 21% în privinţa situaţiei locului de muncă personal. În privinţa aşteptărilor privind evoluţia economiei europene, există o uşoară scădere de 3% a pesimismului românilor, de la 21 la 18%, care, deşi lipsită de o semnificaţie statistică importantă se încadrează în optimismul mai ridicat al românilor în ceea ce priveşte economia europeană.

10 Vezi Grafic nr. 3, „Situaţia mediului înconjurător din România”.

10

Grafic nr. 4: Analiza aşteptărilor privind evoluţia situaţiei economice în ţară şi în Uniunea Europeană în următoarele 12 luni. Întrebare: Care sunt aşteptările dv. pentru următoarele 12 luni: credeţi că următoarele 12 luni vor fi mai bune, mai proaste sau la fel ca şi până acum în ceea ce priveşte…?

În comparaţie cu România, la nivelul Uniunii Europene, se constată o mult mai mare stabilitate a indicatorului privind pesimismul relativ la evoluţia în următoarele 12 luni a situaţiei socio-economice interne. De asemenea, acolo unde nu este stabilitate, situaţia evoluează mai degrabă spre optimism decât spre pesimism. Astfel, în noiembrie anul trecut, 15% dintre europeni erau pesimişti în ceea ce priveşte evoluţia vieţii în general (faţă de 14% în iunie 2009), 19% în privinţa situaţiei financiare a propriei gospodării (faţă de 18%) şi 11% în ceea ce priveşte locul de muncă personal (faţă de 10% în iunie). Reduceri ale nivelului de pesimism şi, în paralel, creşterea optimismului se constată în ceea ce priveşte aşteptările legate de evoluţia situaţiei economice a ţării (31% în noiembrie faţă de 34% în iunie) şi de evoluţia locurilor de muncă (40% faţă de 44%). O reducere semnificativă a gradului de pesimism se remarcă în privinţa perspectivelor economiei Uniunii Europene, doar 21% dintre europeni aşteptându-se, în noiembrie 2009, ca situaţia economică europeană să fie mai proastă în următoarele 12 luni, respectiv un indicator în scădere cu 7% faţă de iunie 2009. Uniunea Europeană: cunoaştere şi imagine

Gradul de cunoaştere a instituţiilor europene

În ultimul deceniu, instituţiile europene au fost din ce în ce mai prezente în viaţa românilor fie prin informaţii depărtate de realităţile lor zilnice, fie prin decizii care le-au afectat direct viaţa. Au atins ele însă un nivel de cunoaştere similar cu cel existent în statele membre de mai multă vreme ale UE ?

11

Grafic nr. 5: Gradul de cunoaştere a principalelor instituţii europene. Întrebare: Aţi auzit despre ...?

Analiza datelor pune în evidenţă trei aspecte. Primul este acela că, în România, dintre instituţiile a căror notorietate a fost măsurată, Parlamentul European ocupă primul loc cu 92%, urmat de Comisia Europeană (cu 81% grad de cunoaştere), Consiliul Uniunii Europene (76%) şi Banca Centrală Europeană (74%). Cel de-al doilea este că, în general, nu există diferenţe semnificative între nivelurile de notorietate înregistrate de instituţiile europene între România sau statele noi membre ale UE şi media celor 27 de state ale Uniunii Europene. Iar cel de-al treilea aspect demn de remarcat este nivelul semnificativ mai redus al notorietăţii Consiliului Uniunii Europene (66%) în media celor 27 de state decât în noile state membre (74%) sau în România (76%). Din punct de vedere socio-demografic, există diferenţe în ceea ce priveşte cunoaşterea instituţiilor europene atât în România, cât şi la nivelul celor 27 de state membre. Aceste diferenţe urmăresc, în linii mari, obiceiurile de consum al informaţiilor politice naţionale şi internaţionale. Pentru că profilul este similar pentru toate instituţiile, vom prezenta în cele ce urmează doar concluziile referitoare la cunoaşterea Comisiei Europene. Astfel, atât în România, cât şi la nivelul Uniunii Europene, femeile declară într-o proporţie mai redusă decât bărbaţii că au auzit de Comisia Europeană. În România, diferenţa este de 11 procente în timp ce la nivelul întregii Uniuni, de 7 puncte procentuale. Din punct de vedere al vârstei, persoanele mai tinere, cu vârste sub 40 de ani, au auzit într-un număr mai mare (85%) de instituţiile europene decât cei cu vârste peste 40 de ani (78%).

12

Grafic nr. 6: Analiza comparată socio-demografică a cunoaşterii Comisiei Europene în România şi la nivelul Uniunii Europene. Întrebare: Aţi auzit despre ...?

Luând în considerare datele culese în România, analiza gradului de cunoaştere a instituţiilor europene în funcţie de nivelul de educaţie pune în evidenţă o mai bună cunoaştere a acestora de către segmentul de populaţie cu un nivel de educaţie mai ridicat (92% în rândul celor ce au terminat şcoala după vârsta de 20 de ani) decât în cazul segmentului cu un nivel mai redus (77%) sau al celui care include populaţia care este încă la şcoală (82%). La nivel european, situaţia este similară, cu excepţia segmentului celor care frecventează încă şcoala, dintre care 77% au auzit de Comisia Europeană.

Încrederea în instituţiile europene şi cele naţionale Ca şi în cazul notorietăţii, atât în România, cât şi la nivelul celor 12 noi state membre şi a Uniunii Europene în ansamblu, Parlamentul European este instituţia cu gradul de încredere cel mai ridicat. Astfel, în noiembrie 2009, trei sferturi (65%) dintre români, 55% dintre cetăţenii noilor state membre şi jumătate (50%) dintre locuitorii cu vârste de peste 15 ani ai Uniunii Europene aveau încredere în Parlamentul European. Comisia Europeană se bucură de încrederea a 58% dintre români, a 53% dintre cei ce trăiesc în cele 12 noi state membre ale Uniunii şi a 46% dintre cetăţenii UE. Românii au încredere în proporţie de 55% în Consiliul Uniunii Europene, în care tind să aibă încredere 53% dintre cetăţenii din NSM 12 şi 41% dintre europeni. În ceea ce priveşte Banca Centrală Europeană, aceasta are un nivel de încredere de 51% în România, 45% în noile state membre şi 44% la nivelul întregii Uniuni.

13

Grafic nr. 7: Încrederea în principalele instituţii europene. Întrebare: Vă rog sa-mi spuneţi pentru fiecare dintre următoarele instituţii europene dacă tindeţi să aveţi sau să nu aveţi încredere în ele?

Constatăm în continuare un nivel mai ridicat al încrederii în instituţiile europene în România decât în restul statelor membre ale Uniunii Europene. Pe de altă parte, la nivelul întregii Uniuni Europene, spre deosebire de România, Consiliul European are un grad mai redus atât de notorietate, cât şi de încredere în comparaţie cu celelalte instituţii monitorizate. Criza economică nu a afectat încrederea în instituţiile europene nici în România, nici la nivelul întregii Uniuni. Astfel, dacă la nivelul UE 27 şi NSM 12 se observă o stabilitate a încrederii în instituţii, în România gradul de încredere al populaţiei în instituţiile Uniunii este în creştere. Această creştere este semnificativă în special în cazul Comisiei – de la 53 la 58 la sută – şi în cazul Băncii Centrale Europene, de la 47 la 51 la sută. Ţinând în primul rând de dinamica politică internă, în speţă alegerile prezidenţiale din toamna anului trecut, încrederea românilor în instituţiile politice interne diferă foarte mult de la o instituţie la alta. Astfel, în intervalul iunie-noiembrie 2009, încrederea în guvern – un guvern demis dar având acelaşi prim-ministru – a scăzut de la 22% la 17%. Partidele politice s-au menţinut la un nivel de încredere extrem de redus, un fenomen specific României, în jur de 11%. În schimb, un semnal pozitiv care însă are nevoie de reconfirmare în viitor este creşterea tendenţială a încrederii în sistemul de justiţie, de la 25% în iunie la 28% în noiembrie.

14

Grafic nr. 8: Încrederea în instituţiile naţionale. Întrebare: Aş vrea să vă întreb acum câtă încredere aveţi în anumite instituţii. Pentru fiecare dintre următoarele instituţii, vă rog să-mi spuneţi dacă tindeţi să aveţi încredere sau nu în ea.

Cea mai mare scădere a încrederii o înregistrează televiziunile, de la 70% în iunie 2008 (adică în perioada de pre-campanie pentru alegerile parlamentare naţionale) la 61% în noiembrie 2009. Polarizarea excesivă a discursului şi implicarea marilor trusturi de presă în campania prezidenţială pare să fi dus la o pierdere de capital de încredere pentru aceste canale mediatice. La nivelul celor 27 de state ale Uniunii Europene, se înregistrează, de asemenea, o scădere modestă a gradului de încredere publică în instituţiile naţionale. Astfel, încrederea în guvernele naţionale scade de la 32% (iunie 2009) la 29% (noiembrie 2009), în partidele politice de la 19 la 16%, în justiţie de la 48 la 43%. Şi la nivel european, încrederea în posturile de televiziune scade în intervalul iunie 2008 – noiembrie 2009 cu 4 puncte procentuale, de la 53 la 49 la sută. La nivel general, trebuie remarcat nivelul de încredere mult mai redus existent în România în instituţiile politice şi, în paralel, mult mai ridicat în televiziune, comparativ cu media europeană.

Imaginea Uniunii Europene

Comparativ cu cetăţenii celorlalte state membre, românii au o imagine generală pozitivă asupra Uniunii Europene. Mai mult chiar, Uniunea Europeană are imaginea cea mai bună în

15

România (63% cumulat pentru imagine foarte şi oarecum pozitivă), cu 15 procente peste media Uniunii Europene şi cu 10% peste media noilor state membre (NSM12). Totuşi, atât în România, cât şi la nivelul celor 27 de state membre ale Uniunii, există un procent mai ridicat dintre bărbaţi – comparativ cu femeile – cărora UE le evocă o imagine pozitivă. Trei sferturi dintre români au o imagine pozitivă despre Uniune în timp ce acest lucru se întâmplă doar pentru 60% dintre românce. La nivelul întregii Uniuni Europene, diferenţa dintre procentul bărbaţilor care au o imagine pozitivă despre UE (51%) şi cel al femeilor cu o percepţie similară (45%) este de 6%. Grafic nr. 9: Imaginea Uniunii Europene pe categorii socio-demografice. Întrebare: În general, Uniunea Europeană vă evocă o imagine foarte pozitivă, destul de pozitivă, neutră, destul de negativă sau foarte negativă?

Din perspectiva vârstei respondenţilor, în România, tinerii sub 25 de ani (68%) şi persoanele cu vârste între 40 şi 54 de ani (67%) tind sa aibă o imagine mai pozitivă despre Uniune, în timp ce respondenţii cu vârste între 25 şi 39 de ani şi cei de peste 55 de ani au o imagine mai puţin pozitivă (60%). La nivelul celor 27 de state membre, cu cât respondenţii sunt mai tineri cu atât imaginea Uniunii Europene este mai pozitivă, diferenţa semnificativă existând pentru segmentul foarte tânăr, cu vârste sub 25 de ani (55% afirmă că Uniunea Europeană le evocă o imagine foarte sau destul de pozitivă). Pe lângă gen şi vârstă, şi educaţia aduce o structurare a percepţiei asupra Uniunii Europene, Uniunea având o mai bună imagine cu cât nivelul de educaţie este mai ridicat. Astfel, în România, 61% dintre persoanele care au părăsit şcoala înainte să împlinească 20 de ani au o imagine pozitivă despre Uniune, în timp ce sunt peste două treimi (67%) cei cu o percepţie similară printre respondenţii care au terminat şcoala după ce au împlinit 20 de ani. La nivelul întregii Uniuni Europene, diferenţa dintre cele două proporţii este încă şi mai mare, 42% dintre cei care au terminat studiile înainte de 20 de ani şi, respectiv, 58% dintre cei care le-au terminat după împlinirea acestei vârste având o percepţie pozitivă despre UE. Atât în România dar mai ales la nivelul întregii Uniuni, procentul respondenţilor încă la şcoală cu o imagine pozitivă despre Uniune este mai ridicat decât pentru celelalte două categorii de respondenţi, vârsta jucând un rol determinant.

16

Evaluarea apartenenţei României la UE Două treimi (64%) dintre români cred că este un lucru bun faptul că România este un stat membru al Uniunii Europene, în timp doar 8% cred că este un lucru rău, iar 23% consideră că nu este nici bine, nici rău. Procentul majoritar al populaţiei care apreciază în mod pozitiv apartenenţa ţării la Uniune plasează România peste media europeană (53%) şi, de asemenea, peste media noilor state membre UE (55%). De altfel, România este pe locul 5 în privinţa aprecierii ca un lucru pozitiv al apartenenţei ţării la Uniunea Europeană, alături de Spania şi Belgia, fiind clasată în urma Luxemburgului şi Olandei (locul 1), Irlandei (locul 2), Slovaciei (locul 3), Danemarcei (locul 4) şi înaintea Estoniei (locul 6), Poloniei şi Greciei (locul 7), Germaniei (locul 8), Suediei (locul 9) şi Bulgariei (locul 10), toate având procente peste media europeană. Harta nr. 2: Evaluarea apartenenţei la UE. Întrebare: În general, credeţi că faptul că [ţara] face parte din Uniunea Europeană este..? Răspuns: Un lucru bun

Faţă de iunie 2009, observăm că nu există diferenţe în privinţa opiniei referitoare la apartenenţa ţării la Uniunea Europeană. Acest fenomen de stabilitate poate fi observat atât în România, cât şi în blocul noilor state membre sau la nivelul întregii Uniuni.

17

Grafic nr. 10: Evoluţia opiniilor privind apartenenţa la UE. Întrebare: În general, credeţi că faptul că [ţara] face parte din Uniunea Europeană este..?

Două treimi dintre români cred că România beneficiază de pe urma apartenenţei la Uniunea Europeană. Acest procent plasează România peste media europeană (57%), alături de alte noi state membre, cum ar fi Slovacia (80%) sau Polonia (74%), dar şi alături de state membre mai vechi, însă beneficiare pe termen lung ale fondurilor structurale, cum ar fi Spania (66%) sau Portugalia (64%). Rămâne de observat în ce măsură această percepţie se va modifica ţinând cont de slaba performanţă a instituţiilor interne în atragerea şi utilizarea fondurilor europene nerambursabile.

18

Harta nr. 2: Evaluarea beneficiilor de pe urma apartenenţei la UE. Întrebare: Luând totul în considerare, apreciaţi că [ţara] beneficiază sau nu de faptul ca este membră a Uniunii Europene? Răspuns: Beneficiază

Evaluarea beneficiilor apartanenţei la UE apare ca un fenomen stabil atât în România, cât şi în restul statelor membre ale Uniunii Europene. Mai mult chiar, în România se observă o uşoară tendinţă de creştere a numărului celor care apreciază pozitiv aceste beneficii, acest indicator revenind practic la nivelul existent în urmă cu un an (ianuarie 2009).

19

Grafic nr. 11: Evoluţia opiniilor privind beneficiile apartenenţei la UE. Întrebare: Luând totul în considerare, apreciaţi că România beneficiază sau nu de faptul ca este membră a Uniunii Europene?

Ce înseamnă UE pentru mine?

Ce înseamnă însă Uniunea Europeană pentru români? Care sunt valorile şi temele pe care le asociază românii cu Uniunea Europeană? În ce măsură există o stabilitate a imaginii Uniunii Europene la nivelul percepţiei publicului general din România? La nivel general, Uniunea Europeană înseamnă aceleaşi lucruri ca şi pentru cetăţenii celorlalte state membre. Cu o singură mare diferenţă: în România, temele negative asociate cu UE au puţin ecou la nivelul populaţiei, în timp ce temele pozitive asociate - precum democratizarea sau bunăstarea - sunt amplificate. De asemenea, o temă pozitivă cu o mai mare importanţă la nivelul Uniunii Europene decât în România este legată de poziţia pe plan internaţional şi capacitatea mai mare de a avea un cuvânt de spus pe plan global. Mai întâi, UE înseamnă libertatea de a călători, studia şi lucra oriunde în spaţiul Uniunii Europene pentru jumătate din populaţia României. Acest beneficiu al apartenenţei la UE este mai valorizat de către români decât de media cetaţenilor din statele membre vechi ale Uniunii Europene (44% în UE15), data de la care românii s-au putut bucura de calitatea de cetăţeni europeni fiind mult mai recentă comparativ cu celelalte state. De altfel, din acest punct de vedere, România se înscrie în trendul opiniei existent la nivelul noilor state membre (54% în NSM12). De asemenea, Uniunea Europeană înseamnă pentru români democraţie, 39% dintre respondenţi menţionând acest aspect. Concomitenţa democratizării României în perioada post-comunistă cu procesul de integrare europeană şi presiunea constantă exercitată de evaluările realizate de instituţiile europene sunt cele care determină această asociere la nivelul percepţiei generale. Diferenţa este majoră atât faţă de media europenilor din vechile

20

state membre (25% în UE15), cât şi faţă de cea a cetăţenilor din noile state membre (26% în NSM12). Apoi, Uniunea înseamnă pentru români prosperitate economică (35%). Dacă în iunie 2009, constatam o scădere de 7 puncte procentuale a acestui indicator, faţă de octombrie 2008, în condiţiile declanşării crizei economice, la sfârşitul anului trecut, pe fondul crizei guvernamentale prelungite şi incapacităţii actorilor politici interni de a găsi soluţii viabile pentru sprijinirea populaţiei şi companiilor, finanţarea externă – atât din partea FMI, cât şi a Uniunii Europene - a recăpătat importanţă. Mai mult, zvonurile că românii plecaţi în străinătate să lucreze – în marea lor majoritate în spaţiul Uniunii – vor reveni în ţară nu s-au adeverit, astfel încât ei au continuat să-şi susţină financiar rudele din ţară. De unde şi legătura cu percepţia de prosperitate economică asociată Uniunii. Grafic nr. 12: Evoluţia opiniilor privind percepţia temelor asociate Uniunii Europene. Întrebare: Ce înseamnă pentru dvs. personal Uniunea Europeană?

Din acest punct de vedere, există o mare diferenţă între percepţia românilor şi cea existentă la nivelul Uniunii celor 27 de state, ai căror cetăţeni asociază UE cu prosperitatea economică doar în proporţie de 18%. Pe acelaşi fond de criză economică globală şi instabilitate politică internă, se întăreşte asocierea Uniunii Europene cu tema protecţiei sociale, de la 17% în iunie la 22% în noiembrie. Uniunea Europeană înseamnă şi pace pentru 33% dintre români, această cifră fiind puţin peste media Uniunii Europene (28%).

21

O creştere semnificativă o cunoaşte asocierea Uniunii Europeane cu moneda euro atât în România, cât şi la nivelul întregii Uniuni. Astfel, peste o treime dintre români (34%) fac această asociere, în creştere cu 7 la sută faţă de iunie 2009. La nivelul celor 27 de state membre, creşterea este de 4%, de la 33% la 37%. Dacă în iunie 2009, asocierea dintre Uniune şi moneda euro era în scădere cu 8 puncte faţă de nivelul înregistrat în octombrie 2008 la nivelul UE, constatăm acum că percepţia acestei asocieri revine spre nivelurile anterioare, cel mai probabil, pe fondul măsurilor de stabilitate monetară adoptate pe plan european. Comparativ cu media Uniunii Europene, românii asociază în mod semnificativ mai redus Uniunea cu un rol mai important pe plan internaţional. Astfel, doar 13% dintre români au asociat UE cu atributul « Un cuvânt mai greu pe plan internaţional » în timp ce media la nivelul Uniunii Europene este de 25%. Asocierea Uniunii cu teme negative este redusă în România (sub 15%). Cu toate acestea, este demn de semnalat faptul că tema negativă asociată cel mai mult cu UE în România este şomajul (10%), acest indicator fiind însă sub nivelul mediei Uniunii Europene (14%). Temele tradiţionale negative asociate Uniunii Europene au în continuare puţin răsunet în România în comparaţie cu media europeană. Astfel, birocraţia a fost menţionată de către 6% dintre români în timp ce 20% dintre cetăţenii celor 27 de state au asociat-o cu UE. Este foarte probabil ca această percepţie să se modifice în momentul în care se va demara un proces coerent de obţinere de finanţări din fonduri europene. Doar 8% dintre români au asociat UE cu « risipa de bani », procentul la nivelul întregii UE fiind de 21%. Diferenţe semnificative între opiniile românilor şi media europeană, în privinţa semnificaţiei subiective a UE, există şi în ce priveşte asocierea ei cu « mai multe infracţiuni » (7% în Romania, 14% la nivelul UE27) şi cu existenţa unui « control insuficient la graniţe » (8% în România şi 14% în UE27). Valori şi soluţii ideologice de stânga şi de dreapta

Comunismul a însemnat în România, dincolo de distrugerea partidelor istorice şi a legăturilor societăţii cu acestea, şi dispariţia reperelor ideologice clasice datorită existenţei unui singur partid. În democraţiile cu tradiţie, categoriile ideologice stânga, centru sau dreapta au, la nivelul cetăţenilor, funcţia de a simplifica decodarea mesajelor politice ale partidelor pentru electorat. Astfel, un alegător nu trebuie să cunoască întregul program al unui partid, ci este suficient să ştie orientarea politică a acestuia – de stânga sau de dreapta – pentru a se putea decide, cu riscuri minime de a se înşela, cu ce partid votează. Modelul teoretic prezice că votul alegătorului va fi pentru partidul care se apropie cel mai mult de propria sa poziţie pe scala stânga-dreapta. După căderea comunismului în România, nu numai că aceste categorii au fost redefinite şi au un conţinut simbolic diferit de cel existent în spaţiul vechilor state membre ale Uniunii, dar a şi fost nevoie ca partidele româneşti să devină membre ale partidelor politice europene pentru a-şi construi şi susţine o identitate ideologică. Începuturile democratizării în România au stat mai degrabă sub semnul căutării unei a treia căi, o încercare locală de depăşire a cadrului clasic stânga-dreapta. Pe de altă parte, funcţionarea schemei ideologice stânga-dreapta este pusă sub semnul îndoielii chiar în ţările unde ea a fost definită şi a fost folosită timp de secole. Schimbările datorate boomului economic de după război şi apariţia unei generaţii cu valori post-materialiste par a fi transformat modul de funcţionare al acestui cod de citire a politicului. De asemenea, transformarea legăturilor dintre electorat şi partidele politice prin dispariţia fidelităţilor de grup, de genul muncitori-partide de stânga, a dus la reducerea importanţei

22

dimensiunii ideologice stânga-dreapta. Nu în ultimul rând, căderea sistemului comunist în Europa de Est ea-însăşi a redus semnificativ importanţa ideologiilor politice. În România post-comunistă, atât partidele cât şi electoratul au fost puse în situaţia de a învăţa codul de decriptare al politicii prin folosirea scalei stânga-dreapta. Dar, dacă în mod clasic, stânga înseamnă protecţia celui slab prin politicile statului, iar dreapta reprezintă supremaţia acordată libertăţii şi pieţei libere, în ce măsură putem vorbi de aceeaşi structurare a categoriilor politice în România? Grafic nr. 13: Structurarea dimensiunii stânga-dreapta pe teme în România. Întrebare: În ce măsură sunteţi de acord sau în dezacord cu fiecare din următoarele afirmaţii?

Analizând datele referitoare la România, rezultă două concluzii majore. Prima este aceea că deşi există o diferenţiere a celor trei poli – stânga, centru, dreapta – în funcţie de temele politice, cum ar fi intevenţia statului, protecţia mediului înconjurător sau libera concurenţă, aceasta nu este una majoră. Cea de-a doua este că atitudinile de dreapta tind să fie mai degrabă asumate de către electoratul de centru11. Astfel, intervenţia statului în viaţa oamenilor nu este o temă de distincţie între stânga şi dreapta, 48% din totalul respondenţilor fiind de acord cu faptul că statul intervine prea mult în viaţa cetăţenilor, indiferent de orientarea politică. În privinţa conflictului dezvoltare economică versus protecţia mediului, se constată că alegătorii cu orientări politice de centru sunt cei care pledează în mod semnificativ în favoarea temei ecologiste. Doar 58% dintre respondenţii de centru tind să fie de acord cu prevalenţa creşterii economice – procent sub media întregii populaţii (61%) –, în timp ce 11 Existenţa unui partid mare de centru-dreapta putând fi o explicaţie provizorie a fenomenului.

23

77% dintre cei cu orientare politică de centru consideră protecţia mediului o prioritate în faţa dezvoltării economice (faţă de 71% media eşantionului). A doua temă majoră de structurare a dimensiunii stânga-dreapta, dintre cele testate, este cea referitoare la libera concurenţă. Pe această temă, respondenţii cu orientare de stânga sunt în mai mică măsură de acord (66%) că se poate considera concurenţa drept cea mai bună garanţie a prosperităţii economice, în timp ce alegătorii de dreapta (71%) şi, mai ales, de centru (73%) sunt în număr mai mare de acord cu acest lucru. Principalele soluţii pentru ieşirea din criză pe care românii le consideră prioritare sunt sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii (31%), investiţiile în infrastructură (29%), investiţiile în educaţie (26%), precum şi sprijinirea marilor companii (22%). Grafic nr. 14: Soluţii pentru ieşirea din criză în funcţie de orientările politice. Întrebare: Care sunt cele două măsuri, dintre următoarele, pe care Uniunea Europeană ar trebui să le considere prioritare pentru a ajuta oamenii să depăşească efectele crizei economice şi financiare? Întrebare multiplă, maxim 2 răspunsuri posibile.

În bună măsură, se poate vorbi de acord între alegătorii cu orientări politice diferite în privinţa soluţiilor de ieşire din criză pe care ar trebui să le adopte Uniunea Europeană. Există însă diferenţe care, deşi mici, sunt semnificative între electoratul de stânga ce preferă în mai mare măsură politicile de protecţie socială pentru şomeri şi persoane sărace (22%) sau pensionari (21%), şi respondenţii cu altă orientare politică. De cealaltă parte, electoratul de dreapta şi de centru preferă în mai mare măsură decât restul electoratului politicile de sprijin pentru IMM-uri (33%) şi investiţiile în infrastructură (33%).

24

La nivel european, priorităţile de acţiune preferate de către respondenţi pentru ieşirea din criză sunt susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii (37%), investiţiile în educaţie (28%), sprijinirea şomerilor (24%) şi a celor săraci (22%). Citite prin grila stânga-dreapta, aşa cum am descris-o pentru cazul românesc, opţiunile europenilor sunt polarizate între dreapta (susţinerea mediului privat) şi stânga (sprijinirea celor în nevoie). De asemenea, se remarcă o prioritate mai redusă acordată la nivel european investiţiilor în infrastructură, cauza cea mai probabilă fiind existenţa acesteia la o calitate net superioară celei cu care se confruntă cetăţenii români. Concluzii Criza economică dublată de o criză politică internă au făcut ca anul 2009 să aducă o scădere a calităţii vieţii în România, atât obiectivă, cât şi subiectivă. Majoritatea indicatorilor de măsurare a calităţii subiective a vieţii urmăriţi de studiul Eurobarometru indică o astfel de reducere a nivelului acesteia în intervalul iunie-noiembrie 2009. In special, creşte numărul românilor care apreciază că situaţia economică internă şi cea a locurilor de muncă din România este mai puţin bună decât în restul Uniunii Europene. De asemenea, aşteptările privind evoluţia situaţiei naţionale şi a celei personale sunt mai pesimiste la finalul anului decât în iunie 2009. Românii se aşteaptă ca anul 2010 să fie mai prost în ceea ce priveşte viaţa în general, situaţia economică internă, situaţia financiară a gospodăriei şi situaţia locurilor de muncă. Prin contrast, cetăţenii celor 27 de state membre, se aşteaptă ca anul 2010 să fie mai bun decât 2009 în privinţa situaţiei economice a ţării lor şi a locurilor de muncă. De asemenea, respondenţii din UE 27 cred că noul an va fi similar cu 2009 în privinţa vieţii în general, a situaţiei financiare şi a locului de muncă personal. Atât românii, cât şi europenii însă sunt mai optimişti la finalul anului decât în iunie 2009 în privinţa evoluţiei economiei Uniunii Europene în 2010. Criza economică nu a afectat încrederea în instituţiile Uniunii, la nivelul UE, acest indicator fiind stabil faţă de jumătatea anului 2009 pentru principalele instituţii: Parlament, Comisie, Consiliul UE, Banca Centrală Europeană. În România, se observă şi o creştere a încrederii în Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană. În plus, există stabilitate atât la nivelul celor 27 de state membre ale UE, cât şi în România în ce priveşte aprecierile privind apartenenţa ţării la Uniune. Ca soluţii de ieşire din criză adoptate la nivel european, românii preferă mai degrabă politicile de susţinere a companiilor mici şi mijlocii, precum şi investiţiile în infrastructură şi educaţie. Media europeană indică o modificare a ordinii priorităţilor prin includerea măsurilor de protecţie socială. Astfel, la nivelul celor 27 de state membre, ordinea politicilor prioritare pentru ieşirea din criză sunt sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii, investiţiile în educaţie, sprijinul acordat şomerilor şi persoanelor sărace. Se poate afirma că acestea corespund în foarte mare măsură priorităţilor de acţiune ale Uniunii Europene aşa cum au fost ele anunţate de miniştrii suedezi de resort la preluarea Preşedinţiei Consiliului UE.

25

Anexe 1. Precizari metodologice

STANDARD EUROBAROMETER 72 TECHNICAL SPECIFICATIONS

Between the 23rd of October and the 18th of November 2009, TNS Opinion & Social, a consortium created between TNS plc and TNS opinion, carried out wave 72.4 of the EUROBAROMETER, on request of the EUROPEAN COMMISSION, Directorate-General for Communication, “Research and Political Analysis”. The EUROBAROMETER 72.4 is the “STANDARD EUROBAROMETER 72” and covers the population of the respective nationalities of the European Union Member States, resident in each of the Member States and aged 15 years and over. The STANDARD EUROBAROMETER 72 has also been conducted in the three candidate countries (Croatia, Turkey and the Former Yugoslav Republic of Macedonia) and in the Turkish Cypriot Community. In these countries, the survey covers the national population of citizens and the population of citizens of all the European Union Member States that are residents in these countries and have a sufficient command of the national languages to answer the questionnaire. The basic sample design applied in all states is a multi-stage, random (probability) one. In each country, a number of sampling points was drawn with probability proportional to population size (for a total coverage of the country) and to population density. In order to do so, the sampling points were drawn systematically from each of the "administrative regional units", after stratification by individual unit and type of area. They thus represent the whole territory of the countries surveyed according to the EUROSTAT NUTS II (or equivalent) and according to the distribution of the resident population of the respective nationalities in terms of metropolitan, urban and rural areas. In each of the selected sampling points, a starting address was drawn, at random. Further addresses (every Nth address) were selected by standard "random route" procedures, from the initial address. In each household, the respondent was drawn, at random (following the "closest birthday rule"). All interviews were conducted face-to-face in people's homes and in the appropriate national language. As far as the data capture is concerned, CAPI (Computer Assisted Personal Interview) was used in those countries where this technique was available.

26

ABBREVIATIONS COUNTRIES INSTITUTES N° INTERVIEWS

FIELDWORK DATES

POPULATION15+

BE Belgium TNS Dimarso 1.006 30/10/2009 17/11/2009 8.866.411 BG Bulgaria TNS BBSS 1.008 29/10/2009 09/11/2009 6.584.957 CZ Czech Rep. TNS Aisa 1.056 30/10/2009 13/11/2009 8.987.535 DK Denmark TNS Gallup DK 1.006 24/10/2009 17/11/2009 4.503.365 DE Germany TNS Infratest 1.514 30/10/2009 15/11/2009 64.545.601 EE Estonia Emor 1.002 23/10/2009 16/11/2009 916.000 IE Ireland TNS MRBI 1.011 30/10/2009 15/11/2009 3.375.399 EL Greece TNS ICAP 1.000 28/10/2009 15/11/2009 8.693.566 ES Spain TNS Demoscopia 1.020 30/10/2009 17/11/2009 39.059.211 FR France TNS Sofres 1.005 28/10/2009 16/11/2009 47.620.942 IT Italy TNS Infratest 1.036 30/10/2009 14/11/2009 51.252.247 CY Rep. of Cyprus Synovate 506 26/10/2009 15/11/2009 651.400 LV Latvia TNS Latvia 1.006 30/10/2009 16/11/2009 1.448.719 LT Lithuania TNS Gallup Lithuania 1.023 27/10/2009 11/11/2009 2.849.359 LU Luxembourg TNS ILReS 502 27/10/2009 15/11/2009 404.907 HU Hungary TNS Hungary 1.023 29/10/2009 15/11/2009 8.320.614 MT Malta MISCO 500 28/10/2009 14/11/2009 335.476 NL Netherlands TNS NIPO 1.004 29/10/2009 18/11/2009 13.017.690 AT Austria Österreichisches Gallup-Institut 1.030 27/10/2009 13/11/2009 6.973.277 PL Poland TNS OBOP 1.000 30/10/2009 15/11/2009 32.306.436 PT Portugal TNS EUROTESTE 1.025 29/10/2009 15/11/2009 8.080.915 RO Romania TNS CSOP 1.021 30/10/2009 11/11/2009 18.246.731 SI Slovenia RM PLUS 1.015 24/10/2009 15/11/2009 1.748.308 SK Slovakia TNS AISA SK 1.040 30/10/2009 15/11/2009 4.549.954 FI Finland TNS Gallup Oy 1.018 29/10/2009 18/11/2009 4.412.321 SE Sweden TNS GALLUP 1.032 26/10/2009 15/11/2009 7.723.931 UK United Kingdom TNS UK 1.322 30/10/2009 17/11/2009 51.081.866

TOTAL EU27 26.731 23/10/2009 18/11/2009 406.557.138 CY(tcc) Turkish Cypriot Community Kadem 500 02/11/2009 14/11/2009 143.226

HR Croatia Puls 1.000 27/10/2009 12/11/2009 3.749.400 TR Turkey TNS PIAR 1.002 27/10/2009 15/11/2009 52.728.513 MK Former Yugoslav Rep. of Macedonia TNS Brima 1.005 27/10/2009 02/11/2009 1.678.404

TOTAL 30.238 23/10/2009 18/11/2009 464.856.681

27

For each country a comparison between the sample and the universe was carried out. The Universe description was derived from Eurostat population data or from national statistics offices. For all countries surveyed, a national weighting procedure, using marginal and intercellular weighting, was carried out based on this Universe description. In all countries, gender, age, region and size of locality were introduced in the iteration procedure. For international weighting (i.e. EU averages), TNS Opinion & Social applies the official population figures as provided by EUROSTAT or national statistic offices. The total population figures for input in this post-weighting procedure are listed above. Readers are reminded that survey results are estimations, the accuracy of which, everything being equal, rests upon the sample size and upon the observed percentage. With samples of about 1,000 interviews, the real percentages vary within the following confidence limits:

Observed percentages 10% or 90% 20% or 80% 30% or 70% 40% or 60% 50%

Confidence limits ± 1.9 points ± 2.5 points ± 2.7 points ± 3.0 points ± 3.1 points

28

2. Chestionar

A Cod cercetare tns csop (101-105) EB72.3 A B cod ţară (106-107) EB72.3 B C cod cercetare (108-110) EB72.3 C D Număr chestionar (111-116) EB72.3 D E Eşantion divizat (117) A 1 B 2 EB72.1 E ADRESAŢI PUNCTUL 28 DOAR ÎN TURCIA ADRESAŢI PUNCTUL 29 DOAR ÎN CROAŢIA ADRESAŢI PUNCTUL 30 DOAR ÎN COMUNITATEA TURCĂ DIN CIPRU ADRESAŢI PUNCTUL 31 DOAR ÎN FOSTA REPUBLICA IUGOLSAVĂ MACEDONIA Q1 Vă rog să-mi spuneţi care este cetăţenia dvs. Vă rog să indicaţi ţara/ ţările care corespund situaţiei dvs.. (MAI MULTE RĂSPUNSURI POSIBILE) (138-170) Belgia 1, Danemarca 2, Germania 3, Grecia 4, Spania 5, Franţa 6, Irlanda 7, Italia 8, Luxemburg 9, Olanda 10, Portugalia 11, Regatul Unit (Marea Britanie, Irlanda de Nord) 12, Austria 13, Suedia 14,

29

Finlanda 15, Cipru (Sud) 16, Republica Cehă 17, Estonia 18, Ungaria 19, Letonia 20, Lituania 21, Malta 22, Polonia 23, Slovacia 24, Slovenia 25, Bulgaria 26, România 27, Alte ţări 32, Nu ştiu 33, EB72.3 Q1 Dacă se răspunde "Alte ţări" sau "Nu ştiu" se încheie interviul. ÎNTREBĂRI -TENDINŢE DE BAZĂ QA1 Pe ansamblu, cât de mulţumit(ă) sunteţi de viaţa dvs. în general? Aţi spune că sunteţi…? (SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS) (191) Foarte mulţumit(ă) 1 Destul de mulţumit(ă) 2 Nu prea mulţumit(ă) 3 Deloc mulţumit(ă) 4 Nu ştiu 5 EB71.3 QA1 NU ÎNTREBAŢI QA2a ÎN CY(tcc) - CY(tcc) TRECE LA QA2b QA2a Cum apreciaţi situaţia prezentă a fiecăreia dintre următoarele? (SE ARATĂ SCALA - UN SINGUR RĂSPUNS PE LINIE) (SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS) Foarte bună Destul de bună Destul de proastă Foarte proastă NŞ (192) 1 Situaţia economiei româneşti 1 2 3 4 5 (193) 2 Situaţia economiei europene 1 2 3 4 5 (194) 3 Situaţia economiei din toată lumea 1 2 3 4 5 (195) 4 Situaţia locului dumneavoastră de muncă 1 2 3 4 5 (196) 5 Situaţia financiară a gospodăriei dvs. 1 2 3 4 5 (197) 6 Situaţia locurilor de muncă din România 1 2 3 4 5 (198) 7 Situaţia mediului înconjurător din România 1 2 3 4 5 EB71.3 QA2a NU ÎNTREBAŢI QA3a în CY(tcc)-CY(tcc) TRECE LA QA3b

30

QA3a Pentru fiecare dintre următoarele domenii vă rog să îmi spuneţi dacă situaţia lor în România este mai bună sau mai puţin bună în comparaţie cu media ţărilor din Uniunea Europeană? (SE ARATĂ SCALA - UN SINGUR RĂSPUNS PE LINIE) (CITIŢI - ROTIŢI ORDINEA DE CITIRE) Mult mai bună Oarecum mai bună Oarecum mai puţin bună Categoric mai puţin bună NU ŞTIU (206) 1 Situaţia economiei româneşti 1 2 3 4 5 (207) 2 Situaţia locurilor de muncă din România 1 2 3 4 5 (208) 3 Costurile de trai din România 1 2 3 4 5 (209) 4 Preţul la energie în România 1 2 3 4 5 (210) 5 Calitatea vieţii in România 1 2 3 4 5 (211) 6 Situaţia mediului înconjurător din România 1 2 3 4 5 EB70.1 QA7a TREND MODIFIED NU ÎNTREBAŢI QA4a în CY(tcc)-CY(tcc) TRECE LA QA4b QA4a Care sunt aşteptările dv. pentru următoarele 12 luni: credeţi că următoarele 12 luni vor fi mai bune, mai proaste sau la fel ca şi până acum în ceea ce priveşte…? (UN RĂSPUNS PE LINIE) (SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS) Mai bune Mai proaste La fel NŞ (218) 1 Viaţa dv. în general 1 2 3 4 (219) 2 Situaţia economică a României 1 2 3 4 (220) 3 Situaţia financiară a gospodăriei dv. 1 2 3 4 (221) 4 Situaţia locurilor de muncă în România 1 2 3 4 (222) 5 Situaţia dvs. la locul de muncă 1 2 3 4 (223) 6 Situaţia economică în Uniunea Europeană 1 2 3 4 (224) 7 Situaţia economică globală 1 2 3 4 (225) 8 Situaţia mediului înconjurător din România 1 2 3 4 EB71.3 QA3a (ITEM 1-7) + EB70.1 QA6a (ITEM 8) TREND MODIFIED NU ÎNTREBAŢI QA5a ȘI Q6a ÎN CY (tcc) - CY (tcc) TRECE LA QA5b QA5a Care credeţi că sunt cele mai importante două probleme cu care se confruntă România în prezent? (SE ARATĂ LISTA - SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS - MAXIM 2 RĂSPUNSURI POSIBILE) (234-250) Infracţionalitatea 1, Situaţia economică 2, Creşterea preţurilor\ inflaţia 3, Impozitarea 4, Şomajul 5, Terorismul 6, Apărarea\ Politica externă 7, Locuinţele 8, Imigraţia 9,

31

Sistemul de îngrijire a sănătăţii 10, Sistemul educaţional 11, Pensiile 12, Mediul înconjurător 13, Energia 14, Altele (SPONTAN) 15, Niciuna (SPONTAN) 16, Nu ştiu 17, EB71.3 QA4a TREND MODIFIED QA6a Şi personal, care sunt cele mai importante două probleme cu care vă confruntaţi în prezent? (SE ARATĂ LISTA - SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS - MAXIM 2 RĂSPUNSURI POSIBILE) (251-267) Infracţionalitatea 1, Situaţia economică 2, Creşterea preţurilor\ inflaţia 3, Impozitarea 4, Şomajul 5, Terorismul 6, Apărarea\ Politica externă 7, Locuinţele 8, Imigraţia 9, Sistemul de îngrijire a sănătăţii 10, Sistemul educaţional 11, Pensiile 12, Mediul înconjurător 13, Energia 14, Altceva (SPONTAN) 15, Niciuna (SPONTAN) 16, Nu ştiu 17, EB71.3 QA5a TREND MODIFIED ÎNTREBAȚI QA7a ȘI QA8a DOAR ÎN UE27- FRIAM, TR si HR TREC LA QA7b- CY(tcc) TRECE la QA7c QA7a În general, credeţi că faptul că România face parte din Uniunea Europeană este..? (SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS) (302) Un lucru bun 1 Un lucru rău 2 Nici bun, nici rău 3 Nu ştiu 4 EB71.3 QA6a QA8a Luând totul în considerare, apreciaţi că România beneficiază sau nu de faptul ca este membră a Uniunii Europene? (303) Beneficiază 1 Nu beneficiază 2 Nu ştiu 3 EB71.3 QA7a

32

NU ÎNTREBAȚI QA9a ÎN CY(tcc) - CY(tcc) TRECE LA QA9b QA9a În prezent, consideraţi că, în general, lucrurile se îndreaptă în direcţia corectă sau în direcţia greşită în…? (UN RĂSPUNS PE LINIE) (SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS) Lucrurile se îndreaptă în direcţia corectă Lucrurile se îndreaptă în direcţia greşită Nici corectă, nici greşită (RĂSPUNS SPONTAN) Nu ştiu (308) 1 România 1 2 3 4 (309) 2 Uniunea Europeană 1 2 3 4 (310) 3 SUA 1 2 3 4 EB71.3 QA8a (ITEMS 1-2) + EB71.1 QA8a (ITEM 3) ADRESAŢI TUTUROR PERSOANELOR INTERVIEVATE QA10 Aş vrea să vă întreb acum câtă încredere aveţi în anumite instituţii. Pentru fiecare dintre următoarele instituţii, vă rog să-mi spuneţi dacă tindeţi să aveţi încredere sau nu în ea. (UN RĂSPUNS PE LINIE) (SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS) Tind să am încredere Tind să nu am încredere Nu ştiu (314) 1 Presa 1 2 3 (315) 2 Radio 1 2 3 (316) 3 Televiziune 1 2 3 (317) 4 Internet 1 2 3 (318) 5 Armată 1 2 3 (319) 6 Justiţia / Sistemul juridic românesc 1 2 3 (320) 7 Partidele politice 1 2 3 (321) 8 Guvernul României 1 2 3 (322) 9 Camera Deputatilor 1 2 3 (323) 10 Uniunea Europeană 1 2 3 (324) 11 Naţiunile Unite 1 2 3 (325) 12 Autorităţile publice regionale sau locale 1 2 3 (326) 13 NATO 1 2 3 EB71.3 QA9 (items 6-11) + EB69.2 QA12 (items 1-5) + EB70.1 QA12 (item 12-13) QA11 În general, Uniunea Europeană vă evocă o imagine foarte pozitivă, destul de pozitivă, neutră, destul de negativă sau foarte negativă? (UN SINGUR RĂSPUNS) (327) Foarte pozitivă 1 Destul de pozitivă 2 Neutră 3 Destul de negativă 4 Foarte negativă 5 Nu ştiu 6

33

EB71.3 QA10 QA12 Ce înseamnă pentru dvs. personal Uniunea Europeană? (ARATAŢI LISTA - CITIŢI – MAI MULTE RĂSPUNSURI POSIBILE - ROTEŞTE DE SUS ÎN JOS \ DE JOS ÎN SUS) (328-343) Pace 1, Prosperitate economică 2, Democraţie 3, Protecţie socială 4, Libertatea de a călători, studia şi a lucra oriunde în Uniunea Europeană 5, Diversitate culturală 6, Un cuvânt mai greu de spus în lume 7, Euro 8, Şomaj 9, Birocraţie 10, Risipă de bani 11, Pierderea identităţii noastre culturale 12, Mai multe infracţiuni 13, Control insuficient la frontierele exterioare 14, Altceva (SPONTAN) 15, Nu ştiu 16, EB71.3 QA11 QA13 Aţi auzit despre ...? (SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS) Da Nu NU ŞTIU (344) 1 Parlamentul European 1 2 3 (345) 2 Comisia Europeană 1 2 3 (346) 3 Consiliul Uniunii Europene 1 2 3 (347) 4 Banca Centrală Europeană 1 2 3 EB71.3 QA13 (item 1, 2, 4) + EB70.1 QA16 (item 3) QA14 Vă rog sa-mi spuneţi pentru fiecare dintre următoarele instituţii europene dacă tindeţi să aveţi sau să nu aveţi încredere în ele. (UN RĂSPUNS PE LINIE) (SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS) Tind să am încredere Tind să nu am încredere NU ŞTIU (348) 1 Parlamentul European 1 2 3 (349) 2 Comisia Europeană 1 2 3 (350) 3 Consiliul Uniunii Europene 1 2 3 (351) 4 Banca Centrală Europeană 1 2 3 EB71.3 QA14 (item 1, 2, 4) + EB70.1 QA18 (item 3) QA15 Care este opinia dvs. în legătură cu următoarele afirmaţii? Vă rog să-mi spuneţi pentru fiecare afirmaţie în parte dacă sunteţi în favoarea sau împotriva ei. (UN RĂSPUNS PE LINIE)

34

(CITIŢI - ROTIŢI ORDINEA DE CITIRE) În favoarea / pentru Împotriva Nu ştiu (352) 1 O Uniune Monetară Europeană, având o singură monedă, Euro 1 2 3 (353) 2 Extinderea într-o măsură mai mare a Uniunii Europene pentru a include alte ţări în anii următori 1 2 3 (354) 3 Viteza de construire a Europei să fie mai mare într-un grup de ţări decât în celelalte ţări 1 2 3 EB71.3 QA15 QA16 În ultimii ani, integrarea europeană a pus accentul pe diferite teme. După părerea dvs., care sunt aspectele pe care ar trebui să pună accentul instituţiile europene în următorii ani pentru a întări Uniunea Europeană în viitor? (ARĂTAŢI LISTA CU VARIANTELE DE RĂSPUNS - CITIŢI - ROTIŢI - MAXIM 3 RĂSPUNSURI) (355-372) Piaţa internă 1, Politica culturală 2, Politica externă europeană 3, Politica europeană de apărare 4, Chestiunile privind imigraţia 5, Politica europeană de educaţie 6, Probleme privind protecţia mediului înconjurător 7, Problemele energetice 8, Solidaritatea cu regiunile mai sărace 9, Cercetarea ştiinţifică 10, Probleme sociale şi de sănătate 11, Lupta impotriva criminalităţii 12, Lupta împotriva schimbărilor climatice 13, Afacerile economice 14, Transport şi infrastructură energetică 15, Altele (SPONTAN) 16, Niciuna (SPONTAN) 17, Nu ştiu 18, EB71.3 QA18 TREND MODIFIED QA17 Pentru fiecare dintre următoarele afirmaţii despre Uniunea Europeană aţi putea să-mi spuneţi care dintre ele credeţi că sunt adevărate şi care sunt false? (UN RĂSPUNS PE LINIE) (CITIŢI - ROTIŢI ORDINEA DE CITIRE) Adevărat Fals Nu ştiu (373) 1 În prezent Uniunea Europeană este compusă din douăzeci şi cinci de state membre 1 2 3 (374) 2 Irlandezii au votat "DA" la al doilea referendum cu privire la Tratatul de la Lisabona pe 2 octombrie 2009 1 2 3 (375) 3 Zona euro este formată în prezent din 12 state membre 1 2 3 (376) 4 (DOAR PENTRU SUB-EȘANTION A) Elveţia este membră a Uniunii Europene 1 2 3 (377) 5 (DOAR PENTRU SUB-EȘANTION B) Islanda este membru al UE 1 2 3 EB70.1 QA24 TREND MODIFIED NU ÎNTREBAȚI QA18a PÂNĂ LA QA19a ÎN CY(tcc) - CY(tcc) TRECE LA QA19b

35

QA18a În general, cât de mulţumit(ă) sunteţi de modul în care funcţionează democraţia în Romania? QA18b Dar de modul cum funcţionează democraţia în Uniunea Europeană? SE ARATA SCALA - UN SINGUR RĂSPUNS PE COLOANĂ (378) (379) (SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS) QA18a QA18b În Romania În Uniunea Europeană Foarte mulţumit(ă) 1 1 Destul de mulţumit(ă) 2 2 Nu prea mulţumit(ă) 3 3 Deloc mulţumit(ă) 4 4 Nu ştiu (răspuns SPONTAN) 5 5 EB68.1 QA11a & b ÎNTREBAȚI PUNCTUL 2 DOAR ÎN UE27 QA19a Dvs. sunteţi mai degrabă de acord sau mai degrabă în dezacord cu afirmaţiile următoare? (SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS) Tind să fiu de acord Tind să fiu în dezacord Nu ştiu (380) 1 Înţeleg cum funcţionează Uniunea Europeană 1 2 3 (381) 2 Interesele României sunt bine luate în considerare în Uniunea Europeană 1 2 3 EB71.3 QA12a TREND MODIFIED ADRESAŢI TUTUROR PERSOANELOR INTERVIEVATE QA20 Puteţi să îmi spuneţi dacă sunteţi sau nu sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii referitoare la construcţia Europei? (ARĂTAŢI LISTA CU VARIANTELE DE RĂSPUNS- UN SINGUR RĂSPUNS PE LINIE) (SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS) Total de acord Tind să fiu de acord Tind să fiu în dezacord Total în dezacord Nu ştiu (383) 1 UE a crescut prea rapid 1 2 3 4 5 (384) 2 Ceea ce îi aduce pe oamenii din diferite ţări împreună este mai important decât ceea ce îi separă 1 2 3 4 5 (385) 3 În prezent, Uniunii Europene îi lipsesc ideile şi proiectele 1 2 3 4 5 (386) 4 Uniunea Europeană este indispensabilă pentru a răspunde provocărilor globale (schimbarea climatică, terorism, etc.) 1 2 3 4 5 EB70.1 QD16 ÎNTREBĂRI-TENDINȚĂ CU PRIVIRE LA PREȘEDINȚIE ÎNTREBAȚI QA21 PÂNĂ LA QA25 DOAR ÎN UE27- CEILALȚI TREC LA QB1a QA21 În Uniunea Europeană, fiecare Stat Membru, la rândul lui, devine Preşedintele Consiliului Uniunii Europene pentru 6 luni. În momentul de faţă este rândul Suediei. Aţi citit de curând în ziare sau aţi auzit la radio sau la televizor sau aţi văzut pe internet vreo informaţie legată de preşedinţia Suediei?

36

(387) Da 1 Nu 2 Nu ştiu 3 EB71.3 QA19 TREND MODIFIED ÎNTREBAŢI TOŢI RESPONDENŢII DIN UE27 QA23 Începând cu 1 ianuarie 2010 va fi rândul Spaniei. Aţi citit de curând în ziare sau aţi auzit la radio sau la televizor sau aţi văzut pe internet, orice informaţie legată de preşedinţia Spaniei? (389) Da 1 Nu 2 Nu ştiu 3 EB71.3 QA21 TREND MODIFIED ÎNTREBAŢI TOŢI RESPONDENŢII ÎN UE27 QA25 Aţi spune despre dvs. ca sunteţi foarte optimist, mai degrabă optimist, mai degrabă pesimist sau foarte pesimist in privinţa viitorului Uniunii Europene? (UN SINGUR RĂSPUNS) (391) Foarte optimist 1 Mai degrabă optimist 2 Mai degrabă pesimist 3 Foarte pesimist 4 Nu ştiu 5 EB71.3 QF1 2) UE, LUMEA, GLOBALIZAREA ADRESAŢI TUTUROR PERSOANELOR INTERVIEVATE QB1a Care din următoarele credeţi că este cea mai importantă în determinarea puterii și influenței în lume a unei țări sau unui grup de țări? În primul rând? QB1b Şi în al doilea rând? (ARĂTAŢI LISTA - UN SINGUR RĂSPUNS PE COLOANĂ) (412) (413) (CITIȚI VARIANTELE DE RĂSPUNS-ROTIȚI ORDINEA: DE JOS ÎN SUS/ DE SUS ÎN JOS) QB1a QB1b ÎN PRIMUL RÂND ÎN AL DOILEA RÂND Puterea sa economică 1 1 Influența sa politică 2 2 Forța sa militară 3 3 Influența sa culturală 4 4 Altceva (SPONTAN) 5 5 Niciuna din acestea (SPONTAN) 6 6 Nu ştiu 7 7

37

EB71.3 QB1a, b QB2a Şi, în opinia dvs., care dintre următoarele caracterizează cel mai bine Uniunea Europeană? În primul rând? QB2b Şi în al doilea rând? (ARĂTAŢI LISTA - UN SINGUR RĂSPUNS PE COLOANĂ) (414) (415) (CITIȚI VARIANTELE DE RĂSPUNS-ROTIȚI ORDINEA: DE JOS ÎN SUS/DE SUS ÎN JOS) QB2a QB2b ÎN PRIMUL RÂND ÎN AL DOILEA RÂND Puterea sa economică 1 1 Influența sa politică 2 2 Forța sa militară 3 3 Influența sa culturală 4 4 Altceva (SPONTAN) 5 5 Niciuna din acestea (SPONTAN) 6 6 Nu ştiu 7 7 EB71.3 QB2a, b QB3 Pentru fiecare dintre următoarele afirmaţii, vă rog să îmi spuneţi dacă sunteţi total de acord, oarecum de acord, oarecum în dezacord sau total în dezacord. (ARĂTAŢI LISTA CU VARIANTELE DE RĂSPUNS- UN SINGUR RĂSPUNS PE LINIE) (CITIŢI - ROTIŢI ORDINEA DE CITIRE) Total de acord Tind să fiu de acord Tind să fiu în dezacord Total în dezacord Nu ştiu (416) 1 Globalizarea este o oportunitate pentru creşterea economică 1 2 3 4 5 (417) 2 Globalizarea face să crească inegalităţile sociale 1 2 3 4 5 (418) 3 Globalizarea necesită un set de reguli comune la nivel mondial (guvernare mondială) 1 2 3 4 5 (419) 4 Uniunea Europeană şi SUA au aceleaşi interese în abordarea globalizării 1 2 3 4 5 (420) 5 Globalizarea ne protejează de creşterea preţurilor 1 2 3 4 5 (421) 6 Globalizarea conduce la pacea în lume 1 2 3 4 5 (422) 7 Globalizarea reprezintă o ameninţare pentru cultura românească 1 2 3 4 5 (424) 9 Globalizarea este profitabilă doar pentru companiile mari, nu pentru cetăţeni 1 2 3 4 5 (425) 10 Globalizarea înseamnă mai multe investiţii străine în România 1 2 3 4 5 (427) 12 Globalizarea ajută la dezvoltarea ţărilor sărace 1 2 3 4 5 (428) 13 Globalizarea face oamenii mai deschişi spre culturile străine 1 2 3 4 5 (429) 14 UE are suficientă putere și instrumente pentru a-și apăra interesele economice in economia mondială 1 2 3 4 5 (430) 15 (DOAR PENTRU SUB-EŞANTION A) UE ajută la protejarea cetățenilor europeni împotriva efectelor negative ale globalizării 1 2 3 4 5 (431) 16 (DOAR PENTRU SUB-EȘANTION B) UE ajută cetațenii europeni să beneficieze mai mult de efectele pozitive ale globalizării 1 2 3 4 5

38

EB71.3 QB3 (item 1-3) EB69.2 QA47a&b (item 4-13) NU ADRESAŢI QB4 ÎN CY(tcc) - CY(tcc) TRECE LA QB4b QB4a Care dintre următoarele 2 afirmaţii este cea mai apropiată de punctul dvs. de vedere referitor la globalizare? (CITIŢI VARIANTELE DE RĂSPUNS - UN SINGUR RĂSPUNS) (432) Globalizarea reprezintă o bună oportunitate pentru companiile româneşti graţie deschiderii pieţelor 1 Globalizarea reprezintă o ameninţare pentru locurile de muncă şi companiile din România 2 Nu ştiu 3 EB71.3 QB4a ADRESAŢI TUTUROR PERSOANELOR INTERVIEVATE QB5 Aţi spune că economia europeană merge mai bine, mai prost sau la fel ca economia ...? SE ARATĂ SCALA (SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS) Merge mai bine Merge mai rău Merge la fel NU ŞTIU / REFUZ (434) 1 Americană 1 2 3 4 (435) 2 Japoneză 1 2 3 4 (436) 3 Chineză 1 2 3 4 (437) 4 Indiană 1 2 3 4 (438) 5 Rusă 1 2 3 4 (439) 6 Braziliană 1 2 3 4 EB71.3 QB7 QB6 Din următoarele subiecte, care sunt cele două pe care ar trebui să pună accentul societatea noastră pentru a face față provocărilor globale majore? (ARĂTAŢI LISTA - CITIŢI VARIANTELE DE RĂSPUNS - MAXIM 2 RĂSPUNSURI) (440-448) Protejarea mediului înconjurător 1, Echitatea şi solidaritatea socială 2, Comerțul liber/ economia de piață 3, Diversitatea culturală și deschiderea spre ceilalți 4, Progres şi inovaţie 5, Tradițiile 6, Altele (SPONTAN) 7, Niciuna din acestea (SPONTAN) 8, Nu ştiu 9, EB71.3 QC3 3) CRIZA ECONOMICĂ SI FINANCIARĂ QC1 Unii analiști spun că impactul crizei economice asupra pieței locurilor de muncă a atins punctul

39

culminant și că lucrurile se vor ameliora treptat; alții, din contră, spun că perioada cea mai grea urmează să vină. Care din cele două afirmații se apropie mai mult de opinia dvs? (UN SINGUR RĂSPUNS) (469) Impactul crizei asupra locurilor de muncă a atins deja apogeul 1 Ce este mai rău urmează să vină 2 Nu ştiu 3 EB71.2 QB3 QC2 Care din următoarele afirmații reflectă cel mai bine situația gospodăriei dvs.? (SE ARATĂ LISTA CU VARIANTELE DE RĂSPUNS – SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS – UN SINGUR RĂSPUNS) (470) Situația dvs. curentă nu vă permite să faceți planuri pentru viitor. Trăiți cu ziua de astăzi. 1 Ştiţi ce veți face în următoarele șase luni 2 Aveți o perspectivă de lungă durată cu privire la faptul cum va fi gospodăria dvs. în următorii 1 sau 2 ani 3 Alta 4 Nu ştiu 5 EB71.3 QJ6 QC3 În opinia dumneavoastră, care dintre următorii actori consideraţi că s-ar putea ocupa cel mai eficient de consecinţele crizei economice şi financiare? (SE ARATĂ LISTA CU VARIANTELE DE RĂSPUNS - SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS - ROTIŢI ORDINEA DE CITIRE - UN SINGUR RĂSPUNS) (471) Guvernului României 1 Uniunea Europeană 2 Statele Unite 3 Ţările din grupul G20 (cele mai bogate ţări din lume) 4 Fondul Monetar Internaţional (FMI) 5 Altcineva (SPONTAN) 6 Niciunul (SPONTAN) 7 Nu ştiu 8 EB71.3 QB8 ÎNTREBAȚI QC4b DOAR ÎN ȚĂRILE UE27 CARE NU SUNT IN ZONA EURO - CEILALȚI TREC LA QC5 QC4b Spuneţi- mi dacă sunteţi total de acord, tindeţi să fiţi de acord, tindeţi să fiţi în dezacord sau sunteţi total în dezacord cu următoarea afirmaţie: România ar fi fost mai bine protejată în faţa actualei crize financiare şi economice dacă am fi adoptat moneda unică Europeană, euro. (UN SINGUR RĂSPUNS) (473) Total de acord 1 Tind să fiu de acord 2 Tind să fiu în dezacord 3 Total în dezacord 4

40

Nu ştiu 5 EB71.1 QD6b ÎNTREBAȚI DE LA QC5 PÎNĂ LA QC8 DOAR ÎN UE27 - CEILALȚI TREC LA QC9 QC5 Spuneţi- mi dacă sunteţi total de acord, tindeţi sa fiţi de acord, tindeţi sa fiţi în dezacord sau sunteţi total în dezacord cu următoarea afirmaţie: în general Euro a diminuat efectele negative ale actualei crize financiare şi economice. (UN SINGUR RĂSPUNS) (474) Total de acord 1 Tind să fiu de acord 2 Tind să fiu în dezacord 3 Total în dezacord 4 Nu ştiu 5 EB71.1 QD8 QC6 Anumite măsuri menite să combată actuala criză economică şi financiară sunt discutate în prezent în cadrul instituţiilor Europene. Pentru fiecare dintre aceste măsuri , spuneţi- mi dacă dvs. credeţi că vor fi eficiente sau ineficiente în combaterea crizei? (SE ARATĂ SCALA - UN SINGUR RĂSPUNS PE LINIE) (SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS) Foarte eficientă Mai degrabă eficientă Nu prea eficientă Deloc eficientă Nu ştiu (475) 1 Un rol mai important al Uniunii Europene la nivel internaţional în reglementarea serviciilor financiare 1 2 3 4 5 (476) 2 Verificarea şi supravegherea de către Uniunea Europeană a activităţilor celor mai importante grupuri financiare internaţionale 1 2 3 4 5 (477) 3 O coordonare mai intensă a politicilor economice şi financiare între toate Statele Membre ale Uniunii Europene 1 2 3 4 5 (478) 4 Supravegherea de către Uniunea Europeană a cazurilor în care sunt utilizaţi bani din bugetul public pentru salvarea unei instituţii financiare 1 2 3 4 5 EB71.1 QD9 QC7 Dintre următoarele afirmaţii, care ar fi pentru dvs. prioritare pentru îmbunătăţirea performanţei economiei europene? SE CITEŞTE LISTA - MAXIM 3 RĂSPUNSURI (479-489) (DOAR PENTRU SUB-EȘANTION A) Creşterea numărului de ore de lucru 1, (DOAR PENTRU SUB-EȘANTION B) Creşterea numărului legal de ore de lucru pe săptămână 2, Îmbunătăţirea educaţiei şi a pregătirii profesionale 3, Investirea în cercetare şi inovaţie 4, (DOAR PENTRU SUB-EŞANTION A) Facilitarea accesului companiilor la credite 5, Facilitarea creării de întreprinderi 6, Folosirea mai eficientă a energie 7, Investirea în infrastructura de transport (şosele, căi ferate, etc) 8, (DOAR PENTRU SUB-EŞANTION A) Investirea in dezvoltarea serviciilor şi produselor prietenoase cu mediul 9, Alta (NU SE CITEŞTE) 10,

41

NU ŞTIU / REFUZ 11, EB66.1 QA46 TREND MODIFIED QC8 Care sunt cele două măsuri, dintre următoarele, pe care Uniunea Europeană ar trebui să le considere prioritare pentru a ajuta oamenii să depăşească efectele crizei economice şi financiare? (SE ARATĂ LISTA CU VARIANTELE DE RĂSPUNS - SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS - ROTIŢI - MAXIM 2 RĂSPUNSURI) (490-501) Investiţii în educaţie/instruire/cercetare 1, Investiţii în infrastructură 2, Investiţii în domeniul energetic şi mediul înconjurător 3, Sprijin pentru companiile mari/ industrie 4, Sprijin pentru IMM-uri/ afacerile mici 5, Garantarea furnizării de servicii de îngrijire medicală 6, Sprijin pentru pensionari 7, Sprijin pentru şomeri 8, Sprijin pentru persoanele cele mai sărace 9, Altele (SPONTAN) 10, Niciuna (SPONTAN) 11, Nu ştiu 12, EB71.3 QB10 ÎNTREBAȚI QC9 ÎN UE27+FM,HR,TR- CY(tcc) TRECE LA QD QC9 Pentru fiecare dintre afirmațiile următoare, spuneți-mi, vă rog, dacă sunteți total de acord, oarecum de acord, oarecum in dezacord sau total in dezacord. (ARĂTAŢI SCALA- UN SINGUR RĂSPUNS PE LINIE) Total de acord Oarecum de acord Oarecum în dezacord Total în dezacord Nu ştiu (502) 1 (DOAR PENTRU SUB-EȘANTION A) Criza financiară si economică facilitează adoptarea reformelor 1 2 3 4 5 (503) 2 (DOAR PENTRU SUB-EȘANTION B) Criza financiară si economică face mai dificilă adoptarea reformelor 1 2 3 4 5 (504) 3 Reformele benefice pentru generațiile viitoare trebuie adoptate, chiar dacă aceasta însemnă unele sacricifii pentru generația prezentă 1 2 3 4 5 (505) 4 (DOAR PENTRU SUB-EȘANTION A) România are nevoie de mai multe reforme pentru a face față viitorului 1 2 3 4 5 (506) 5 (DOAR PENTRU SUB-EȘANTION B) Reformele adoptate până acum în România sunt suficiente pentru a face față viitorului 1 2 3 4 5 NEW ÎNTREBAȚI QC10 ÎN UE27 - CEILALȚI TREC LA QD QC10 Din lista de măsuri ce urmează, care ar trebui sa fie prioritară în vederea reformării sistemului financiar din Uniunea Europeană ? (SE ARATĂ LISTA CU VARIANTELE DE RĂSPUNS – SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS – UN SINGUR RĂSPUNS) (507) Transparența beneficiilor, costurilor si riscurilor de pe pieţele financiare 1

42

Răspunderea managerilor financiari, inclusiv prin chestiunea bonusurilor 2 Garanție din partea statului pentru depozitele persoanelor fizice 3 Un sistem european mai strict de supraveghere a pieței financiare si instituțiilor financiare 4 Alta (SPONTAN) 5 Niciuna din aceste (SPONTAN) 6 Nu ştiu 7 NEW 4) VALORI ADRESAŢI TUTUROR PERSOANELOR INTERVIEVATE QD1 Pentru fiecare dintre termenii următori vă rog să îmi spuneţi dacă termenul vă face să vă gândiţi la ceva foarte pozitiv, oarecum pozitiv, oarecum negativ sau foarte negativ? (SE ARATĂ SCALA - UN SINGUR RĂSPUNS PE LINIE) (CITIŢI - ROTIŢI ORDINEA DE CITIRE) Foarte pozitiv Oarecum pozitiv Oarecum negativ Foarte negativ NU ŞTIU / REFUZ (528) 1 Companie 1 2 3 4 5 (529) 2 Stat bazat pe bunăstare socială 1 2 3 4 5 (530) 3 Competitivitate 1 2 3 4 5 (531) 4 Comerţ liber 1 2 3 4 5 (532) 5 Protecţionism 1 2 3 4 5 (533) 6 Globalizare 1 2 3 4 5 (534) 7 Liberalizare 1 2 3 4 5 (535) 8 Sindicat 1 2 3 4 5 (536) 9 Reforme 1 2 3 4 5 (537) 10 Administraţie publică 1 2 3 4 5 (538) 11 Flexibilitate 1 2 3 4 5 (539) 12 Competiție 1 2 3 4 5 (540) 13 Securitate 1 2 3 4 5 (541) 14 Solidaritate 1 2 3 4 5 EB67.2 QA28 (1-11) TREND MODIFIED NU ÎNTREBAȚI QD2a ÎN CY(tcc)- CY(tcc) TRECE LA QD2b QD2a În ce măsură sunteţi de acord sau în dezacord cu fiecare din următoarele afirmaţii? (ARĂTAŢI LISTA CU VARIANTELE DE RĂSPUNS- UN SINGUR RĂSPUNS PE LINIE) (SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS) Total de acord Tind să fiu de acord Tind să fiu în dezacord Total în dezacord Nu ştiu (542) 1 Statul intervine prea mult în viaţa noastră 1 2 3 4 5 (543) 2 (PENTRU SUB-EŞANTION A) Creşterea economică trebuie să fie o prioritate pentru România, chiar dacă asta afecteză mediul înconjurător 1 2 3 4 5 (544) 3 (PENTRU SUB-EŞANTION B) Protecţia mediului înconjurător trebuie să fie o prioritate pentru România chiar dacă afecteză creşterea economică 1 2 3 4 5 (545) 4 Libera concurenţă este cea mai bună garanţie pentru prosperitatea economică 1 2 3 4 5 EB71.3 QC1a

43

ADRESAŢI TUTUROR PERSOANELOR INTERVIEVATE QD3 Dacă ar fi să aibă loc următoarele schimbări în modul nostru de viață în viitorul apropiat, credeți că ar fi un lucru bun, un lucru rău, sau nici bun nici rău? (UN RĂSPUNS PE LINIE) (SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS) Un lucru bun Un lucru rău Nici bun, nici rău Nu ştiu (550) 1 Mai puțin accent pe bani și bunurile materiale 1 2 3 4 (551) 2 Mai mult accent pe dezvoltarea tehnologiilor 1 2 3 4 EB71.3 QC2 QD4 Gândindu-vă la puterea de cumpărare, care să zicem că este ceea ce gospodăria dumneavoastră îşi poate permite în viaţa de zi cu zi, dacă aţi compara situaţia actuală cu cea de acum cinci ani, aţi spune că s-a îmbunătăţit, a rămas aproape la fel, sau s-a înrăutăţit? (552) S-a îmbunătăţit 1 A rămas aproape la fel 2 S-a înrăutăţit 3 Nu ştiu 4 EB71.1 QA12 QD5 Vorbind la modul general, credeţi că viaţa celor care azi sunt copii va fi mai uşoară, mai grea sau nici mai grea, nici mai uşoară decât cea a generaţiei dvs? (553) Mai uşoară 1 Mai grea 2 Nici mai grea, nici mai uşoară 3 NU ŞTIU 4 EB71.1 QA14 NU ÎNTREBAȚI QD6a ÎN CY(tcc) - CY(tcc) TRECE LA QD6b QD6a Vă rog să îmi spuneţi dacă tindeţi să fiţi de acord sau în dezcord cu următoarea afirmaţie: Copiii din România ar avea o viaţă mai bună dacă ar emigra în altă ţară. (554) Tind să fiu de acord 1 Tind să fiu în dezacord 2 Depinde (SPONTAN) 3 Nu ştiu 4 EB70.1 QA23 TREND ADRESAŢI TUTUROR PERSOANELOR INTERVIEVATE

44

QD7 Care sunt, din următoarea listă, cele mai importante trei valori pentru dvs. personal? (ARĂTAŢI LISTA CU VARIANTELE DE RĂSPUNS-CITIŢI VARIANTELE DE RĂSPUNS-MAXIM 3 RĂSPUNSURI) (556-569) Statul de drept (Domnia legii) 1, Respect pentru viaţa umană 2, Drepturile omului 3, Libertatea individuală 4, Democraţia 5, Pacea 6, Egalitatea 7, Solidaritatea, acordarea ajutorului celorlalţi 8, Toleranţa 9, Religia 10, Împlinirea personală 11, Respectul pentru alte culturi 12, Nici una (SPONTAN) 13, Nu ştiu 14, EB69.2 QD2 TREND MODIFIED QD8 Care trei valori dintre următoarele reprezintă cel mai bine Uniunea Europeană? (ARĂTAŢI LISTA CU VARIANTELE DE RĂSPUNS-CITIŢI VARIANTELE DE RĂSPUNS-MAXIM 3 RĂSPUNSURI) (570-583) Statul de drept (Domnia legii) 1, Respect pentru viaţa umană 2, Drepturile omului 3, Libertatea individuală 4, Democraţia 5, Pacea 6, Egalitatea 7, Solidaritatea, acordarea ajutorului celorlalţi 8, Toleranţa 9, Religia 10, Împlinirea personală 11, Respectul pentru alte culturi 12, Nici una (SPONTAN) 13, Nu ştiu 14, EB69.2 QD3 5) SUBSIDIARITATE ÎNTREBAȚI QE DOAR ÎN UE27 - CEILALȚI TREC LA DEMOGRAFIE QE1 În opinia dvs., care dintre următoarele autorităţi publice, la nivel European, naţional, regional sau local, are cel mai mare impact asupra condiţiilor dvs. de viaţă? (CITIŢI VARIANTELE DE RĂSPUNS - UN SINGUR RĂSPUNS) (604) Nivelul European 1 Nivelul Naţional 2 Nivel regional sau local 3 Nu ştiu 4

45

EB71.3 QG1 QE2 În opinia dvs., autorităţile publice regionale sau locale sunt suficient sau nu luate în considerare atunci când se iau decizii cu privire la politici în Uniunea Europeană? (SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS) (605) Suficient 1 Insuficient 2 Nu ştiu 3 EB71.3 QG2 6) PREȘEDINȚIA SPANIOLĂ ÎNTREBAȚI QF DOAR ÎN UE27 - CEILALȚI TREC LA DEMOGRAFIE QF1 Cu care dintre următoarele afirmaţii sunteţi de acord? SE CITEŞTE LISTA / - ROTIŢI ORDINEA DE CITIRE / - MAI MULTE RĂSPUNSURI POSIBILE (626-635) Produsele sau serviciile novatoare sunt de cele mai multe ori relativ nefolositoare 1, Produsele sau serviciile novatoare ţin mai degrabă de modă 2, Produsele sau serviciile novatoare adesea simplifică viaţa de zi cu zi 3, O companie care vinde produse şi servicii novatoare îşi îmbunătăţeşte imaginea tuturor produselor şi serviciilor 4, O companie care nu vine cu nimic novator este o companie care nu va supravieţui 5, Achiziţionare unui produs sau serviciu novator este riscantă pentru consumator 6, Avantajele produselor şi serviciilor novatoare sunt adesea exagerate 7, Inovaţia este esenţială pentru îmbunătăţirea creşterii economice 8, Nici una (SPONTAN) 9, NU ŞTIU / REFUZ 10, EB63.4 QE6 QF2 Pentru fiecare dintre următoarele vă rog să îmi spuneţi dacă, în opinia dvs., Uniunea Europeana este înaintea, în urma sau la acelaşi nivel cu Statele Unite. SE ARATĂ LISTA - UN SINGUR RĂSPUNS PE LINIE) (SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS) Înainte În urmă La acelaşi nivel NU ŞTIU / REFUZ (636) 1 Cercetare ştiinţifică 1 2 3 4 (637) 2 Protecţia mediului 1 2 3 4 (638) 3 Tehnologii inovatoare 1 2 3 4 (639) 4 Sistemul de sănătare 1 2 3 4 (640) 5 Educaţie 1 2 3 4 (641) 6 Lupta împotriva diferenţelor sociale 1 2 3 4 (642) 7 Lupta împotriva somajului 1 2 3 4 (643) 8 Lupta împotriva discriminării 1 2 3 4 (644) 9 Antreprenoriatul 1 2 3 4 EB66.1 QA39 TREND MODIFIED

46

QF3 Pentru fiecare din domeniile următoare, sunteţi de părere că deciziile ar trebui să fie luate de guvernul român sau luate în comun în cadrul Uniunii Europene? (UN RĂSPUNS PE LINIE) (CITIŢI - ROTIŢI ORDINEA DE CITIRE) Guvernul României În comun, în cadrul Uniunii Europene Nu ştiu (645) 1 Lupta împotriva criminalităţii 1 2 3 (646) 2 Impozitarea 1 2 3 (647) 3 Lupta împotriva şomajului 1 2 3 (648) 4 Lupta impotriva terorismului 1 2 3 (649) 5 Apărarea şi politica externă 1 2 3 (650) 6 Imigraţia 1 2 3 (651) 7 Sistemul educaţional 1 2 3 (652) 8 Pensiile 1 2 3 (653) 9 Protecţia mediului 1 2 3 EB70.1 QA25 QF4 Pentru fiecare din domeniile următoare, sunteţi de părere că deciziile ar trebui să fie luate de guvernul român sau luate în comun în cadrul Uniunii Europene? (UN RĂSPUNS PE LINIE) (CITIŢI - ROTIŢI ORDINEA DE CITIRE) Guvernul României În comun, în cadrul Uniunii Europene Nu ştiu (654) 1 Sănătate 1 2 3 (655) 2 Protecţia socială 1 2 3 (656) 3 Agricultură şi pescuit 1 2 3 (657) 4 Protecţia consumatorilor 1 2 3 (658) 5 Cercetarea ştiinţifica şi tehnologică 1 2 3 (659) 6 Suportul pentru regiunile care întâmpină dificultăţi economice 1 2 3 (660) 7 Energie 1 2 3 (661) 8 Concurenţă 1 2 3 (662) 9 Transporturi 1 2 3 (663) 10 Economie 1 2 3 (664) 11 Combaterea inflaţiei 1 2 3 EB70.1 QA26 7) NOILE PRIORITĂȚI ALE COMISIEI EUROPENE ÎNTREBAȚI QG DOAR ÎN UE27 - CEILALȚI TREC LA DEMOGRAFIE QG1 Dintre cele enumerate mai jos, care credeți că ar trebui sa fie principalele priorități ale Uniunii Europene pentru următorii ani ? (ARĂTAŢI LISTA CU VARIANTELE DE RĂSPUNS - CITIŢI - ROTIŢI - MAXIM 3 RĂSPUNSURI) (685-692) Refacerea economică 1, Lupta împotriva schimbărilor climatice 2, Încurajarea dezvoltării durabile 3, Prograsul în domeniul drepturilor cetățenilor 4, Contribuția la crearea stabilității mondiale 5, Alta (SPONTAN) 6, Niciuna din aceste (SPONTAN) 7,

47

Nu ştiu 8, NEW QG2 În vederea asigurării refacerii economice, care dintre următoarele aspecte ar trebui sa fie prioritizate în Uniunea Europeană? (CITIȚI-ROTIȚI ORDINEA DE CITIRE- MAXIM 2 RĂSPUNSURI) (693-700) Dezvoltarea în continuare a coordonării politicilor economice la nivel european 1, Îmbunătățirea calității educației 2, Crearea unui sistem european mai puternic de supraveghere a piețelor financiare si a instituțiilor financiare 3, Limitarea deficitelor publice excesive pe viitor 4, Facilitarea accesului companiilor la credite 5, Alta (SPONTAN) 6, Niciuna din aceste (SPONTAN) 7, Nu ştiu 8, NEW QG3 În vederea luptei împotriva schimbărilor climatice, care dintre următoarele aspecte ar trebui sa fie prioritizate în Uniunea Europeană? (CITIȚI-ROTIȚI ORDINEA DE CITIRE- MAXIM 2 RĂSPUNSURI) (701-709) Reducerea emisiilor de CO2 (bioxid de carbon) din transport si electricitate 1, Dezvoltarea automobilelor ecologice 2, Dezvoltarea industriilor, serviciilor si tehnologiilor prietenoase cu mediul 3, Luarea în considerare a combaterii schimbării climatice în toate politicile Uniunii Europene, precum cele legate de industrie, agricultură sau transport 4, Securizarea aprovizionării cu energie 5, Dezvoltarea utilizării energiei nucleare 6, Alta (SPONTAN) 7, Niciuna din aceste (SPONTAN) 8, Nu ştiu 9, NEW QG4 În vederea încurajării dezvoltării durabile, care dintre următoarele aspecte ar trebui sa fie prioritizate în Uniunea Europeană ? (CITIȚI-ROTIȚI ORDINEA DE CITIRE- MAXIM 3 RĂSPUNSURI) (710-724) Stimularea cercetării și inovației în industria Europeană 1, Modernizarea sectorului serviciilor 2, Raționalizarea serviciilor publice 3, Sprijinirea agriculturii 4, Sprijinirea producerii bunurilor și serviciilor prietenoase cu mediul 5, Încurajarea populației de a crea propriile întreprinderi 6, Controlarea fluxului migrator pentru a răspunde necesităților economiei europene 7, Facilitarea integrării migranților legali 8, Consolidarea drepturilor consumatorilor 9, Îmbunătățirea accesului la internet-ul de înaltă viteză 10, Investiții în noile tehnologii informaționale și de comunicare (TIC) 11, Premierea noilor idei și invenții 12, Alta (SPONTAN) 13,

48

Niciuna din aceste (SPONTAN) 14, Nu ştiu 15, NEW QG5 În vederea îmbunătățirilor în domeniul drepturilor cetățenilor, care dintre aspectele ce urmează ar trebui sa fie prioritizate în Uniunea Europeană ? (CITIȚI-ROTIȚI ORDINEA DE CITIRE- MAXIM 2 RĂSPUNSURI) (725-732) Întărirea protecției frontierelor Uniunii Europene 1, Deyvoltarea capacității Uniunii Europene de prevenire și reacție la catastrofele naturale 2, Facilitarea mobilității tinerilor în cadrul Uniunii Europene 3, A răspunde la provocările create de îmbătrânirea populației 4, Sporirea dialogului dintre cetățenii europeni și instituțiile Uniunii Europene 5, Alta (SPONTAN) 6, Niciuna din aceste (SPONTAN) 7, Nu ştiu 8, NEW QG6 În vederea contribuției la crearea stabilității în lume, care dintre aspectele ce urmează ar trebui sa fie prioritizate de Uniunea Europeană ? (CITIȚI-ROTIȚI ORDINEA DE CITIRE- MAXIM 2 RĂSPUNSURI) (733-741) Promovarea și protejarea drepturilor omului 1, Participarea în soluționarea conflictelor, în menținerea şi restabilirea păcii 2, Acţiunea împotriva răspândirii armelor de distrugere în masă (nucleare, chimice,etc.) 3, Dezvoltarea relațiilor Uniunii Europene cu țările Europei de Est, cum ar fi Rusia, Ucraina, etc. 4, Dezvoltarea relațiilor Uniunii Europene cu țările mediteraneene 5, Promovarea dezvoltării țărilor sărace 6, Alta (SPONTAN) 7, Niciuna din aceste (SPONTAN) 8, Nu ştiu 9, NEW 8) ÎNTREBĂRI DG RELEX ÎNTREBAȚI QH DOAR ÎN UE27- CEILALȚI TREC LA DEMOGRAFIE QH1 În opinia dvs., asupra căror probleme mondiale și amenințări ar trebui să-și concentreze atenția Uniunea Europeană în relațiile ei cu restul lumii? (ARĂTAŢI LISTA CU VARIANTELE DE RĂSPUNS - CITIŢI - ROTIŢI - MAXIM 3 RĂSPUNSURI) (762-777) Sărăcia 1, Schimbarea climatică 2, Dezarmarea 3, Oprirea răspândirii armelor de distrugere in masă (nucleare, chimice, etc.) 4, Menținerea păcii 5, Ajutorul umanitar 6, Drepturile omului si democrația 7,

49

Terorismul 8, Educaţia 9, Sănătatea în lume (accesul la îngrijire medicală, lupta împotriva pandemiilor, SIDA și a altor boli) 10, Mediul înconjurător 11, Dezvoltarea comercială şi economică 12, Alta (SPONTAN) 13, Toate (SPONTAN) 14, Niciuna din acestea (SPONTAN) 15, Nu ştiu 16, NEW QH2a În opinia dvs., în care din amenințările și provocările mondiale, Națiunile Unite ar trebui să joace un rol mai important? (ARĂTAŢI LISTA CU VARIANTELE DE RĂSPUNS - CITIŢI - ROTIŢI - MAXIM 3 RĂSPUNSURI) (778-793) Sărăcia 1, Schimbarea climatică 2, Dezarmarea 3, Oprirea răspândirii armelor de distrugere in masă (nucleare, chimice, etc.) 4, Menținerea păcii 5, Ajutorul umanitar 6, Drepturile omului si democrația 7, Terorismul 8, Educaţia 9, Sănătatea în lume (accesul la îngrijire medicală, lupta împotriva pandemiilor, SIDA și a altor boli) 10, Mediul înconjurător 11, Comerțul și dezvoltarea economică 12, Alta (SPONTAN) 13, Toate (SPONTAN) 14, Niciuna din acestea (SPONTAN) 15, Nu ştiu 16, NEW QH2b În care dintre amenințările și provocările mondiale, o mai strânsă cooperare dintre Uniunea Europeană și Națiunile Unite ar putea aduce cele mai multe beneficii? (ARĂTAŢI LISTA CU VARIANTELE DE RĂSPUNS - CITIŢI - ROTIŢI - MAXIM 3 RĂSPUNSURI) (794-809) Sărăcia 1, Schimbarea climatică 2, Dezarmarea 3, Oprirea răspândirii armelor de distrugere in masă (nucleare, chimice, etc.) 4, Menținerea păcii 5, Ajutorul umanitar 6, Drepturile omului si democrația 7, Terorismul 8, Educaţia 9, Sănătatea în lume (accesul la îngrijire medicală, lupta împotriva pandemiilor, SIDA și a altor boli) 10, Mediul înconjurător 11, Dezvoltarea comercială şi economică 12, Alta (SPONTAN) 13, Toate (SPONTAN) 14,

50

Niciuna din acestea (SPONTAN) 15, Nu ştiu 16, NEW DATE DEMOGRAFICE D1 În materie de politică oamenii vorbesc despre "stânga" şi de "dreapta". Dvs. unde v-aţi plasa pe următoarea scală? (SE ARATĂ SCALA – NU SUGERAŢI RĂSPUNSUL - DACĂ PERSOANA INTERVIEVATĂ EZITĂ, ÎNCERCAŢI DIN NOU) (830-831) 1 Stânga 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Dreapta 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Refuz (răspuns SPONTAN) 11 NU ŞTIU 12 EB71.3 D1 NU EXISTĂ ÎNTREBĂRILE DE LA D2 LA D6 D7 Aţi putea să-mi spuneţi litera care corespunde cel mai bine situaţiei dvs. actuale? (SE ARATĂ LISTA CU VARIANTELE DE RĂSPUNS – SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS – UN SINGUR RĂSPUNS) (832-833) CĂSĂTORIT(Ă) SAU RECĂSĂTORIT(Ă) Locuind fără copii 1 Locuind cu copiii din această relaţie 2 Locuind cu copiii din relaţia anterioară 3 Locuind cu copiii din această relaţie și din relaţia anterioară 4 CELIBATAR(Ă) LOCUIND CU PARTENERUL/ PARTENERA Locuind fără copii 5 Locuind cu copiii din această relaţie 6 Locuind cu copiii dintr-o relaţie anterioară 7 Locuind cu copiii din această relaţie și dintr-o relaţie anterioară 8 CELIBATAR(Ă) Locuind fără copii 9 Locuind cu copii 10 DIVORȚAT(Ă) SAU DESPĂRȚIT(Ă) Locuind fără copii 11 Locuind cu copii 12 VĂDUV(Ă) Locuind fără copii 13 Locuind cu copii 14 Alta (SPONTAN) 15 Refuz (SPONTAN) 16 EB72.3 D7 D8 La ce vârstă aţi încheiat pregătirea şcolară (cursuri de zi)? (OPERATOR: DACĂ "ÎNCĂ STUDIAZĂ" COD '00' - DACĂ "FĂRĂ STUDII" COD '01' - DACĂ "REFUZĂ" COD '98' - DACĂ "NU ŞTIU" COD '99')

51

(834-835) EB72.3 D8 NU EXISTĂ ÎNTREBAREA D9 D10 Sexul respondentului (836) Masculin 1 Feminin 2 EB72.3 D10 D11 Câţi ani aveţi? (837-838) EB72.3 D11 NU EXISTĂ ÎNTREBĂRILE D12-D14 SE ÎNTREABĂ D15b DOAR PENTRU CEI CARE NU EFECTUEAZĂ ÎN PREZENT NICI UN FEL DE MUNCĂ PLĂTITĂ, CODURILE 1-4 LA D15a D15a Care este ocupaţia dv. actuală? D15b Aţi desfăşurat o activitate profesională plătită în trecut? Care a fost ultima dv. ocupaţie? (839-840) (841-842) D15a D15b Ocupaţia actuală Trecută NU LUCREAZĂ Responsabil(ă) cu treburile casei, efectuează cumpărăturile zilnice, sau fără niciun fel de ocupaţie curentă, fără un loc de muncă 1 1 Elev / Student 2 2 Şomer sau temporar fără loc de muncă 3 3 Pensionat(ă) sau în incapacitate de muncă pe caz de boală 4 4 ACTIVITATE PE CONT PROPRIU Fermier, agricultor 5 5 Pescar 6 6 Profesiuni liberale (avocat, medic, contabil, arhitect, etc.) 7 7 Proprietar de magazin, meseriaş, altă persoană care lucrează pe cont propriu 8 8 Deţinătorul unei afaceri, proprietarul (unic sau asociat) unei companii 9 9 ANGAJAT Specialist cu studii superioare, salariat (medic, avocat, contabil, arhitect…) 10 10 Manager general, director sau persoană care ocupă o funcţie de conducere la vârf 11 11 Persoană ocupând o funcţie de conducere la nivel mediu şi inferior (şef de departament, şef de birou, profesor, tehnician) 12 12 Angajat, lucrând majoritatea timpului în birou 13 13 Angajat, lucrând majoritatea timpului pe teren (agent de vânzări, şofer, etc.) 14 14 Angajat, lucrând în domeniul serviciilor publice dar nu la birou (spital, alimentaţie publică, poliţie, pompieri, etc.) 15 15 Maistru, şef de echipă 16 16 Muncitor calificat 17 17 Muncitor necalificat, zilier, personal de serviciu 18 18 Nu a prestat niciodată o activitate profesională remunerată 19 19 EB72.3 D15a&b

52

NU EXISTĂ ÎNTREBĂRILE DE LA D16 LA D24 D25 Aţi spune că locuiţi ...? (SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS) (843) La sat sau comună 1 Într-un oraş mic sau mediu 2 Într-un oraş mare 3 Nu ştiu 4 EB72.3 D25 NU EXISTĂ ÎNTREBĂRILE D26 - D39 D40a Vă rog să-mi spuneţi câte persoane în vârstă de 15 ani şi peste, locuiesc în această gospodărie, incluzându-vă şi pe dvs. aici? (OPERATOR: CITIŢI - NOTAŢI RĂSPUNSUL ÎN CLAR) (844-845) EB72.3 D40a D40b Câţi copii cu vârsta mai mică de 10 ani locuiesc în această gospodărie? (OPERATOR: CITIŢI - NOTAŢI RĂSPUNSUL ÎN CLAR) (846-847) EB72.3 D40b D40c Câţi copii cu vârsta între 10-14 ani locuiesc în această gospodărie? (OPERATOR: CITIŢI - NOTAŢI RĂSPUNSUL ÎN CLAR) (848-849) EB72.3 D40c ÎNTREBĂRILE D41 ŞI D42 NU EXISTĂ D43a Aveţi telefon fix în posesie în gospodărie? D43b Aveţi telefon mobil/GSM? (850) (851) D43a D43b Telefon fix Telefon mobil Da 1 1 Nu 2 2 EB72.3 D43a D43b ÎNTREBĂRILE DE LA D44 LA D59 LIPSESC D60 În ultimele douăsprezece luni, ați spune că ați avut dificultăți în a vă plăti facturile la sfârșitul lunii ...? (SE ARATĂ LISTA CU VARIANTELE DE RĂSPUNS – SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS – UN SINGUR RĂSPUNS)

53

(852) În cea mai mare parte a timpului 1 Ocazional 2 Aproape niciodată/ Niciodată 3 Refuz (răspuns SPONTAN) 4 EB72.3 D60 D61 Pe următoarea scară pasul „1” corespunde „celui mai jos nivel în societate”, pasul „10” corespunde „celui mai înalt nivel în societate”. Ați putea să îmi spuneți la care pas v-ați încadra? (SE ARATĂ LISTA CU VARIANTELE DE RĂSPUNS - UN SINGUR RĂSPUNS) (853-854) 1 Nivelul cel mai de jos în societate 1 2 2 3 3 4 4 5 5 6 6 7 7 8 8 9 9 10 Nivelul cel mai înalt în societate 10 Refuz (răspuns SPONTAN) 11 EB72.3 D61 D62 Ați putea să-mi spuneți dacă ...? (ARĂTAŢI LISTA CU VARIANTELE DE RĂSPUNS- UN SINGUR RĂSPUNS PE LINIE) (SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS) În fiecare zi sau aproape în fiecare zi De două sau trei ori pe săptămână Cam o dată pe săptămână O dată sau de două ori pe lună Mai rar de atât Niciodată Lipsă conexiune de internet (SPONTAN) (855) 1 Folosiți internetul acasă, în casa dvs 1 2 3 4 5 6 7 (856) 2 Folosiți internetul la locul dvs de muncă 1 2 3 4 5 6 7 (857) 3 Folosiți internetul în altă parte (școală, universitate, internet-cafe, etc.) 1 2 3 4 5 6 7 EB72.3 D62 PROTOCOL DE INTERVIU P1 DATA INTERVIULUI (878-879) (880-881) ZIUA LUNA EB72.3 P1 P2 ORA ÎNCEPERII INTERVIULUI (OPERATOR: FOLOSIŢI MODUL DE ÎNREGISTRARE CU 24 DE ORE) (882-883) (884-885) ORA MINUTE EB72.3 P2

54

P3 DURATA INTERVIULUI, ÎN MINUTE (886-888) MINUTE EB72.3 P3 P4 Numărul de persoane prezente în timpul interviului, inclusiv operatorul de interviu. (889) Două (operatorul de interviu şi persoana intervievată) 1 Trei 2 Patru 3 Cinci sau mai multe 4 EB72.3 P4 P5 Cooperarea persoanei intervievate (890) Excelentă 1 Bună 2 Medie 3 Proastă 4 EB72.3 P5 P6 Mărimea localităţii 1 - Sat 2 - Oraş sub 30.000 de locuitori 3 - Oraş 30-100.000 de locuitori 4 - Oraş 100-200.000 de locuitori 5 - Oraş peste 200.000 de locuitori 6 - Bucureşti (891-892) EB72.3 P6 P7 Regiunea 1 - Sat 2 - Oraş sub 30.000 de locuitori 3 - Oraş 30-100.000 de locuitori 4 - Oraş 100-200.000 de locuitori 5 - Oraş peste 200.000 de locuitori 6 - Bucureşti (893-894) EB72.3 P7 P8 Cod poştal (895-902) EB72.3 P8 P9 Numărul punctului de eşantionare (903-910) EB72.3 P9 P10 Cod operator de interviu (911-918) EB72.3 P10

55