Euphonia nr. 2

EuphoniaRevistă de cultură muzicală Editată de Filarmonica Piteşti ● Nr. 2, Anul I ● Decembrie 2010Editată dededededededededededededededededededededededededededededededededededededededededededede F F F F F F F F F F F F F F F F F F F F F F F Fililililililililararararararararararararararararmomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomonininininicacacacacacacacaca P P P P P P P P P P P Pititititititititititititititeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeşeştitititititititititititititititititi NrNrNrNrNrNrNrNrNrNrNrNrNrNrNrNrNrNrNrNrNrNrNrNr.

Opera & Opereta (22

„România are mult prea putini

violonisti foarte buni” (10 - 11

Omagiu lui

Dinu Lipatti (4-8

Seara de jazz (24

Fascinatia naiului (29

EuphoniaRevistă de cultură muzicală Apare sub egida Consiliului Local al Municipiului Piteşti şi a Primăriei Municipiului PiteştiEditată de Filarmonica PiteştiApare cu sprijinul Asociaţiei culturale ,,Prietenii Filarmonicii’’

Donaţii şi sponsorizări: Filarmonica Piteşti, cod fiscal nr. 22086364, cont bancar: RO17TREZ0465010XXX005818 deschis la Trezoreria Piteşti

Cât la sut ...

românesc?

Jean Dumitra!cu

Aniversarea, la 2 noiembrie a.c., a 90 de ani de la întemeierea Uniunii Compozitorilor i Muzicologilor din România, a resuscitat promovarea componisticii de azi române ti. În doar 10 zile, diverse institu!ii concertistice

au pus în scen" nu mai pu!in de 150 de lucr"ri create de 100 compozitori români contemporani. Filarmonica Pite ti, prin grija maestrului ß autist Ionu!-Bogdan #tef"nescu, a oferit publicului, deloc întâmpl"tor, un spectacol intitulat sugestiv ,,Românesc 100%’’. De altfel, abordarea repertoriului românesc este o constant" a noastr", înc" de la înÞ in!are. Spre pild", anul acesta, am inclus în program, în prim" audi!ie absolut", lucrarea tân"rului Lauren!iu Ganea, ,,Geometria pentru orchestr"’’, ori cea a consacratului compozitor Liviu D"nceanu - ,,5 of Millenium, op. 98’’. Ca s" nu mai vorbim de programul special oferit de ansamblul ,,Remember Enescu’’, de concertul exclusiv cu lucr"ri de Dinu Lipatti ori de „Liturghia în stil psaltic’’ de Paul Constantinescu. O surpriz" enorm" a f"cut-o publicului pite tean maestrul ruso-german Andre Parfenov, care, ca bis, a oferit, în orchestra!ie proprie, la pian, celebra ,,Balad"’’ a lui Ciprian Porumbescu.

Ce-am constatat, ca reac!ie a publicului?! Cu George Enescu, indiscutabil, succesul e garantat. Fire te, cu ,,Poema Român"’’, ,,Rapsodiile’’, cu crea!iile de tinere!e (de care, îns", cum se tie, genialul compozitor s-a dezis la maturitate). Béla Bartók tot maghiar r"mâne. În schimb, compozi!iile lui Dinu Lipatti nu ,,au prins’’. În programul ,,Românesc 100%’’ ropote de aplauze a smuls ,,Hora Staccato’’ a lui Grigora Dinicu, mai pu!in crea!iile Doinei Rotaru, Vasile Jianu ori Petre Elinescu, indiferent de m"iestria lui Ionu! #tef"nescu i a lui Horia Maxim.

Explica!iile sunt multiple. În primul rând, crea!iile compozitorilor români ( i nu numai români) de azi sunt necunoscute marelui public. În ciuda eforturilor depuse de Radio România Muzical i TVR Cultural ori de organizarea a dou"zeci de edi!ii deja a ,,S"pt"mânii interna!ionale a muzicii noi" i a Festivalului de muzic" nou" ,,Meridian’’ de c"tre U.C.M.R. În al doilea rând, în secolul XX, i, mai ales, în prezent, Þ ecare compozitor a c"utat s" ,,vin"’’ cu altceva, pentru a nu Þ acuza!i de ,,inß uen!e’’. Fiindc" e liter" de lege c" dac" nu e ti ALTFEL nu exi ti. Cu Mahler s-a ajuns pân" la muzica atonal". Dar, pe la noi, s-a constatat c" adapt"rile de inspira!ie folcloric" au fost cele cu priz" i care au rezistat, dovad" c" înc" nu suntem, nici în muzic", precum nici în literatur", la în"l!imea folclorului nostru. În Þ ne, ca ipotez" de lucru, dec"derea compozi!iei a început o dat" cu apari!ia, spre sfâr itul secolului al XIX-lea/începutul secolului XX, a primelor tratate de tehnic" i art" a crea!iei muzicale. Marii compozitori baroci i romantici oare dup" ce... manuale vor Þ studiat înainte de a crea operele lor nepieritoare?!

Iar dac" nici la noi nu sunt cunoscu!i/interpreta!i, ce preten!ii s" mai avem peste hotare? În cel mai recent ,,Larousse de la musique’’, coordonat de Antoine Goléa i Marc Vignal (tradus în 2010 de c"tre muzicologul Oltea #erban-Pârâu) Þ gurau, i ei expedia!i în câteva rânduri, doar George Enescu, Tiberiu Olah i Anatol Vieru. Nimic, de exemplu, despre Paul Constantinescu, probabil cel mai important compozitor român dup" Enescu. Având permisiunea Editurii ,,Larousse’’, în edi!ia româneasc" d-na Oltea #erban-Pârâu a mai introdus înc" 80 de compozitori români, de la Anton Pann i Ciprian Porumbescu, Mihail Jora, Pascal Bentoiu, Ionel Perlea, Gh. Dima i pân" la Doru Popovici ori Adrian Iorgulescu. În bun" tradi!ie local", parte din compozitori r"ma i pe dinafar" va Þ criticat, în gând m"car, i impozantul ,,Dic!ionar de mari muzicieni’’ ap"rut anul acesta la Univers Enciclopedic Gold.

#i totu i, r"mâne întrebarea: cât la sut"... românesc? Din 1948 i pân" în 1989, institu!iile de spectacole i concerte erau obligate s" cuprind", în programele de stagiune, i o ,,cot"’’ de 25% repertoriu românesc. Acum e bine, e ti liber s" alegi ce dore ti, Þ indc" atunci era cumplit, ,,nu se aproba programul’’, dup" cum îmi m"rturisea un fost director artistic, maestrul Dumitru Goia, Þ indc" nu prea aveai ce pune al"turi de Mozart, Beethoven, Chopin, Ceaikovski... #i erau, pân" în ’89, interpreta!i, desigur, nu doar un Enescu, Jora, Constantinescu etc., ci i compozitori pe care numai dl. Viorel Cosma îi (mai) tie/consemneaz" în Lexicon, mai ales cei cu lucr"ri dedicate Partidului, trecu!i „dup"’’ la index...

În acest context, pe umerii compozitorilor de azi st" o mare povar". Fiindc" numai pentru spiritele conservatoare, favorabile, în mod inevitabil, anchiloz"rii crea!iei, instaurarea noului, plecarea din tradi!ie – dup" expresia lui R. Guenon – echivaleaz" cu „o ie ire din Fiin!"’’ (Heidegger), cu pierderea identit"!ii. Noroc c" spiritul curge dup" un în!elept plan, nesesizabil, la timpul prezent, omului, recunoscându-se abia mai târziu, prin H. Rosemberg, instaurarea, în toate domeniile, a tradi!iei noului.

,,Zilele Lipatti”, organizate de c tre Radio Muzical,

au debutat printr-un festival inedit6

Recital la Casa Memorial ,,Dinu Lipatti’’

Nu-mi place s vorbesc despre mine. Zice unul:

uite-l !i pe sta, se laud !12

,,Toat via"a nu am f cut decât muzic ’’

Toat bucuria din suß ete existent pân

acum trece f r s vrem26

,,În muzic instrumentele joac rolul culorilor

folosite de pictor’’

EuphoniaDirectorJean Dumitra cu

Redactor- ef

Mihaela Fulgeanu MateiRedactori asocia!i: Adrian Simeanu, Joe Negu!, Serghie BucurCorector: Ion TeianuFotograÞ i: Felix Cuceanu

ISSN 2066 - 9003 DTP: Smart Press s.r.l.Tipar: Europroduct s.r.l.

Sediul redac!iei:

Filarmonica Pite " , Casa C#r!ii, etaj 2, 110013

Tel. 0248.220111, fax: 0248.212548

e-mail: Þ larmonica_pites" @yahoo.com

4 Euphonia • Decembrie 2010

Comemorare Dinu Lipatti

– câteva note pe claviatura vie"ii

Pianistul i compozitorul Dinu Lipatti (n. 19 martie 1917, Bucure ti; d. 2 decembrie 1950, Geneva)

este, dup! G. Enescu, cel mai important muzician român. Crescut într-o familie cu tradi"ie muzical!

- tat!l s!u era un talentat violonist amator care studiase cu Pablo Sarasate, mama o excelent!

pianist!, iar na la botez i-a fost George Enescu - i s-au recunoscut i cultivat din fraged! copil!rie

înclina"iile muzicale. A fost acceptat ca elev de exigenta profesoar! de pian Florica Musicescu, care

l-a ferit de mentalitatea unui ,,copil minune”, dându-i în schimb o educa"ie artistic! serioas!, care s!-i

permit! dezvoltarea talentuluai s!u nativ.

Decembrie 2010 • Euphonia 5

Dinu Lipatti este admis la Conservatorul din Bucure ti, pentru ca în 1933 s" participe

la concursul interna!ional de pian din Viena. Faptul c" i s-a decernat doar al doilea premiu l-a determinat pe faimosul pianist francez Alfred Cortot s" p"r"seasc" juriul în semn de protest. Cortot l-a invitat la Paris s"- i continuie sub conducerea sa studiile de pian la Ecole Normale de Musique. Aici ia i lec!ii de compozi!ie cu Paul Dukas i Nadia Boulanger i de art" dirijoral" cu Charles Munch. În 1936 î i începe cariera de pianist concertist în diverse ora e europene, reputa!ia sa continuând s" creasc" cu Þ ecare apari!ie în public. La începutul celui de Al Doilea R"zboi Mondial revine la Bucure ti unde d" recitaluri de pian ca solist sau acompaniându-l pe George Enescu. În 1943 pleac" în Elve!ia unde devine profesor de pian la Conservatorul din Geneva. Î i continu" cariera concertistic" în recitaluri de pian sau ca solist împreun" cu orchestre dirijate de Herbert von Karajan sau Alceo Galliera, realizeaz" în studiouri imprim"ri pe discuri. În timp ce se preg"tea pentru un turneu de concerte în America se descoper" c" sufer" de leucemie. Se puneau mari speran!e în efectele curative ale Cortizonului, de curând descoperit, i cum preparatul era foarte scump, muzicieni ca Yehudi Menuhin, Igor Strawinski, Charles Munch au contribuit cu mari sume de bani pentru procurarea medicamentului. Dup" o ameliorare aparent", starea de s"n"tate a lui Lipatti continu" s" se înr"ut"!easc". La 16 septembrie 1950, de i sl"bit Þ zic, are loc ultimul s"u concert public la Besançon (Fran!a). În partea a doua a recitalului inten!iona s" execute cele 14 Valsuri în Do diez minor de Frédéric Chopin. Puterile îns" îl p"r"sesc, dup" o lung" pauz" în care publicul nu s-a clintit din sal", Dinu Lipatti reapare pe scen", se a eaz" la pian i interpreteaz" motivul «Jesus bleibt meine Freude» din cantata «Herz und Mund und Tat und Leben» de Johann Sebastian Bach. Cu aceast" rug"ciune s-a încheiat una din cele mai nobile, mai bogate i scurte cariere cunoscute în arta interpretativ" modern". Dou" luni i jum"tate mai târziu, 2 decembrie 1950, Dinu Lipatti se stinge din via!" în vârst" de

numai 33 de ani. Ultimile sale cuvinte au fost: «Nu-i de ajuns s" Þ i mare compozitor ca s" scrii muzica asta, trebuie s" Þ fost ales ca instrument al lui Dumnezeu». La vestea mor!ii sale, marele pianist german Wilhelm Backhaus exclam": «Nou" ne r"mâne amintirea frumuse!ilor pe care ni le-a d"ruit i o profund" întristare».

Înregistr"rile pe discuri, cu toate imperfec!iunile tehnice de atunci, au r"mas documente vii asupra artei pianistice a lui Dinu Lipatti, interpret"ri pline de c"ldur" uman" i înalt" des"vâr ire stilistic", de Þ ne!e i noble!e spiritual", de poezie i gra!ie. Multe din aceste imprim"ri au fost incluse de casa de discuri EMI în colec!ia «Unvergänglich - Unvergessen» (Nepieritoare - De neuitat). ,,Un artist de o spiritualitate divin"», cum l-a numit Francis Poulenc, Lipatti prefera pentru înregistr"ri singur"tatea studioului în care se putea concentra pentru a duce arta sa la perfec!iune. În repertoriul

s"u prevalau operele unor compozitori ca Bach,

Mozart, Chopin, Bartók, dar i

Schumann, Grieg, Ravel, Scarlatti. Era foarte exigent cu sine însu i i de o

profund" modestie.

Cum spunea pianista Clara

Haskil: ,,Dinu Lipatti d" impresia c" se jeneaz" cu

propriul s"u geniu».Compozi!iile sale, printre care

Fantezie pentru pian, vioar" i violoncel (1936), #"trarii, suit" pentru orchestr" Op. 2 (1934), Concertino în stil clasic pentru pian i orchestr" de camer" Op. 3 (1936), Simfonie concertant" pentru dou" piane i orchestr" de coarde Op. 5 (1938), Sonatin" pentru mâna stâng" (1941) au r"mas în cea mai mare parte inedite în timpul vie!ii. Casa memorial" Dinu Lipatti se aß " în satul Ciolce ti, comuna Leordeni, Arge . Sunt expuse obiecte care ilustreaz" via!a i activitatea marelui pianist i compozitor român. Printre exponate se aß " un pian Bechstein i un bust al artistului, realizat de sculptorul Ion Irimescu. Liceul de Arte din Pite ti, înÞ in!at în 1957, îi poart" numele. Ca i un alt liceu de muzic", din Bucure ti. Din 1991, Filarmonica din Satu Mare i-a atribuit numele de Dinu Lipatti.

puneauîn efectele ortizonului, de curând cum preparatul era foarte eni ca Yehudi Menuhin

compozitori ca Bach, Mozart, Chopin,

Bartók, dar iSchumann,

Grieg,Ravel, Scarlatti.

rchestrebert au a,

Era foarteexigent cu sineînsu i i de o

profund" modestie.

Cum spuneapianista Clara

Haskil: ,,Dinu Lipatti d" impresia c" se jeneaz" cu

propriul s"u geniu».Compozi!iile sale, printre care

Fantezie pentru pian vioar" i


Comemorare

Programul recitalului, prezentat de Monica Is"cescu i #tefan Costache, a însemnat, în prima parte, reîntâlnirea cu Mara Dobrescu - pianist" stabilit" în prezent în capitala Fran!ei. „Poloneza-fantezie op. 61’’ de Frédéric Chopin, interpretat" pe pianul ,,Bechstein” - actualmente recondi!ionat - ce i-a apar!inut lui Dinu Lipatti, iar în partea a doua tenorul Florin Diaconescu i pianista Verona Maier au prezentat apte lieduri (din ciclul „Dragoste de poet’’) de Robert Schumann, liedurile ,,Final”, ,,Amurg” si “TransÞ gurare” de Valentin Teodorian, ,,Valsul” si ,,La Diva de L’Empire” de Erik Satie i, în prim" audi!ie româneasc", a celor patru lieduri pentru voce i pian compuse de Dinu Lipatti (,,Senza!ie”, “Îndr"gostitul”, ,,Cetatea durerii” i ,,Pa ii”).

Cu acest prilej, d-na dr. Liliana Pavelescu a acordat medalii comemorative personalit"!ilor care au sprijinit proiectul: între acestea - Ion Iliescu, pre edinte de onoare al Funda!iei ,,Dinu i Valentin Lipatti”, Andrei Dimitriu i Nicolae Licare! - director general i, respectiv, director artistic ai Filarmonicii ,,George Enescu”, Irina Cajal - secretar de stat în Ministerul Culturii i Patrimoniului Na!ional, Constantin Nicolescu – pre edintele Consiliului Jude!ean Arge .

(text i foto: I.T.)

Recital la Casa Memorial ,,Dinu Lipatti’’

,,Zilele Lipatti”, organizate de c tre Radio Muzical, au debutat printr-un recital inedit

desf !urat, la 21 noiembrie 2010, cu sprijinul Consiliului Jude"ean Arge!, la Casa Memorial

,,Dinu Lipatti” din satul Ciolce!ti, comuna Leordeni, jude"ul Arge! - re!edin" cunoscut !i sub

denumirea de Fund "eanca. O cas la care însu!i Dinu Lipatti a lucrat la f urirea c r mizilor

în timpul celui de-al doilea r zboi mondial…


Laurea ii: *La categoria I de vârst (piani!ti n scu"i între 1.01.1992 - 31.12.

1996):

Premiul III - Cristian Sandrin din Bucure tiPremiul II - Ionu! Cibotariu din Bucure tiPremiul I i Premiul Radio România Muzical - Alexandru-Cadmiel Bo!ac

din Sighetu-Marma!iei. Premiul special Lipatti acordat de Funda!ia ,,Dinu i Valentin Lipatti” - ex

aequo Ionut Cibotariu si Alexandru Ioan Lazar din Deva. Excelen!a Sa domnul Vlad Alexandrescu, Ambasadorul României în Marele Ducat

de Luxemburg, i-a oferit un premiu special lui Alexandru-Cadmiel Bo!ac - un recital în luna ianuarie 2011, la Ambasada României în Marele Ducat de Luxemburg.

*La categoria a II-a de vârst (piani!ti n scu"i între

1.01.1982 - 31. 12. 1991):

Premiul III - Aurelia Visovan din Sighetu-MarmatieiPremiul II - Mihaela Georgiana Fodor din Cluj NapocaPremiul I i Premiul Radio România Muzical - Mihai Ritivoiu din

Bucure tiPremiul special ,,Lipatti’’ acordat de Funda!ia ,,Dinu i Valentin Lipatti” -

Valentin Mure an din Bra ov.Muzeul Na!ional ,,George Enescu’’ i Ambasada României în Elve!ia i-au oferit

un premiu special lui Mihai Ritivoiu - un recital la Ambasada României la Berna.De asemenea, Adriana Bera, prorector al Academiei de Muzic" ,,Gheorghe Dima” din Cluj Napoca i membru în juriul acestei categorii, i-a oferit Aureliei

Visovan un premiu special din partea Filarmonicii ,,Transilvania” din Cluj Napoca - un concert în cadrul edi!iei viitoare a Festivalului ,,Mozart’’, în compania Orchestrei Filarmonicii din Cluj. Din partea Consiliului Jude!ean

Arges, vicepre edintele Florin Tecau a înmânat premiile piani tilor Alexandru Ioan Laz"r i Ionu! Cibotariu - la categoria I, respectiv lui Valentin Mure an - la

categoria a II-a de vârst". Gala Concursului Na!ional de Pian a fost transmis" în direct la TVR Cultural i la Radio

Romania Muzical.

Ionel Topoloveanu

Laurea!ii Concursului

Na!ional de Pian

Duminic , 28 noiembrie, la Bucure!ti a avut loc Gala Concursului Na"ional de Pian, în încheierea ,,Zilelor Lipatti’’, eveniment organizat de Radio România Muzical !i Consiliul Jude"ean Arge!, cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la moartea pianistului !i compozitorului Dinu Lipatti. Competi"ia s-a desf !urat începând de luni, 22 noiembrie, în Sala Mic a Ateneului Român, la Centrul Na"ional de Art ,,Tinerimea Român ’’ !i în Studioul ,,Mihail Jora’’. În deschiderea evenimentului, invita"ii au avut posibilitatea s admire, în premier , o expozi"ie de fotograÞ i realizate chiar de Dinu Lipatti, peisaje de la Ciolce!ti !i fotograÞ i de familie, dar si obiecte personale, printre care amintim bagheta primita de pianist cadou de la George Enescu, precum si certiÞ catul de na!tere !i rochi"a în care a fost botezat Dinu Lipatti.


Omagiul Filarmonicii Pite"ti

Comemorare

Alin Ionescu

Oana Velcovici, Raluca Stratulat !i Eugen Bogdan Popa

Viorela Ciucur !i R"zvan S"raru

Filarmonica Pite!ti a organizat, la 8 decembrie, la Casa de Cultur a Sindicatelor Pite!ti, recitalul cameral ,,Dinu Lipatti – 60 de ani’’. În deschidere, despre via"a !i personalitatea lui Dinu Lipatti au vorbit muzicologii Corneliu R dulescu !i Moise Mitulescu. A urmat proiec"ia unui emo"ionant Þ lm documentar despre Lipatti realizat de c tre Corneliu

R dulescu. Programul ce a urmat a cuprins exclusiv compozi"ii ale lui Dinu Lipatti, !i anume: Patru Melodii pentru voce !i pian (1945): R zvan S raru – tenor, Viorela Ciucur – pian; Introducere !i Allegro pentru ß aut solo (1939): Ana Chifu – ß aut; Sonatina pentru pian pentru mâna stâng , op. 10 (1941): Alin Ionescu – pian; Fantezie pentru vioar , violoncel !i pian (1936): Oana Velcovici – pian, Raluca Stratulat – vioar , Eugen Bogdan Popa - violoncel; Preludiu din Mic suit pentru pian (1944); Nocturna pentru pian (Thème moldave) (1937); Nocturna în fa # minor din Trei nocturne franceze, op.6 (1939), Fantezie pentru pian solo,op.8(1940) (partea I, Andante malinconico-Vivace, partea a IV-a, Alegretto cantabile) – Viniciu Moroianu – pian; Sonatina pentru vioar !i pian,op.1 (1933): Raluca Voicu – vioar , Corina R ducanu – pian; Aubade pentru ß aut, oboi, clarinet, fagot (1949): C t lin Opri"oiu – ß aut, Valentin Ghita – oboi, Emil Vi!enescu – clarinet, Gabriel Sava – fagot.

(I.T.)


Euphonia v recomand

Primul proiect al U.N.M.B. Þ nan!at din Fonduri Structurale Europene – i anume, cursul ,,De la ucenicie la m"iestrie în practica dirijoral"’’ – se desf" oar" în perioada 01.04.2009 – 28.02.2011. Filarmonica Pite ti este partener" la acest proiect, al"turi de Filarmonica Ploie ti i de Opera Na!ional" din Bucure ti.

Obiectivul general const" în: realizarea unui parteneriat de durata între universitate i institu!ii profesioniste din domeniul muzical, ca poten!iali angajatori, prin organizarea practicii artistice obligatorii din planul de înv"!"mânt al studen!ilor.

Obiective speciÞ ce: # Preg"tirea studen!ilor, prin stagii de practic" pentru a face fa!" cerin!elor angajatorilor

din domeniul vie!ii muzicale, i a celor impuse de conducerea unor ansambluri muzicale complexe i pentru realizarea corect" din punct de vedere a repertorului speciÞ c acestor ansambluri (lucr"ri simfonice, vocal-simfonice, spectacole de oper" sau operet");

# Aplicarea cuno tin!elor teoretice dobândite în cadrul cursului de dirijat i a celorlalte discipline muzicale fundamentale în practica dirijoral", în rela!ia direct" cu ansamblul orchestral/coral;

# Dezvoltarea unor competen!e i abilit"!i speciÞ ce, precum: eÞ cien!a lucrului cu instrumenti tii/cori tii, în!elegerea i abordarea exhaustiv" a partiturii simfonice/corale, dezbaterea i perspectiva critic" asupra elementelor de stilistic" dirijoral", formarea capacit"!ilor de aten!ie distributiv" i a capacit"!ii de comunicare verbala i non-verbal";

# Dezvoltarea competen!elor de comunicare i leadership în contextul real al practicii artistice in relatie cu publicul salilor de concerte; *O mai bun" corelare a cerintelor practicii artistice cu continutul disciplinelor cuprinse in curicula universitar".

În perioada 15-18 septembrie 2009, Filarmonica Pite ti a organizat primul stagiu de preg"tire, Þ nalizat, la 18 septembrie, printr-un concert simfonic dirijat de masteranzi ai maestrului Horia Andreescu: Andrei $tefan George Racu, Alexandru Solonaru, Eugen Popovici i $tefan Gabriel Iliescu.

În perioada 13-16 septembrie 2010, Filarmonica Pite ti a organizat un al doilea stagiu de preg"tire, la care au participat tineri dirijori de la clasele mae trilor Cristian Brâncu i i Petru Andriesei: Rebecca-Diana Mihai, Alexandru-Ionu! Mija, Alexandru Ilie, Florin-Alexandru Gr"mad". Profesor îndrum"tor: Alexandru Ganea. Preg"tirea s-a Þ nalizat prin dirijarea, de c"tre cei patru studen!i, a concertului sus!inut de orchestra simfonic" a Filarmonicii Pite ti la 16 septembrie 2010. În program: W.A. Mozart Uvertura la Don Giovanni, F. Schubert Simfonia nr. 8 în si minor, Neterminata, F. Mendelssohn Simfonia nr. 4 în La major, Italiana. (Ion Teianu)

Filarmonica Pite ti a organizat al doilea curs

De la ucenicie la m iestrie în practica dirijoral

10 Euphonia • Decembrie 201010 Euphonia • Decembrie 2010

-Stimate maestre, cunoscându-v! c.v.-ul, îmi pute"i spune dac! marii arti ti au copil!rie?

-În cazul meu nu se poate vorbi de copil"rie. Eu am început vioara la doi ani i jum"tate, studiatul teoretic, ca s" zic a a. Dup" care, la 3 ani, am început efectiv s" studiez la vioar". Deci, nu se poate vorbi de copil"rie. Pentru mine, copil"rie era momentul în care m" duceam la coal". În care, recunosc, nu f"ceam aproape nimic, puteam s" m" joc, s" m" distrez în pauze. $i cam asta era totul. În rest, acas", era program de studiu. Asta mi-a fost copil"ria. Când terminam cele 4-5 ore de studiat pe zi, cu un profesor sau cu taic"-meu, atunci intervenea mama, care încerca s" fac" pu!in" istorie, geograÞ e sau alte materii colare.

-Dar nu regreta"i copil!ria pierdut!?-Este foarte greu de spus dac" regret sau

nu regret. Sigur c" nu regret. Pentru c" nu tiu ce înseamn" s" ai. $ti!i, ca i cum ai Þ fost întrebat pe vremea lui Ceau escu: ,,Regre!i c" nu ai televizor color acas"?’’. De unde s" tii, dac" nu ai?! Totu i, judecând dup" cele f"cute de mine – concerte, concursuri interna!ionale i ce am mai f"cut – pot s" spun c" nu regret nimic din ceea ce am f"cut

pân" acum.

-Sunt convins c! maestrul Ilarion Ionescu-Gala"i v-a testat de la cea mai fraged! vârst!, altfel nu v-ar Þ îndrumat spre vioar ...

-Da, desigur. Via a noastr! a fost o via ! îndeajuns de agitat!, ca s! spun a"a. Noi, "i-n ziua de azi, în 2010, consider!m c! sistemul care d! roade este sistemul "colii muzicale ruse"ti. Când am mers în "coala primar!, la "ase ani "i patru luni, pe primul plan era studiul viorii. #i studiam în Þ ecare zi, înainte de a pleca la "coal!. Diminea a la 5,30 eram cu vioara în mân! "i, când tata era acas!, adic! nu era în turnee, era la mine în camer!, al!turi. Indiferent dac! aveam gaze în sob! sau nu aveam, c! era curent electric sau se aprindea o lumânare, o lamp!. Studiam cu paltonul pe mine, cu fâ"ul, cu ce g!seam, func ie de vreme.

-Ce v anima?-La vârsta de 7 ani, ori de 8, 9 "i chiar

10 ani nu te poate anima nimic. Decât frica! Pentru c!, la 7 ani, ce poate s! te anime?!

-Poate concursurile la care putea!i participa...

-Da, corect, concursuri, concerte... Eu

am participat la foarte multe concursuri. Unii le satirizeaz! pe cele din cadrul Cânt!rii României care sunt actualele olimpiade. Prima dat! am luat locul al treilea la faza republican!. Am f!cut primul meu concert cu orchestra la vârsta de "ase ani "i jum!tate, al!turi de tat!l meu, cu Concertul nr. 1 de Bach, la Festivalul interna ional al muzicii de camer!, avându-i în sal! pe prof. George Manoliu, pe maestrul #tefan Gheorghiu, care mi-a fost profesor, pe Avakian. De atunci, s-au scurs, iat!, câteva decenii, am trecut prin 14 concursuri interna ionale, printre care Paganini Sion, Enescu. Din cele 14, 13 le-am câ"tigat, unul l-am pierdut din motive de amor, la un concurs din Polonia!

-Se mai întâmpl !-Da, se întâmpl! "i la case mai mari! Între

timp, am inut concerte pe trei continente, în s!li mari, cum ar Þ Carnegie Hall ".a.

-Este greu de p truns pe marile scene ale lumii?

-Este foarte-foarte greu de p!truns! Sistemele sunt cele "tiute de noi to i. Nu numai calitatea profesional! primeaz!. Exact ce-mi spunea acum câ iva ani Radu Lupu, la o întâlnire în str!in!tate: ,,#ti i care e

Florin Ionescu-Gala!i:

,,Românpu ini vibuni’’

Decembrie 2010 • Euphonia 11Decembrie 2010 • Euphonia 11

ultimul lucru care conteaz! în ziua de azi?’’. ,,Nu’’, i-am spus maestrului. ,,Calitatea profesional!!’’. În Þ ne, ar Þ multe de spus la acest capitol. Sistemele de p!trundere sunt multiple. De cele mai pu ine ori sunt cele obiective, de cele mai multe ori sunt cele subiective. Ce sa va spun?! E un cuvânt pe care ne ferim s!-l folosim în special în România, cel de ,,maÞ e’’, dar e un cuvânt la mod!. Eu prefer s!-i spun ,,bisericu !’’. Parc! sun! mai ortodox pu in!!! Dar, pân! la urm!, nu asta conteaz!. Lumea vede, urechile aud...

-Iar timpul e cel mai bun judec tor...-Exact. #i-n timp se rezolv! toate

lucrurile. Dar "i ca-n alte meserii mai pu in cunoscute de marele public din punctul de vedere al efortului individului pentru a putea ajunge la nivelul !sta sigur î i trebuie "i un spate care s! te împing!, s! te ajute s! promovezi. Nu numai talentul "i munca conteaz!!

-A!i sim!it c sunte!i receptat ca Þ ind b iatul maestrului?

-Sigur c! da. De cele mai multe ori. E "i un mic avantaj, dar dezavantajul e "i mai mare. Mai ales când eram mai tân!r lumea

zice c! e b!iatul lui Gala i, dar când vedea nivelul profesional se mai a"ezau lucrurile în sert!ra"ele Þ ec!ruia. Dar ca "i Igor Oistrach, care are 70 de ani, el "i acum e înebunit de faptul c! e b!iatul lui David Oestrach. Eu nu sunt înebunit de faptul c! sunt b!iatul lui Ilarion Gala i. El e un magician al b! ului, eu sunt violonist, el p!r!sind vioar! acum 40 de ani. Deci, nu se poate spune c! e vreo concuren !.

-Apropo de concuren! . Cu cine v sim!i!i în concuren! , în afar , desigur, de dvs. în"iv ?

-Nu. În concuren !... Cum s! spun... To i violoni"tii buni au calit! i "i defecte. To i avem. Sunt unii care au mai multe. Sunt unii pe care îi iube"te publicul pentru o anumit! latur!, pe al ii pentru alt! latur! a expresivit! ii, a cantilenei, a dulceg!riilor. A acroba iilor, a virtuozit! ii. Nu m! apuc s! fac nici un comentariu pe tema asta. România are mult prea pu ini violoni"ti foarte buni pentru a putea s! vorbim de o concuren ! între noi.

-Probabil, sunte!i prieteni...-Da. România are 4 sau 5 capete de aÞ " la

vioar!, fra ii Croitoru, Cristina Anghelescu,

Alexandru Tomescu. Alticineva nu îmi mai vine în minte. Deci, suntem mult prea pu ini ca s! st!m s! facem concuren e sau s! facem bisericu e.

-Fire"te, la nivelul acesta nu se pune problema concuren!ei...

-Cum am spus, Þ ecare are calit! i, to i avem defecte. Trebuie s! încerc!m s! ni le masc!m pu in fa ! de public.

-Planuri de viitor..-Tot ce am – concerte, recitaluri – în

România, str!in!tate. Nu-mi place s! vorbesc despre mine. Zice unul: uite-l "i pe !sta cum se laud!! Apar toate, încet-încet, pe pagina de pe internet, în c.v. Iar lumea noastr! e una îndeajuns de mic!, bine plasat! pe orbit! încât ca atunci când este ceva de bine s! se vorbeasc! îndeajuns de repede. #i de r!u, Þ re"te. Dar, în general, se aß ! repede ceea ce facem noi, cei care am reu"it s! scoatem capul mai mult decât ceilal i.

-V mul!umesc, scuze c v-am r pit din timp chiar înainte de repeti!ia general ...

-Eu v! mul umesc pentru invita ie, e o onoare, "i m! bucur c! am cunoscut orchestra dvs. din Pite"ti. Jean Dumitra"cu

ia are mult prea ioloni!ti foarte


Ilarion Ionescu-Gala!i:

,,Toat" via a nu am

f"cut decât muzic"’’

22 EEuphuphonionia •a • De Decemcembribrie 2e 2010010

IIlaarrioonn IIoonneesccuu-GGaalaa!!ii:

-Stimate "i drag maestre Ilarion Ionescu-Gala!i, la început a fost vioara!

-Am în eles, vre i s! o lu!m de la începuturi. Bine, începem cu studiul viorii. Tat!l meu, care era îndeajuns de în vârst! când m-am n!scut eu – "i fac o parantez!, mai am "i al i fra i din alt! c!s!torie a tat!lui, am un frate de 96 de ani, general de cavalerie în rezerv!, din Armata Regal!; am mai avut un frate care s-a pr!p!dit în 1970 "i mai am o sor!, care a tr!it în America, de 97 de ani. Noi suntem longevivi. Sper s! Þ u "i eu!

-Doamne ajut !-A"adar, tat!l meu a fost un mare amator de

muzic!, la limita între profesionalism "i amator. Cânta la vioar!, chitar!, pian, din voce. #i "i-a îndrumat to i copiii c!tre cultur!, c!tre muzic!, literatur!. Ei, pe mine m-a îndrumat c!tre muzic! pentru c! a descoperit el c! aveam, la vârst! fraged!, ureche muzical!. #i la vârsta de 3 ani mi-a f!cut, pe o Biblie mare, un portativ cu... bomboane puse pe cele cinci linii! Cine ghicea nota, mânca bomboana! De la bomboane a trecut la fructe, de la fructe la note de carton "i în modul acesta am înv! at notele. La 5 ani f!r! ceva am început cu adev!rat studiul viorii...

-Inedit metod de predare...-Da, e foarte bun! metoda, pentru c!

implic! o cointeresare permanent! a copilului. Începusem studiul, dar, din cauza r!zboiului, în 1943-1944, am plecat din Bucure"ti din cauza bombardamentelor. Ne-am dus la Râul Sadului, undeva pe lâng! Sibiu. Mama "i-a mutat serviciul acolo "i, sub îndrumarea tat!lui, am început vioara, iar mai apoi mi-a luat profesori. În 1949 s-a înÞ in at #coala de Muzic! "i de aici începe adev!ratul progres al vie ii mele muzicale, s! zic a"a. #colile de muzic! erau dup! metodele ruse"ti, a"a era atunci.

-Dar erau bune?-Erau extraordinar de bune! Nu uita i c!-n

Rusia, la Marea #coal! Gnesina din Moscova, copiii talenta i aveau Þ ecare pedagog. Nu cânta unul la vioar! f!r! pedagog de fa !. #i, ca s! nu

cânte gre"it, în cele dou! ore cât se studia la vioar!, Þ ecare elev avea pedagogul al!turi. În afara "colii. Metode foarte bune, ru"ii au o tradi ie nemaipomenit!. De altfel, ru"ii exceleaz! nu doar la instrumentele de coard!, ci "i la pian, f!r! a mai vorbi de balet... Revenind în 1949. Aveam la #coala de Muzic! materii ce nu se mai fac ast!zi, ceea ce e un lucru r!u. F!ceam folclor, doi ani, nu se mai face, am f!cut istoria instrumentelor, nu se mai face, aveam pian ca auxiliar; to i copiii trebuia s! fac! pianul pentru dezvoltarea urechii, erau caligraÞ e muzical!, orchestr!, muzic! de camer!. Acestea se mai fac "i în zilele noastre, dar în "colile de muzic! foarte pu in.

A"a se face c! atunci când am intrat la Conservator am intrat la nivel de concertist. Pe de alt! parte, era o grij! a statului român "i a Ministerului Culturii pentru copiii talenta i deosebit!, s!-i trimit! la studii. #i unde s!-i trimit! în anii aceia?! Îi trimitea la ru"i. S! nu uit!m c! Tiberiu Olah, maestrul Vintil! de la Ia"i, Alfred Mendelon, Anatol Vieru "i mul i al ii au studiat în URSS. #coala extraordinar!! Ce profesori erau acolo? Oistrach, Haciaturian, #ostakovici ".a. Sigur, sentimentele pe care le avem noi pentru ru"i sunt unele ce au r!s!rit în urma r!zboiului. Istoria a fost cum a fost, dar s! nu uit!m c! au o "coal! de muzic! extraordinar!...

-#i o cultur , în general...-Da, "i sunt ni"te oameni! De câte ori am

dirijat "i la Leningrad, actualul Sankt Petersburg, "i la Moscova, "i la Minsk ".a.m.d. am fost extrem de încântat. #i înc! ceva. Au o viziune asupra muncii "i asupra muzicii deosebit!, un respect extraordinar. Când vorbesc de muzic! stau cu coloana vertebral! dreapt!. De exemplu, marele violonist Pikaisen, când vorbe"te de profesorul David Oistrach, se ridic! în picioare. Acolo am avut multe colabor!ri. Am cântat "i cu Igor Oenstach "i cu mul i soli"ti ru"i, care mai de care mai bun. În Þ ne... Dup! ce am terminat #coala de Muzic!, în 1952 a fost la noi un mare Festival Mondial al Tineretului

"i Studen ilor, un fel de întrecere între !rile socialiste. Iar #coala de Muzic! din Bucure"ti a participat la un cantonament de trei luni pentru acest festival, cu o orchestr! enorm!. Erau 16 la vioara I, 8 contraba"i... Dirijor, maestrul Emanoil Iord!nescu, Dumnezeu s!-l ierte. #i am cântat ,,Ciob!na"ul’’ "i ,,Olteneasca’’ de Paul Constantinescu cu acompaniamente. Cu Avi Abramovici am f!cut Rondo capricioso. Am f!cut, printre altele, "i Uvertura ,,Mae"trii cânt!re i din Nuremberg’’ de Wagner. Toat! orchestra cânta pe dinafar!, f!r! pupitre! Se studiase 3 luni! #i acum le "tiu, not! cu not!. Via a din cantonament era foarte dur!, dar pl!cut!, repeti ii diminea a, la prânz "i seara. Era o foamete atunci în Bucure"ti, dar noi aveam de toate – ro"ii, pr!jituri, ciocolat!. Ca pe ni"te boieri ne-au tratat. Abia dup! acest eveniment am intrat la Conservator, la vioar!. Am ob inut premii, sunt în CV.

-Da, c.v.-ul dumneavoastr e realimente impresionant. Cum a!i ajuns dirijor?

- La vârsta de 6 ani m-a dus tata la Oper!, unde am v!zut o oper! ce nu se mai joac! azi, sau prea pu in, pentru copii, Capra cu trei iezi. Cred c! este compus! de Alexandru Zirra. Foarte atractiv- ursul era îmbr!cat în urs, lupul-lup, iezii costuma i ca la carte, mi-au r!mas în memorie. Cine dirija? ;arele dirijor de oper! Jean Bobescu, din familia Bobescu, neam de talenta i din Craiova. Eu am fost prieten "i am discuri cu Lola Bobescu, marea violonist!, cu Constantin Bobescu. Acesta a cântat cu Enescu în cvartet celebru. Enescu vioara I, Constantin Bobescu vioara II, Alexandru R!dulescu-viol! "i Teodor Lupu la violoncel. Mi-au fost profesori "i Constantin Bobescu "i Alexandru R!dulescu, "i Bobescu. În afar! de Enescu. Pe Enescu l-am v!zut o singur! dat!, tot la 6 ani. #i-i zic lui tata, la Oper!, aveam "i eu 3 ani de muzic!, nu eram inocent:,,tat!, eu asta vreau s! fac!’’ Mi-a intrat dirijatul în suß et. #i nu mi-a ie"it pân! în ziua de azi! A"adar, la vârsta de 6 ani am început eu s! ascult la patefon muzic! de oper!, uverturi. Eu d!deam din mân!, f!ceam pe dirijorul, cum v!zusem la Oper!. Când am intrat la #coala de Muzic!, Elenescu a observat c! am atrac ie c!tre chestia asta. El mi-a pus b! ul în mân! "i a început s! m! înve e. 13 ani aveam. Am f!cut cu el, "i cu Mircea Basarab. Am luat bursele de la Paris, le "ti i. La prima, Voicu a intervenit, îi sunt recunosc!tor toat! via a, m-a iubit foarte mult, "i eu l-am iubit. A fost "i na"ul meu de cununie, "i al lui Florin de botez. Iar M!d!lin Voicu mi-a fost elev. Îl cam cafteam!!! Era puturos. Mi-a zis maestrul Voicu: ,,m!, nu-l mai bate, e b!iatul meu!’’ I-am spus: ,,dar, maestre, nu studiaz!!’’. ,,Las!,

Decembrie 2010 • Euphonia 13DecDecembembrieri 202010 10 • • EEuphuphonionia 1313

b!, c! studiez eu "i pentru el!’’

- V întrerup. Cum era Ion Voicu?- A fost extraordinar de dr!gu , un om

extraordinar, un suß et extraordinar, nu doar un mare artist. A fost iubit de toat! lumea. A fost de o modestie extraordinar!, de o sinceritate cople"itoare.

- Reveni!i, v rog, la începuturile carierei de dirijor...

- Dup! ce am terminat Conservatorul, cu tot felul de premii, am f!cut o carier! de 10 ani de violonist concertist. Am cântat în prim! audi ie Concertul lui #ostakovici în România. S-a imprimat discul. La Paris, din 1965, am studiat 3 ani la Ecole Superior de Musique, cu dirijorii Pierre Dervaux "i Charles Munch, licen a, în 1968, cu premiul I. Apoi, în 1970, am f!cut un an în America. #i am f!cut cu marele Leopold Stokowsky la New York "i cu Eugen Ormandi la Curtesis Institute la Philadelphia. Încet-încet, am f!cut o oarecare carier!. C! nu pot spune c! am f!cut carier! în timpul acela. Carier! însemna s! po i s! dirijezi la Paris, Berlin de câteva ori pe an. Nu se putea.

-Era greu de plecat.-#i greu de plecat, "i greu de ajuns. #i

mai erau impresarii. De pild!, din America, marele Leopold Stokovsky, avea 90 de ani, m-a recomandat unui mare impresar, Arthur Jackson, cel care l-a adus pe Enescu în SUA. $la mi-a f!cut un contract de exclusivitate pe 10 ani. L-am adus în ar!. #i mi l-au pierdut cei de la A.R.I.A. Asta e. Am dirijat mult în Elve ia, în Suedia, la Tokio de multe ori, în China, toat! Europa.

Vreau s! v! spun c! dou! satisfac ii mari am avut. Atunci când am putut s! fac din orchestra din Bra"ov câ"tig!toarea locului I, de Þ ecare dat!, la concursurile de pe vremeia ai, Cântarea României, care nu erau concursuri politice, erau concursuri profesionale. Veneam cu orchestra la Bucure"ti...

-Era!i în concuren! cu Filarmonica ,,G. Enescu’’...

-Da, concuren ! cu Enescu. Cu Concertul de Paul Constantinescu "i cu Concertul de coarde de Ion Dumitrescu am luat premiul, peste Þ larmonicile din Bucure"ti "i Cluj. Studiam foarte mult cu orchestra. Erau "i dirijorii. Baciu, care a creat marea orchestr! din Ia"i, a fost B!lan, pentru care am o stim! deosebit!, la Bac!u. Din p!cate, n-am avut niciodat! sal! de repeti ii "i concerte la Bra"ov. O orchestr! ce are 130-140 de ani....

-La Pite"ti, va Þ gata un sediu propriu în 2014.

-S! v! ajute Dumnezeu! Asta a fost marea

satisfac ie ce am avut-o cu orchestra din Bra"ov în turneele pe care le-am avut în Italia, în Spania, în Polonia, în Rusia, în Germania etc. Ast!zi nu se mai fac. A doua satisfac ie e Þ ul meu. Care e propriul meu elev, unul dintre pu inii mei elevi. A început cu mine, sub îndrumarea mea, "i a f!cut cariera pe care o are "i cânt! cum cânt!.

-Nu v-a!i gândit s fac preg tire cu altcineva?

-A f!cut la Conservator cu #tefan Gheorghiu. #i #tefan Gheorghiu mi-a zis: ,,de ce nu faci tu cu el?’’

-M gândeam c aplica!i modelul Ion Voicu-M d lin...

-Cum s! spun... Între timp, am avut contracte permanente în str!in!tate, am fost "i director, 25 de ani, al Filarmonicii din Instanbul. În Elve ia, la Vinteuil am avut stagiune permanent!, în Suedia la fel... cam plecat.

-O via! dedicat muzicii!-Nu am f!cut altceva decât atât! Decât

muzic!. Am "i cântat, am devenit dirijor, am fost "i profesor la Michigan State University, am f!cut cursuri de m!iestrie la Ohio, la Universitatea Kent. Am dirijat cu soli"ti mari, ca E. Zuckermann, Ruggiero Ricci, cu Li Min Cian, Daniil Safran, cu Magda Tagliaferro, cu Igor Oistrach, cu Laz!r Bermann, cu b!iatul lui Laz!r Bermann, cu Lola Bobescu, cu Ion Voicu, cu Valentin Gheorghiu, cu Dan Grigore, cu Radu Aldulescu, cu Orlova, cu Radu Lupu...

-Exist un secret al succesului?-S! Þ i preg!tit profesional. S! convingi

lumea de ceea ce faci. #i ca dirijor trebuie s! convingi orchestra c! ai ce s! cau i acolo, în fa a lor. Orchestra te miroase. Indiferent, dac! e orchestr! mai mic! sau mai mare, imediat te miroase dac! stai bine în "a. Exact ca un c!l!re . Dac! nu, te d! calul jos. Fratele meu mi-a spus c! calul în instinctul lui e s! te dea jos. Ca la rodeo. Fire"te, mai depinde "i de caracter, sunt "i ,,cai’’ cu n!rav.

-Dincolo de calit !ile profesionale, mai trebuie ceva?

-Sunt enorm de multe lucruri care nu se înva ! în "coal!, trebuie s! i le dea Dumnezeu. De aceea nu poate s! fac! oricine meseria asta. #i eu pot s! desenez o mas! "i un scaun, dar nu am ce s! fac cu ele, nu sunt pictor.

-Dvs. ave!i în fa! orchestra, în spate publicul... Trebuie s "i transmi!i.

-Da, trebuie s! ai dubl! transmisie. Astea sunt "i lucruri care se "i înva !, dar sunt "i lucruri cu care te na"ti. Se înva ! teoria, se înva ! arta ca dirijat, dar exist! foarte multe care nu se înva !.

-V-am auzit la repeti!ii spunând c muzica

nu se scrie!-P!i, muzica nu e scris! pe note! Muzica

scrie pe note CE s! cân i, dar nu CUM s! cân i. Nu se poate scrie muzica pe note. Muzica e în suß et, muzica e în instinct, în "tiin a muzicii, în cap. #i dac! po i s! emi i pe instrument sunete cu muzic! "i sunete f!r! muzic!, sunete care au feeling "i care nu au feeling. Asta e o treab! foarte complicat!. Deci, teoria sunetului, pe care Sergiu Celibidache a dezvoltat-o ca nimeni altul, "i de la care to i dirijorii "i-au înmuiat pana "i bagheta în "tiin a lui Celibidache, unii mai mult, al ii mai pu in, unii au prins numai gestica, al ii au prins numai gândirea. Dar nu gestica e important!, ci ce formeaz! gestica-gândirea muzical! a acestui genial muzician care a fost Sergiu Celibidache. P!cat c! n-a putut s! vin! s! fac! ni"te cursuri aici în România. Aveam nevoie de el, pentru c! alta era via a muzical! din România de azi! Vede i, personalit! ile muzicale au fost eliminate în ziua de azi, "i muzica e condus! de oameni care nu iubesc muzica. Pu ini sunt...

Dvs ave i noroc aici cu un primar. Care e un om de cultur!. L-am v!zut în dedica ia pe care mi-a dat-o pe acea monograÞ e. O splendida fraz!. Se vede c! e om de cultur!. De altfel, de la intrarea în birou m-au frapat icoanele de pe pere i. I-am "i spus: omul sÞ n e"te locul.

Dvs a i înÞ in at o orchestr! aici. În alte p!r i s-au desÞ in at. Am auzit "i c! ave i un public extraordinar, disear! am s! v!d... Am ie"it pe strad!, am v!zut c! ave i un centru extraordinar de frumos, foarte modern.

Mi-a f!cut mare pl!cere la Pite"ti. Contactul cu orchestra, dup! cum a i v!zut, a fost foarte cald, m-au iubit "i stimat, "i pe mine "i pe Florin ne-au aplaudat, "i s! sper!m c! disear! s! ias! un concert bun.

-Exist un pre! al celebrit !ii?-Nu pot s! spun a"a ceva! În orice caz, po i

s!- i propui de o mie de ori s! devii ,,celebru’’, dar nu o s! reu"e"ti.

-Deci, nu-s suÞ ciente voin!a, talentul, munca?

-Nu. În afar! de talent, primul lucru obligatoriu, s! munce"ti foarte mult, s! "tii foarte bine, s! repe i cu orchestra trebuie s! ai "i pu in noroc în meseria asta. Unii au avut numai noroc, nu prea au avut talent. Îi cam "tie lumea "i se cunoa"te la public.

-V mul!umesc pentru timpul acordat.

-E prima oar! când vin la Filarmonica Pite"ti "i sper s! revenim. Sunt multe de f!cut împreun!.

-Noi v mul!umim. R mânem în leg tur ! Jean Dumitra cu


Nicolae Brânzeu-Þ ul "i-a început educa ia muzical! în ora"ul natal, avându-i ca profesori pe Maria Lerescu "i Lucia St!nescu. A urmat apoi Conservatorul din Bucure"ti, unde i-a cunoscut pe compozitorii Dumitru Georgescu-Kiriac, Alfonso Castaldi, Mihail Jora "i Dimitrie Cuclin. În anul 1931 a absolvit "i Facultatea de Drept din Bucure"ti). Brânzeu "i-a continuat studiile la Schola Cantorum din Paris, sub îndrumarea compozitorului "i muzicologului Vincent d’Indy. Revenit în ar!, în perioada interbelic! s-a aÞ rmat ca pianist, profesând la Conservatorul bucure"tean. Treptat, ca "i al i tineri din elita bucure"tean!, este atras de Mi"carea Legionar! (f!r! a Þ membru, dar pentru care, ulterior, are multe de p!timit), Þ ind prieten apropiat cu scriitorii Emil Cioran, Radu Gyr, Mircea Eliade, Lucian Blaga, Dan Botta, Vasile Voiculescu ori cu muzicienii George Georgescu "i Dimitrie Cuclin. De subliniat c! Nae Ionescu scria: „Prin muzica dumneavoastr!, maestre Nicolae Brânzeu, arta noastr! sonor! poate privi, de la egal la egal, pe aceea din tragicul nostru secol XX din vestul european!”, iar Mircea Eliade consemna: „Nicolae Brânzeu a îmbinat, cu o puternic! for ! emo ional!, lirismul "i dramatismul, într-o muzic! de aleas! inspira ie "i foarte personal!”.

Crea ia lui Brânzeu cuprinde genuri diverse, îns! remarcabile sunt crea iile pentru teatru liric. Stilistica muzicii lui se încadreaz! în modernismul de tip neoromantic insuß at la Schola Cantorum. Brânzeu va îmbina neoromantismul cu idei de inspira ie folcloric!. O alt! inß uen ! în muzica lui Brânzeu este expresionismul. Astfel, opera S!pt!mâna luminat! (1943) este prima oper! româneasc!

cu o astfel de orientare. Dup! 1990, lucrarea nu a fost inclus! în repertoriile operelor din România. Pentru activitatea sa, Brânzeu a fost distins cu Premiul II George Enescu (1934) "i cu Premiul I George Enescu (1942), precum "i cu Ordinul Meritul Cultural (1968).

Perioada de gra ie este cea de pân! în 1947. Compozi iile sale îi sunt dirijate pe principalele scene ale !rii: Filarmonica George Enescu –

dirijor George Georgescu, Orchestra Radio – dirijor Ionel Perlea, de Opera Na ional!, la Cluj. Din cauza ,,dosarului’’, dup! 1948 se retrage din Bucure"ti, numai marea dragoste pentru muzic! determinându-l s! mimeze o adaptare la noul regim politic. A r!mas, îns!, consecvent cu sine, prioritate având, în compozi iile sale vocal-simfonice "i camerale, crea iile unor mari scriitori români.

În 1948, pite"teanul înÞ in eaz! Filarmonica din Arad, unde contribuie decisiv la profesionalizarea orchestrei "i a corului "i unde î"i încheie îndelunga carier! muzical!. În prezent, nepotul s!u, regizorul Nicolae Mihai Brânzeu, duce mai departe, la Arad, voca ia artistic! a acestei familii.

Pentru liedurile sale, Brânzeu a fost criticat în anii 1950 de c!tre a"a-zisul ,,grup Matei Socor’’. Ca urmare, numele lui Brânzeu a fost cenzurat un deceniu de c!tre regimul politic din ar!. Decedeaz! la Arad, la 7 august 1983. Din p!cate, doar Filarmonica de Stat din Arad mai include în repertoriile sale lucr!ri de Nicolae Brânzeu!!! Asta apropo de Þ larmonica noastr!! De remarcat faptul c! marele compozitor "i dirijor a r!mas toat! via a legat de Pite"ti. Dovezi: prima compozi ie, din 1926, a lui N. Brânzeu este dedicat! Societ! ii ,,Junimea’’ pe care o frecventase, iar în 1966, cu ocazia centenarului Liceului ,,Br!tianu/B!lcescu’’, compune Imnul Liceului din Pite"ti, pentru cor mixt, pian "i orchestr! de coarde, pe versuri de D. Al. Nanu.

În anul 2006, muzicologul Doru Popovici public! volumul exhaustiv ,,Compozitorul, dirijorul "i profesorul Nicolae Brânzeu’’, la Editura Amurg sentimental, Bucure"ti, aß at în biblioteca Filarmonicii Pite"ti.

Compozitori pite teni

Nicolae Brânzeu a înÞ in at Filarmonica Arad

Compozitorul i dirijorul Nicolae Brânzeu s-a n!scut la Pite ti, la 28 decembrie 1907, la Pite ti, Þ ul lui Nicolae i Mariei Brânzeu, fost! Apostol-Gheorghiu din V!leni-Muscel. Tat!l s!u, n!scut la Ro ia de Seca , Alba, a fost profesor

de limba latin! la Liceul ,,I.C. Br!tianu’’ i prefect al jude"ului Arge în dou! rânduri, 1908-1910 i 1914-1916. Cum ar!tam în volumul ,,Eminescu i Arge ul’’, Nicolae Brânzeu semneaz!, la 20 de ani, în nr. 48/1889 al revistei ,,Familia’’, un articol de o rar! sensibilitate despre Eminescu. De altfel, dragostea pentru Eminescu se va transmite i Þ ului s!u, dovad! cantata Trecut-au anii ori oratoriul compus la apogeul crea"iei sale, Luceaf!rul. Nicolae Brânzeu-tat!l mai este autorul bro urilor: ,,Politica conservatoare în coli’’ (1900), ,,Expunere a situa"iunei jude"ului Arge ’’ (1907), ,,Conferin"e administrative’’ (1909), ,,L!rgirea bazei electorale’’ (1918) .a. A ajuns la Pite ti prin decret regal, la 5 februarie 1896, ca revizor colar al jude"ului Arge , apoi profesor. În 1907 pune bazele Societ!"ii literare ,,Junimea’’ la Liceul ,,I.C. Br!tianu’’. De men"ionat c! dup! ocuparea Pite tiului de c!tre trupele germane, în noiembrie 1916, Nicolae Brânzeu este numit prefect al jude"ului Neam", pân! la sfâr itul primului r!zboi mondial. Se în"elege c! i familia îl urmeaz! în acest refugiu...

Jean Dumitra"cu

% Imnul “Junimii” pentru cor b!rb!tesc, pe versuri de C. Papastate – 1926;

% Foaie verde, Þ rul ierbii; prelucrare de folclor pentru bariton, cor mixt "i pian – 1960;

% De dor; prelucrare de folclor pentru sopran!, cor mixt a capella – 1960;

% Imnul Liceului din Pite"ti, pentru cor mixt, pian "i orchestr! de coarde, versuri de D.Al. Nanu – 1966;

% Cântec de leag!n pentru Nicolae B!lcescu, pentru mezzosopran! "i cor mixt, versuri de Volbur! Poian!-N!stura" – 1967;

% Cinci coruri a capella, versuri de Duliu ZamÞ erscu, pentru cor mixt (Preludiu, Vara, Fluture, Noapte bun!, Barza) – 1972;

% Trei coruri pe versuri de Mihai Eminescu, pentru cor mixt (Vene ia, La steaua -cu pian, Stelele-n cer - cu pian) – 1972.

MUZIC CORAL


Muzic vocal : *Trei poeme pentru bas "i pian (orchestr!), versuri de Vasile Voiculescu (Coiful de aur, Cheia de aur, Zânele de aur) – 1943; *Iisus din copil!rie, pentru bas "i pian (orchestr!), versuri de Vasile Voiculescu – 1946; *Cântec haiducesc, pentru voce "i pian, pe versuri populare – 1949; *Când amintirile, pentru voce "i pian, versuri Mihai Eminescu – 1955; *Colind uitat, pentru voce "i pian, versuri de Vasile Voiculescu – 1955; *Pe paji"tile verzi, pentru voce "i pian, versuri de C. B!lcescu – 1958; *Mi-e"ti drag!, pentru voce "i pian, versuri de D. Al. Nanu – 1960; *5 Lieduri, pentru tenor "i pian, versuri de Lucian Blaga (Cresc amintirile, Fiorul, Vreau s! joc, Gorunul, Lini"te) – 1970; *Strada stânjeneilor alba"tri, pentru voce "i pian, versuri de Afrodita Surdeanu – 1970;*Lieduri, pentru voce "i pian, versuri de Simona Lecca (&ie, Cântec) – 1970; *Noapte bun!, pentru voce "i pian, versuri de Duiliu ZamÞ rescu – 1970; *Inscrip ie pe amintiri, pentru bariton "i pian, versuri de Lucian Emandi – 1977.

Teatru liric: *Monna Vanna (dup! Maurice Maeterlinck) – 1934, scen! dramatic!; S!pt!mâna luminat! (libret de Constantin Pavel, dup! piesa lui Mihail S!ulescu) – premiera: 29.IV.1943, Opera Na ional! din Bucure"ti; *ScuÞ a Ro"ie – operet!-feerie pentru copii, premier!: 1949, Teatrul de Stat Arad; *Piatra din cas! – 1951 (vodevil dup! textul lui Vasile Alecsandri); Aladin "i lampa fermecat! – muzic! de scen!, premier!: 1958, Teatrul de marionete Arad; *Cruciada copiilor – 1961, dram!-muzical! în trei acte dup! piesa de teatru a lui Lucian Blaga; *Dragostea triumf! – 1968, oper! comic! în trei acte, libret de Gheorghe Haiduc, premier! Filarmonica de stat Arad;*Monna Vanna – 1976, dram! muzical! în trei acte dup! piesa de teatru a lui Maurice Maeterlinck; *Zâna Zorilor – 1981, oper!-feerie în 3 acte, libret de L. Emandi dup! basmul cu acela"i nume a lui Ioan Slavici.

Muzic de camer : *Cvartetul pentru pian "i coarde – 1935; *Cvintetul pentru pian "i suß !tori – 1957; *Sonat! pentru clarinet "i pian – 1961; transcriere pentru vioar! "i pian – 1963; *Sonat! pentru pian – 1965; *Sonat! pentru vioar! solo – 1966; *Sonat! pentru violoncel "i pian –1970.

Muzic simfonic : *Fantezie simfonic! – 1934, premier!: Cluj, 1936, Societatea Muzical! din Cluj, dirijor Nicolae Brânzeu; *In Memoriam – 1936, premier!: Bucure"ti, 19 .IX. 1936, Orch. Amicii Artei, dirijor Nicolae Brânzeu;

*Dou! schi e simfonice – 1940, premier!: 29.XII.1940, Filarmonica George Enescu din Bucure"ti, dirijor George Georgescu; *Preludiu "i fug! pentru orchestr! – 1940 premier!: Bucure"ti 1.XI.1942, Filarmonica G. Enescu, dirijor George Georgescu; *Nocturna pentru orchestr! – 1949, rev!zut! 1956, premier!: 1959, Filarmonica de Stat Arad, dirijor Nicolae Brânzeu; *Suita simfonic! în Do major – 1950, premier!: 1952, Filarmonica de Stat Arad, dirijor Nicolae Brânzeu; *Simfonia I-a în la minor – 1954, premier!: 1955, Filarmonica de Stat Arad, dirijor Nicolae Brânzeu; *Rapsodia I-a pentru orchestr! – 1958, premier!: 1958, Filarmonica de Stat Arad, dirijor Nicolae Brânzeu;

*Simfonia concertant! pentru pian "i orchestr! – 1959 premier!: 1960, Filarmonica de Stat Arad, dirijor Nicolae Brânzeu;*Rapsodia II-a pentru orchestr! – 1960, premier!: 1961, Filarmonica de Stat Arad, dir. Nicolae Brânzeu; *Simfonia a II-a în RE „Pentru pace” cu cor de femei – 1963, premier!: 1964, Filarmonica de Stat Arad, dirijor Nicolae Brânzeu; *Simfonie de camer! pentru orchestr! de coarde, premiera Filarmonica de Stat Arad, dirijor Nicolae Brânzeu; *Poemul Unirii – 1977, premiera: Filarmonica de Stat Arad, dirijor Nicolae Brânzeu; *Simfonia a III-a în do minor – 1977, premiera: Filarmonica de Stat Arad, dirijor Nicolae Brânzeu; *Uvertura festiv! – 1978, premiera Filarmonica de Stat Arad, dirijor Nicolae Brânzeu.

Muzic vocal- simfonic :*Hymne, poem simfonic pe versurile lui Charles Baudelaire, traducere de Virgil Gheorghiu – premier!: 3.X.1940, Orchestra Radiodifuziunii din Bucure"ti, dirijor Nicolae Brânzeu; *S!rb!toare, cantat! pentru cor orchestr!, premier!: 5.XII.1940, Orchestra Radiodifuziunii din Bucure"ti, dirijor Nicolae Brânzeu; *Trecut-au anii, poem simfonic pentru tenor "i orchestr!, versuri de Mihai Eminescu, premier!: 1941, Orchestra Filarmonicii G. Enescu Bucure"ti, dirijor Ionel Perlea; *Cântecul bradului, cantat! pentru cor mixt "i orchestr!, melodia "i versurile populare din culegerea lui Ilarioan Coci"u, premiera: 5. XII.1940, Bucure"ti, dirijor Nicolae Brânzeu; *Copil!rie sfânt!, poem pentru bas "i orchestr!, pe versuri de Vasile Voiculescu – 1947; *Me"terul Manole, cantat! dramatic! pentru soli"ti, cor mixt "i orchestr!, pe versuri populare din colec ia lui Vasile Alecsandri, premier!: 12.IV.1969, Filarmonica de stat Arad, dirijor Nicolae Brânzeu; *Luceaf!rul, oratoriu pentru soli"ti, cor mixt "i orchestr!, versuri Mihai Eminescu – premiera: 1970, Filarmonica de stat Arad, dirijor Nicolae Brânzeu.

16 Euphonia • Decembrie 201016 Euphonia • Decemc brbririririririeeee 2ee 0100010

Suntem înaintea repeti!iei generale, urmeaz disear (18 noiembrie a.c. – n.n.) un nou concert al Filarmonicii Pite"ti. De data aceasta, la pupitrul dirijoral, Al. Ganea, dirijor al Filarmonicii, solist, violonistul Alexandru Tomescu. Am pl cerea s îl am al turi de mine pe nimeni altul decât dirijorul Al. Ganea, reîntors dintr-un turneu la Chi"in u, reîntors, îndr znesc s spun, aici, acas , la Pite"ti. Bun ziua, domnule Ganea "i bine a!i venit.

S!rut mâna, bine v-am g!sit. Suntem, a"adar, înaintea celui de-al

doielea concert al Filarmonicii Pite"ti din stagiunea 2010-2011. Ce înseamn pentru dirijorul Al. Ganea acest concert "i repertoriul pe care l-a!i inclus?

Mul umesc de invita ie, în primul rând. Înseamn! o continuitate. Iat!, sunt la cea de-a treia stagiune ca dirijor al Filarmonicii din Pite"ti "i sper de bun augur, pentru c! orchestra, dup! cum se poate observa "i de cei de specialitate "i de cei mai pu in aviza i, este într-un real progres, cu toate nepl!cerile pe care le-am avut în aceast! var!. Într-adev!r, revin acas! "i cu mare drag, cu foarte mare pl!cere lucrez cu tinerii no"tri intrumenti"ti, Þ larmoni"ti. De Alexandru Tomescu ce s! mai spunem, este de-al casei.

Este deja un brand, dac putem spune a"a. Da. Vom interpreta „Concertul pentru

vioar! "i orchestr!” de Ceaikovski, un concert care pune foarte mari diÞ cult! i oric!rei orchestre "i, bineîn eles, chiar "i soli"tilor de marc!, "i o lucrare, „Simfonia a IV-a” a lui Schumann. S! nu uit!m c! suntem în an aniversar Schumann "i am considerat necesar! includerea unei lucr!ri a sa în repertoriul orchestrei în stagiunea Þ larmonicii noastre. #i o s! mai continuu. În urm!torul concert o s! aduc o lucrare de Schumann, pentru c! "i noi, Filarmonica Pite"ti, trebuie s!-l omagiem cum se cuvine pe acest mare compozitor romantic german.

A"a cum l-am omagiat "i pe Chopin.Sigur c! da. #i concertul de care vorbi!i este cel din

noiembrie?Da. Voi avea, pe lâng! lucr!rile solistice,

„Manfred”.Sunte!i profesor, sunte!i la Universitatea

Na!ional de Muzic "i a!i fost omul care a adus, în stagiunea estival 2010, pentru c Filarmonica Pite"ti a avut o stagiune estival , a adus tineri, tineri interpre!i "i tineri dirijori. Cum au fost ei percepu!i de c tre orchestr , de c tre dvs. "i de ce i-a!i adus aici, la Pite"ti?

Poate e mult spus ,,i-am adus”. Sunte!i modest, domnule Ganea, pentru c

e meritul dvs.Sigur, poate am înlesnit. Poate acesta e

cuvântul potrivit. Am înlesnit o colaborare care,

iat!, este la a doua edi ie, colaborarea între Filarmonica Pite"ti "i Universitatea Na ional! de Muzic! din Bucure"ti. Dup! o prim! edi ie, desf!"urat! acum un an, care a promovat patru tineri studen i dirijori, în aceast! stagiune estival! a avut loc cea de-a doua edi ie cu înc! patru tineri studen i.

#i o student .#i o student!!A fost pentru prima dat .#i o student!. Foarte interesant.Rebecca Mihai.Da, da, da. Zâmbesc un pic, pentru

c! oarecum este ceva preconceput ca o domni"oar!, o doamn!, nu poate s! conduc! o orchestr! la fel de bine ca un b!rbat. Eu nu cred c! este adev!rat. Rebecca s-a descurcat admirabil "i o felicit. Ca, de altfel, "i pe ceilal i trei studen i care au venit bine preg!ti i "i care au avut un concert mai mult decât onorabil.

Florin Gr mad , Alexandru Mija "i Alexandru Ilie, ei au fost ceilal!i trei dirijori. Înaintea acestui concert a avut loc cel dedicat tinerilor interpre!i, la vioar "i la ß aut.

#i la pian.Da. #i la pian. L-am uitat pe Marius

Dene".Acesta este un alt proiect al Filarmonicii

Pite"ti "i m! bucur c! am reu"it s!-l Þ naliz!m. S-a dorit ini ial un festival de tinere talente, desf!"urat pe parcursul a dou! sau chiar trei zile, deci, practic, trei manifest!ri, dar, din p!cate, din lipsa fondurilor, a trebuit s! ne restrângem la un singur concert în care au fost inclu"i atât pite"teni, deci elevi sau absolven i ai liceului din Pite"ti, cât "i invita i. Invita i din afar! au fost pianistul Marius Dene" "i violonista Ioana Goicea, al!turi de care au evoluat tinerii no"tri viitori soli"ti: Gabriela Bu !, Cristina Dumitrescu, Ana Maria &ipeanu "i C!t!lina Cârciu. &in s!-i felicit pe to i. Pân! la urm! a fost un concert bun, Þ ecare dintre ei s-a descurcat admirabil, îi felicit înc! o dat!, felicit "i profesorii care i-au îndrumat. Acest concert, dup! p!rerea mea, este o datorie de

Alexandru Ganea:

„Aici, la Pite!ti, se fac lucruri de mare, mare calitate”

Decembrie 2010 • Euphonia 17Dece embembrierie 20 2010 10 • • EEuphu onia 17

onoare a Filarmonicii Pite"ti fa ! de publicul pite"tean, fa ! de profesorii Liceului „Dinu Lipatti” din Pite"ti, care muncesc "i, iat!, au "i rezultate remarcabile, fa ! de Prim!ria Pite"ti în fond.

#i Consiliul Local care Þ nan!eaz Filarmonica Pite"ti.

Exact. Deci, nu este o obliga ie. Niciodat! nu am considerat-o a"a, ci, dimpotriv!, o datorie de onoare pentru noi. Atât.

V-a!i întors acum câteva zile de la Chi"in u. Cum a fost la Chi"in u? Ce concerte a!i sus!inut?

Am avut onoarea s! Þ u invitat la un festival de mare renume, festival care se

nume"te „Regina vioara”"i care, pe parcursul a trei zile, a desf!"urat dou! concerte-mamut cu orchestra "i un recital, la care au participat o mul ime de violoni"ti de mare clas! din Republica Moldova, din România, maestrul Gabriel Croitoru, cu care am avut înc! o dat! pl!cerea s! cânt.

#i pe care tot dvs. l-a!i adus la Pite"ti "i a fost un concert extraordinar.

#i o s!-l mai aducem "i în stagiunea aceasta. Revenind la Chi"in!u, au participat profesorul Alexandr Vinnitski, de la Conservatorul din Moscova, muzicieni din Cehia, din Israel, o adev!rat! demonstra ie de for ! violonistic!. Ultimul concert a fost dedicat marii profesoare Galina Buinovschi, profesoar! care, în ultimii 20 de ani, a fost stindardul, portdrapelul "colii violonistice din Chi"in!u. La ultimul concert, realmente, am cântat cu copii de "ase ani pân! la absolven i ai unor mari universit! i de peste tot, originari din Chi"in!u, din Moldova.

Deci copii de "ase ani au avut în spate orchestra...

Sigur c! da. Orchestra care a acompaniat aceast! grandioas! manifestare, orchestr! de camer!, orchestr! absolut impecabil!, se pare c! a fost deja invitat! în Festivalul Enescu din 2011. A fost o onoare pentru mine, repet.

$inând cont c vin anul viitor la Festivalul ,,Enescu” nu pute!i s înlesni!i un concert "i la Pite"ti, sau e prea greu?

M-a i luat un pic prin surprindere.Acum m-am gândit "i eu.Poate.Pentru Pite"ti ar Þ o onoare. Sigur, orchestra este absolut remarcabil!.

Scheletul orchestrei e de fapt cameral, orchestr! de camer!, la care se adaug! tot timpul suß !tori. E o idee la care o s! reß ectez. Mul umesc pentru sugestie.

Cu mult pl cere. Numi!i câ!iva dintre arti"tii, dintre soli"tii cu care a!i colaborat, pe cine v place s ave!i al turi, indiferent

de instrument? Exceptându-l pe Gabriel Croitoru, pe care l-a!i numit deja.

Ce s! v! spun? Sau dintre cei cu care a!i colaborat,

pentru c a fost o pleiad . Da, da, da. Dintre cei cu care am colaborat

sunt foarte mari. Tocmai de aceea.To i sunt foarte mari, lucrurile chiar c! se

pun la un alt nivel calitativ, interpretativ, de gust, a"a c!, dac! a" spune vreun nume....

V e team s nu uita!i altele?Poate c! a" Þ un pic egoist, pentru c! la to i

in foarte mult. #i realmente cu Þ ecare dintre ei mi-a f!cut o mare pl!cere s! cânt.

Este normal, pentru c dac nu a!i Þ !inut la ei, nu ar Þ fost acea chimie între dirijor "i solist, nu putea!i s cânta!i împreun , s Þ e lâng dvs. la Þ ecare concert, hai s spunem, nu numai la Pite"ti.

Poate cu Florin Croitoru am oarecum mai mari aÞ nit! i, dar nu "tiu, poate c! gre"esc. La fel de mult îmi place s! cânt cu Alexandru Tomescu, sau cu maestrul Valentin Gheorghiu, sau cu Gabriel Croitoru, cu Florin Paul, l-am invitat "i pe dumnealui, o s! vin! în ianuarie...

Da, a fost "i anul trecut cu un recital.Sau cu maestrul Roncea. Nu "tiu.A!i fost "i cu Viniciu Moroianu.Da, ce s! mai zic!? Da, "i cu dumnealui

am cântat de nenum!rate ori, de Þ ecare dat! pl!cerea a fost maxim!.

Cu ce alte Þ larmonici din !ar a!i mai colaborat?

Nu sunt foarte, foarte multe. Am început la Giurgiu, cu Þ larmonica din Giurgiu, care, din p!cate, s-a desÞ in at, o Þ larmonic! ce, pe vremuri, foarte, foarte bine mergea. Am fost la Sibiu, la Gala i, la Boto"ani, la Craiova, la Târgovi"te, la Chi"in!u, în dou! locuri, la Orchestra de camer! "i la Filarmonic!, la Orchestra de camer! Radio. Mi-e team! s! nu uit ceva.

Unde v-a!i dori s dirija!i? Un gând ascuns, o dorin! a lui Alexandru Ganea...

Sigur, Filarmonica ,,George Enescu’’ din Bucure"ti.

O s ajunge!i s dirija!i, pentru c sunte!i tân r. Ave!i tot drumul înainte.

Tân!r n-a" putea spune c! sunt, chiar atât de tân!r, dar ca dirijor, sigur c! sunt oarecum.

Sunte!i absolvent a dou facult !i. Pentru cei care nu "tiu, prima oar a!i absolvit vioara. V e dor s mai cânta!i la vioar ?

Sigur c! mi-e dor. Înainte de a absolvi facultatea au fost ni"te ani buni în care am studiat acest instrument cu foarte mare dragoste. Prima dragoste bineîn eles c! nu se uit! niciodat!. Din p!cate nu mai am timp.

Pentru c dirijatul v-a acaparat cu totul.Da. #i aici, ori studiezi "i e"ti performant,

ori nu. Sigur, cu pl!cere, din când în când, mai "terg praful de pe cutie "i de pe vioar! "i încerc s! îmi mai amintesc câte ceva.

În momentul în care Alexandru cânt la vioar "i dvs. sunte!i pe scen , dirija!i orchestra, bineîn!eles c sim!i!i "i intrumentul. Cum sunte!i atunci?

Bineîn eles. Faptul c! am fost violonist...Tocmai de aceea v întreb...Este "i un avantaj, sigur c! da, pentru c!

toate aceste concerte cândva le-am cântat, sigur, la un nivel, haide i s! spunem, modest, în compara ie cu Alexandru Tomescu, sau cu Florin, sau Gabi Croitoru. Dar faptul c! le-am studiat în foarte mare am!nunt este un avantaj pentru mine, pentru c! m! descurc mai u"or decât un dirijor care, ini ial, a f!cut pian sau un instrument de suß at.

Ce repertoriu v dori!i s aborda!i în viitor pentru Filarmonica Pite"ti sau pentru oricare alt Þ larmonic ?

Repertoriul întotdeauna îl stabilesc în func ie de soli"ti; cumva, s! se lege stilistic cu ceea ce cânt! dumnealor. Poate c! pentru Brahms, în stagiunea asta am ni"te dorin e mai vechi pe care, cu siguran !, o s! mi le împlinesc, s! reiau Simfonia a IV-a, s! fac o uvertur! „Academica”, pe care n-am abordat-o înc!, sau varia iunile pe o tem! Haydn, dar, înc! o dat! spun, în func ie de ceea ce vor cânta soli"tii din programele mele, atunci voi încerca stilistic s! leg "i s! g!sesc un repertoriu adecvat.

Ne pute!i spune la cine v gândi!i s mai vin la Pite"ti în viitorul apropiat?

Da, sigur, nu e niciun secret "i haide i s! facem un pic de reclam! Filarmonicii.

Deja e un brand Filarmonica!Sigur. În ianuarie, pe 13, vom avea un

concert de familie, ca s! spunem a"a. Mie îmi plac concertele acestea, dac! ine i minte, în decembrie, anul trecut, am avut tot a"a, un concert de familie, familia Cazacu.

Da, domnul Cazacu "i cei doi copii, Iulia "i #tefan.

Da, va Þ tot un concert de familie, familia Anghelescu: Cristina Anghelescu "i Ioana Goicea, Þ ica dumneaei. Vor interpreta „Concertul nr. 1” de Paganini, Concertul dublu de Bach, o lucrare absolut nemaipomenit! de Navara. Pe 27, violonistul nostru extraordinar, care acum tr!ie"te în Germania "i care se nume"te Florin Paul, care a mai venit la Pite"ti, va interpreta Saint-Seans „Concertul nr. 3 pentru vioar!” "i n!d!jduiesc c! va avea "i un recital înaintea acestui concert, cândva în ziua de mar i sau miercuri, în acea s!pt!mân!. În mai, pe 5 mai, l-am invitat pe maestrul Roncea, care va cânta împreun! cu Ionu Bogdan #tef!nescu „Concertul în Do major pentru ß aut, harp! "i orchestr!” de Mozart. În 2 iunie, va veni pianistul Horia Maxim cu care voi cânta „Concertul nr. 2” de Rahmaninov. Am intercalat un proiect al orchestrei mele de la Conservator, Orchestra Universitaria, cu care sper s! venim, un proiect la care in foarte mult, cândva în luna aprilie, în jur de 13-14 aprilie.

La jum tatea lunii. Exact. Voi cânta atunci ,,Concertul pentru

vioar!, pian "i violoncel’’ de Beethoven cu trei mari, mari soli"ti ai României. M! refer la maestrul Valentin Gheorghiu, Marin Cazacu "i Gabriel Croitoru.

Frumos.Sper s!-i aduc "i aici. O s reu"i!i, pentru c întotdeauna când

v-a!i propus ceva a!i reu"it.Dumnealor, deocamdat!, sunt foarte

încânta i de idee. Noi o s! avem un concert, pe 10 aprilie, la Ateneu, "i când am propus s! venim împreun! "i la Pite"ti au fost foarte încânta i.

Ce v dori!i pentru Filarmonica Pite"ti, pentru acas la dumneavoastr ?

În primul rând s! supravie uim acestei crizei, "i to i acei care au ridicat tot felul de obiec ii, c! institu ia consum! ni"te bani care poate c! ar Þ mai nimerit s! Þ e redistribui i în alte domenii, s! se conving! înc! o dat! c! aici se fac lucruri de mare, mare calitate, nu degeaba to i ace"ti mari soli"ti accept! cu pl!cere s! vin! la Pite"ti. To i acei oameni care înc! poate nu sunt foarte convin"i c! facem "i lucruri bune s! vin! "i s! vad! în Þ ecare joi o sal! a Casei de Cultur! a Sindicatelor din Pite"ti plin!.

Exist un public Þ del.Da, exist! un public Þ del, avem, iat!, "i în

aceast! stagiune sute "i sute de abonamente, deci oamenii doresc "i acest tip de cultur! "i, de ce nu, îl merit! "i noi, ca Þ larmonic!, noi ne str!duim s! nu dezam!gim.

Mihaela FULGEANU MATEI


N"scut"

la Pite!ti,

pianista Luiza

Borac a cucerit

lumea

Pianista Luiza Borac, n!scut! la Pite"ti, "i-a început primele studii muzicale "i pianistice la Rm. Vâlcea, a continuat la Bucure"ti unde a absolvit Liceul de Muzic! “George Enescu” "i Conservatorul “Ciprian Porumbescu”. În cadrul studiilor care au urmat la Conservatorul din Hanovra, Germania (Hochschule für Musik und Theater Hannover) Luiza Borac a absolvit sec ia de solistic! cu cea mai înalt! distinc ie. Cursuri de m!iestrie la Juillard School of Music New York, Como Piano Foundation "i Academia de Var! de la Salzburg au completat educa ia sa

muzical!.Luiza Borac a ob inut peste 30 de

distinc ii na ionale "i interna ionale printre care: în anul 1998, premiul al II- lea "i medalia de argint la concursul interna ional de pian din Salt Lake City, SUA, premiile I la concursurile interna ionale Viotti-Valsesia Italia "i Mendelssohn Berlin, premiile speciale Mozarteum Salzburg, Richard Wagner Bayreuth, Havergal Glasgow, Tomassoni Köln.

În anul 1999 a fost laureat! a Festivalului Young Artists International din Los Angeles, debutând 2 ani mai târziu la New York în renumita sal! Carnegie Hall.

În anul 2002 Luiza Borac a câ"tigat Premiul I Prix d’Oslo, premiul special al juriului "i premiul publicului la Concursul interna ional de pian Grieg de la Oslo, Norvegia.

Activitatea ei concertistic! cuprinde recitaluri "i concerte în ar! "i peste hotare: în România, Germania, Marea Britanie, Olanda, Cehia, Italia, Danemarca, Austria, Norvegia, Elve ia, SUA, la Carnegie Hall

New York, Concertgebouw Amsterdam, Steinway Hall London "i New York, Radio Hamburg, Liederhalle Stuttgart, sala Puccini Milano, Auditorium Milano, Ateneul Român, Sala Radio, Radio s’Hertogenbosch; la festivalurile Enescu, Aldeburgh, Grieg Oslo, ProkoÞ ev Barbican Centre London, Chopin Viena "i Milano, Recontres Musicales Menuhin, Schleswig-Holstein Musik Festival Germania, Cesky Krmlov Cehia; cu orchestrele Netherlands

Philharmonic Orchestra, Orchestrele Radio Köln "i Bucure"ti, Utah Symphony Orchestra, Filarmonica Na iunilor Unite, precum si colabor!ri cu arti"ti ca Vladimir Jurowski, Radu Lupu "i Murray Perahia.

În România, Luiza Borac a fost laureat! cu premiile 1 "i 2 la concursurile “Lira de aur” Suceava 1982, “Gheorghe Dima” Cluj 1989, “Festivalul artei studen e"ti” Iasi 1989, concursul “George Enescu” "i Premiul criticilor muzicali din România 1991, Trofeul festivalului “Tinere talente” 1992.

Crea ia compozitorului George Enescu ocup! un loc aparte în repertoriul "i preocup!rile pianistei Luiza Borac. Pentru proiectul de promovare a muzicii enesciene Luiza a fost sus inut! de Ministerul Culturii al Saxoniei Hannover în anul 2003 cu bursa de promovare a lucr!rilor pentru pian de George Enescu în fa a publicului german.

Înregistrarea C.D.-ului cu Suitele pentru pian de George ENESCU 2003 a fost primit! cu entuziasm de critica interna ional! – “fabulous playing” Gramophone,

”formidable technique and Þ nely nuanced touch” Evening Standard – Þ ind distins! cu premiul ‘Star of the Month’ al revistei de muzic! clasic! Fono Forum, Germania, precum "i cu cel al revistei web Music & Vision, Marea Britanie. A urmat C.D.-ul WANDERER cu lucr!ri de Schubert "i Liszt, de asemenea apreciat cu superlative de presa interna ional! - “impressive mastery, pianist of enviable professionalism” Gramophone, “speaks

Filarmonica Pite ti a deschis cea de-a patra sa stagiune cu solista Luiza Borac. De i are rezultate remarcabile pe mapamond, marea pianist! este cunoscut! pu"in în locurile natale, la Pite ti. De aceea, în pauza dintre cele dou! p!r"i ale concertului de deschidere a celei de-a patra stagiuni, Filarmonica Pite ti a organizat o prezentare a c!r"ii ,,Reg!sire - Diaspora Muzical! Româneasc!’’, volum realizat de Sebastian Cr!ciun ce cuprinde 55 de interviuri realizate cu muzicieni de valoare proveni"i din România, 55 de interviuri în care sunt panoramate realit!"i muzicale ale "!rilor (în num!r de 19) în care ace tia s-au stabilit i unde fac cinste României. Al!turi de Luiza Borac, se mai reg!sesc violonistul Remus Azoi"ei, pianista Dana Ciocârlie, compozitorul Aurel Stroe, violoncelistul C!t!lin Ilea, soprana Marina Krilovici, basul Sorin Coliban, mezzosoprana Viorica Cortez, basul Marcel Ro ca, pianista Lory WalÞ sch, violonista Silvia Marcovici .a.


with most musical of means” (American Record Guide).

Cu Dublul C.D. George ENESCU (Avie Records), Luiza Borac a completat integrala lucr rilor pentru pian de Enescu, un proiect unic pe plan mondial pân la data actual - “spectacularly played and recorded” (Los Angeles Times), “Borac’s only substantial rival is Dinu Lipatti in the 3rd Sonata” (Gramophone), “cea mai important performan! în istoria discograÞ ei enesciene din ultimii 40 de ani” (D. Avakian, TVR Cultural). În martie 2006, revista american de muzic clasic Fanfare a ales albumul Enescu ca Story "i copert , incluzând înregistrarea în Hall of Fame Fanfare. Numeroase emisiuni de radio europene au prezentat aceasta înregistrare al turi de ample interviuri. În mod spectaculos, Albumul Enescu a câ"tigat renumitul premiu B.B.C. Music Award în anul 2007, concurând cu 1500 de C.D.-uri intrate în concurs. În Laudatio-ul juriului B.B.C. s-a consemnat: “Luiza Borac ilumineaz una din muzicile pentru pian extraordinar

"i bogat inventiv , cu o m iestrie subtil , dar absolut . Acesta este un set pentru

a-l plasa pe Enescu

printre cei mai mari

compozitori de pian, cântat "i înregistrat splendid, expresiv. Recomandat în mod imperativ”.

Angajamentul neobosit al Luizei Borac pentru r spândirea culturii "i muzicii române"ti în special a compozitorului George Enescu a fost distins în anul 2007 cu premiul Revistei “Actualitatea Muzical ”. La sfâr"itul anului 2006 Luiza Borac a sus!inut un recital la Palatul Cotroceni, concert organizat sub înaltul patronaj al Pre"eden!iei României. A urmat în anul 2007 un recital solo numai cu lucr ri enesciene la Sala Mic a Palatului din Bucure"ti în cadrul Festivalului Interna!ional “George Enescu”. Concertul a fost transmis Live "i integrat în portretul realizat de TVR Cultural.

Luiza Borac are atât o intens activitate discograÞ c , ci "i nenum rate înregistr ri pentru radio "i televiziune. Concertele ei au fost transmise de c tre NDR, MDR Figaro, WDR, BR, Radio Bremen, RAI 3, KYUBC (SUA), Radio Muzical "i Cultural, EBC (Cehia), Classica (Fran!a "i Italia), EBU (Europa), Classic FM. Înregistr rile ei pe Compact Disc au fost imprimate la casele de discuri Ambitus, BMG Ariola "i Avie Records.

Luiza a cântat multe concerte de binefacere pentru copii români orfani "i ai str zii. Turneul 1991 “Romanian Relief”, cu concerte în Barbican Centre London "i în catedrala Coventry, cât "i concertul în Hanovra din anul 2000 au f cut posibile dona!ii importante pentru centrele de copii în România. În anul 2008, Luiza a sprijinit cu un amplu concert de binefacere Proiectul MENORAH al regiunii Schaumburg, proiect lansat în memoria victimelor evreie"ti din timpul celui de-al doilea r zboi mondial.

În februarie 2009, la invita!ia Festivalului Gina Bachauer din Salt Lake City SUA, Luiza

a concertat "i promovat muzica clasic pentru 3000 de copii în 10 "coli americane. În cadrul acestor programe, lucr rile de

George Enescu s-au bucurat de un succes deosebit.

În 2009, la Avie Records a ap rut C.D.-ul CHOPIN al Luizei care a prezentat Ciclul celor 24 Studii de Chopin, cât "i Lidurile Poloneze în transcrip!ia lui Franz Liszt. Ziarul

Times i-a acordat acestui C.D., imediat dup apari!ie, distinc!ia de 4 stele (“subtlety of touch and phrasing, recording of caressing depth), C.D.-ul Þ ind primit cu entuziasm de c tre presa interna!ional - ‘str lucire autentic ’ (KulturSPIEGEL), ‘sunet mai cald decât Pollini "i mai str lucitor decât Arrau’ Klassikheute, ‘one of the most constantly admirable accounts among current complete editions’ (International Record Review). Înregistrarea este "i un omagiu adus regretatului producator John Barnes, realizatorul înregistr rilor enesciene de renume ale Luizei Borac.

În septembrie 2009, Luiza Borac a interpretat, în prim audi!ie mondial , lucrarea recent descoperit a compozitorului Robert Schumann, “Ahnung”. În acela"i an, dup 10 ani ca artist Steinway, Luiza Borac a fost inclus în seria “Wall of Fame” Steinway.

În 2010, a ap rut noul Album FRÜHLINGSGLAUBE (Crez de prim var ) al Luizei cu transcrip!ii pentru pian de Franz Liszt "i Rachmaninoff pe lucr ri de Mozart, Schubert "i Tarrega. Albumul este prezentat de Steinway & Sons Hamburg "i este dedicat proiectului de caritate pentru copii orfani "i ai str zii din România.

La Pite"ti, Luiza Borac a interpretat, cu orchestra Filarmonicii Pite"ti, condus de dirijorul Tiberiu Oprea, Fr. Chopin- Andante spianato et Grande Polonaise brillante, Varia!iuni La ci darem la mano din Don Giovanni de Mozart. A fost aplaudat frenetic, dup primul bis oferind publicului un al doilea, un alt studiu de Chopin...

De"i pentru publicul pite"tean revela!ia serii a fost pianista Luiza Borac,

care a interpretat, pentru prima oar în România, chopenienile Andante spianato et Grande Polonaise brillante "i Varia iuni La ci darem la mano din Don Giovanni de Mozart, totu"i, greutatea evenimentului – deschiderea stagiunii – a fost dat de interpretarea Simfoniei Nr. 4 în Mi bemol Major ,,Romantica’’ a lui Anton Bruckner. Fiindc pu!ine orchestre îndr znesc s abordeze ,,Romantica’’. Pân "i exigentul cronicar Adrian Simeanu a consemnat la timpul cuvenit: ,,Romantica’’. Monumental . Impresionant . Tulbur toare. Necesitând for!e. #i rezisten! . Din partea trupei. Au fost, nesperat. Curaj. De la cel cu bagheta. A existat "i acesta. A"a c treaba a mers. Poate o repeti!ie-n plus n-ar Þ stricat. Ar Þ adus "lefuirea deplin . Oricum, a ie"it cu impact. Unanim. Meritat. C ci Tibi s-a dovedit temerar. Izbutind în efortu-i. A stors pur "i simplu orchestra. Iar ea s-a supus cu folos. Împ r!ind, la Þ nal, "i sudori, "i aplauze. Îmbel"ugate, desigur. #i noi, "i ei Þ ind transÞ gura!i’’.

Romantica de Bruckner


Doamna pianului românesc a avut publicul la picioare

Intrarea în scen a acestei minunate interprete ne-a amintit de solemnitatea unei prin!ese înconjurate de aura candorii "i suavit !ii care p "e"te pe covor ro"u. Luiza Borac i-a f cut pe pite"teni s viseze "i - de ce nu? - s în!eleag altfel muzica, emo!ia pianistei prelungind parc mai departe sunetele, dincolo de ea...

Profesionalism, tr ire autentic , gra!ie, elegan! , inefabil feminin, toate acestea în contemplarea pianului, a artei celui care a fost Frederic Chopin, a muzicii...

Ascultând-o în tihn , a"eza!i cumin!i în scaunele noastre, am privit-o pe doamna pianului românesc, elegant îmbr cat într-o rochie de un inÞ nit purpuriu ame!itor "i tomnatic, venit de departe doar pentru

noi, într-o lini"tit zi de toamn la Pite"ti..Muzica sferelor ne-a vorbit "i ne-a

îng duit s ne l s m purta!i într-o prietenie fecund cu pianul, cu noi în"ine. #i, de-am putea s d m o not potrivit armoniei pianistei, probabil nota rapsodic i s-ar potrivi mai bine ca descriere, a"a cum îns "i artista a spus: „O rapsodie în care tonalit !ile "i temele moduleaz "i alterneaz într-un întreg complex care este... via!a îns "i”.

La Þ nal, publicul n-a încetat a o chema pe artist în aplauze de trei ori, scandând bis, iar pianista de talie interna!ional le-a oferit în schimb melomanilor alte trei surprize muzicale, ca un bonus pentru pre!uirea de care s-a bucurat pe scena Filarmonicii Pite"ti.

Flavia Jinga

Poemul unei seri romantice

Filarmonica Pite ti a dat în for"! startul celei de-a patra stagiuni, publicul pite tean având onoarea de a o asculta joi pe pianista pite tean! Luiza Borac într-un concert memorabil „Romantica”. Programul a cuprins piese de Chopin, „Andante spianato et Grande Polonaise brillante” i „Varia"iuni pe La ci darem la mano” din opera „Don Giovani” de Anton Bruckner, Simfonia nr. 4 în Mi bemol major Romantica. Cu acest prilej, jurnalistul Sebastian Cr!ciun a lansat cartea de interviuri „Reg!sire – Diaspora muzical! româneasc!”.

a Pite ti a dat în for"! startul celei de-a patra

în acorduri de pian


,,Un concert de suß et’’

-Cum arat peisajul muzical românesc?- Românii au fost întotdeauna "i au r mas foarte talenta!i. Acest popor d talente în

domeniul muzicii. Din punct de vedere al muzicii clasice, tinerii români au foarte mult de oferit.

- Când v-a!i îndr gostit de pian?- Aveam aproximativ patru ani când mergeam la pianina pe care o aveam acas "i

c utam note, c utam sunete. Atunci am fost descoperit de profesoara Irina Satchi.

- Ce v place ? Ce nu v place?- Iubesc ceea ce fac, petrec foarte multe ore cu pianul meu. Iubesc muzica, iubesc

c r!ile, literatura clasic , aikido. Nu-mi plac agita!ia, zgomotul, stresul, tot ceea ce este deosebit de zgomotos.

Luiza Borac a încântat publicul pite!tean cu un concert la pian organizat de Filarmonica din Pite!ti,

Þ ind al doilea concert al artistei în ora!ul natal. „Este un concert de suß et. Am mai cântat la Pite!ti în urm" cu foarte mul i ani, în tinere e. A! vrea s"-i mul umesc publicului pite!tean pentru invita ie !i sper ca acesta s" r"mân" Þ del Filarmonicii, Þ indc" f"r" spectatori, noi, muzicienii, nu putem cânta. A fost o minune c" am revenit aici, pe scena din Pite!ti . M" aß u într-un turneu prin ar".“

Luiza Borac cânt" la pian „îngere!te“, aceasta a fost impresia pe care a l"sat-o peste tot în lume unde a

concertat. #i a f"cut-o pe unele dintre cele mai mari scene ale muzcii din lume. A r"mas modest" !i deschis", este sesnibil" !i comunicativ", iar când atinge clapele pianului, se transform" în înger. „Tr"irile mele sunt la fel de intense Þ e c" urc pe o scen" din Tokio, New York sau Pite!ti“, spunea artista cu câteva ore înainte de concert. Am discutat cu Luiza Borac, undeva în sala unde urma s" concerteze, pe scena goal", cu intrumenetele care-!i a!teptau arti!tii !i cu sala care-!i a!tepta publicul. „Întâlnirea cu publicul pite!tean este una deosebit". Este ca un fel de întoarcere acas" !i este o bucurie imens" pentru mine s" cânt pentru ei“, spune pianista.

Omagiu maestrului Luiza Borac, o artist a României,

dar mai pu!in cunoscut acas decât peste hotare, a fost descoperit de c tre „profesoara de suß et a Vâlcei, Irina Satchi“, a"a cum o nume"te Luiza Borac. „$in s îi aduc un omagiu acestei doamne care nu mai este printre noi. Ea m-a descoperit "i mi-a îndrumat pa"ii“, spune artista. #i omagiul adus de Luiza profesoarei sale de la Vâlcea este purtat peste tot în lume. Munce"te enorm "i cu pasiune, preg te"te minu!ios Þ ecare concert, exerseaz pân la limita Þ zic . „Recordul personal este de zece ore petrecute la pian, pân la epuizare“, spune artista. Luiza Borac se consider norocoas c are "ansa de a face exact ceea ce iube"te. „fac ceea ce îmi place, muzica, pianul, m împlinesc din toate punctele de vedere“, încheie artista.

Loredana Dasc lu

Luiza Borac:

,,M-am n"scut la Pite!ti , iar

vârsta, de obicei, nu se spune“Studii: #coala de Muzic" din

Râmnicu Vâlcea, Liceul de Art" George Enescu din Bucure!ti !i Conservatorul Ciprian

Porumbescu din Bucure!ti , burs" special" de studii la Hanovra.

Stare civil : „c"s"torit"“ cu pianul, cu arta.


Cronica muzical

Oper & Operet

S! ascul"i Verdi – în latura lui popular!, Lehar – în viziunea vienez! a secolului XIX, s! ascul"i apoi Kalman – în dezinvolta lui muzic! plin! de dinamism i culoare, ritm

i exuberan"! panonic!, pe la mijlocul s!pt!mânii – când Þ in"a s-a pr!bu it în pr!p!denii f!r! seam!n, de la o zi la

alta, abia dup! ce ai ie it din sala Filarmonicii ploie tene i ai ajuns, slav! Domnului!, acas!, urm!rit de acordurile i m!surile orchestrei dirijate magniÞ c de oricare din dirijorii

acestei ultra-profesioniste forma"iunii simfonice, î"i dai seama cât de privilegiat ai fost pre" de o or! i jum!tate, fa"!-n fa"! cu A ii de la „Paul Constantinescu” ! O astfel de resurec"ie a Muzicii romantice s-a petrecut la maxima ei intensitate,

în seara zilei de miercuri, 20 octombrie 2010, cu o sal! cam trei sferturi plin! cu public – ca totdeauna, de toate vârstele, prezen"a tineretului Þ ind un semn de bun augur –, cu scena Casei de Cultur! a Sindicatelor inundat! de impresionanta

Orchestr!, în tot numericul ei, vr!jit! de fulminantul Ovidiu B!lan – un spirit clocotitor, al întregii lui entit!"i dirijorale, o materie pe care bagheta i ritmurile o însuß e"e te pân! la

contopirea cu Muzica!

O

Programul, inspirat la superlativ "i preg tit cu o patim reconfortant , a constituit o suit de euforice bucurii "i dezl n!uite valuri de aplauze, a"a cum de mul!i ani cronicarul n-a întâlnit o asemenea atmosfer : când vienez , când parizian , când a Bucure"tiului interbelic! Reali mon"tri sacri ai serii, frumoasa sopran Catharina Coresi-Lal "i elegant-suavul tenor Mihai-Octavian Irimia, s-au întrecut pe ei în"i"i, într-un maraton al muzicii de Oper "i Operet , cum Ploie"tiul merit s aib m car o dat într-o lun de zile! Meritul acestei mari seri de Muzic le revine distin"ilor soli"ti, maestrului Ovidiu B lan – un temperament care se expune dizolv rii, datorit pasiunii devoratoare cu care dirijeaz orice concert –, excep!ionalei orchestre Þ larmonice "i onor direc!iunii întregului ediÞ ciu „Paul Constantinescu” !

În eruptivele d-sale apari!ii scenice, doamna Catharina Coresi-Lal s-a impus în cel mai natural mod, gra!ie alurei "i vocii de un timbru volubil, expresiv, nuan!at de o dic!ie irepro"abil , c reia, exuberan!a "i perfecta articulare a nuan!elor cu gestica, i-au subliniat autenticitatea personalit !ii de mare sopran ! O veritabil Div , amintindu-ne de o Maria Callas (1923-1977) ori de românca Virginia Zeani (n. 1925), Catharina Coresi-Lal a incendiat publicul cu Aria Violetei, „E strano”, din ,,Traviata”, iar în Aria lui Alfredo, din aceea"i capodoper verdian , Mihai-Octavian Irimia s-a remarcat printr-un timbru liric delicat, cu un desen melodic bine construit melodramatic. Prin urmare, o Violeta cu fericite precursoare, precum Florica Cristoforeanu (1887-1960) "i Haricleea Darclée (1860-1939), pe care r pitor de frumoasa Catharina Coresi-Lal le-a întrecut cu naturale!ea talentului s u înn scut. Prin urmare, un Alfredo torturat de focul iubirii n valnice, mistuitoare, f r leac. Fiindc ace"ti frumo"i interpre!i de Oper "i Operet , au f cut asisten!a irezistibil în rolurile din „V duva vesel ” de Lehar (1870-1948), cu aria „Vilja lied”, sprin!ara muzic a Vienei romantice, în aria „Una furtiva lagrima”, din „Elixirul dragostei” de Gaetano Donizetti (1797-

1848), apoi, într-un crescendo impetuos, pulverizanta „Die Csardasf%rstin” – arie din „Silvia” lui Kalman (1882-1953) "i, la modul delirant, exploziv, cople"itorul duet „Brindisi”, moment muzical devenit celebru (ni-l amintim datorit trio-ului Domingo-Pavarotti-Careras, în toamna 2008, dac nu m în"el, la Bucure"ti!), din actul II al ,,Traviatei”, prin armoniile tensionate, în Þ nalul acut incandescent! Catharina "i Mihai au fost invita!i s cânte, de însu"i Donizetti, în acest cuceritor, cople"itor „Vals al dragostei împlinite”, în seara zilei de 20 octombrie 2010!

Maestrul Ovidiu B lan a fost din nou magul baghetei, Þ ecare partid a orchestrei, Þ ecare instrumentist sus!inând irepro"abil partiturile uverturii la opera „Rienzi”, de Richard Wagner (1813-1883), aria „Ben io t’invenni”, din opera „Abigaille”, uvertura la opera „Nabucco”, de Verdi (1813-1901), pentru ca în „Vîltava” – r scolitorul poem simfonic, de Bedrich Smetana (1824-1884), s ne întoarcem într-o epoc de aur a istoriei "i civiliza!iei cehe, legendar ieri, legendar "i mâine. Publicul a aplaudat îndelung, ridicat în picioare, în semn de necuprinz tor – totu"i – sentiment de frenetic recuno"tin! fa! de soli"tii invita!i "i muzicienii Filarmonicii „Paul Constantinescu” –, care au fericit câteva sute de melomani dintr-un Ploie"ti pe care numai Cultura îl mai !ine vertical !

Serghie BUCUR


Oamenii Filarmonicii

Alexandru

Ganea, un tip

cu atuuri

N-o Þ genial, dar e muncitor. Serios, tenace "i minu!ios. #lefuind atent not dup not . A venit chitit ca s fac treab . #i se vede asta. Din ce-a izbutit. Are "coal bun într-ale baghetei. A-nv !at cu Goia, în Conservator. Unde, ast zi, e, la rându-i, profesor. Este ordonat, riguros, precis. Simte cameralul "i-l scoate la Þ x. D sudur trupei de sun beton. Este compatibil cu mul!i dintre grei. Se "tie cu ei "i-i ia ca soli"ti. F când performan! . Dau câteva nume: Ion Ivan-Roncea, fra!ii Croitoru sau Alex Tomescu, R zvan Gabi Suma, desigur Cazacu. Moroianu, dar "i Mihail. Ca s -i amintesc numai pe câ!iva. C ci mai sunt "i al!ii. Prin"i în planul s u. Clar Þ ind c poate ceea ce-"i propune. Convingând deplin concert de concert...

Cred c toat lumea îl apreciaz . Aici, la Pite"ti. Pentru c aportu-i este de notat. #i neîndoielnic. Zic, deci, "i mai stra"nic s îl „exploat m”. Ca to!i s Þ m în câ"tig. #i el, "i orchestra, "i noi, melomanii. Spre satisfac!ii sporite tinzând împreun , socot...

Adrian SIMEANU

Alexandru

Tomescu,

suß et de artist

S scrii despre Alexandru Tomescu este o bucurie. S -l ai solist concertist al Filarmonicii Pite"ti este o binecuvântare. Cânt "i încânt de Þ ecare dat . Indiferent de repertoriu "i de sala în care se desf "oar concertul. Fie c este la Pite"ti, Bucure"ti, Craiova, Boto"ani, Cluj, Sibiu, Gala!i, Bra"ov,

Satu Mare, Ploie"ti, Paris, Tokyo, Amsterdam, Þ e c este în România sau în Belgia, Olanda, Austria, Slovacia, Japonia inima sa bate la fel. Pentru muzic , profesionalism "i performan! .

#i nici nu se putea altfel din moment ce face parte dintr-o familie de muzicieni. S-a n scut la Bucure"ti la 15 septembrie 1976. Mama sa, profesoar , îi îndrum primii pa"i în studiul viorii.

La opt ani a participat la primul concurs interna!ional de vioar , pe care l-a "i câ"tigat. De atunci a adunat peste 30 de premii interna!ionale: Germania, Italia, Cehia, Polonia, Coreea, SUA, Spania, Elve!ia, Fran!a.

A debutat la nou ani ca solist al Orchestrei Simfonice din Constan!a "i tot atunci a plecat în primul turneu interna!ional în Germania "i Austria.

A sus!inut peste 200 de concerte "i recitaluri în 26 de ! ri în s li celebre din Amsterdam, Paris, Tokyo.

Din decembrie 2002 este solistul permanent al Forma!iilor Muzicale Radio. A sus!inut concerte "i turnee al turi de Orchestra Na!ional Radio.

În septembrie 2007, violonistul Alexandru Tomescu a câ"tigat concursul pentru vioara Stradivarius Elder-Voicu "i a dobândit dreptul s cânte cinci ani pe aceast vioar . Construit în 1702, vioara Stradivarius Elder-Voicu este una dintre pu!inele viori Stradivarius din lume aß ate în perfect stare de func!ionare. Achizi!ionat în 1956 de maestrul Ion Voicu, vioara Stradivarius nu a mai fost folosit pe scenele de concert din 1997.

Al turi de violonceslistul R zvan Suma "i pianistul Horia Mihail formeaz „Romanian Piano Trio”.

Liceul de Muzic „George Enescu”, Conservatorul din Bucure"ti, Southern Methodist University, Dallas "i Ecole Superieure de Musique, Sion, Elve!ia, profesorii Mihaela Tomescu, #tefan Gheorghiu, Eduard Schmieder "i Tibor Varga au constituit funda!ia "i apoi temelia unei cariere de succes. Premiile din Italia, Germania, Cehia, Coreea de Nord, Austria, Spania, Elve!ia, Fran!a, de asemenea.

A sus!inut cursuri de perfec!ionare în Germania, Olanda, Austria, SUA, Japonia, Israel.

Din repertoriul s u amintim: Bach, Bartok, Beethoven, Brahms, Bruch, Ceaikovski, Dvorak, Mozart, Paganini, ProkoÞ ev, Saint-Saëns, #ostacovici, Vivaldi.

A urmat exemplul violonistului Joshua Bell, care a cântat într-o sta!ie de metrou din Washington "i a adunat bani pentru s raci. Îmbr cat în costum de blugi, cu o "apc l sat pe ochi, de nerecunoscut, a cântat o jum tate de or în sta!ia de metrou „Pia!a Victoriei”. A adunat peste trei sute de lei. Bani care au ajuns la nev z tori. A"a cum au ajuns "i banii strân"i în celor 15 concerte „Vioara Stradivarius în campanie social ”. Campanie care a poposit, sub egida Filarmonicii Pite"ti, de Sf. Gheorghe, joi, 23 aprilie, la Casa de Cultur a Sindicatelor. Aici, în prezen!a a sute de spectatori, printre care "i nev z tori, a sus!inut un spectacol de zile mari. Împreun cu pianistul Horia Mihail. Au interpretat: J. Brahms, Ed. Grieg, Henryk Wieniawski, Henryk Wieniawski "i Pablo Sarasate.

Prin ac!iunile pe care le întreprinde, Alexandru Tomescu demonstreaz c nu este numai un artist des vâr"it, dar "i un mare suß etist. Dac n-ai suß et, nu po!i s Þ i artist!


24 Euphonia • Decembrie 20102424 EEuphuphonionia •a • De Decemcembribrie 2e 2010010

Impresii de abona O RUBRIC" DE JOE NEGU#

Sear de jazz la Þ larmonic

Vioara lui Enescu $i Simfonia a IV-a de Brahms

Seara de 21 octombrie ne-a oferit ocazia s audiem un interpret tân r "i talentat, Vlad St nculeasa. Este elevul lui Liviu Prunaru, alt oltean virtuos al viorii. În plus, cânt la vioara Sanctus SeraÞ n care a apar!inut lui Enescu. Tân rul virtuos oltean ne-a oferit un concert pentru vioar al unui compozitor mai pu!in cunoscut, Carl August Nielsen. Acesta este totu"i cel mai important compozitor danez. Este un concert în stil neo clasic cu trei mi"c ri care permite violonistului s -"i pun în eviden! m iestria. Concertul a fost condus de dirijorul Bogdan Vod , profesor la Liceul de Muzic George Enescu din Bucure"ti "i coleg cu Alexandru Ganea la clasa de dirijat a lui Ludovic Bacs.

Bogdan Vod ne-a oferit în deschidere o pies de de englezul Elgar, Nimrod-Varia!iunea a IX-a Adagio pe o tem original pentru orchestr Enigma. Piesa face parte din repertoriul clasic de secol XIX "i sun foarte engleze"te, probabil din cauza cornilor.

În partea a doua a concertului, orchestra Filarmonicii din Pite"ti ne-a oferit Simfonia a IV-a a lui Brahms. Brahms este Þ nalul clasicismului vienez, deschis de Beethoven. Muzica lui Brahms aduce aminte de marele înainta". Prima parte este pasionat "i dramatic , partea a doua Þ ind un recviem, a treia sun voios, ca a patra mi"care s Þ e o pasacaglie inspirat de Bach. R mâne una din cele mai populare opere a lui Brahms. Dirijorul Bogdan Vod a condus cu pasiune "i entuziasm, iar orchestra a r spuns foarte bine cerin!elor brahmsieme. Finalmente, alt sear reu"it .

În seara de 14 octombrie 2010 melomanii pite"teni au avut parte de o surpriz . În locul obi"nuitului concert de muzic clasic am avut o sear de jazz. #i nu una obi"nuit , jazz cu marc nord-american , ci readucerea în actualitate a unor melodii române"ti interbelice. Programul s-a numit La margine de Bucure!ti. Am avut parte de reaudierea unor piese de succes de pe vremuri din repertoriul lui Gic Petrescu "i al!ii, dar în haina deosebit a ritmurilor de jazz. M rturisesc c pentru mine a fost o foarte mare surpriz cum au sunat melodiile auzite în copil rie apar!inând lui M lineanu, Vasilescu, Edmond Deda. M rturisesc c sunt un fervent ascult tor de swing, jazz-ul vremurilor celui de-al doilea R zboi Mondial, iar melodiile române"ti mi-au trezit nostalgia dup un Bucure"ti care nu mai exist . Eu am prins buc !i din el pe la sfâr"itul anilor ’60. Era un Bucure"ti curat, cu un inventar de cl diri care-i d deau un aer american Bulevardului Magheru, cu case boiere"ti "i negustore"ti, cu mahalale cu c su!e cu pridvor "i zorele unde te aduce

tramvaiul.De departe, surpriza a fost Nadia

Trohin, o tân r basarabeanc dotat cu voce de excep!ie care mi-a reamintit de Aura Urziceanu. Pe deasupra, Nadia este "i o fat frumoas "i m mir cum media cultiv tot felul de fufe care n-au nici pic de voce, dar probabil sponsori interesa!i s -"i cultive amantlâcurile.Pe scen a evoluat pianistul Mircea Tiberian ca "ef de orchestr , maestrul prelucr rilor jazzistice, un muzician cu o carier prodigioas "i important , fondator al Departamentului de Jazz de la Universitatea de Muzic din Bucure"ti. Al turi de el la contrabas ne-a oferit pasaje solistice aplaudate de public Pedro Negrescu, dirijor de orchestr clasic în alte ipostaze. Cei doi interpre!i maturi au fost acompania!i de Ciprian Pop la chitar , student "i de vioara lui Constantin Mirea, colaborator al Filarmonicii.

Am avut parte de o sear pl cut "i nostalgic "i cu o sal surprinz tor de plin pentru genul de muzic oferit.

Tomescu $i Ceaikosvki

Joia de 7 octombrie 2010 de la Filarmonica pite"tean a avut parte de un regal. Am avut pl cerea s -l ascult m pe Alexandru Tomescu cu Concertul pentru vioar în Re major op.35. Acest concert este unul din cele mai cunoscute piese solistice "i diÞ cile. A fost f cut foarte cunoscut "i de Þ lmul Le concert al lui Mih ilenu. Este expresia profund a spiritului rus a profunzimii "i excelen!ei. Alexandru Tomescu a fost într-o form deosebit "i ne-a oferit o interpretare de excep!ie. Noi, cei din Pite"ti, suntem noroco"i, am mai avut oportunitatea s -l audiem în

stagiune trecut pe Florin Croitoru. #i îmi doresc s mai avem astfel de ocazii. Orchestra condus de Alexandru Ganea l-a acompaniat atent pe violonistul Tomescu. Acesta a avut amabilitatea unui bis la insisten!a entuziast a s lii. Per total, a fost o reu"it ! În partea a doua am avut ocazia s audiem Simfonia a IV-a lui Schumann, unul din promotorii romantismului vienez. Este o pis care este în tradi!ia simfonismului dus la o cot extraordinar de Beethoven. Orchestra a reu"it s redea calit !ile acestei importante piese muzicale. Felicit ri orchestrei "i dirijorului Ganea.

Decembrie 2010 • Euphonia 25DecDecembembrieri 202010 10 • • EEuphuphonionia 2525

at la Filarmonic

Muzic baroc Seara de 4 noiembrie 2010 ne-a oferit, la

Filarmonica din Pite ti, audierea unui concert de muzic! baroc!. Invita"ii extraordinari au fost dirijorul Ilarion Ionescu-Gala"i i Þ ul s!u violonistul Florin Ionescu Gala"i.

Programul s-a deschis cu uvertura la opera Directorul de scen de W. A. Mozart sub bagheta simpaticului Ilarion Ionescu-Gala"i. Au urmat Concertul pentru vioar !i orchestr în Si bemol major de Pergolesi, muzician italian autor al faimoasei Stabat Mater, i Sonata în Sol minor de Tartini, muzician vene"ian. Aceast! sonat! denumit! i Trilul Diavolului, este faimoas!, Þ ind în repertoriul marilor violoni ti. Se spune c! muzicianul a visat c! Diavolul îi propune s! s!-i devin! sclav. Îi ia vioara lui i interpreteaz! diabolic aceast! bucat!.

Ca bis, tat!l i Þ ul ne-au oferit varia"iuni din Frumosul Rozmarin interpretat la vioar! de Þ u acompaniat la ghitar! de tat!, bucurându-se de un bine meritat succes.

În partea doua dirijorul Ilarion Ionescu Gala"i ne-a oferit Simfonia nr 35 în Re major de W. A. Mozart. Bucata este dedicat! Þ ului binef!c!torului lui Mozart, Sigmund Haffner, al c!rui tat! primar al Salzburgului i-a permis tân!rului Mozart turnee ce i-au adus notorietatea. Piesa a fost gândit! ini"ial ca o Serenad! i a fost dedicat! tân!rului Sigmund Haffner cu ocazia înnobil!rii.

Am avut parte de o sear! muzical! deosebit! în care am avut pl!cerea muzicii baroce premerg!toare romantismului vienez.

Arii celebreAst! sear! am avut prilejul s! audiem arii

celebre în interpretarea a dou! tinere soprane: Cecilia Bucerzan i Claudia Caia. Au fost acompaniate la pian de Ioana Maxim i la trompet! de Ioan Laz!r.

Prima serie de arii au fost fost cantate cu voce Cecilia Bucerzan, pian i trompet! de compozitorul baroc italian Alessandro Scarlatti. Sunt melodii de origine popular! prelucrate de compozitor care sun! foarte imperial datorit! trompetei.

A urmat o melodie religioas! de Alessandro Stradella, alt compozitor baroc Pieta Signore interpretat! de Claudia Caia. Au urmat arii din operele lui W. A. Mozart. Cecilia Bucerzan a interpretat Deh vieni non tardar din Don Giovanni. Apoi Claudia Cala a interpretat aria Porgi amor din Nunta lui Figaro. Cele dou! soprane au interpretat în duet Sull’ Aria din aceea i oper!. Cecilia Bucerzan a interpretat apoi aria Una voce poco fa din B!rbierul din Sevilla de Giaccomo Rossini. Claudia Caia a interpretat aria Io son l’umille anceella din Adriana Lecouvreur de Francesco Cilea.

A urmat Cecilia Bucerzan cu aria Qui la voce sua soave din opera I puritani de Vicenzzo Bellini. A urmat Puccini i Caudia Caia cu Visi d’arte din opear Tosca. Claudia Bucerzan a interpretat apoi O mio babbino caro din Gianni Schicci a aceluia i compozitor.

Finalul ne-a adus muzic! fran"uzeasc!. Claudia Caia a interpretat Pleurez mes yeux de Jules Massenet. În Þ nal a fost interpretat în duet faimoasa arie Flower duet din Lakme de Leo Delibes.

A fost o mare bucurie s! auzim voci proaspete i promi"!toare care ne-au creat o mare bucurie.

În seara de 11 noiembrie am avut fericirea s!-l reascult!m pe pianistul Valentin Gheorghiu. De aceast! dat! înso"it de doamna Roxana Gheorghiu, so"ia sa. Am avut prilejul s! ascult!m piese interpretate la pian la 4 mâini de acest superb cuplu. Pe urmele altor piani ti faimo i, precum Rubinstein, maestrul Valentin Gheorghiu î i conserv! tu eul i prospe"imea, chiar la aceast! vârst! prodigioas!. Am avut pl!cerea s! ascult!m Schubert - Fantezia în Fa minor dedicat! contesei Karolina Esterhazy, eleva sa pentru care purta pasiuni nem!rturisite.

Piesa este o conexiune stilistica între forma tradi"ional! de sonat! i un poem liber tonal. A urmat Mar ul Militar nr 1 în Do major, compus tot în vremea când se aß a la curtea Prin"ului Esterhazy. A urmat Dvorak cu ale sale Dansuri slave, din seria de pieselor inspir Dansurile ungare ale lui Brahms, piese în care se simte suß ul patriotic al marelui compozitor ceh. #i ca un contrapunct, au urmat Dansurile ungare ale lui Brahms, piese extrem de cunoscute în care se simt i inß uen"ele muzici române ti. Finalul a fost constituit de interpretarea la pian la 4 mâini a Rapsodiei române nr. 1 în La major a lui Enescu. A fost un moment special, muzica enescian! umplându-ne de eß uvii patriotice. Cuplul Gheorghiu ne-a oferit i un bis cu Chopin. Am tr!it din nou o sear! de muzic! încânt!toare.

JufaD

pÎn seara de 11 noiembrie am avut fericirea s!-l reascult!m pe pianistul Valentin

Gheorghiu De aceast! dat! înso"it de doamna Roxana Gheorghiu so"ia sa Am avut

O sear cu cuplul Valentin !i Roxana Gheorghiu

Concert de muzic medieval dÞ csd

dÞ d

GmÞ HinSH

îp

zEram convins înainte de concert,

nu tiu de ce, c! o s! Þ e un concert al unui cor precum Madrigal, dar m-am în elat. A fost un concert cu instrumente vechi, de muzic! medieval!, folclorul "!rilor apusene. Aceast! muzic! ne-a fost adus! de forma"ia GraÞ c din Arad. O orchestr! în care suß etul era ß autul Corinei Ardelean. Din formul! nu lipseau ß uierul cu preten"iosul nume de blockß ote i timpanul liderului forma"iei Marcel Sâpcu. Din forma"ie mai fac parte Ana Sâpcu la oboi, Doru Tebuie la Blockß ote alto i bas, Cristian Sâpcu la fagot, Beniamin Condoros la percu"ie, Sandu Ardelean la la tobe i alte instrumente de percu"ie. Nu lipsea i partea vocal! sus"inut! de mezzosoprana Diana Br!dean. S-au interpretat cântece vechi din folclorul minnesängerilor i

trubadurilor medievali. Au dominat cântecele cel"ilor irlandezi, vel i i sco"ieni, cântecele Fran"ei medievale, cântece italiene sau din Penninsula Iberic!. Aceast! muzic! avea atât izvoare folclorice, cât i inß uen"e date de Biserica Catolic!, era cântat! la curtea marilor regi ai Fran"ei, ai Angliei, Sco"iei, Spaniei, sau a împ!ra"ilor germani ai Sfântului Imperiu. Ea ajunge i-n p!r"ile noastre pe meleagurile transilvane i ne bucur! auzul la festivalurile medievale din splendidele cet!"i al Sighi oarei, Sibiului sau Bra ovului. Printre buc!"ile interpretate s-a num!rat: Lyra, Sparky, Scarborough fair, Sanyogita, Son del Busgosu, Furatum alci provinciam. Sala a r!spl!tit cu generozitate pe muzicieni cu aplauze prelungite.


Recital de pian la patru mâini

„În muzic instrumentele joac rolul culorilor folosite de pictor.”

Înainte de apari"ia celor doi piani ti pe scen!, am privit pianul i gândul mi-a fugit pentru câteva clipe la cel mai îndep!rtat str!mo al s!u, monocordul, instrument folosit de Þ losoful i matematicianul grec Pitagora, pentru m!surarea intervalelor i pentru a demonstra faptului c! în!l"imea sunetului este invers propor"ional! cu lungimea coardei. Asemenea oamenilor, instrumentele au str!mo i i au cunoscut evolu"ia în timp. Astfel a ap!rut în Þ nal pianul, iar omul cu ajutorul lui a putut s!- i exprime frumuse"ile suß etului, fanteziile imaginative. A ap!rut i a cunoscut dou! forme de utilizare: cea în care ambii instrumenti ti folosesc un singur instrument i cea în care Þ ecare pianist are propriul instrument. Punctul de plecare în seria recitalurilor de pian la patru mâini este considerat acela în care Wolfgang Amadeus Mozart împreun! cu sora sa au interpretat pentru prima dat! în public la Londra o Sonat!. Seria de recitaluri a continuat cu lucr!ri pentru pian la patru mâini compuse i interpretate de Johann Christian Bach, M. Clementi i Ludwig van Beethoven. Suntem în ziua de 14 noiembrie 2010.Pianistul brazilian Arnaldo Cohen locuie te acum în Statele Unite, are o reputa"ie bine meritat!, uimind audien"ele cu autoritatea i virtuozitate sa muzical!. Aß am c! este deseori invitat ca solist al marilor orchestre, precum cea din Philadelphia, Cleveland i Filarmonica din Los Angeles.Tân!ra solist!

Euphonia • Decembrie 2010

Honoré de Balzac

E toamn . Noiembrie. Lun ce pare f r început !i f r sfâr!it, un timp trec tor. Lun a culorilor ce alc tuiesc superbe tablouri puse în eviden" de lumina cald , blând , dar puternic a soarelui. Coroanele copacilor au diferite nuan"e. Ro!ul se amestec cu galbenul, cu maroul !i verdele, cel pe cale de dispari"ie. Lumina zilei

scade v zând cu ochii. Toat bucuria din suß ete existent pân acum trece f r s vrem, în acordul unor game minore, privind cum se desprind frunzele din copaci. Vorba poetului: „Proast mai e toamna!/ Spus-am

totdeauna./ Frunzele le pierde/ una câte una…” Str b tând drumul

cu ma!ina, printre copacii care str juiesc !oseaua, vedem lumini ce se

aprind, întunericul serii cuprinzând în bra"ele sale toat aceast superb

natur , spre a o odihni, a-i p stra culorile peste noapte. #i cineva spunea

c pictura cere spa"iu, muzica – timp „!i cu toate acestea actul vederii

este temporal, iar conceptul muzicii este spa"ial.” #i dac este toamn ,

ne vom ascunde într-o sal de concerte, s sim"im acel „concept spa"ial”,

în sala Reynolds Industries Theater a Universit "ii Duke din Durham

– Carolina de Nord. Vom asculta Recitalul de pian la patru mâini a

doi piani!ti.

Decembrie 2010 • Euphonia 27Decembrie 2010 • Euphonia 27

Nareh Arghamanyan, în vârst! de numai 21 de ani, este n!scut! în Armenia, a studiat la #coala de muzic! ,,Ceaikovski” din Erevan, urmând apoi studiile la Universitatea de muzic! i Arte performante din Viena.Prima parte a concertului Duo-ul pianistic la patru mâini a cuprins Sonata în D Major de Wolfgang Amadeus Mozart: Allegro, Andante, Alegro molto i Fantezia în F Minor, Op.103 de Franz Schubert: Allegro molto moderato, Largo, Allegro vivace.A doua parte a recitalului a cuprins Suvenirs, Op. 28 de Samuel Barber: Hesitation tango, Galop; Ma mère L’oye de Maurice Ravel; Dou! dansuri slave de Antonin Dvorak Wolfgang Amadeus Mozart, muzician austriac din secolul XVIII, violonist, pianist, dirijor i compozitor austriac, reprezentant al clasicismului vienez a scris concerte pentru vioar! i pentru pian, opere: La Finta Giardiniera, R!pirea din Serai, Nunta lui Figaro, Don Giovanni, Cosi fan tutte, Flautul fermecat. Dar i simfonii, cvartete de coarde, sonate pentru vioar! i pian, muzic! religioas!. Piesa interpretat! de cei doi piani ti – Sonata în D Major – a str!lucit, ca de altfel toate lucr!rile lui, prin sentimentul pasionant al dragostei de via"!, de oameni. Entuziasmul suß etului însetat de dragoste, de fericire i lumin!, înve mântând triste"ea în frumuse"ea sonor! a gamei majore, a fost redat! cu m!iestrie în dialog i sincronizare, de c!tre cei doi piani ti.

Franz Schubert, compozitor austriac din secolul XVIII, str!luce te prin romantismul s!u. Creator al liedului modern (600 de lieduri), a mai scris simfonii, uverturi, opere, lucr!ri pentru diverse forma"ii, printre care i piese pentru pian, la dou! i patru mâini. Mi-a pl!cut în mod deosebit aceast! pies! – Fantezia în F Minor, Op.103, toate cele trei p!r"i având ca tem! a suß etului melancolia. Mâinile celor doi piani ti se ridicau precum aripile unor p!s!ri preg!tite pentru avântul zborului, urmând un puternic, generos Largo i, în cele din urm!, Scherzo-ul clocotitor cu caracter dramatic. Superb!

Samuel Barber, compozitor american al secolului trecut are o muzic! melodic!, bogat! în textur! i liber! în ritm. Suvenirs, Op. 28, cele dou! dansuri au fost într-adev!r melodioase, cu ritmuri diferite, primul de tangou si al doilea de galop.

Maurice Ravel – reprezentant al muzicii franceze din secolul XX, compozitor îndeosebi al pieselor pentru pian, cu îndr!znelile lui inovatoare, a reu it cu piesa Ma mère L’oye s! ne fac! s! ascult!m o muzic! ritmic!, plin! de colorit muzical divers, scris! pentru i despre copii.

Antonin Dvorak, compozitor ceh al secolului XIX a scris piese vocale, instrumentale, corale, concerte, dansuri slave, uverturi, serenade, suite, poeme simfonice, opere, simfonii. Superbe cele Dou! dansuri slave, cu ritm de mazurc!,

dar i cu elemente dumka (dans melancolic Ucrainian). Con"inutul liric al acestei muzici a fost bine ales pentru Þ nal, impresionând auditorii, iubitori ai muzicii clasice.

Cei doi piani ti au demonstrat o interpretare plin! de virtuozitate. Pianistul Arnaldo Cohen, din suß etul s!u, prin degetele sale, ne-a transmis emo"ia p!r"ilor lirice ale pieselor, dar i virtuozitatea - u urin"a tehnic! a execu"iei interpretative a p!r"ilor care au necesitat m!iestrie. Pe drept cuvânt, tân!rul regizor Steve Smith l-a caracterizat ca Þ ind „Un model de echilibru i imagina"ie”. Am apreciat de asemenea tenacitatea i d!ruirea tinerei pianiste. Piani tii au fost îndelung aplauda"i.

Am ie it din cl!dire entuziasma"i, întâmpina"i de mirosul toamnei, de lini tea i melancolia ei blând!. Priveam copacii i m! gândeam la câteva fraze scrise de cineva: „Dac! n-ai v!zut niciodat! copacii b!tând din palme i mun"ii cântând, nu este pentru c! a a ceva nu se întâmpl!. Roag!-L pe Dumnezeu s!-"i deschid! urechile i ochii i atunci vei putea reintra în simfonia crea"iei.”

Frumoas! toamn! în Carolina de Nord! #i m! mai gândeam la toamna vie"ii. Dac!… ar Þ lipsit! de furtuni, ar putea Þ pl!cut!, lung!, chiar fermec!toare.

Vavila Popovici, SUA


Mul i Ani, „Ars Nova”!

La 22 noiembrie 1955, maestrul Emanoil Popescu

punea bazele, la Palatul Culturii din Pite!ti abia

înÞ in"at, Coralei b rb te!ti ,,D.G.KIRIAC“. Un

cor pe care l-a condus vreme de 44 de ani !i c ruia i-a

dus faima în "ar !i în lume.

La 3 decembrie 2010, cel care dirijeaz , de 11

ani încoace, corala ,,Kiriac’’, maestrul George

Paraschivescu, a marcat aniversarea a 55 de ani de

activitate neîntrerupt printr-un inedit spectacol.

Consiliul Jude"ean Arge , Centrul Jude"ean pentru Conservarea i Promovarea Culturii Tradi"ionale Arge , Teatrul „Al. Davila” Pite ti au organizat, la începutul lunii decembrie a.c., concertul „40 de ani în slujba muzicii corale române ti”, dedicat corului de camer! „Ars Nova”. La ini"iativa profesorului Gheorghe Gomoiu, în anul 1970, ia Þ in"! corul de camer! „Ars Nova”. Format din tineri absolven"i ai institutelor muzicale din "ar!, profesori de muzic! la colile pite tene, absolven"i ai diferitelor facult!"i care au cântat în diverse coruri, „Corul Tineretului Pite ti”, cum s-a numit ini"ial, are sprijinul directorului Casei Tineretului, Dorel #tef!nescu.

Peste doi ani, este propus! restructurarea ansamblului coral i transformarea sa în cor de camer!. De atunci i pân! în prezent este cunoscut sub numele „Ars Nova”. De-a lungul timpului a sus"inut numeroase spectacole i turnee în "ar! i

în str!in!tate, participând la schimburi culturale cu forma"ii de gen din Olanda, Germania, Suedia, Fran"a, Grecia, Italia, Turcia, Spania.

Dac! pân! în 1985 a func"ionat pe lâng! institu"ii de cultur! pite tene care au avut poten"ial Þ nanciar, din 1985 trece sub îndrumarea Centrului Crea"iei Populare Arge , institu"ie Þ nan"at! de Consiliul Jude"ean Arge . Un merit deosebit al succesului Corului de Camer! „Ars Nova” l-au avut, în afara dirijorului i suß etul acestuia – profesorul Gheorghe Gomoiu, primarul Valeriu Nicolescu i directorii Val Dobrin i Costin Alexandrescu.

Dintre premiile, trofeele i medaliile ob"inute amintim: Premiul I la Concursul Interjude"ean „G. Dima”, Marele Premiu, Trofeul Festivalului „D. G. Kiriac” i Cupa Uniunii Compozitorilor i Muzicologilor din România, Trofeul Festivalului „Ioan D. Chirescu” .a. Are în palmares i medalia Festivalului de la Barcelona (1982).Repertoriul corului „Ars Nova” cuprinde lucr!ri de o mare diversitate stilistic!, de la preclasicism la romantism. Dintre compozitorii reg!si"i în repertoriu remarc!m pe: Mircea Neagu, Alexandru Pa canu, Irina Od!gescu $u"uianu, Dan Buciu, Constantin Arvinte, Gheorghe Bazavan, Constantin Roma canu.

La evenimentul de la Teatrul „Davila” invitat de onoare a fost corul „P. S. Faros Neon Modanion” din Halkidiki, Grecia, dirijat de Reveka Felekidu. Un cor, o via"!, o scen!, un eveniment. Totul sub marca „Ars Nova” i Gheorghe Gomoiu. Mul"i Ani cori tilor i tuturor celor care fac totul ca, prin muzic!, lumea s! Þ e un pic mai bun!.



Pe strune de harp cu Ion Ivan Roncea

Filarmonica Pite ti, dirijorul Alexandru Ganea i cel mai bun harpist român, maestrul Ion Ivan Roncea, au sus"inut la Casa de Cultur! a Sindicatelor, un concert simfonic extraordinar, „Jupiter”, ce a adunat în sala de concert iubitorii harpei. Mai pu"ini ca alt!dat!, dar sinceri i adev!ra"i. P!trun i de muzica lui Händel i Mozart.

Ion Ivan Roncea este un vituoz al harpei. A cântat i a încântat de-a lungul timpului genera"ii de spectatori i de telespectatori. Pe meleaguri natale i interna"ionale. A sus"inut recitaluri apreciate de critic! i de public.

A colaborat, ca solist sau în orchestr!, cu dirijori ca Sergiu Celibidache, Seiji Ozawa, Michel Plasson, Ronald Zollman, Mendi Rodan, Horia Andreescu, Ion Baciu, Ion Marin, Dorel Pa cu sau soli ti precum Ion Bogdan #tef!nescu, Aurelian Octav Popa, Dan Grigore, #tefan Ruha, Johnny R!ducanu.

A întreprins numeroase turnee în Austria, Germania, Italia, Grecia, Spania, Danemarca, China, SUA, Ungaria, Polonia, Turcia.

A cântat în festivaluri la Bucure ti, Salzburg, Viena, Cardiff, Budapesta, Belgrad i la concertele mondiale de harp! din Olanda, Austria, Fran"a, Cehia i Israel.

Are înregistr!ri în studiouri de radio i televiziune din Viena, Copenhaga, Paris, Frankfurt pe Main, Ierusalim, Praga, SoÞ a, Budapesta, Bucure ti.

A insuß at dragostea pentru harp! i muzic! unor tineri aspiran"i: Miruna Vidican, Anca Beck, Ioana Nicolescu, Ionela Br!dean, Roxana Moisanu, Anna Dermani.

Este organizatorul primului festival i a primei expozi"ii de harp! din România. Este membru al Asocia"iei Interna"ionale a Harpi tilor.

La concertul „Jupiter” orchestra simfonic! a Filarmonicii Pite ti a sus"inut „Concerto grosso op.6 nr. 4”, „Concert pentru harp! i orchestr! în Si bemol Major op. 4 nr. 6” de Händel i „Simfonia nr. 41 Jupiter” de Mozart.

Ion Ivan Roncea este un brand al românilor greu de egalat. De întrecut i mai greu!


L-am rev!zut pe Gheorghe ZamÞ r pentru a treia oar! în cinci luni. Prima oar!, la c!p!tâiul marelui fotbalist Nicolae Dobrin, maestrul naiului a interpretat o doin! pentru cel care i-a fost, ani de-a rândul, prieten. A doua oar! a str!lucit pe scen!. Acum, pe scena Casei de Cultur! a

Sindicatelor, r!spunzând invita"iei Filarmonicii Pite ti s! sus"in! un recital. Al!turi de un alt maestru al dirijatului de ast! dat!, dirijorul Ovidiu B!lan. Naiurile sale magniÞ ce i interpretarea magistral! au f!cut ca sutele de spectatori s! vibreze i s! aplaude, în picioare, minute în ir.

Publicul pite tean a avut bucuria, la 6 martie 2008, s! audieze, în premier!, în România, „valsul negru” compus de Gheorghe ZamÞ r i interpretat al!turi de orchestra Filarmonicii.

Aß at departe de "ar!, în 1983, în Canada, în noaptea de Cr!ciun, pe viscol, stând singur la pian, plângând i gândindu-se acas!, a compus „Dans din Hudson”, o sârb! olteneasc! pe care i-a dedicat-o mamei. De fapt, în acea sear! trist! de iarn!, când to"i cei dragi se strâng în jurul bradului, maestrul ZamÞ r i-a sunat mama i i-a cântat la pian noua melodie.

Dup! 1990 în Ecuador, când era la un fost coleg de Conservator, a r!mas uimit când l-a v!zut pe celebrul s!u prieten, erou na"ional, jucându-se cu o tarantul! numit! Ghertrude. Atunci a pus pe note „Tarantela pentru nai”.

Naiul, care s-a n!scut din vocea unei femei, l-a fermecat i pe Gheorghe ZamÞ r, care, la rându-i, i-a fermecat pe melomani. A înregistrat nenum!rate discuri (cu arii din opere, de autor), a cântat al!turi de mari orchestre ale lumii, a str!lucit pe scenele ale globului, dar a r!mas acela i om sensibil legat de glia str!mo easc!. A iubit p!durea (dedicându-i un „dans al p!durii”), a iubit culorile (care au fost puse pe note în apte tangouri), a avut curajul s! scrie valsuri provocându-l pe marele Strauss cu un „vals pentru nai i orchestr!”, dar si valsuri legate de starea suß eteasc! (negru i verde), ne-a purtat pe muzica lui Pucinni, Webber, Bizet, ne-a cântat i ne-a demonstrat înc! o dat!, dac! mai era nevoie, c! „Ciocârlia” nu sun! mai bine ca acas! în interpretarea sa inegalabil!.

Demn! de semnalat, în încheiere, al!turi de interpretarea magniÞ c! a dirijorului B!lan, remarca sa: „în alte "!ri se desÞ in"eaz! Þ larmonici. Îi felicit pe cei care au f!cut Filarmonica pite tean!, pentru c! singura care r!mâne peste timp este cultura”. Nimic mai adev!rat!

Mihaela FULGEANU-MATEI

Suprema ia naiului


Dar din dar Ionu" Bogdan #tef nescu

Flaut z!mislitDin os împ!r!tescAdemenind harul ceresc Mi-ai prins suß etul în cercAsemenea cocoruluiÎndr!gostit#i neînchipuit de alb

Abia atins de gândOsul argintat S-a sf!râmat#optind durerea sunetuluiTrecut ca o s!geat!Prin transparen"aLini tii de piatr!

Ce sunet ne tiutDe nici o urecheS-a-ntors din l!untruAlb!strind copaciiCa un zvon stelarL!crimatPe frunze de ar"ar

Din osul ruptCu patim! de menestrel Ecoul s-a desprins hoinarSilabisind prin nouri de cle tarCu rece glas Încercuit de timpDar din dar…Orfeu…Olimp

Mihai Ungureanu !i

lumea fascinant" a

muzicii

VioaraViorii, instrument minune,Enescu i-a dus vestea-n lume!Arcu u-mblânzitor de struneCu rapsodii de brav renume!

PianulCa s! Þ i bun pianistTrebuie s! munce ti ca Liszt:S! te joci cu clapelePân’te-or trece apele!

Nic. Petrescu


Da

FlauDinAdeMi-AseÎnd#i n

AbiOsuS-a#opTrePrinLin

Ce De S-aAlbCa L!cPe f

DinCu EcoSilaCu ÎnceDar

VVEAC

PCTSP

Filarmonica Pite!ti a venit în întâmpinarea dorin"elor melomanilor organizând un

concert extraordinar cu pianistul Mihai Ungureanu. Un repertoriu pe m sur , cu muzic din Korsakov, De Falla !i Gimenez. „Nop"i în gr dinile Spaniei”, cu orchestra Filarmonicii Pite!ti, dirijorul Tiberiu Oprea !i pianistul Mihai Ungureanu. Nop"i de sear de octombrie pe scena pite!tean . Lume mult , cald , avizat ascultând „Capriccio Espagnol”, „Noches en los Jardines de España” !i „La boda de Luis Alonso”. Nop"ile din gr dinile Spaniei s-au mutat, pentru câteva ore, în sala Casei de Cultur a Sindicatelor.

Un program gândit împreun! cu dirijorul Tiberiu Oprea. Pentru prima oar! pe scena

Filarmonicii Pite ti, cu o orchestr! tân!r!. O prob! de ambi"ie pentru aceast! lucrare a lui De Falla. Un acompaniamnet mai pu"in cântat, chiar i de orchestre de mare tradi"ie. O prob! pentru dirijor, orchestr!, dar i pentru maestrul Ungureanu. Muzic! impresionist!, de factur! spaniol!, cu inß uen"e fran"uze ti.

Aplauze, bisuri, ß ori, muzic!. De calitate. Pe m!sur!, pentru publicul care în Þ ecare joi se destinde la Þ larmonic!.

P!rin"ii, iubitori de muzic!, i-au inß uen"at pa ii copilului Mihai Ungureanu c!tre drumul muzicii. La fel i surorii sale, care, într-un Þ nal, a ales cariera didactic!, Þ ind profesor de Þ losoÞ e. Un drum plin de fascina"ie pentru tân!rul pianist c!tre instrumentul mare, negru. Temeinicia, aplecarea, volumul de munc!, sacriÞ ciul, ambi"ia au f!cut ca Mihai Ungureanu s! devin! un nume în muzic!. Drumul nu a fost u or, Þ ind pres!rat de obstacole.

Ca elev, a participat la concertele educative ale Filarmonicii Craiova, atras Þ ind de marii muzicieni, soli ti i dirijori, dar i de lucr!rile deosebite care se interpretau. A debutat la 16 ani pe scena Filarmonicii Craiova. A devenit solist concertist al aceleia i institu"ii. Chiar director general. Func"ie la care a renun"at pentru muzic!. Pentru a- i urma calea. Nu i-a uitat niciodat! pe mentori, pe cei care l-au f!cut s!- i aleag! propriul drum. Cu sfaturi deosebite, versiuni interpretative diferite.

În peisajul actual al societ!"ii muzicianul Mihai Ungureanu este decep"ionat c! se face abstrac"ie de tradi"ii: „Am tr!it i am crescut bazându-ne pe tradi"ii, pe tot ceea ce am avut în spate. Sunt tineri azi care nu au auzit de marii piani ti Rubinstein, Horowitz, Richter, nu le-au ascultat vreodat! muzica.” Nu visa niciodat! s! ajung! pe asemenea culmi. Dar poate spera.

Înainte de 1989 nu a cântat decât pe scene din t!rile estice i din URSS. Nu i se d!dea viz!. Pentru c! era un pianist talentat i un om de caracter. Dup! 1989, ca o recompens!, a str!b!tut lumea în lung i-n lat. Nu a uitat turneele din Japonia, Coreea de Sud, Spania.

Iube te cel mai mult muzica lui Brahms. Dar i pe cea a lui Rahmaninov, Ceaikovski. Este atras i de compozitorii români: Lipatti, cu care a fost comparat de presa german! („este o compara"ie deosebit de ß atant!”), Enescu („din p!cate e foarte pu"in cunoscut fa"! de cum ar trebui s! Þ e perceput. E o muzic! raÞ nat! pe care o descoperim i de care încerc!m s! ne apropiem i noi i publicul”).

Ar cânta mereu Rahmaninov, „Varia"iuni pe o tem! de Paganini”. Concert pe care, de ce nu, îl a tept!m i la Pite ti.

Cânt! i încânt! de Þ ecare dat!. Cu d!ruire, profesionalism i competen"!. Un nume mare pe o scen! mare: a muzicii!

MIHAELA FULGEANU MATEI

www.youtube.com/filarmonicapitesti

Euphonia nr. 2

Documents

Transcript of Euphonia nr. 2