revista CJRAE nr. 2

DATORĂM COPILULUI

CEL MAI PROFUND RESPECT !

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ

NR. 2 DECEMBRIE 2008

COLECTIVUL DE REDACŢIE: Coordonatori: Profesor ION MARILENA - Inspector şcolar

învăţământ special şi management, Profesor DOROBANŢU ADELA -

director C.J.R.A.E. Teleorman; Profesor consilier BARBU CARMEN -

Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică

Profesor consilier BOBÎRNILĂ DANIELA - Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică Tehnoredactare: Alexandru Rusu

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ TELEORMAN

Alexandria, Str. Carpaţi, nr. 15

Telefon: 0347/805501 Fax: 0347/805502 E-mail: [email protected] Web: www.cjraetr.ro

Nr. 2 Decembrie 2008

ISSN 2065-314X

Tipar digital executat la S.C. TIPOALEX S.A. Alexandria, str. Ion Creang`, nr. 53, Tel./Fax: 0247 / 311884 E-mail: [email protected] [email protected]

DATORÃM COPILULUI CEL MAI PROFUND RESPECT !Pagina 3

ãþ ºcolar activit i) de consiliere la clasele a VIII-a.In acest an (2007-2008), - 21 noiembrie: transmiterea la CJAP þe þean Au fost implica i în derularea Cent ru l Jud de As is ten ta a chestionarelor OSP completate de

ã programului profesorii consilieri din Psihopedagogic a considerat ca este elevi;program unitar cabinetele care deservesc unitãþi necesar un la nivel - 24 noiembrie - 5 decembrie:

eþean cãtre gimnaziale : Silvia Nicolescu, Valerica jud , de consiliere a carierei elevilor realizarea, de profesorii consilieri Visan, Daniela Mitu, Violeta Simulescu, de clasa a VIII-a. CJAP, a studiului OSP, pe baza Alina Potang, Alina Nicolae, Valentin Anterior, C.J.A.P. a derulat programe chestionarelor;Nicolae, Mariana Popescu, Mirela Iatan. de acest gen pentru elevii din - 15 decembrie - 19 decembrie 2008:

Unitãþile ºcolare în care s-a învãþãmântul liceal insa acest segment de realizarea unei Mese rotunde în scopul desfãºurat programul ªþ ºcolarã ã au fost: coala cu popula ie (elevi de clasa a VIII-a) evalu rii programului;clasele I-VIII Plosca, ªcoala cu clasele I-a fost “descoperit”, în sensul ca nu au - 5 ianuarie - 17 ianuarie 2009:

ã ªcoalaþ VIII Nr. 4 Turnu M gurele, cu existat decât ac iuni disparate pe aceasta realizarea unui raport privind derularea ªcoala ºi clasele I-VIII Nr. 1 Videle, cu tema. programului transmiterea de

clasele I-VIII Nr. 4 Alexandria, ªcoala cu Conceput pentru o perioada de comunicate de presa.ãº ºcolar clasele I-VIII “M.R. Paraschivescu” desf urare de 2 ani i, programul Începând cu 25 februarie 2008 pânã

ªcoalaã Zimnicea, cu clasele I-VIII are urm toarea etapizare: în 25 aprilie 2008, C.J.A.P. a procedat la § Etapa I (an ºcolar 2007-2008): Drãgãneºti Vlaºca, Liceul Teoretic “C. implementarea experimentala a acestui - 1 februarie - 22 februarie 2008: Noica” Alexandria, ªcoala cu clasele I-program, cu acordul Inspectoratului

concepere program VIII Nr. 2 Nanov, ªcoala - 25 februarie - 25 cu clasele I-VIII “M.

a p r i l i e 2 0 0 8 : Eminescu” Roºiorii de implementare program Vede.în ºcolile în care exista A s t f e l , a u f o s t cabinete de asistenta cuprinse în program 19 psihopedagogicã clase, totalizând 408

- 5 mai - 9 mai 2008: elevi.realizarea, de cãtre P e n t r u a v e d e a profesorii consilieri impactul activitãþilor r e s p o n s a b i l i , a a s u p r a c a d r e l o r rapoar te lor pr iv ind didactice am utilizat o derularea programului în scala cu note de la 1 la 10.ºcoalã (impact asupra Concluziile ce se e l e v i l o r , c a d r e l o r desprind din evaluãrile la d i d a c t i c e , p u n c t e nivel de unitate ºcolarã tari/slabe, etc.) sunt urmãtoarele:

- 12 mai 16 mai - la nivelul a 78% din 2008 : t r ansmi te rea scoli programul a avut un rapoartelor ºi a fiselor impact mare ºi foarte lucrate de elevi cãtre mare asupra cadrelor CJAP coordonator de didactice;program

- numai la doua scoli - 19 mai 23 mai (Turnu Mãgurele ºi 2 0 0 8 : r e a l i z a r e a

ªcolar Judeþean, la nivelul unitãþilor Videle), profesorii consilieri au apreciat raportului final/concluzii de cãtre ºcolare gimnaziale din judeþ care dispun impactul activitãþilor asupra cadrelor coordonatorul de program; discuþii cu d e u n c a b i n e t d e a s i s t e n þ ã didactice cu nota foarte mica - 3.colegii din reþea privind strategia de psihopedagogicã. Programul a avut la § Punctele tari observate în implementare pentru anul ºcolar urmãtor.bazã un pachet de resurse pentru a-i ajuta desfãºurarea programului:§ Etapa a II-a (an ºcolar 2008-pe profesorii-diriginþi de la clasele a VIII- - noutatea materialelor /metodelor 2009):a sã realizeze, împreunã cu specialiºtii - 1 octombrie - 10 octombrie 2008: de lucru;C.J.A.P. acest demers de orientare a lansarea programului la nivel judeþean: - utilitatea resimþitã de profesori ºi carierei elevilor. Profesorii consilieri, în întâlniri de lucru pe zone cu consilierii elevi a abordãrii unei astfel de teme;colaborare cu profesorii diriginþi ºi cu educativi din toate ºcolile cu clasele I-sprijinul consilierilor educativi, au - programul dezvolta capacitatea de VIII din judeþ;desfãºurat propriu-zis un anumit numãr autocunoaºtere a elevilor ºi atitudinea - 13 octombrie - 17 octombrie 2008: de ore (stabilit în funcþie de nevoile pozitiva faþã de sine;instruirea diriginþilor de la clasele a VIII-identificate la fiecare unitate ºcolarã, de - foarte buna colaborare intre a de cãtre consilierii educativi;deschiderea din partea cadrelor didactice, profesorul consilier, profesorii diriginþi ºi - 20 octombrie - 28 noiembrie 2008: dar ºi de disponibilitatea profesorului aplicarea fiselor de lucru de cãtre fiecare consilier de a se implica în aceste profesor-diriginte la clasa;

consilierul educativ;

« ÎNCEARCÃ

SÃ PRIVEªTI MAI DEPARTE ! »

NUMÃRUL 2 Pagina 4

aplicat ºi de utilizat de cãtre elevi. au existat ºi activitãþi care au necesitat - îi sensibilizeazã pe elevi cu privire În concluzie, în urma centralizãrii alocarea mai multor ore ºi care au la propria carierã;

datelor culese de la fiecare din unitãþile implicat un efort mai mare din partea - fisele de lucru / activitãþile au reuºit ºcolare implicate în program, reiese ca elevilor: “Lista de interese” ºi “Ghidul

sã le capteze atenþia elevilor ºi sã-i ajute programul s-a dovedit a fi util ºi atractiv OSP”.

sã-si conºtientizeze aptitudinile, pentru majoritatea celor implicaþi. Pe baza acestor date putem afirma cã

interesele, valorile, modelele de De asemenea, implementarea lui s-a programul, în faza experimentalã, a fost

viata/modelele de carierã.fãcut relativ fãrã dificultãþi. bine primit de majoritatea elevilor ºi

§ Puncte slabe observate în La nivelul a 78% din ºcoli programul cadrelor didactice. Din acest motiv, vom

desfãºurarea programului:a avut un impact mare ºi foarte mare face demersurile necesare pentru

- dezinteresul manifestat de unii asupra cadrelor didactice ºi elevilor. continuarea lui în anul ºcolar urmãtor,

elevi pentru orice fel de program sau Numai la doua ºcoli (Turnu Mãgurele ºi prin extinderea la nivelul tuturor

activitãþi noi derulate în ªcoalã;Videle), profesorii consilieri au apreciat unitãþilor ºcolare gimnaziale din judeþ.

- slaba implicare a elevilor în impactul activitãþilor asupra cadrelor Pentru aceasta se impune o colaborare

procurarea de materiale informative ºi în didactice ºi elevilor cu note foarte mici : 3 mai strânsã cu inspectorul ºcolar

realizarea sarcinilor de rezolvat acasã ºi 3, respectiv 4 ºi 3. În aceste douã cazuri responsabil cu activitatea educativã.

(colaje, eseuri, etc.);se impune cercetarea motivelor care au

- dificultãþi întâmpinate de elevi în dus la aceste aprecieri. Coordonator de program,

ordonarea rãspunsurilor la fisele de Printre activitãþile preferate de elevi profesor consilier

interese, deprinderi, abilitãþi, valori; s - au r emarca t : “Har ta v i e þ i i ” , Carmen Barbu - psiholog specialist

aceste fise s-au dovedit a fi mai dificil de “Ciorchinele”, “Omul meu de succes”; autonom Psihologie Educaþionalã

Iatã, cã a mai trecut un an ºcolar niciodatã, de perzenþa unui numãr diferite stupefiante, ºi consider, ºi în acelaºi timp au mai trecut peste considerabil de elevi externi, care ºi- alãturi de colaboratorii mei ( cadre noi bucurii, satisfacþii, proiecte au înfrânt teama ºi prejudecãþile ºi au didactice, poliþie, comunitatea localã întreprinse, dezamãgiri, speranþe ºi înþeles în cele din urmã rolul ), cã am reuºit sã tragem un semnal de lista poate continua... Dacã ar fi sã fac profesorului consilier. alarmã în privinþa acestora.o sintezã a evenimentelor care s-au Profit de ocazie, ºi pe aceastã Mã voi opri aici, deoarece nu derulat, pe tot parcursul acestui an, cu cale le mulþumesc colegilor care nu de doresc sã fac din acest articol o siguranþã cã aº omite multe, întrucît puþine ori m-au solicitat la orele de evidenþiere a meritelelor Cabinetului nu mi-am propus ca în paginile consiliere ºi orientare, precum ºi la de Asistenþã Psihopedagogicã, ci doar acestui articol sã-mi evidenþiez ºedinþele cu pãrinþii, unde am mi-am propus, ca încã o datã, sã fim meritele, ci doar sã-mi actualizez în c l a r i f i c a t e x a c t i m p o r t a n þ a înþeleºi exact ºi percepuþi ca atare.minte ceea ce a fost reprezentativ c a b i n e t u l u i d e a s i s t e n þ ã Prof. consilier:pentru activitatea mea de anul acesta. psihopedagogicã în ºcoli. Prin Georgeta Funaru,

Debutul acestei perioade a fost intermediul atelierelor de lucru, Cabinetul de Asistenþã promiþãtor, deoarece am avut prilejul desfãºurate în liceul unde funcþionez, Psihopedagogicã sã particip într-un frumos colþ al þãrii precum ºi în alte unitãþi de învãþãmânt Colegiul Tehnic „General la un curs de formare privind am avut ocazia sã discut cu David Praporgescu”p r o b l e m a t i c a H I V / S I D A . adolescenþii, ºi sã aflu care le sunt Mãrturisesc cã dincolo de starea de aºteptãrile, dorinþele ºi proiectele lor emoþie ºi tristeþe care m-a cuprins, de viitor.actualizându-mi în minte faptul cã Aº menþiona, nu în ultimul rând, acest flagel, e cât se poate de real, am ºi colaborarea cu preºedintele aflat foarte multe lucruri noi ºi Asociaþiei Motivaþi pentru reuºitã, interesante, pe care alãturi de echipa Bogdan Raicu, care prin intermediul C.J.R.A.E ºi de coordonatorul seminarelor cu tema „ Integrarea proiectului pe zona Teleorman, Florin socio-profesionalã a persoanelor cu Lazãr, le-am transmis ºi colegilor din dizabilitãþi”, a reuºit sã schimbe un unitãþile ºcolare din zona Turnu- pic percepþia elevilor, în primul rând Mãgurele. faþã de cei aflaþi în dificultate, care nu

De asemenea, prin intermediul sunt deloc de neglijat ºi care pot trãi activitãþilor de popularizare, care s-au alãturi de noi, ca ºi noi, dacã evident întreprins în ºcoli privind specificul le dãm o ºansã.activitãþii Cabinetului de Asistenþã Ca ºi în anii precedenþi ºi anul Psihopedagogicã, pot spune cã m-am acesta s-au derulat proiecte de bucurat anul acesta, mai mult ca prevenire a consumului de alcool ºi de

CONSILIEREA PSIHOPEDAGOGICÃ

ÎNTRE INDIVIDUAL ªI SOCIAL


Persoanele cu dizabilitãþi f inalizare a deciziei luate. a t i t u d i n e a o s t i l ã º i s ã reprezintã o categorie a populaþiei Operaþia de alegere presupune i m p l e m e n t e z e m o d a l i t ã þ i cu o poziþie evident dezavantajatã cunoaºterea obiectului de ales, a salvatoare ce duc treptat la faþã de alte categorii de oameni, par t i cu la r i tã þ i l o r sa le ma i schimbarea mentalitãþii oamenilor a c e a s t a f i i n d u n a d i n t r e importante, a calitãþilor ºi lipsurilor faþã de persoanele cu dizabilitãþi ºi problemele majore ce poate fi sale. la schimbarea mentalitãþii acestor soluþionatã numai prin efortul Una dintre valorile de bazã persoane faþã de ele, faþã de comun al întregii societãþi. Nivelul ale societãþi noastre este aceea poziþia lor în societate ºi faþã de de civilizaþie al societãþii poate fi în ca toþi cetãþenii sã aibã un loc de posibilitãþile de afirmare la nivelul mare mãsurã determinat de muncã productiv ºi sã primeascã profesional pe care le posedã. at i tud inea faþã de aceste un sa la r iu decent pen t ru În societatea contemporanã persoane, iar crearea condiþiilor activitatea prestatã. Pentru preocuparea pentru aceste pentru educaþie ºi învãþãmânt, persoanele cu dizabilitãþi, cea mai persoane se regãseºte în domenii adaptare socio-profesionalã ºi eficientã formã de a-ºi dobândi foarte variate ºi este analizatã din integrare socialã a persoanelor calitatea de cetãþean socialmente perspective tot mai diverse. Mulþi respective constituie obiectivul util este munca normalã sau specialiºti ca medicul pediatru, principal al oricãrui stat ºi a munca protejatã în mai mare sau psihologul, asistenþii sociali, comunitãþii mondiale în general. mai micã mãsurã, în acord cu cadrele didactice din învãþãmântul

Motivaþii multiple - umanitare, posibilitãþile fiecãruia. Conform de masã ºi din cel special, economice sau epistemice - au acestei valori, persoanele cu numeroºi pãrinþi se regãsesc în fãcut ca în ultimii ani numãrul dizabil i tãþi care doresc sã mod frecvent puºi în faþa c e r c e t ã r i l o r î n d o m e n i u l desfãºoare activitãþi productive persoanei cu dizabilitãþi, trebuind deficienþei mintale sã creascã trebuie sã dispunã de ºansa de a sã rezolve, fiecare din punctul lor foarte mult. Depãºind cadrul obþine un loc de muncã, fãrã ca de vedere, problemele uneori medicinii tradiþionale, datoritã pentru aceasta sã fie nevoite sã complexe ºi dificile. O persoanã investigaþilor biochimice, genetice renunþe la alte drepturi sau trebuie sã ºtie cã alãturi de ea sunt ºi neurofiziologice, ea îi preocupã beneficii care le asigurã un nivel oameni afectuoºi, acest lucru sistematic pe psihologi, pedagogi a c c e p t a b i l d e e x i s t e n þ ã . permiþându-i sã îºi formeze o ºi sociologi. În acest mod Asumarea acestor valori va capacitate de independenþã cercetãrile capãtã un caracter conduce la responsabilizare sigurã, revigorându-i forþele fizice interdisciplinar tot mai pregnant. socialã, astfel încât sã se poatã ºi intelectuale. Doar în asemenea Unul dintre aspectele cele mai oferi ºanse de angajare ºi servicii condiþii persoana cu dizabilitãþi se frecvent studiate îl constituie de sprijin într-un mediu cât mai va integra uºor în societate ºi se adaptarea socio-profesionalã a normal sau cât mai puþin restrictiv. va simþi membru cu drepturi ºi acestei categorii de deficienþi, I n t e g r a r e a s o c i a l ã a obligaþii depline al acesteia.datoritã probabil optimismului pe persoanelor cu deficienþã mintalã Reuº i ta în ac t i v i t a tea care îl degajã rezultatele recente este necesarã º i actualã. profesionalã este influenþatã ºi de în opoziþie cu scepticismul Problemele sociale devin tot mai încrederea pe care subiectul o are anterior. a c u t e º i s c o t î n r e l i e f în aptitudinile ºi abilitãþile de care

Alegerea meseriei este larg complexitatea unui sistem în care dispune. La elevii cu dizabilitãþi condiþionatã de informarea persoana cu dizabilitãþi a fost mintale, problema aleger i i tânãrului asupra profesiunii, de a p r o a p e î n t o t d e a u n a profesiei este privitã cu o oarecare impresiile directe, vii, acceptate marginalizatã. Perioada actualã teamã, deºi subiecþii afirmã cã au de el în aceastã privinþã, de creeazã posibilitãþi de afirmare, de încredere în ei. Problemele apar perspectiva de a se realiza, pe incluziune socialã, iar gradul de în momentul în care deficientului care o întrevede tânãrul în activitate se amplificã de la mintal i se cere sã se exprime ºi sã viitoarea lui meserie. Alegerea deprinderea de locuitor la afirme ceea ce poate face, înseamnã opþiune, selecþie ºi responsabilitatea de cetãþean. alegerea profesiei fiind privitã fixare, dar ea mai înseamnã ºi Societatea are nevoie de pentru aproape jumãtate din ei cu cunoaºtere, libertate de decizie ºi personalitãþi care sã înlãture nesiguranþã. Ei prezintã uºoare

INTEGRAREA SOCIALÃ A ELEVILOR CU DEFICIENÞE MINTALE

INTEGRAREA SOCIALÃ A ELEVILOR CU DEFICIENÞE MINTALE

NUMÃRUL 2 Pagina 6

complexe care nu le permit sã se Problema apare în momentul în Totuºi, o concluzie este de prezinte într-un mod avantajos ºi care se defineºte cuvântul „curaj”, netãgãduit : aceea cã prin se pot lãsa depãºiþi de alþi acesta având sinonime la ambele încadrarea deficientului mintal în concurenþi. Dacã la elevii normali categorii de elevi cuvintele muncã, acesta se obiºnuieºte sã se dovedeºte un oarecare „ºmecher”, „tupeu”. t r ã i a s c ã î n c o l e c t i v i t a t e , e c h i l i b r u î n m o d u l d e O altã cauzã ar fi mediul dobândeºte mai multã încredere autoapreciere, la elevii cu familial în care aceºti elevi trãiesc, în sine ºi în posibilitãþile de care dizabil itãþi, elevul deficient majoritatea fiind din familii sãrace, dispune, devine mai stabil din d o v e d e º t e t e n d i n þ e d e foarte puþini atingând un nivel de punc t de vedere a fec t i v. supraapreciere, de rupere de trai spre mediu. La elevii cu Integrarea în activitatea de realitate, datoratã ºi faptului cã deficienþã (la majoritatea), acest muncã duce la o îmbunãtãþire a lipseºte un termen de comparaþie termen nu existã. Din acest motiv, dezvoltãrii intelectuale ºi fizice a real. Astfel, dacã elevul normal se pentru ambele categorii de elevi, adolescenþilor cu deficienþã raporteazã atunci când rãspunde aprecierea propriului potenþial mintalã, la o mai bunã integrare a la întrebãri la mediul social în care este esenþialã în vederea ieºirii din acestora în societate, iar trãieºte, elevul cu deficienþã sãrãcie ºi a speranþei de realizare implicarea în alegerea profesiei mintalã are probleme în a percepe profesionalã. La elevii care provin este esenþialã. în mod real acest mediu. El se din centrele de plasament, poate compara cu alþi elevi din aceastã problemã este ºi mai Prof. psihopedagog ºcoala specialã, sau se poate acutã, deoarece ei nu se pot baza Rodica - Loneta Martinbaza pe încurajãrile ºi susþinerile decât pe ei înºiºi, iar din aceastã C.S.E.I. Alexandriacelor din jur (cadre didactice, cauzã se apreciazã în mod pozitiv, pãrinþi etc). Cauza acestui fapt e x i s t â n d t e n d i n þ e d e Bibliografie:poate fi percepþia de cãtre elevi a supraapreciere. Caracteristicile 1. Gherguþ A., Sinteze de mediu lu i în ca re t rã iesc . vârstei adolescenþei pot sta ºi ele psihopedagogie specialã, Editura Societatea se aflã în continuã la baza apariþiei fenomenului de Polirom, Iaºi, 2005 evoluþie, iar valorile sociale capãtã supraapreciere, ºtiindu-se cã 2. Jigãu M., Consilierea alte dimensiuni. Astfel, s-a tinerii adolescenþi au tendinþa de carierei, Editura Sigma, Bucureºti, observat cã mulþi elevi considerã cãuta sã iasã în faþã cu orice preþ 2001cã pentru a reuºi trebuie sã ai ºi de a exagera în aprecierile pe curaj ºi sã îþi impui ideile. care le fac.

In perioada 10.03 15.04.2008, s- - prof. sociolog Nicolae Consumul de droguri a atins a derulat la nivelul judetului Valentin în România dimensiunile unui Teleorman, pr in in termediul ARGUMENT pentru alegerea fenomen social prin rapiditatea cu profesorilor consilieri din reteaua acestei teme: care se propagã, prin efectele sale CJAP, programul ,,SPUNE: NU devastatoare, directe ºi indirecte, DROGURILOR!”, proiect de precum ºi prin scãderea dramaticã informare si activitati educative care a m e d i e i d e v â r s t ã a se adreseaza adolescentilor din liceele c o n s u m a t o r i l o r. P o p u l a þ i a teleormanene. vulnerabilã la consumul de droguri

Coordonatori: este cea formatã din adolescenþi ºi - insp. programe educative: tineri, din cauza structurii psihice

BOJAN Lucica fragile si a unui profil de - profesor sociopsiholog: personalitate tipic conduitei

CALIN Ioana Andreea dependente ce caracterizeazã Colaboratori: p aceastã perioada a vieþii. Ei sunt - rof.psiholog Carmen Barbu mai deschiºi la nou, mai predispusi - prof. pedagog Daniela la adoptarea unor comportamente

Procopie de risc, cu o stimã de sine redusã, se - prof. psiholog Mirela Iatan simt foarte puþin securizaþi, fãrã - prof. pedagog Valerica Visan repere valorice certe ºi cu o mare - prof. sociopsiholog Violeta nevoie de siguranþã, de valorizare ºi

Simulescu de confirmare a propriei identitãþi.

,,SPUNE: NU DROGURILOR!”


Presiunea grupului social ºi - Vizionarea unui film educativ unei imagini pozitive de sine si de disponibilitatea drogului sunt , , D R O G U R I L E - T E N TAT I E , consolidare a incredreii in fortele factori determinanþi majori în COMPROMIS, DURERE” proprii. iniþierea ºi menþinerea consumului - Masa rotunda - ,, De ce nu voi Proiectul include si un studiu pe de droguri. consuma droguri?” baza unui chestionar postinformare,

Scopul proiectului: Evaluare elaborat cu scopul de a observa atent Prevenirea consumului de opiniile, atitudinile, informatiile si

alcool si droguri in randul i n t e r e se l e ado l e scen t i l o r i n • - Chestionare de evaluare adolescentilor. problematica consumului de alcool si distribuite elevilor;

Obiectivele activitatilor substante interzise. • - Fise de lucru• i n f o r m a r e a º i Astfel, la nivelul judetului, • - Analiza chestionarului

conºtientizarea elevilor privind proiectul a fost derulat in sase licee, • - Expoziþii de desene, riscurile beneficiarii fiind 460 de elevi cu panouri afiºe, caricaturi, articole,

consumului de alcool si varste cuprinse intre 15 si 19 ani. eseuri, etcdroguri la o varsta timpurie; D e o s e b i t d e r e c e p t i v i , Liceele implicate in programul

• identificarea cauzelor ce adolescentii au aratat un interes ,,SPUNE: NU DROGURILOR!” au determinã consumul de alcool si deosebit activitatilor desfasurate, s-au fost:substante interzise; implicat in rezolvarea sarcinilor - G r u p S c o l a r A g r i c o l

• elaborarea unei strategii de propuse si au elaborat lucrari Draganesti Vlasca;renunþare la consumul de alcool. apreciate ulterior de toti cei implicati - Liceul Teoretic ,,Constantin

Proiectul a urmarit informarea in implementarea acestui proiect.Noica” Alexandria;unui numar cat mai mare de elevi, prin Consider ca proiectul SPUNE: - Liceul Pedagogic ,,Mircea activitati educative specifice, in NU DROGURILOR! a avut succes, Scarlat” Alexandria;privinta pericolului pe care il in sensul ca discutiile incitate pe - Liceul Teoretic ,,Al.I.Cuza” reprezinte consumul de alcool si marginea lui au avut un ecou profund Alexandria;substante interzise. Derularea in constiinta adolescentilor, aspect - Liceul Teoretic Al.D. Ghica” proiectului a constat in prezentarea cu confirmat de atitudinea acestora in Alexandria;a ju torul re t roproiectorului a special in cadrul activitatii: Masa - Grup Scolar Tehnic Videle.programului de informare ,,SPUNE: rotunda - ,, De ce nu voi consuma NU DROGURILOR!” si intr-o serie droguri?”Profesorii consilieri au urmarit de activitati precum: prin derularea acestor activitati nu

- , , H a r t a v i e t i i ” Coordonator de proiect:numai transmiterea unor informatii (autocunoastere) Prof. consilier dar si formarea unor priceperi si

- ,,Ai incredere in tine, nu te lasa CALIN Ioana Andreead e p r i n d e r i s p e c i f i c e d e influentat!”(consolidarea increderii autocunostere, de cunoastere si in sine) comunicare asertiva, de formare a

în practicã idei îndrãzneþe ºi Existã oameni care cred cã ingenioase: Educaþie pentru educaþia pe teme de sexualitatea Viaþa de Familie, Venerix, a d o l e s c e n þ i l o r º i s ã n ã t a t e a Servicii adaptate nevoilor reproducerii fãcutã pe bazã de tinerilor sunt astfel de exemple.voluntariat nu este eficientã. Cei care

Fundaþia Tineri pentru ne-au cunoscut, echipa de la Fundaþia Tineri pentru Tineri - pe Tineri este o organizaþie rsonal angajat

naþionalã, neguvernamentalã, ºi voluntari - pot susþine exact opusul. independentã, apoliticã, non-Ceea ce noi numim spiritul Tineri

pentru Tineri (TnT profit, bazatã pe voluntariat, ) - un amestec de creatã în anul 1991 cu scopul entuziasm, dedicare ºi exigenþã faþã de a se implica în problematica de muncã noastrã - i-a „contaminat". socialã a tinerilor din România. Acel spirit face ca voluntarii noºtri sã În prezent Fundaþia Tineri fie cel mai bine instruiþi; programele pentru Tineri îºi desfãºoarã de educaþie ºcolare ºi cursurile de Constanþa, Timiº.programele în Bucureºti ºi în alte 11 formare sã fie cele mai apreciate de Fundaþia Tineri pentru Tineri judeþe d in þarã : Dâmbovi þa , cãtre beneficiarii noºtri iar activitãþile deruleazã programul de "Educaþie Maramureº, Iaºi, Vaslui, Botoºani, extra-ºcolare cele mai inovative. pentru viaþa de familie" în liceele din Ilfov, Tulcea, Mehedinþi, Teleorman, Acelaºi spirit ne dã puterea sã punem Teleorman din anul 1991. Programul

EDUCAŢIE PENTRU VIAŢA DE FAMILIE

NUMÃRUL 2 Pagina 8

a b o r d e a z ã t e m e l e g a t e d e formatã din profesori ºi educatori Global de luptã împotriva HIV/SIDA, autocunoaºtere ºi comunicare, valori peer pentru ca programul sã aibã Tuberculozã ºi Malarie”. În cadrul ºi decizii, contracepþie, infecþii cu eficienþã, impact ºi stabilitate. acestor proiecte au fost instruiþi în t r a n s m i t e r e s e x u a l ã ( T T S ) , C a b i n e t u l d e A s i s t e n þ ã acest an ºcolar profesori ºi elevi din HIV/SIDA, sarcinã, droguri ºi este Psihopedagogicã din cadrul Grupului liceele oraºelor Roºiorii de Vede ºi adresat adolescenþilor, cu precãdere Scolar Agricol, Roºiorii de Vede s-a Z i m n i c e a , d o b â n d i n d a s t f e l celor de clasa a X-a. Manualul ºi implicat activ în derularea proiectelor informaþiile ºi abilitãþile necesare programul de "Educaþie pentru viaþa ºi activitãþilor extraºcolare ale transmiterii acestor cunoºtinþe de familie" sunt avizate de Ministerul fundaþiei încã din anul 2005. elevilor, în cadrul orelor de dirigenþie, Educaþiei ºi Cercetãrii ºi de În anul ºcolar 2007-2008, î n s c o p u l f o r m ã r i i u n o r Ministerul Sãnãtãþii. Metodele fundaþia a derulat la nivelul judeþului comportamente responsabile în folosite în acest tip de educaþie sunt Teleorman doua proiecte, „ Educaþei rândul tinerilor.interactive, tinerii fiind implicaþi atât pentru viaþa de familie” ºi „ în realizarea orelor, cât ºi în stabilirea Modificarea comportamentului prin subiectelor ce vor fi discutate în comunicare”, finanþate de Fondul Profesor sociolog:fiecare liceu a fost stabilitã o echipã ONU pentru Populaþie ºi Fondul Mihaela Grecu

încerci sã te faci lãutar. Trebuie cumva sã ne Oricum, s-ar putea sã ai mult adaptãm, sã ne adecvãm la mai multe avantaje decât un mediu... prin urmare, sã ne profesor ºi, la urma urmei, ce folosim de aceste mijloace de conteazã cã eºti uºor analfabet, informare ºi comunicare agramat.(TIC), de aceste unelte...

Profesorul trebuie sã fie i n s t r u m e n t e c a r e s u n t deasupra omului, altfel nu este cunoscute de o mare parte din

vorbesc de Bacovia, ªtefan Agopian profesor, nu este învãþãtor. Însã acum, copiii cu care ne întâlnim, sunt relativ sau Camil Petrescu ºi tu joci ºarpele se pare cã nimeni nu are nevoie de bine ºtiute ºi folosite frecvent... însa pe telefon, descarci piese de pe wap învãþãtor, prin urmare nici învãþãtorul nu ºi pentru a învãþa diverse lucruri sau net, asculþi guþã la cãºti în timp ce- însuºi nu prea mai vrea sã-ºi vadã care le-ar putea fi de folos. Oricum, þi vorbesc entuziast, inteligent, învãþãceii, pentru cã aceºtia nu-l cautã rãmâne de vãzut ce se poate face cu interesant, expresiv, elocvent, cald, niciodatã, nu-l întreabã nimic, n-au ele.înflãcãrat, atunci nu-mi rãmâne decât nevoie de nimic de la el, întrucât ei Faptul cã profesorii trebuie sã se sã te uit, sã nu mã mai interesezi, în ºtiu totul.adecveze ºi la acest limbaj al copiilor plus, dacã faci asta mereu, atunci s-ar Însã adevãrul e unul singur: care stau ore întregi pe mess putea sã nu mai vreau sã te vãd, pentru elevii nu ºtiu aproape nimic despre constituie o provocare. Deºi nu e chiar cã nici tu nu vrei sã mã vezi. nimic, altfel s-ar vedea.simplu.

Sã mã rog de tine? Sunt cumva Problema este atunci când Aº putea sã scriu cine ºtie ce, vreo slugã ºi tu eºti regele? Ai putea profesorul este de excepþie, dar elevii însã nu asta e ideea.prea bine sã faci ceea ce te nu prea stãm grozav nu sunt elevi, ci niºte oameni suspecþi, Ideea e cã intereseazã, dar în afara ºcolii. Ce cu ºcoala asta a noastrã. lipsiþi de respect, lipsiþi de un oarecare metode sã folosesc când tu nu eºti în simþ al propriei valori.În primul rând, pentru cã destui stare sã mã asculþi 10 secunde, deºi eu Gândurile de mai sus, deºi par elevi se cred staruri, artiºti ai te pot asculta o orã întreagã, cu toate violente, nu sunt. Ele se adreseazã poporului, ei fiind deocamdatã elevi. cã nu îmi spui absolut nimic, ci doar unora. Atât. Cam puþin pentru atâtea expectorezi un fel de limbaj tribal, Pentru a arãta cã existã ºi altfel impresii.monosilabic, agramat? de elevi am realizat un site În al doilea rând, pentru cã existã

În plus, s-ar putea sã conteze de (http://consiliere_online.profesor.iîn învãþãmânt tot felul de închipuiþi fapt ce fac ºi sunt elevii, ce fac ºi sunt nfo) unde puteþi gãsi texte, desene, care au impresia cã ºtiu enorm ºi cã nu pãrinþii lor. Dacã ai televizorul filmuleþe create de elevi. Iatã aici mai au nimic de învãþat...deschis pe taraf toatã ziua, probabil cã Din punctul meu de vedere câteva titluri: ”Dialog între oaia ai cultura tarafului ºi ar fi bine sã (text) (©lucrurile sun Mieiþa ºi capra Suzi” t foarte simple: dacã îþi

Chat(pãlãvrãgealã)

Chat(pãlãvrãgealã)


Georgi&Hermina, ªcoala Nr. 4 Turnu Videle) ºi altele. ªi sã nu credeþi cã trotter. l Consilierul nu este psihiatru. Mãgurele), ”Dialog între om ºi aceste creaþii sunt cumva idilice, l Uitasem, consilierul nu este extraterestru” (text) (© Adela- naive sau cu nuanþe de ”Primãvara a

paznic. Lavinia & Alina, cls. a VI-a A, ªcoala sosit”, ”Vacanþa de varã”, ”Muguri, l”Mesajul C o n s i l i e r u l n u e s t e Nr. 4 Turnu Mãgurele), rãmurele, floricele pe câmpii”. Nu,

meu antidrog” © reprezentantul de seamã al (filmuleþ) ( Vlad nicidecum. Videle), muncii voluntare în folosul Niþã, cls. a V-a ªcoala Nr. 1 A, ºi sã nu uit:

l Consilierul nu este gardian. ”Iepuraºul lui Razvan” comunitãþii. (desen) l Profesor consilier Consilierul nu este poliþist. (Rãzvan, cls. I, ªcoala Nr. 1 Videle), l Valentin Nicolae, ”Din inima mea” Consilierul nu este secretar. (text) (Diana

ªcoala Nr. 1 VideleTudorica, cls. a IV-a ªcoala nr. 1 l Consilierul nu este globe-

La vârsta adolescenþei se - formarea abilitãþilor de activitãþile ºcolare.manifestã contradicþii puternice între rezolvare a problemelor ºi de luare a Toate acestea îºi gasesc soluþiile aspiraþii ºi posibilitãþi, aºteptare ºi deciziilor în cadrul unor ºedinþe de consiliere cãutare, realitate ºi ficþiune. În faþa -sprijinirea în formularea de individualã sau de grup ori în cadrul tuturor, adolescenþii au reacþii ce, de scopuri specifice ºi mãsurabile care activitãþilor demonstrative de la clasã, cele mai multe ori, le încadrãm în ceea pot fi observate din punct de vedere desfãºurate împreunã cu diriginþii.c e s e n u m e º t e i n a d a p t a r e . comportamental. Pentru a depãºi cu uºurinþã Adolescenþa este vârsta „marilor La începutul fiecãrui an obstacolele specifice vârstei ºi a speranþe”: începe consumul de ºcolar am încercat sã familiarizãm rezolva dilemele care îi înconjoarã droguri ºi de alcool, se manifestã acte pãrinþii ºi elevii cu activitatea sunt utile proiectele educaþionale ce de huliganism, vagabondaj, fuga de cabinetului ºi a consilierului pentru a includ programe precum: cele de acasã, de cele mai multe ori acestea stimula comunicarea ºi oferirea prevenire a violenþei ºcolare, a putând fi prevenite ºi înlãturate în informaþiilor celor care au traficului de fiinþe umane, a prezenþa unor influenþe educative nevoie. abandonului ºcolar, de consiliere ºi pozitive, valorizate social. Au fost realizate activitãþi de informare a carierei.

Astfel, în cadrul Liceului autocunoaºtere ,,Oglinda mea'', având Au fost fãcute studii referitoare Teoretic Zimnicea funcþioneazã la bazã analiza SWOT, identificarea la relaþiile profesor- elevi, unde au fost C a b i n e t u l d e C o n s i l i e r e stilurilor de învãþare ºi informarea aplicate chestionare atât în rândul Psihopedagogicã începând cu anul despre inteligenþele multiple, ca profesorilor cât ºi al elevilor; ºcolar 1997- 1998, venit în sprijinul fiecare elev sã valorifice la maxim referitoare la emigrarea pãrinþilor, elevilor, pãrinþilor, cadrelor didactice, potenþialul ºi resursele personale prin fiind aplicate chestionare elevilor, având ca scop: gãsirea soluþiilor alternative. pãrinþilor dar ºi profesorilor. În cadrul

- sprijinirea persoanei consiliate Autocunoaºterea ºi modalitãþi de Cercului consilierilor educativi, la în dezvoltarea propriei individualitãþi- rezolvare a problemelor sunt unele din nivel judeþean a fost prezentat studiul conº t ine t izarea ca l i tã þ i lo r, a cele mai solicitate teme din cadrul facut cu privire la Violenþa în ºcoalã''.defec te lor, a t rãsã tur i lor de ºedinþelor de consiliere individualã, Important este sã acordãm o personalitate atât în rândul elevilor cât ºi al copiilor. atenþie deosebitã tineretului, deoarece

- asistarea în procesul de Sunt preocupaþi de gestionarea adolescenþa este o vârstã criticã, o autocunoaºtere, sprijin în procesul de timpului liber, de întãrirea imaginii de punte de legãturã între copilãrie ºi cãutare- formare a identitãþii sine, de rezolvarea problemelor maturitate. Prin cunoaºterea de cãtre

- dezvoltarea unei imagini de specifice societãþii actuale: mass- t ineri a personali tãþ i i lor, a sine pozitive ºi autoacceptare, media , emigrarea pãr in þ i lo r, responsabilitãþilor ºi obligaþiilor faþã creºterea încrederii în propriile consumul de substanþe ce creazã de societate se poate contribui la capacitãþi, creºterea respectului de dependenþã etc., dar existã ºi conturarea omului matur de mâine.sine probleme cu care se confruntã ºcoala:

- dezvoltarea abilitãþilor sociale, lipsa de comunicare, agresivitate, de interacþiune cu ceilalþi necooperare, dezinteres faþã de

Consilierea psihologicã la perioada adolescenteiprofesor consilier Râcu Camelia

MOTTO: „Din nefericire ne rãmane un interval prea mic

intre timpul in care suntem prea tineri si acela

in care suntem prea bãtrani”

Montesquieu

NUMÃRUL 2 Pagina 10

Interacþiunea profesor-elev la posibilitãþi ale profesorului, prin elevului de-a studia, pentru a ora actualã e unul din factorii de care acesta din urmã este în stare atinge un anumit nivel, scop, etc.bazã ce determinã direcþia de sã rãspundã la majoritatea În condiþiile de lucru ( mai ales activitate pe care ºi-o va alege absolutã a întrebãrilor ,,de ce" în actuale) în ºcoalã, liceu, colegiu, elevul, care la rândul ei e aºa mod, ca sã fie nu numai profesorul, în succesul sau determinatã de mai multe criterii, înþeles, dar ºi acceptat de elev. insuccesul sãu, depinde de dintre care pot fi evidenþiate: Aceasta nicidecum nu înseamnã o prezenþa sau lipsa tactului

,,conformare" a profesorului la o pedagogic. Practic nu existã • 1. Personalitatea profesorului;situaþie de moment, ci abilitatea situaþii în care profesorul, la locul

• 2. Personalitatea elevului;profesorului de a direcþiona sãu de lucru, n-ar avea nevoie de

• 3. Situaþiile pedagogice ce se interesele elevi lor conform tact pedagogic. Spre exemplu:creeazã în rezultatul activitãþii în vocaþiilor lor, ai ajuta sã se

• 1. Sensibilitatea sporitã a comun profesor elev. orienteze corect în lumea internã a elevilor ( din motive de sãnãtate, Tactul pedagogic este una din posibilitãþilor lor.) condiþii familiare, etc.). Aceastã

calitãþile esenþiale ale profesorului, • 4. Inteligenþa profesorului situaþie presupune o înþelegere din

calitate care afecteazã ºi celelalte (presupune o înþelegere la nivel partea profesorului a stãrii însuºiri personale ale profesorului intelectual, a situaþiei de moment, sufleteºti a elevului la moment, ºi determinã substanþial tipul rãbdare ºi consecvenþã, îndreptate plus posibilitatea acestuia din relaþiei ce se va forma între spre atingerea scopului suprem; - urmã de-a lua unica decizie profesor ºi elev. (Elevul nu educarea unui individ dotat cu corectã în situaþia concretã creatã, doreºte sã vadã în profesor un intelect, capabil sã înþeleagã ºi sã care prevede, în primul rând, ,,etalon" strict determinat de conºtientizeze necesitatea unei neafectarea sufleteascã a elevului. anumite reguli, elevul vrea sã activitãþi utile).

• 2. Unii elevi sunt naturi gãseascã deseori în profesor acel • 5 . N i ve lu l cunoaº te r i i " î n c h i s e î n s i n e " , t i m i z i , punct de reper pe care nu-l poate individuale de cãtre profesor a dependenþi, lipsiþi de curaj. gãsi în familie, la prieteni, rude, etc. elevilor.De aceea, profesorul e obligat sã • 3 . E l e v i i m a n i f e s t ã

fie totdeauna disponibil sã agresivitate, impulsivitate în Calitatea de ,,conducãtor rãspundã la chemarea elevului, decizii.

formator organizator'' - în indiferent de situaþia sufleteascã • 4. Elevii manifestã complexe realitate presupune o gamã mult proprie) de inferioritate, "trãiesc în lumea mai diversã de aptitudini ºi

• 1. Profesorul manifestã lor". posibilitãþi de aplicare în mediul interes faþã de elev, îl acceptã ca • 5. Elevii þin prea mult la elevilor, având ca scop depunerea personalitate. (Prin comportament pãrerea lor proprie, nu acceptã tuturor eforturilor posibile spre adecvat, profesorul demonstreazã cazul in care ar fi incorecþi, sunt ajutorarea elevilor de a-ºi "gãsi" elevului cã acesta din urmã nu este prea ambiþioºi ºi mândri. În acest locu l în co lec t iv, care ar pur ºi simplu ,,un obiect" de studiu, c a z e a c c e p t a b i l ã n u m a i corespunde sau ar fi cât mai sau de experimentare, ci un egal demonstraþia cã ºi profesorul ,,a aproape de adevãr, astfel creându-în determinarea punctelor comune trecut cândva prin aºa ceva". se un colectiv bine ajustat atât pe de reper, în care profesorul este Impunerea cu forþa a ,,altei" viziuni orizontalã, cât ºi pe verticalã.cointeresat nu mai puþin ca elevul) poate fi acceptatã de elev numai la

Dacã profesorul reuºeºte • 2. Condui ta soc ia lã a prima vedere, în realitate însã, va

aceste lucruri, atunci are loc profesorului permite elevului sã rãmâne pe propriile poziþii.

formarea unor relaþii sãnãtoase vadã în el un model demn de urmat 6. La orientarea corectã a elev-elev, care nu sunt cu nimic (specific cã prezintã valoare doar profesorului în situaþiile concrete, mai puþin importante ca relaþiile situaþia când elevul vede în elevii îl acceptã destul de repede, profesor-elev.profesor nu atât un ,,model" de astfel creându-se condiþii pentru

Prezenþa acestor calitãþi la existenþã materialã, cât un model lucru creator efectiv, cât si o bazã profesor permite formarea unui intelectual). temeinicã pentru formarea unei climat psihologic sãnãtos, ceea ce

personalitãþi, care la rândul ei, va • 3 . P r o f e s i o n a l i s m u l creeazã condiþii optime pentru un ºti sã asculte, va ºti sã înþeleagã.pro fesoru lu i (p resupune o lucru productiv, adicã dorinþa

tota l i tate de cunoºt inþe º i

Unele aspecte ale relaţiei p r o f e s o r - e l e v

Profesor consilier Râcu Camelia


Autismul este o tulburare a catre parinti. Are o expresie a fetei independenti si se apropie de creierului care interfera adesea cu a p r o a p e i m o b i l a s i n u normalitate.abilitatea de a comunica si de a reactioneaza aproape deloc la Pe V. l-am cunoscut in luna relationa cu cei din jur. Semnele ceea ce-l inconjoara. Prefera octombrie 2007. A fost depistat la autismului se dezvolta aproape anumite pozitii ale corpului si varsta de 2 ani si jumatate cu intotdeauna inaintea implinirii repeata mecanic anumite miscari. diagnosticul Tulburari din Spectrul varstei de 3 ani. Mai marisor, la varsta primelor Autismului. Acum dupa numai 2

Acesti copii sunt captivi intr-o gangureli, acestea intarzie. Nici ani de terapie putem spune ca lume a tacerii, intr-o lume lipsita de cuvintele nu se grabesc sa apara este aproape un copil normal. zambete sau de bucuriile normale in gurita lui. Multi parinti ignora Daca la inceput, nu putea vorbi, ale copilariei. Au uneori ochii atat acest aspect punandu-l pe seama nu avea deprinderile formate si nu de expresivi incat ai impresia ca unei simple intarzieri in vorbire se integra in grup , acum putem traiesc intr-o lume a lor, refuzand sau cel mult il suspecteaza de spune ca acest copil are un mare

bagaj de cunostinte (mult peste un copil normal de varsta lui), vorbeste foarte mult, memoreaza foarte repede poezii si cantecele, spune mici povestiri, s-a integrat foarte bine socio-afectiv, merge la o gradinita cu program prelungit , are prieteni si si-a modificat foarte mult comportamentul.

Este un caz reusit prin multa munca, rabdare si intelegere din partea p a r i n t i l o r s i c u a j u t o r u l necondi t ionat a l terapeutilor.

sa o accepte pe a noastra, pentru Mamele cu copii ce sufera de probleme cu auzul si vorbirea. ca nu este suficient de buna autism sunt supuse unor nivele Tratamentul Autismului nu pentru ei. Incerci sa le vorbesti dar mari de stress fata de alte mame, este unul medicamentos. Singura nu te inteleg. Adesea continua sa si totusi, se pare ca acestea au o terapie aplicata si care da faca ceea ce faceau, dand putere remarcabila de a coopera rezultate foarte bune daca este impresia ca nu aud. Nu vorbesc, cu copilul lor si cu boala.sustinuta si timpuriu depistata, desi simti ca ar avea atat de multe Aceste mame au ce sa ne este asa numita Applied Behavior de spus. Acesti copii au fost invete pe noi toti despre ce Analysis Analiza aplicata a descrisi sugestiv, ca fiind intr-un inseamna a fi un parinte bun si de comportamentului . Aceasta labirint cu peretii de sticla si in a avea o relatie stansa cu consta in insusirea treptata, imposibilitatea de a comunica cu copilultau, dincolo de provocari mecanica si rigida la inceput, a ceea ce este dincolo de acestia. Si serioase. anum i to r compor tamen te , atunci nu pot decat sa loveasca gesture, activitati si inlaturarea acesti pereti in speranta de a fi Profesor logoped celor specifice bolii. Rezultatele auziti si intelesi. Negut Dorinanu vor intarzia prea mult, desi abia

Copilul autist, nu zambeste, Cabinet Interscolar in 2-3 ani de munca asidua se nu rade. Nu se uita in ochii Logopedic, Rosiorii de Vedepoate spune ca acestia pot deveni celuilalt. Nu intinde manutele

COPILUL CU AUTISMCOPILUL CU AUTISM


Un copil diagnosticat cu - nu supor ta anumi te p o z i t i v a p e n t r u a t r a t a autism are deficiente in trei arii de zgomote, sunete sau muzica si c o m p o r t a m e n t e l e f o a r t e dezvoltare: interactiune sociala, vorbeste despre el la persoana a p r o b l e m a t i c e ( d e e x e m p l u comunicare, interese restranse si treia; autoagresivitatea). De asemenea comportamente repetitive. Cu toate acestea, elementele se urmareste o planificare atenta

Un copil este diagnosticat cu de autism pot aparea atat pe si suportiva pentru a-l face pe copil elemente de autism atunci cand fondul unui intelect normal, cat si adaptabil sau pentru a face nu sunt intrunite toate criteriile de in contextul unuia de limita, sau in posibila integrarea la gradinita sau diagnostic pentru tulburarea cazul unui usor retard psihic. scoala (de exemplu sa tina cont de numita ,,autism” sau tulburare ,,de Programul de interventie este orar, sa accepte activitatile din spectru autist”, ci cand apar doar individual izat luandu-se in mediul respectiv- sa deseneze, sa u n u l s a u c a t e v a d i n t r e considerare pentru fiecare copil picteze, etc sa ridice mana cand componentele specifice acestei nivelul de dezvoltare, punctele doreste atentia profesorului).tulburari: forte si nevoile lui, ceea ce ii place In felul acesta se urmareste

- manifesta,aproape tot si ce nu (de exemplu: scopuri dezvoltarea limbajului, atentiei si timpul, tendinta de a evita privirea specifice, lucruri care il motiveaza, interactiunii sociale, fiind indicat celorlalti (discontact), manifesta in plus metodele de invatare ca un asemenea copil sa inceapa un ton sau inflexiune a vocii trebuie sa se bazeze pe ceea ce cu o ora petrecuta intr-o unitate de nepotrivite, dand impresia ca nu este adecvat fiecarui copil). invatamant, urmand ca timpul asculta, nu aude, nu e interesat de S e f o l o s e s c m e t o d e petrecut in acest mediu sa se alte persoane; s i s t e m a t i c e d e i n v a t a r e extinda.

- nu pare interesat de jocul comportamentala pentru a se Ceea ce trebuie subliniat este cu alti copii si prefera sa se joace forma abilitati (incluzandu-se, principiul conform caruia copiii singur; cand este necesar, programe care sunt plasati intr-un mediu cat

- nu pronunta nici un cuvant structurate ce utilizeaza tehnici de mai natural, cat mai putin restrictiv pana la varsta de 2 ani, nici o ABA cum ar fi intarirea pozitiva, n u v o r o b t i n e r e z u l t a t e propozitie simpla pana la varsta analiza sarcinilor, modelarea si semnificative.de 3 ani (de ex:,,vreau apa”); daca prompting-ul). Se recomanda ca interventia vorbeste totusi utilizeaza fraze cu Interventia comportamentala terapeutica sa fie aplicata intr-un o structura gramaticala gresita ; include o focalizare deosebita pe mediu educational cu reguli stricte

- copilul repeta cuvinte deficitele si diferentele de si in care se evita, cat mai mult, auzite imediat sau mai tarziu, in comunicare sociala care sunt subiectivitatea, in respectarea context inadecvat , fara a ca rac te r i s t i ce au t i smu lu i , p r i n c i p i i l o r comunica efectiv ceva (ecolalie urmarindu-se dezvoltarea atentiei comportamentale;acest lucru fiind imediata sau intarziata); are distributive, interactiunea sociala valabil pana cand copilul invata tendinta de a vorbi încontinuu si comunicarea intentionata abilitati speciale de relationare in (genul monolog), cu impedimente folosindu-se de o varietate de medii familiale.in a initia, a intretine sau a termina moda l i ta t i de comun icare Desi sindromul autist de un dialog; e x p r e s i v a ( d e e x e m p l u : obicei debuteaza inaintea varstei

- vrea sa faca anumite schimbarea de imagini, desene, de 3 ani si este cea mai cunoscuta activitati in exact aceeasi ordine, c u v i n t e , g e s t u r i , e t c ) s i tulburare de dezvoltare, studii are reactii negative la schimbarea incurajandu-se o varietate de recente au aratat ca autismul este ordinii obiectelor familiare din jur; functii de comunicare pentru a fi tratabil.

- manifesta interes chiar dezvoltate (de exemplu: a cere, a a tasament pent ru ob iec te initia, a protesta, a comenta, etc) Profesor logopedneobisnuite (cheile de la masina, In terapia cu acesti copiii se Ghibirdic Corinacapacul de la o sticla de parfum, foloseste o viziune etica, o Cabinet logopedic Videleetc); abordare bazata pe intarirea

o t

C pilul cu elemen e

a

de utism


Semne pentru o bunã · dezvoltã o gamã de emoþii sãnãtate emoþionalã în acord în comunicarea cu ceilalþi ºi

cu capacitãþile diferitelor începe sã iniþieze comunicareavârste: · z â m b e º t e º i s e

recunoaºte în oglindã sau Pânã la 3 luni: fotografie

· bebelul învaþã sã · exprimã anxietate când recunoascã pe cel care este separat de cel care îl îl îngrjeste îngrijeþte

· adultul care le este · exprimã mânie faþã de familiar îl poate liniºti obiecte sau oameni· rãspunde pozitiv la · se joacã de unul singur

atingere · e x p r i m ã s e n t i m e n t e negative

Între 3 luni ºi 6 luni: · exprimã mândrie þi plãcere “Copiii sunt mesajele vii pe · este interesat de oameni când I se adduce complimente

care le trimitem unor vremuri · interacþioneazã mai bine · i m i t ã î n j o c u r i ce nu le vom vedea.” când este active sau când este comportamente adulte

atent · începe sã indice un sens al Ce lebru l “coe f i c ien t de · beneficiazã mai mult din propriei fiinþe prin afirmare, dar ºi

inteligenþã” , Q.I., mãsoarã interacþiuni scurte ºi frecvente, prin direcþionarea altoracapacitatea de a rezolva ºi învãþa decât lungi, dar rare · ajutã la aþezarea lucrurilorcifre, fapte, lucruri abstracte; · zâmbeþ te þ i expr imã “coeficientul de intel igenþã plãcere ca rãspuns la stimularea Între 2 ºi 3 ani:emoþionalã”, noþiune mai nouã în socialã · începe sã iniþieze jocuri în psihologie, mãsoarã abilitatea de parallel ºi alãturi de alþi copiia face faþã vieþii controlându-þi De la 6 la 9 luni: · câþtigã un anume control stãrile emoþionale ºi relaþionân · rãspunde spontan când emoþionalbine cu ceilalþi. Dincolo de ceea ce este chemat pe numele sãu · î º i a p ã r ã p r o p r i i l e este tendinþã înãscutã în psihicul · râde tare, cu zgomot posesiunicopilului. aceastã abilitate trebuie · îþi acoperã fatã cu o mânã · exprimã comportamente þi formatã încã de la vârste foarte când aprop iem un ob iec t sentimente agresivemici. necunoascut · exprimã stãri de dispoziþie

Q.E. sau “coeficientul de · exprimã mai multe emoþii, constante ºi schimbãri de inteligenþã emoþionalã” al copilului clar diferenþiate dispoziþiedepinde de cât de bine îºi înþelege · distinge pe cei familiari de · începe sã prezinte diferite propriile sentimente ºi stãrile strãini temeriemoþionale ale celorlalþi oameni, · rãspunde la limbaj þi · verbalizeazã tot mai des de felul cum face faþã unor emoþii gesture sentimenteleprecum mania, teama, bucuria ºi · când pierde o jucãrie · prezintã empatie faþa de felul cum rezolvã problemele exprimã neplãcere alþiiinterpersonale. · part icipã la activitãþ i

Copiii nu îþi formeazã de la sine Pe la 12 luni: simple de grupaceste abilitãþi. Dezvoltarea ºi · copiazã acþiunile simple · îºi ºtie identitatea de gentransformarea într-o capacitate de ale altorasuccess se poate realize prin · scoate mâinile þi picioarele De la 3 la 4 ani:modelarea de cãtre pãrinte odatã când este îmbrãcat · interacþioneazã mult þi cu alte deprinderi sociale cruciale · þine ceaºca cu douã mâini mimeazã activitãþi de adultpentru a fi fericit þi a avea success þi bea ajutat · împarte jucãriile cu alþii, în viaþã. ºtie când îi vine rândul

Pânã la 2 ani: · începe sã se joace “de-a

INTELIGENTA EMOTIONALAINTELIGENTA EMOTIONALA

profesor consilier Potîng Alina


teatru”, punând în joc o þcenã mai aproape de realitate pentru cã · dezvoltã prietenii stabileîntreagã este aten t la aspecte spaþio- · dezvoltã conþtientizarea

temporale emoþiilor ºi sentimentelor altoraDupã 4 spre 5 ani: · e x p r i m ã o a n u m i t ã · e s t e i n t e r e s a t d e · î n c e p e s ã d e z v o l t e înþelegere a raþionamentului explorarea diferenþelor sexuale

interacþiuni sociale cu alþii m o r a l ( r e c u n o a º t e · jocul “de-a teatrul” este comportamente bune ºi rele)

În anul ºcolar 2008-2009 Toate activitãþi le chard. Acestea se discutã ac t i v i ta tea cab ine tu lu i de desfãºurate n-au fãcut pentru a fi conºtientizate consiliere a cuprins mai multe altceva decât sã le note le def in i tor i i a le etape: în tã reascã e lev i l o r c o m u n i c ã r i i . S e f a c

1. Preluarea bazei materiale, încrederea în propriile precizãri teoretice.reamena jarea cab ine tu lu i , p o s i b i l i t ã þ i , s ã - i asigurarea ºi îmbunãtãþirea ambiþioneze sã meargã “UªA”continuã a materialelor necesare mai departe, indiferent Obiective: Reprezintã desfãºurãrii optime a activitãþii la de problemele cu care se un exerc i þ iu în care cabinet; confruntã ºi sã-ºi clarifice subiectul se aflã în faþa

2. Derularea unui program opþ iuni le ºcolare ºi u n e i u º i i m a g i n a r e de popularizare în rândul elevilor profesionale. întredeschise.ºi a cadrelor didactice a ceea ce E x e m p l e d e A r e c a s c o p înseamnã „consiliere ºcolarã” ºi activitãþi: conºtientizarea strategiilor c a b i n e t d e a s i s t e n þ ã · “ C e e s t e pe care fiecare le foloseºte psihopedagogicã; comunicarea?” în anumite situaþii de viaþã

La sol ic i tarea cadrelor Obiective: c o n f u z e , l i m i t a t i v e , didactice am participat la o serie - realizarea unei liste frustrante sau, dimpotrivã, de activitãþi prin intermediul cãrora posibile sugerate de conº t ien t i za rea unor am reuºit sã cunosc nivelul c o n c e p t u l d e strategii active, directe ºi elevilor, depistând în acelaºi comunicare, independente.timp“cazurile problemã”: elevi cu - e x e r s a r e a Prin aceastã tehnicã tulburãri comportamentale, elevi brainstorming-ului ca metodã este posibilã conºtientizarea cu dificultãþi de exprimare, elevi cu activ-participativã, propriilor strategii rezolutive dificultãþi de învãþare...etc.; Concepte cheie: concomitent cu deschiderea

3. Realizarea unor acþiuni în - creativitate imaginii de sine în situaþii ce cadrul orelor de dirigenþie, prin - deschidere implicã decizie, primind din partea care am discutat cu elevii ºi - originalitate grupului sprijin efectiv.profesorii despre problemele de - libertatea exprimãrii Concepte cheie:comunicare întâlnite între elevi- - imaginaþie - încredere în sineprofesori, elevi-elevi, profesori- Materiale necesare: markere, - oportunitateelevi; flip chard - iniþiativã

4. Acordarea de asistenþã Durata: 10 minute - independenþã / dependenþãpsihopedagogicã elevilor. Acest S c e n a r i u l a c t i v i t ã þ i i : - anxietatel u c r u r e a l i z â n d u - s e p r i n P r o f e s o r u l p r o p u n e - strategii rezolutiveconsilierea individualã ºi de grup afirmaþia:”Când aud cuvântul Materiale necesare: flip cu accent pe: autocunoaºtere, comunicare, chard, foi de hârtie pentru dificultãþi de adaptare la cerinþele mã gândesc la...” copiator, model-imagine de uºã ºcolii, diminuarea stãrilor de Timp de 5 minute, participanþii întredeschisã desenatã pe o foaie disconfort psihic...etc.; vor spune toate cuvintele care le de flip chard.

5. Acordarea de asistenþã trec prin minte, ºtiind cã nu vor fi Durata: 40 minutepsihopedagogicã pãrinþilor ºi criticaþi, fãrã teama de a greºi. Scenariul activitãþii: Fiecare cadrelor didactice. Toate ideile se vor nota pe flip membru al grupului va primi un

”UªA CABINETULUI DE CONSILIERE ESTE MEREU DESCHISÃ!”


desen cu o uºã întredeschisã. 3. „Ce vã vine sã faceþi?” descoperã propriile oportunitãþi, Profesorul o poate expune pe flip 4. „Spuneþi ºi acþionaþi ca ºi strategii de rezolvare a unei chard ºi pentru întregul grup. cum v-aþi afla în faþa uºii!” situaþii, modalitatea de a se Participanþii se proiecteazã în Pe rând, fiecare îºi va exprima pe sine, descoperind mod imaginar în faþa acestei uºi conºtientiza propria strategie r esu rse º i deven ind ma i care va însemna ceva pentru rezolutivã împreunã cu descrierea încrezãtori în sine.fiecare. emoþiilor, imaginii de sine,

1. „Vã aflaþi în faþa unei uºi încrederii în sine / blocajelor / Profesor consilier î n t r e d e s c h i s e . C e p o a t e ini þ iat ivelor, dependenþei / Viºan Valeriareprezenta ea? Cum vã simþiþi în independenþei, anxietãþii, atitudinii Cabinetul de Asistenþã faþa uºii?” generate de situaþie. Psihopedagogicã

2. „Ce credeþi cã se aflã Prin aceastã provocare în Liceul Teoretic”Constantin dincolo de uºã? Vizualizaþi!” imaginar, membri i grupului Noica”- Alexandria

Factorii de care depinde - ce are de selectat in criza de timp.

starea noastra de spirit in - ce are de eliminat. - Noteazã ideile principale

timpul examenului: - Important este sã precum si detaliile importante

intelegi ce iti cere fiecare pe ciornaã, asa cum iti vin in

1. Relatiile cu alti intrebare si nu sã verifici ce stii minte.

candidati inainte de inceperea tu despre acea intrebare.

probei: - Ocupã-te de reformularea F PASUL 4

F Evitã sã discuti despre enuntului, cautã sã descoperi ce - Cand incepi sã scrii efectiv

examen cu ceilalti candidati. idei, pe care le-ai intalnit in raspunsul pe curat, alege

F Ev itã sã “trag i cu manual, se ascund sub chipul intrebarea cea mai bunã.

urechea” la discutiile altora. formulãrii alese de examinatori. Concentreazã-te asupra ei dar

F Gandeste-te la ceva Obiectivele sunt clar precizate fii pregãtit sã notezi pe ciornã

precis, concentreazã-te in enunt. orice idee care-ti poate veni, pe

asupra unei singure intrebãri - Fii foarte atent la ele si neasteptate, din subconstient,

si fã-i acesteia, in minte, un respectã-le intru totul! pentru a o folosi la locul si

plan schematic. momentul potrivit.

F PASUL 2 - Dacã se intamplã sã

2 . C om p o r t am e n t u l - Planificã timpul pentru constati cã risti sã depãsesti

eficient in sala de examen: fiecare subiect, in functie de durata de timp afectatã

• PASUL 1 punctajul acordat. subiectului la care lucrezi, este

- Citeste in intregime si cu La punctaj egal timp egal. preferabil sã inchei fraza si sã

mare atentie toate subiectele. - Noteazã orele la care te treci la alt subiect (este mai bine

- Impune-ti sã intelegi cu astepti sa termini fiecare sã obtii un punctaj bun la un

adevãrat ce ti se cere la aceasta subiect. subiect si sã punctezi cat mai

probã (sã nu te repezi la primul • mult posibil si la celalãlt). F PASUL 3subiect).- Pregateste raãspunsurile - 5 minute familiarizeazã- 3. Comportamentul intre

la fiecare intrebare, alcatuind o te cu problematica examenului doua probe successive:schemã sumara.O schemã bunã de azi. F Evitã sã discuti cu ceilalti pe care o ai langã tine te va - Ajuta mintea sã afle: candidati despre examenul dat scoate cu bine din labirintul - ce are de fãcut deja. Nu are rost sã te expui la cunostintelor care te asalteaza - ce nu are de fãcut perturbãri inutile.

ZIUA CONCURSULUI


F Incearcã sã “stergi” orice s-ar fi intamplat nimic. Examenul invatã. Eventual se revãd

preocupare pentru examenul incepe abia maine! s c h e m e l e , n o t i t e l e s a u

i n c h e i a t . M e n a j e a z ã - t i F R e l a x e a z ã - t e s i subiectele care ti-au ridicat

r e s u r s e l e p e n t r u p r o b a odihneste-te. probleme.

urmãtoare. F In ajunul celeilalte probe

F Comportã-te ca si cum nu se revad cele invãtate, nu se

PIRAMIDA

ÎNVÃÞÃRII ACTIVE

Învatam si reactualizam:

20% din ceea ce citim

30% din ceea ce auzim

40% din ceea ce vedem

50% din ceea ce spunem

60% din ceea ce facem

90%din ceea ce vedem, auzim, spunem si punem in practica


de victorie mai presus de teama de • Înseamnã:eºec.

•

Ø Sã te preocupi de lucrurile care ØSã te obiºnuieºti sã te imaginezi depind de tine. la capãtul unui efort încununat de Sã ignori aspectele pe care nu le poþi succes, sã “te vezi” pe lista celor influenþa.admiºi.

Ø Sã-þi stabileºti scopuri realiste, ØS ã f i i p r e o c u p a t d e la nivelul pregãtirii tale.îmbunãtãþirea modului tãu de a fi. Sã þii cont de performanþele tale Prin practicarea gandirii pozitive reale.vei dobândi anumite trãsãturi de personalitate:Ø Sã stabileºti o ierarhie a

prob lemelor dupã c r i te r iu l • - tãrie de caracter;prioritãþii ºi sã le abordezi pe rând. • - putere de voinþã;

• - perseverenþã;Ø Sã fii preocupat de evenimentele

• - independenþa deciziei;care vor urma, cãutând sã-þi

• - încrederea în forþele proprii.îmbunãtãþeºti mereu procedeele de • Scrie în fiecare balon o dorinþã care lucru, activitatea.speri sã þi se îndeplineascã în viitor.

•ØSã te concentrezi asupra • - De cine depinde îndeplinirea fiecarei calitaþilor pe care le ai ºi nu asupra dorinþe în parte?limitelor tale.• - Ce vei face pentru ca dorinþele tale sã devinã realitate?ØSã porneºti “la luptã” cu dorinþa

Sã gândim pozitiv !

Succes !

ØSã stabilim obiective clare ºi ØSã concepem un program ØSã îmbinãm studiul cu

precise. de studiu eficient. perioade de relaxare ºi recreere.

ØSã f ixãm termene de ØSã ne însuºim ºi sã folosim ØS ã n e a s i g u r ã m o

atingere a obiectivelor. tehnici de memorare/fixare a alimentaþie corespunzatoare.

cunoºtinþelor. ØSã adoptãm o atitudine

ØSã stabilim un orar zilnic ce pozitivã faþã de examen.

va cuprinde ore de odihna ºi ØSã ne construim o imagine

somn. de sine optimã ºi realistã.

Ce trebuie sã facem pentru a ne asigura reuºita la examen ?

Profesor psiholog Violeta Tapai

Cabinetul de asistenta psihopedagogica Scoala “Mihai Viteazul” Alexandria


Înscrisã în categoria nevoilor de bazã ale fiinþei umane, comunicarea stã la baza relaþiilor interumane, dar în acelaºi timp a s i g u r ã º i c o n d i þ i o n e a z ã dezvol tarea armonioasã a psihicului ºi personalitãþii. Aºa cum în sufletul fiecãruia existã un gol sub forma lui Dumnezeu pe care doar Acesta îl poate umple, la fel putem sã considerãm, fãrã a greºi, cã existã un gol sub formã de comunicare. Realizatã prin mai multe forme, ea reprezintã cadrul în care se formeazã, se dezvoltã ºi se organizeazã încã din copilãrie structura ºi viaþa psihicã a fiecãrei persoane.

Pentru rândurile de faþã doresc sã mã opresc asupra

surprind în rânduri le care pãrinþi, nu este însã mediul cel mai comunicãr i i rea l iza te pr in urmeazã câteva dintre influenþele potrivit pentru dezvoltarea psihicã intermediul limbajului. Limbajul care pot avea efecte pozitive armonioasã a copilului. El este un poate fi considerat drept ax al asupra dezvoltãrii limbajului la mediu cu stimuli pe care copilul psihicului uman. El joacã rolul de copiii preºcolari ºi ºcolarii mici. însã îi primeºte pasiv, pentru cã, mediator în desfãºurarea tuturor

În primul rând, este nevoie sã aºa cum reiese din numeroase celorlalte mecanisme psihice. Cu se asigure dezvoltarea normalã a studii realizate de specialiºti în ajutorul sãu percepþia capãtã structurilor psihice, de la nivel neuropsihofiziologie, atitudinea sens; reprezentãr i le devin ce reb ra l , ca re de te rm inã mentalã în timpul vizionãrii este generalizãri când sunt evocate producerea º i în þe legerea una pasivã, asemãnãtoare celei sau formate cu ajutorul cuvintelor. limbajului. Atunci când copilul din timpul visãrii. Vizionarea TV nu Fãrã limbaj nu se poate vorbi benef ic iazã de un med iu presupune nici exersarea limbii, despre formarea noþiunilor, stimulativ optim, acestea se nici comunicarea cu adulþii judecãþilor, raþionamentelor. De dezvoltã armonios. Trebuie (d ia logul) º i n ic i vorbi rea aceea, este important sã ne subliniat faptul cã mediul optim interioarã, condiþii care sunt asigurãm cã, începând cu o vârstã pentru însuºirea ºi elaborarea necesare pentru dezvoltarea fragedã, copilul îºi însuºeºte în limbajului este interrelaþionarea ariilor prefrontale. Vizionarea mod adecvat atât articularea copilului cu adultul (familia, solicitã emisfera dreaptã, iar corectã, cât ºi înþelegerea educatorul) ºi cu alþi copii în rãspunsurile vor fi mai mult limbajului, devenind un bun diferite contexte: joc, activitãþi emoþionale, decât logice.emiþãtor, dar ºi receptor de recreative, participarea la viaþa În al doilea rând, este nevoie mesaje verbale. Voi încerca sã

socialã ºi familialã sã se ofere un model corect de etc. Se observã articulare a sunetelor ºi cuvintelor. însã, tot mai mult Acest aspect cade în primul rând o substituire a în sarcina familiei. În dialogul locului adultului în pãrinte copil mesajele trebuie sã relaþia cu copilul, fie clare, corecte ºi sã se elimine d e c ã t r e tendinþa de repetare a cuvintelor mijloacele mass pe care copilul iniþial le-a articulat m e d i a : T V º i greºit, poate uneori amuzant. computer. Acest În a l t re i lea rând, se substitut, foarte la recomandã folosirea câtorva îndemânã pentru metode de lucru care sã ce i ma i mu l þ i d e t e r m i n e a n t r e n a r e a

Profilaxia tulburărilor de limbaj şi comunicare


mecan ismelor ps ih ice a le Ea solicitã memoria, imaginaþia ºi de la clasele primare, având ca limbajului, cât ºi elaborarea exprimarea contextualã. Forma temã aportul pe care aceºtia îl pot acestuia. Voi prezenta câteva din de iniþiere ºi deprinderea de a aduce în prevenirea ºi terapia valenþele acestor metode utile atât povest i este repovest i rea, tulburãrilor uºoare ale limbajului. pãrinþilor, cât ºi cadrelor didactice: reconstituirea povestirii audiate Pe de altã parte, am organizat

Povestirea: este o metodã cu deprinderea copiilor de a ordona întâlniri cu pãrinþii copiilor cu prizã la copii, cu ajutorul ei aceºtia ideile într-un sens logic, de a-ºi tulburãri de limbaj, aflaþi în terapia pãtrund plãcut în lumea basmelor, adapta vorbirea la context ºi de a logoppedicã, prezentându-le a legendelor, fac cunoºtinþã cu da fluenþã vorbirii. noþ iuni elementare despre în tâmplãr i d in v ia þa unor Memorarea de poezii, roluri. f o r m a r e a º i d e z v o l t a r e a personaje, vin în contact cu opere Copilul vine în contact cu limbajului. La acestea s-a adãugat literare. Prin intermediul povestirii exprimarea artisticã, se asigurã specificul terapiei logopedice, sunt înfãþiºate fapte, evenimente, fluenþã vorbirii. cunoscutã de altfel pãrinþilor care peisaje geografice, descoperiri, Conversaþia: dialogul pãrinte vin la cabinet împreunã cu copiii, oameni de seamã etc. O povestire copil are scopul de a obþine d e o a r e c e a c e º t i a d e v i n atractivã este urmãritã cu interes antrenarea ºi participarea activã a colaboratorul cel mai preþios al de copii, le sensibil izeazã copiilor la propria experienþã, profesorului logoped, preluând sentimentele, incitã la analizã ºi a j u t â n d u - i s ã î n þ e l e a g ã acasã cu copilul sarcina reformãrii comparaþii. Povestirea solicitã informaþiile cu care vin în contact. limbajului.latura afectivã a psihicului, prin Conversaþia ajutã la formarea În final aº dori sã ofer o intermediul ei copiii asimileazã timpurie a intereselor cognitive. direcþie celor care întâlnesc un expresii poetice, figuri de stil, Începând cu anul ºcolar copil cu tulburãri de limbaj ºi nu reprezentãri despre obiecte, 2006, ca profesor logoped am ºtiu cum sã procedeze cu el: fenomene, fapte, întâmplãri ºi îºi observat o creºtere a numãrului Grãdini þa nr. 6, Cabinetul î m b o g ã þ e s c v o c a b u l a r u l . de copii cu dificultãþi în sfera In te rºco la r de logoped ie , Povestirea copilului este un limbajului în rândul copiilor din Alexandria (str. 1907, nr. 45) este exerciþiu util în dezvoltarea învãþãmântul de masã. Ca deschis pentru fiecare copil în limbajului ºi comunicãrii. Ea urmare, am elaborat ºi realizat, pe dificultate.m o b i l i z e a z ã p r o c e s e l e douã direcþii, mãsuri care sã intelectuale superioare care vizeze prevenirea tulburãrilor de participã la constituirea limbajului: limbaj. Pe de o parte, am realizat Profesor logoped, analiza, sinteza, generalizarea. întâlniri cu educatorii ºi învãþãtorii Magdalena Rahela Trifan

Recomandãri :î n t r - u n m o d • - Stabilirea unor reguli agres iv º i am stricte. Aceste reguli pot fi c ã u t a t c â t e v a stabilite de o comisie la care ar soluþii pentru a-i putea participa ºi unul sau doi ajuta pe copii i reprezentanþi ai elevilor, pentru a v i o l e n þ i s ã nu simþi cã nu se þine cont de gãseascã lucrurile pãrerea lor. Pentru fiecare regulã pozitive din viaþa încãlcatã trebuie sã existe ºi o lor ºi a-i ajuta pe sancþiune, care poate fi mai asprã toþi elevii sã simtã sau mai blândã, în funcþie de cã sunt ascultaþi ºi

Î n u r m a a n a l i z ã r i i context . Elev i i t rebuie sã cã fac parte dintr-o clasã, dintr-o chestionarelor privind violenþa ºi a cunoascã aceste regul i ºi ºcoalã care le recunoaºte ºi le discuþiilor purtate cu elevii claselor sancþiunile corespunzatoare lor, valorificã aptitudinile. a VII-a ºi a VIII-a de la ªcoala acestea pot fi afiºate în fiecare Din lipsã de spaþiu am trecut Generalã Nr. 4 Turnu Mãgurele, clasã sau pot fi afiºate pe hol, la doar recomandãrile, gândindu-mã am formulat unele concluzii fiecare etaj. Aici s-ar putea þine cã pot fi mai folositoare.referitoare la posibilele motive cont ºi de propunerea elevilor pentru care elevii se comportã

Zona crepuscularã: violenþa încotro? Prof. consilier Nicolae AlinaGrãdiniþa Nr. 5 Turnu Mãgurele


referitoare la munca în folosul sã-ºi punã lucrãrile, produsele la • - Realizarea unei urne (o comunitãþii-ar putea fi adaptatã ºi diferite discipline. Aºa vor simþi cã cutie din lemn sau din carton) a schimbatã în muncã în folosul ce au fãcut ei conteazã, le va nemulþumirilor. Aceastã urnã ºcolii. creºte stima de sine ºi nu vor mai poate fi pusã la fiecare etaj ºi elevii

trebui sã lupte atâta ca sã-ºi • - Iniþierea unor concursuri p o t s c r i e p e b i l e þ e l e c e gãseascã locul în ierarhia (creaþie literarã, desen, muzicã nemulþumiri au avut în sãptãmâna colegilor.etc), întreceri sportive, excursii respectivã. Bileþelele pot fi citite

la nivelul clasei ºi al ºcolii. sãptãmânal de câte un profesor • - Realizarea unei proceduri Acestea au rolul de a-i face pe desemnat pentru acest lucru ºi simple, uºor de reþinut ºi de elevi sã se integreze mai bine poate unele dintre nemulþumiri pot aplicat cu ce este de fãcut în social, li se dã astfel posibilitatea fi rezolvate. Astfel, elevii nu se vor situaþia unei agresiuni mai sã-ºi demonstreze abilitaþile ºi sã mai simþi frustraþi cã nu-i ascultã grave. Cui trebuie sã ne adresãm, simtã cã fac parte dintr-un grup nimeni, profesorii vor afla ce cine poate opri acest conflict, ce social, care este, pe de o parte, nemulþumiri au ºi poate vor se întâmplã dacã mai intervine ºi clasa ºi, pe de altã parte, ºcoala. încerca sã le rezolve împreunã. altcineva în conflict, ce pedepse Astfel de activitãþi îi pot face sã se vom primi dacã vom continua etc. • - R e s p o n s a b i l i z a r e a apropie mai mult unii de ceilalþi ºi Aceastã procedurã poate fi afiºatã fiecãrui elev al clasei. Deºi pare sã-ºi mai tempereze furia ºi alãturi de codul de reguli ºi de cam exagerat, cred cã se pot gãsi agitaþia. Pot fi, de asemenea, niºte sancþiuni.destule responsabilitãþi într-o mijloace bune de a-ºi consuma clasã. Astfel, fiecare elev va avea • - Întâlniri lunare sau energia. ceva de facut, ceva de care numai semestriale cu pãrinþii în care se • - Discuþii în cadrul orelor de el rãspunde ºi pe care poate alege poate vorbi despre problemele pe dirigenþie despre : conflict, sã-l facã bine sau prost. La care le au copiii lor la ºcoalã.urmãrile conflictului, modalitãþi de sfârºitul semestrului se poate face • - Întâlniri lunare cu elevii în rezolvare a conflictului, violenþa, un bilanþ în care se va stabili cine care se poate vorbi despre tipuri de violenþã, comunicarea ºi-a fãcut bine datoria ºi cine, nu, problemele lor ºi despre ce se eficientã, dezvoltarea empatiei, ºi pot exista diplome sau chiar poate face pentru rezolvarea relaþiile din interiorul unui grup, premii. acestor probleme.modul în care ne poate influenþa • - În clase pot fi amenajate grupul etc. diferite panouri pe care elevii pot

Multe din dificultatile pe care instructiv-educativ in conditii aceste tulburari de limbaj pot le intampina copilul in adaptarea adecvate. provoca efecte negative asupra sa la viata socio-cultulara se Odata cu inaintarea in varsta personalitatii copilului, ce se datoreaza unor deficiente de comunicare, necunoscute la timp s i ne rezo lva te in te rmen util.Perturbarea comunicarii prin intermediul limbajului oral, dar mai ales a celui scris, reprezita una din problemele frecvente ce conduc spre esecul scolar si intelectual, intrucat procesele de invatare si intelegere nu pot fi concepute in afara limbajului citit si al celui scris.

Din acest motiv, este necesara prevenirea si inlaturarea timpurie a tulburarilor de limbaj, inca de la varsta prescolara si scolara mica, pentru a evita transformarea tulburarilor de vorbire in depinderi gresite si a inlesni desfasurarea procesului

ÎMPREUNÃ PENTRU COPIII NOªTRI


man i fes ta p r i n : re t i ne r i i n examinarea, diagnosticarea si incurajarea copilului mic in vorbire,dificultati de integrare in recuperarea copiilor sesizati in folosirea unei vorbiri incorecte in c o l e c t i v s i c e n t r a r e p e gradinitele si scolile din orasul perioada constituiri limbajului, sine,anxietate, adoptarea unor Zimnicea si din zonele arondate. trairea unor stari conflictuale, comportamente antisociale. Pentru ca intervent ia s t resante , fenomenele de

Cabinetul interscolar de logopedica sa aiba succes am bilingvism aparute prin obligarea logopedie Zimnicea, infiintat in stabilit o colaborare stransa cu copilului sa invete o limba straina, anul 2006 in cadrul Scolii generale parintii si bunicii copilului, inainte de a-si forma deprinderile M.R. Paraschivescu, vine in educatorii si invatatorii, astfel incat necesare in limba materna.sprijinul copiilor prescolari si sarcinile realizate la cabinet de Nu trebuie sa manifestam scolari cu tulburari de comunicare catre copil sa fie repetate acasa, iritarea si nerabdare fata de si de limbaj precum: tulburari de dar si la gradinita, iar rezultatele nereusitele copilului. De multe ori, pronuntie,articulatie, tulburari de obtinute de copil sa fie comunicate trebuie sa ne asumam aceste ritm si fluenta a vorbirii, tulburari permanent educator i lor s i nereusite pentru ca noi,adulti, ale limbajului scris-citit, tulburari invatatorilor. Stabilirea acestor suntem cei care il crestem, il de dezvoltare a limbajului, relatii de cooperare cu parintii, sprijinim si il ingrijim. Numai tulburari de voce si alte tulburari educatorii, a fost determinata si de intelegand nevoile copilului ne de limbaj care influenteaza faptul ca cea mai frecventa vom apropia de universul lui real, negative adaptarea scolara si tulburare intalni ta, dislal ia si vom putea sa il ajutam inpreuna: sociala a copilului (aproximativ 80% din cazuri) este profesori, invatatori, educatori,

Corectarea tulburarilor de determinata si de cauze psiho- parinti, bunici si rude.l imbaj se rea l izeaza pr in sociale, cum sunt: lipsa de Profesor logopedi n t e r m e d i u l i n t e r v e n t i e i comunicare cu copilul (neglijarea Ciulica Mihaela Florentinalogopedice care consta in copilului), slaba stimulare a Cabinetul logopedic dep i s ta rea , i n reg i s t ra rea , vorbirii in ontogeneza timpurie, interscolar Zimnicea

din cele 13 unitãþi necesare desfãºurãrii optime a de învãþãmânt din terapiei logopedice.În aceastã municipiul Turnu scurtã perioadã de existenþã, forte M ã g u r e l e . L a mulþi elevi de vârstã preºcolarã ºi începutul anului ºcolarã, cu tulburãri ale limbajului, ºcolar 2006/2007, au trecut pragul cabinetului nostru, anul „naºter i i ” însoþiþi fiind de pãrinþi sau bunici.În acestui cabinet ºi aceºti doi ani ºcolari, cadrele a serviciilor de didactice au luat cunoºtinþã de t e r a p i e existenþa acestui cabinet, dar ºi de

Au trecut aproape doi ani de logopedicã în zile, de când s-a hotãrât înfiinþarea oraºul nostru, unui nou tip de cabinet ºcolar în ne-am ocupat oraºul Turnu Mãgurele, ºi anume d e d o t a r e a Cabinetul Logopedic Interºcolar de corespunzãtoarla ªcoala cu clasele I-VIII „Mircea e a cabinetului cel Bãtrân”, aflat în subordinea c u m o b i l i e r , Centrului Judeþean de Resurse ºi apa ra tu rã º i A s i s t e n þ ã E d u c a þ i o n a l ã mijloace tehnice Teleorman.Cabinetul Logopedic , p r e c u m º i Interºcolar deserveºte întreaga m a t e r i a l e l e populaþie preºcolarã ºi ºcolarã micã didactice atât de

SÃ NE AJUTÃM COPIII SÃ VORBEASCÃ CORECT


forþare. Activitatea citeºte frecvent, dobândeºte mai directã cu obiectele ºi rapid competenþe lingvistice. Un c o m u n i c a r e a c u copil cãruia i se citeºte sau vorbeºte mama, constituie sursa foarte rar, va învãþa sã vorbeascã mi conþinutului semantic târziu decât alþi copii de aceeaºi al cuvintelor asimilate vârstã. Pãrinþii care îi vorbesc sau d e c ã t r e citesc copilului, ºi mai târziu preºcolari.Pãrinþii ºi cei încurajeazã conversaþiile cu acesta, apropiaþi copilului, cred aduc o contribuþie majorã la cã se fac mai bine dezvol tarea l imbaju lu i º i a î n þe l eº i de cã t re exprimãrii. Vocabularul unui copil, acesta, dacã vorbesc depinde în mod direct, de timpul pe în maniera lui. În care pãrinþii sau alte persoane l-au aceste condiþii, poate acordat pentru a-i vorbi. Vorbitul, a p ã r e a p e r i c o l u l cititul, cântatul, sunt activitãþi activitatea logopedului ºi au

stabilizãrii unor structuri verbale suficiente pentru a-i învãþa pe cei învaþat” sã perceapã terapia greºite, întârziind procesul vorbirii. mici sã vorbeascã. Cititul este logopedicã ca pe o formã de De aceea, este recomandat , sã se deosebit de important pentru educaþie integratã, ca pe un real vorbeascã mult cu copilul, însã deprinderea limbajului. În timpul suport pentru integrarea ºcolarã a corect, rar ºi clar, deoarece, copilul acestei activitãþi, între pãrinþi ºi copii copiilor cu tulburãri de vorbire.Prin urmãreºte miºcarea buzelor ºi se realizeazã o legãturã specialã. constituirea grupurilor de dialog, încearcã sã o imite. La rândul lor, Copilul , poate pune întrebãri ºi pãrinþii au luat contact îndeaproape copi i i t rebuie încura jaþ i sã poate face propriile observaþii. cu munca logopedu lu i , cu vorbeascã rar , în propoziþii scurte, Cititul , îi oferã copilului posibilitatea problemele de vorbire existente, dar utilizând cuvinte uºor de pronunþat. de a învãþa cuvinte pe care nu le-ar ºi cu metodele de lucru, cu Pentru a-þi stimula copilul sã întâlni în conversaþiile zilnice, s e c v e n þ e l e t e r a p i e i vorbeascã mai mult, trebuie sã faci contribuind astfel la dezvoltarea logopedice.Pentru mine, ca foarte multe exerciþii de vorbire cu l imbaju lu i cop i lu lu i . Lumea logoped, a fost o realã plãcere sã el, întrucât, limbajul nu se va minunatã a basmelor ºi poveºtilor, constat cã , o parte dintre pãrinþii dezvolta de la sine, fãrã depunerea cântecele, îi ajutã pe copii sã copiilor incluºi în programele unui efort susþinut.Dezvoltarea deosebeascã faptele bune de cele terapeutice , au participat activ la limbajului este strâns legatã de re le , sã -º i îmbogã þeascã corectarea tulburãrilor de vorbire dezvoltarea gândirii. O gândire vocabularul, dar ºi sã-ºi formeze o ale copi i lor, pr in pãstrarea insuficient dezvoltatã îºi va pune conduitã moralã ºi esteticã. Copiii, permanentã a contactelor ºi prin amprenta asupra dezvoltãri i reþin cu uºurinþã expresiile pe care eforturile depuse în limbajului. Trecerea la „noþiuni” , are le-au auzit ºi încep sã le foloseascã efectuarea acasã a exerciþiilor ca premisã importanta capacitate a în vorbirea curentã.Copilul are recomandate.Orice intervenþie copilului de a înþelege ce se discutã nevoie permanentã de prezenþa logopedicã, are nevoie , pentru a în jurul lui. De aceea, este foarte unui adult în preajma sa. Este avea succes, de sprijinul din partea important, sã i se vorbeascã necesar, ca acesta sã-l îndrume, pãrinþilor ºi a cadrelor didactice.În copilului cu calm, liniºte ºi blândeþe, sã-l ajute sã comunice ºi, ce-i mai acest an ºcolar, am întâlnit, în deoarece, o atitudine negativã , o important, sã îl corecteze atunci rândul preºcolarilor ,ca principale atmosferã familialã încordatã, când greºeºte. Când comunicãm cu tulburãri ale limbajului, dislalia ºi conduce la asocierea de cãtre copil un copil, trebuie sã îi acordãm toatã î n tâ r z i e rea î n dezvo l t a rea a limbajului cu sentimentele atenþia, sã îl facem sã aibã limbajului. La majoritatea copiilor cu negative, ceea ce are repercursiuni încredere în noi ºi sã îl tratãm ca pe acest tip de probleme, am constatat asup ra dezvo l t ã r i i existenþa unui vocabular activ limbajului.Limbajul, este sãrac, o pronunþie deficitarã, o activitate deosebit de absenþa sau alterarea liantelor c o m p l e x ã , i a r gramaticale.Este bine cunoscut deprinderea sa este faptul cã o bunã comunicare în dificilã ºi de lungã fami l ie in f luenþeazã poz i t iv duratã. De la un copil la dezvoltarea ulterioarã a vorbirii al tul , se observã copilului. Toþi membrii familiei, joacã deosebiri importante în un rol important în învãþarea de ceea ce priveºte vârsta cãtre copil a limbajului. Propria ta de debut a limbajului, vorbire , constituie modelul de claritatea cuvintelor ºi referinþã pe care se bazeazã copilul b o g ã þ i a în construirea enunþurilor sale. Totul vocabularului.Un copil trebuie sã decurgã cu mult calm, cu cãruia i se vorbeºte sau dragoste ºi perseverenþã ,nu cu


un egal. Explicaþi copiilor tot ce atunci când copilul vorbeºte prea procesul de socializare ºi pot întreabã, evitând expresiile :”eºti lent sau face greºeli; traumatiza psihic copilul, odatã cu prea mic”, ”nu ºti tu”, „îþi explic -Nu întrerupeþi copilul ºi nu integrarea în colectivitate, unde altãdatã”.Preºcolarul, este la vârsta terminaþi propoziþia în locul lui; poate fi þinta unor glume sau când recepteazã cu uºurinþã orice Aºteptaþi sã termine copilul rãutãþi.Nu trebuie sã amânaþi vizita cuvânt ºi din acest motiv trebuie sã fraza ºi apoi reluaþi, pronunþând la logoped în speranþa cã avem mare grijã cum ne exprimãm corect cuvântul sau expresia problemele se vor rezolva de la în faþa lor. De aceea, în continuarea greºitã, insistând pe pãrþile omise sine. Riscaþi agravarea acestora, iar intervenþiei mele, voi face câteva sau exprimate greºit de cãtre copil; efortul pentru recuperare va fi mult recomandãri pãrinþilor: -Folosiþ i întotdeauna un mai mare. Depãºirea dificultãþilor

-Oferiþi-i copilului un model bun material bogat ºi intuitiv(cãrþi de depinde de pãrinþi, educatori ºi de exprimare oralã; poveºti ilustrate, fotografii, jetoane) logoped. Toþi trebuie sã lucreze în

-Vorbiþi cât mai des cu copilul -Încurajaþi copilul sã vorbeascã echipã. Prin colaborare, prin mic , pronunþând cuvintele în mod cât mai mult ºi corect, repetând direcþionarea eforturilor spre clar ºi distinct; unele cuvinte; aceleaºi obiective ºi adoptarea unei

-Oferiþi-i copilului cât mai multe -Vorbeºte cât mai des cu atitudini comune, pozitive, flexibile , ocazii de a intra în contact cu alþi copilul tãu , pronunþând cuvintele copilul va beneficia de un ajutor copii, pentru a participa la clar ºi distinct; eficient ºi va face progrese stabile în conversaþiile lor; -Cântã-i(chiar dacã nu ai ritmul propriu.Nu uitaþi cã fiecare

-Ascultaþi când copilul are de abilitãþi muzicale reale) ºi citeºte-i copil este unic. Ritmul sãu , stilul spus ceva( ºi nu o orã mai târziu); cât mai mult din cãrticele cu imagini sãu de a învãþa , modul sãu de

-Nu forþaþi niciodatã copilul sã care îl atrag pe copil.Problemele de reacþiona la conflicte ºi la probleme vorbeascã; limbaj, din pãcate, au o frecvenþã este diferit. Aveþi rãbdare ºi orientaþi

-Nu criticaþi ºi nu ironizaþi destul de mare la copii. Dacã dezvoltarea lui într-o manierã modul în care vorbeºte copilul, acestea nu sunt depistate de pozitivã.dimpotrivã încurajaþi-l ºi corectaþi-l timpuriu ºi tratate de cãtre logopezi , discret; p o t d e t e r m i n a s c ã d e r e a PROFESOR LOGOPED

-Nu daþi semne de nerãbdare, randamentului ºcolar, îngreuneazã CHIRIAC CORINA

Violenþa tinerei generaþii este necazurile pe care le-au trãit în ziua v io len te la ado lescenþ i cu expresia vulnerabilitãþii acesteia, a respectivã, sã le ofere un sfat, o consecinþe grave pentru ei ºi confuziei, a neliniºtii, a suferinþei, a mângâiere. De asemenea, a societate. lipsei de repere în viaþã. Elevii care crescut numãrul persoanelor care manifestã comportamente violente muncesc peste hotare lãsând copiii provin, de obicei, din familii în grija bunicilor care îi cam „scapã dezorganizate sau cu situaþie din mânã”. materialã precarã, dar sunt ºi copii Delincvenþa juvenilã este în care fac parte din „familii bune” ºi se creºtere, atât în mediul rural, cât ºi considerã cã nu le lipseºte nimic. în cel urban. Situaþiile tensionate Ce-i determinã pe aceºtia din urmã datorate unor cauze concrete, sã fie violenþi? Pãrinþii lor cred cã degradarea legãturilor între membri Considerãm acest curs de „au tot ce le trebuie” (referindu-se la unei comunitãþi (familie, ºcoalã etc.) formare de formatori din rândul calculatoare, jucãrii teleghidate, sunt intens ºi dureros resimþite de elevilor de gimnaziu este deosebit d u l c i u r i ) º i n u l e î n þ e l e g adolescenþi, iar ei reacþioneazã prin de util, dat fiind faptul cã mulþi dintre comportamentul agresiv. Se revoltã. Revolta contra indiferenþei, elevii noºtri considerã dãunãtoare impune, deci, consilierea acestor a rigiditãþii individuale ºi sociale, a numai violenþa fizicã ºi cred cã dacã pãrinþi pentru cã manifestãrile nedreptãþii sau a lipsei de respect nu sunt majori nu intrã sub incidenþa violente ale copiilor lor provin din este semnul sãnãtãþii psihice a legii. „Îmi scade nota la purtare ºi dorinþa de a fi „bãgaþi în seamã”. În tânãrului. Exacerbarea acestui gata!”. Auzim frecvent în ºcoalã zadar le oferã tot ce-ºi doresc dacã fenomen prin lipsa de reacþie a e x p r e s i i c a „ P r o s t u l e ! ” , nu-ºi fac timp, cel puþin o jumãtate adulþilor poate conduce însã la „Handicapatule!”, „Urâto!” etc. sau de orã pe zi, sã le asculte bucuriile ºi dezvoltarea unor comportamente observãm diverse semne obscene,

Violenþa în ºcoalã este o expresie a violenþei din societate; când violenþa se produce în ºcoalã, ea conduce ºi la alte consecinþe: alãturi de prejudicii, victimizare, uneori moarte, violenþa din ºcoalã reduce ºansele elevilor de a-ºi dezvolta personalitatea pe deplin ºi de a dobândi o educaþie de calitate.

SÃ EXMATRICULÃM VIOLENÞA!CURS DE FORMARE DE FORMATORI DIN RÂNDUL ELEVILOR DE GIMNAZIU,

ÎN DOMENIUL PREVENIRII ACTELOR DE AGRESIUNE SÃVÂRªITE

ÎN PERIMETRUL UNITÃÞII ªCOLARE Prof. psiholog,

Silvia Nicolescu


grimase „nevinovate” fãcute pe la perimetrul unitãþii ºcolare ºi în care sunt vãzuþi de ceilalþi;colþuri, dar elevii sunt convinºi cã nu zonele adiacente, în scopul de a - sã cunoascã tipurile de fac nimic rãu. Se impune aºadar lucra ulterior cu elevii de gimnaziu violenþã, formele de manifestare, informarea acestora, iar atunci când pentru a „exmatricula” violenþa. cauzele ºi consecinþele acesteia;informaþia vine de la cei de vârsta lor TEME: - sã-ºi exprime opinia cu este posibil ca aceasta sã fie mai 1. AUTOCUNOAªTERE ªI privire la manifestarea violenþei în bine primitã decât de la un profesor COMUNICARE rândul elevilor din ºcoala lor;care „ºtie cum era pe vremea lui” ori 2. VIOLENÞA: NOÞIUNI - sã conºtientizeze modul în „nici nu-ºi mai aduce aminte când GENERALE, TIPURI, FORME DE care au reacþionat ºi ce au simþit în avea 14 ani”. Aºadar, este necesar MANIFESTARE, CAUZE ªI situaþia în care au fost victime sau ca elevii sã cunoascã faptul cã sub CONSECINÞE martori ai unui act de violenþã;eticheta „violenþã” descoperim o 3. C L A R I F I C A R E A - sã îºi clarifice propriile diversitate de forme de conduitã, VA L O R I L O R ª I L U A R E A valori;care descr iu, sub aspectul DECIZIILOR - sã înveþe maniera în care intensitãþii, o linie continuã: la 4. C O N F L I C T E L E ª I pot lua o decizie corectã ºi sã intensitatea cea mai micã, violenþa GESTIONAREA ACESTORA exerseze abilitatea de a spune NU;presupune confruntarea vizualã, 5. D R O G U R I L E ª I - sã identifice motivele ºi poreclirea, tachinarea, ironizarea, E F E C T E L E L O R A S U P R A cauzele care genereazã conflicte în imitarea în scop denigrator; formele COMPORTAMENTULUI clasa/ºcoala lor;de intensitate crescutã sunt refuzul 6. DELINCVENÞA JUVENILÃ - sã descopere cât mai multe de a acorda ajutor, bruscarea, ª I C O M P O R TA M E N T E L E modalitãþi de rezolvare a unui lovirea cu diverse obiecte, DEVIANTE CARE O PRECED. conflict;pãlmuirea, împingerea, aruncarea, NORME ªI LEGI JURIDICE - sã înveþe care sunt tipurile înjunghierea ºi împuºcarea. OBIECTIVE: de droguri ºi efectele produse de

SCOPUL, OBIECTIVELE ªI La sfârºitul acestui curs acestea;TEMELE CURSULUI participanþii vor putea: - sã înveþe sã previnã

SCOP: - sã exploreze noi modalitãþi violenþa;În cad ru l aces tu i cu rs de autoexprimare ºi comunicare; - sã dobândeascã unele

participanþii vor fi instruiþi în - sã-ºi identifice calitãþile ºi noþiuni privind delincvenþa juvenilã, domeniul cunoaºterii ºiprevenirii defectele atât din punctul lor de r ã s p u n d e r e a p e n a l ã º i actelor de violenþã sãvârºite în vedere, cât ºi prin prisma modului în contravenþionalã a minorilor.

Biblioteca-laborator de informare si culturaCartea a fost si ramane prietenul rolul bibliotecii se situeaza pe alte

cel mai bun al omului,oricat de coordonate.imbietoare ar fi multitudinea mass- Referindu-ne la Biblioteca media.In angrenajul culturii cartea scolara aceasta nu mai este in este instrumentul cel mai de pret si conditiile invatamantului modern un cel mai la indemana,la fel de iubita compart iment aux i l iar c i o in ceasurile de liniste si de odihna componenta integrata organic in ca si in ceasurile de studiu.Cartea procesul educativ. In cadrul se adreseaza tuturor iubitorilor de bibliotecii se creeaza deprinderile literatura si este un instrument de de studiu folosind si alte surse de lucru pentru cadrele didactice,elevi informati in afara de manual si de

p r e d a r e a c u n o s t i n t e l o r si studenti, pentru cercetatorii vietii lectiile de la clasa.profesionale de intregul proces literare. Este instrumentul de Aici, in biblioteca se dezvolta educativ, aici incluzand si munca cu comunicare cel mai sigur care capacitatea de a gandi si actiona cartea-lectura in afara manualelor permite gandirii umane sa invinga creator, de a fi in masura sa scolare.timpul si spatiul,fie ca este opera solutioneze singur varietatea de

Citind, elevul isi consolideaza stiintifica, fie ca este opera de situatii cu care viata te confrunta notiunile morale care duc la f ictiune,realitate fi l trata prin permanentformarea convingerilor,la acele sensibilitatea si imaginatia unui Pedagogia moderna afirma ca stari emotionale ce devin motiv artist.O pledoarie pentru carte s-ar prin biblioteca ar trebui sa treaca interior al comportarii in relatia parea ca nu-si are rostul astazi toate firele activitatii scolare individ-colectivitate. cand lectura nu mai e de mult o didactice,instructive si educative.

Documentarist, probleme facultativa,ci o necesitate Nu se poate separa procesul de Mirela Culicãsi un imperativ, motiv pentru care si


Pentru a reusi sa stabilim o buna va intalni in mediile in care urmeaza sa-si Mesajele pot sa fie transmise verbal, comunicare cu copiii nostri, este bina sa desfasoare activitatea: scoala, loc de munca, nonverbal, paraverbal. In momentul in care tinem cont de cateva lucruri: grup de prieteni etc. Pentru o mai buna mesajul verbal intra in contradictie cu

Folosirea mesajelor la persoana I: cooperare si comunicare, parintii pot cere gesturile, cu mimica fetei, cu tonul vocii, cu prin aceste mesaje spunem: „sprijinul” copiilor in formularea regulilor si pozitia corpului etc copilul este putin Ø ceea ce simtim; a sanctiunilor care urmeaza a fi aplicate in descumpanit, pentru ca nu stie care este Ø cand ne simtim asa; momentul in care sunt incalcate regulile. adevarul de fapt. De exemplu, daca il certam Ø de ce ne simtim asa. Un alt aspect extrem de important aici pentru ca a facut o prostie cu zambetul pe De exemplu: este respectarea regulilor de fiecare data, de buze, copilul poate sa inteleaga ca nu vorbim „Sunt ingrijorat cand nu-mi spui unde ambii parinti. Daca regulile nu sunt serios.

esti pentru ca imi este teama sa nu ti se respectate, copiii pot intelege ca data Folositi cat mai multe si mai diverse intample ceva.” viitoare, daca gresesc, vor fi iertati si nu vor mijloace de a comunica:

Nu este indicat sa spunem: primi nici o sanctiune. Parintii pot modifica Majoritatea oamenilor foloseste doar „Tu nu-mi spui niciodata unde te duci”, pedepsele, in functie de context, de situatia limbajul oral, prin care comunica diverse

pentru ca se arunca vina pe altcineva si creata etc, insa nu trebuie ca acestia sa se lucruri, nerealizand cate mesaje sunt de fapt comunicarea, daca mai exista, este dificil de saboteze unul pe celalalt, de exemplu, unul comunicate si „altfel”: limbajul corporal, realizat. sa fie de partea copilului, lasandu-l pe postura, mimica fetei, tonul vocii,

Alt exemplu: celalalt sa fie „lupul cel rau”. O buna metoda interjectiile folosite, gesturile etc.„Ma simt frustrat cand nu pot sa termin de educare consta in accentuarea Prezentati intotdeauna factorii care

ce incerc sa spun”, sunt exprimate cu grija comportamentelor pozitive prin acordarea au dus la luarea unei decizii importante:sentimentele pe care le avem in momentul in de premii, recompense si eliminarea, pe cat Parintii iau hotarari in legatura cu copiii care suntem intrerupti. posibil, a comportamentelor negative prin lor, mai ales cand acestia sunt mici. Insa, pe

Nu este indicat sa spunem: sanctiuni sau neevidentierea acestora (daca masura ce cresc, este indicat ca parintii sa le „Ma intrerupi de fiecare data...”, un copil primeste o recompensa dupa ce a explice copiilor motivele care au stat la baza

deoarece vina se arunca asupra copilului, avut un anumit comportament, este foarte luarii unei decizii sau chiar sa le solicite insa nu i se explica de ce este atat de posibil ca acest comportament sa se repete; acestora exprimarea propriului punct de important pentru noi sa nu fim intrerupti intr- daca un copil are un anumit comportament vedere.un moment anume. negativ, vrea sa atraga atentia asupra lui cu Creati posibilitatea copilului dvs de a

Alt exemplu: orice pret, si parintii raman „pe pozitii” si nu se exprima, de a-si manifesta „Sunt suparata sa vad lucrurile au nici o reactie, este posibil ca in viitor acest personalitatea:

imprastiate dupa ce tocmai am facut comportament sa nu se mai repete). Un aspect important al comunicarii este curatenie” Folositi un limbaj adecvat: reprezentat de ascultare. In momentul in

Nu este indicat sa spunem: Limbajul potrivit in discutiile cu copiii care parintii sunt buni ascultatori si sunt „Iar ai facut mizerie in camera”. nostri este cel natural, fara argoane sau atenti la manifestarile zilnice ale copiilor, Formulati regulile intr-o forma jargoane, fara termeni de specialitate, pe care comunicarea cu ei se realizeaza mai usor si

pozitiva: copiii sa-l inteleaga cu usurinta, in care se de obicei, nu se mai cauta vinovati pentru Fiecare parinte stabileste anumite reguli tine cont si de caracteristicile de varsta ale comunicarea defectuoasa.

pentru copilul sau, fie pentru a-l disciplina, copiilor.fie pentru a-l obisnui cu atmosfera pe care o Alegeti cea mai buna cale de a Director C.J.R.A.E. Teleorman,

transmite mesajul: Adela Dorobanþu

COMUNICAREA- TEHNICI ESENTIALE

Violenta: cauze si consecinteNe place sau nu violenta este un am obtinut ceea ce dorim si prin simpla comportamentul cotidian. Vechile forme de

comportament “functional” si ghilimelele amenintare a utilizarii violentei ”sa vezi ce violenta se manifesta in continuare ; din nu sunt intamplatoare .”Baietii aia rai” cum patesti….”.A MERS ? A MERS ! Asa ca o punct de vedere statistic sunt in crestere si ii considera toata lumea spun asa: “ai ceva sa fac la fel si data viitoare. coabiteza cu noile forme de violenta.ce mie imi trebuie, eu nu am, iti trag un Sa ne gandim ca in orice clipa cineva se Nu exista violenta fara cauze. Acestea pumn in nas si ceea ce ai tu acum e al meu. uita la noi si invata si imita un pot fi determinate de :Pot sa te rog, dar am mai avut experiente ca comportament si cu atat mai mult copiii. Ø Factori socio-economici: nu imi dai, asa ca iti iau cu forta pentru ca eu Asa ca ne revine responsabilitatea sa punem degradarea situatiei economico- sociale a sunt puternic, iar tu esti un nimic”. Acest tip in act si alte comportamente daca nu familiilor, somajul ridicat, dependenta de gandire functioneaza deseori in actele pasnice macar mai putin violente, economica a femeilor si a copiilor de comise cu violenta, astfel violenta devine comportamente care sa functioneze si sa barbati, insatisfactii, stres, lipsa de functionala pentru ca ea asigura o ofere satisfactie si protectie celui care le timp,consumul de droguri si alcool, satisfacere imediata a nevoii care a aparut si practica. Nu de predici moralizatoare este educatia deficitara, violenta transmisa de care nu mai trebue sa fie amanata pana ce nevoie pentru copilul nostru, ci de modele media, insensibilitatea opiniei publice fata mijloacele noastre ne vor permite sa o functionale si care sa nu genereze frustrari de persoanele violentate etc. ;satisfacem. E bine? E rau? Dar ce au sa explodeze mai tarziu cu violenta Ø Factori juridici: lipsa legislatiei consecintele? Atunci pe moment ele nu sau care sa ne puna copilul in pozitii de

sau existenta unei legislatii incomplete, mai conteaza, nimeni nu se gandeste la ele inferioritate.

tratamentul discriminatoriu in fata legii al si la victima. Fap te l e de v io len ta s - au «

unor categorii sociale etc. ;Aceasta se cheama o “eroare cognitiva” metamorfozat » in ultimii ani, deplasandu-

Ø F a c t o r i p o l i t i c i : in care ganduri-sentimente-actiuni se se din sectorul judiciar ( delicte, crime) in reprezentativitatea redusa a tinerilor si a inlantuie si duc la comportamente care ne sfera social-culturala, de la delincvente la femeilor in domeniile de decizie si in inspaiminta pe toti. Si mai e ceva, sa ne conflicte privind modul de viata, adica la structurile de conducere ;gandim cine vrea sa schimbe ceva consecintele infruntarii dintre conceptii si Ø Factori culturali : traditia, care”merge” si da roade. Caci de cate ori nu n o r m e d i v e r g e n t e r e l a t i v e l a


diferentele culturale privind rolul fiecarui umane, degradarea relatiilor interumane Cauzele violenþei în cadrul ºcolar sex, valorile care ii dau barbatului drept de prin transformarea persoanei intr-un obiect, se regãsesc în :proprietate asupra sotiei si copiilor, familia cresterea numarului de crime si sinucideri,

• capacitatea redusa de stimulare si considerata ca o sfera privata, acceptarea scaderea calitatii vietii, scaderea comunicare a elevului;violentei ca mijloc de solutionare a unui randamentului si a eficientei la locul de

• supraincarcarea programei scolare ;conflict etc. munca , destramarea familiei etc.). Unica si singura cauza reala este insa Violenta sub orice forma de manifestare • tratamentul discriminatoriu aplicat

functionarea dominantei celui puternic nedepistata si neeliminata, produce elevului ;asupra celui mai slab. modificari grave in personalitatea copilului, • m e t o d e d i s c i p l i n a r e

Violenta are repercursiuni negative cu repercursiuni majore in timp. Lipsa de necorespunzatoare ;asupra persoanei (izolare, deprimare, adaptare si integrare sociala sunt • ignorarea relatiei cu familia elevului

neincredere in sine prin pierderea consecintele cele mai grave care afecteaza etc.valorii de sine si a sentimentului de control, viata copilului devenit adult. Copiii si Profesor consilier lipsa de respect fata de propria persoana, adolescentii care traiesc intr-un mediu C.J.A.P. Teleorman,absenteism la scoala, serviciu, sinucidere ) violent dezvolta comportamente specifice . Bobîrnilã Danielasau a societatii (deprecierea valorilor

Fiecare familie tinde sa aiba o STILUL AUTORITAR sentimentele celorlalti;atmosfera proprie, formata cu ajutorul AVANTAJE: l Nu va fi in stare sa-si educe atitudinilor, valorilor, intereselor − Copilul se obisnuieste sa propriul copil.

devina ordonat, disciplinat, respectuos precum si din modul in care membrii STILUL DEMOCRATICfata de cei de care ii este frica;acesteia reactioneaza la evenimentele AVANTAJE:

− Se dezvolta spiritul critic al exterioare si interioare. La fel de • Copilul va dobandi echilibru copilului;importanta este si pozitia familiei in emotional;

− Il invata pe copil sa devina societate, relatiile pe care le au cu • Va fi capabil sa comunice eficient;

„perfectionist”.ceilalti, modul in care se situeaza fata de • Va da dovada de creativitate;DEZAVANTAJE:fiecare om intalnit. • Va fi capabil sa ia singur decizii;− Copilul va invata foarte greu In unele familii se poate observa cu • Va dobandi un nivel ridicat al stimei sa devina maleabil, sensibil la dorintele usurinta armonia, o oarecare impacare de sine;celorlalti;sufleteasca, placerea de a sta si de a

− Toata viata se va ghida dupa petrece timpul impreuna, iar in altele • Va avea respect pentru OM ;reguli stricte;simti atmosfera tensionata si conflictele • Va fi capabil sa-si identifice

− Nu-i va ierta pe cei care existente de cum intri pe usa. Stilurile propriile aptitudini si sa aleaga singur gresesc;parentale influenteaza intr-o masura meseria care i se potriveste;

− Va avea dificultati in realizarea destul de mare atmosfera din familie. • Va fi capabil sa-si indeplineasca

unei comunicari eficiente;Exista 5 stiluri parentale: indulgent, visele.

− Va fi lipsit de initiativa, curaj si autoritar, indiferent, democratic si DEZAVANTAJE:

vesnic nemultumit, pentru ca se teme ca protector. In continuare voi prezenta • Se va adapta greu stilului autoritar va putea gresi;avantajele si dezavantajele fiecarui stil (pe care il poate intalni la scoala, in − Pentru el, „a gresi” este in parte.grupul de prieteni etc);sinonim cu „a fi un ratat”;

STILUL INDULGENT • Ar putea fi considerat „bleg” sau − Toate aceste lucruri vor AVANTAJE: „impertinent”determina diminuarea stimei de sine.l Permite copilului sa-si STILUL PROTECTORSTILUL INDIFERENT

dezvolte o identitate proprie, o AVANTAJE:AVANTAJE:personalitate distincta, originala; l Copiii se simt oarecum in l Lipsa afectiunii il poate face pe l Copilul se simte important, siguranta si sunt multumiti ca tot timpul copil ,ai rezistent la greutatile vietii.

special si acest fapt contribuie la este cineva langa ei care sa le rezolve DEZAVANTAJE:cresterea nivelului stimei de sine; problemele.l Copilul va creste avand l Confera copilului posibilitatea DEZAVANTAJE:impresia ca parerea lui nu conteaza;

dezvoltarii creativitatii si a capacitatii l Alta impresie consta in faptul • Cand sunt mici, copiii pot prezenta de a lua decizii. ca el crede ca este lipsit de importanta si tulburari ale somnului, regimului

DEZAVANTAJE: absolvit de orice responsabilitate; alimentar, stari de frica nejustificate;l Copilul va intelege foarte greu l Va avea un nivel al stimei de • Se poate simti sufocat;

rolul limitelor, al regulilor, de aceea nu sine redus;• Nu reuseste sa comunice direct cu va sti sa tina cont de ele; l Va creste fiind timorat; parintele despre probleme, de teama ca

l Din cauza comportamentului l Se va dezvolta sentimentul de acesta se va ingrijora;sau exagerat copilul poate fi considerat inferioritate; Din acest motiv invata sa ascunda „obraznic” sau chiar „copil problema”; l Copilul si mai tarziu adultul informatii, va avea o viata secreta, l Parintii se asteapta ca el sa faca care va deveni, nu va fi in stare sa personala.decat ce vrea, nu va mai accepta sfaturi; asculte sfaturi, se va baza doar pe l Parintii vor fi „depasiti” de experienta lui de viata;

situatie. l Va fi rigid, insensibil la

Stiluri parentale Prof. Ion MarilenaInspector Scolar pentru Invatamant special

DECEMBRIE 2008 NUMĂRUL 2

Cuprins: * «ÎNCEARCĂ SĂ PRIVEŞTI MAI DEPARTE !» 3

* Consilierea psihopedagogică între individual şi social 4

* Integrarea socială a elevilor cu deficienţe mintale 5

* “SPUNE: NU DROGURILOR !” 6

* Educaţie pentru viaţa de familie 7

* Chat (pălăvrăgeală) 8

* Consilierea psihologică la perioada adolescenţei 9

* Unele aspecte ale relaţiei profesor-elev 10

* Copilul cu autism 11

* Copilul cu elemente de autism 12

* Inteligenţa emoţională 13

* “Uşa cabinetului de consiliere este mereu deschisă !” 14

* Ziua concursului 15

* Profilaxia tulburărilor de limbaj şi comunicare 18

* Zona crepusculară: violenţa, încotro ? 19

* Împreună pentru copiii noştri 20

* Să ne ajutăm copiii să vorbească corect 21

* Să exmatriculăm violenţa ! 23 * Biblioteca - laborator de informare şi cultură 24 * Comunicarea - tehnici esenţiale 25 * Violenţa: cause şi consecinţe 25 * Stiluri parentale 26

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ

Decalogul părinţilor 1. Oferă–i o şansă copilului tău !

2. Fii tu cel care îl ajută să îşi găsească propriul drum !

3. Întinde-i o mână copilului tău !

4. Nu-i ucide visele, fii prezent la îndeplinirea lor !

5. Dacă nu ai bani, dacă nu-i poţi oferi lucruri materiale, aminteşte-ţi că iubirea nu costă nimic !

6. Iubeşte-ţi copilul !

7. Dacă eşti supărat, nu-ţi folosi copilul pe post de ţintă, în care arunci cu ţipete şi palme !

8. Ai răbdare şi vei culege roadele în fiecare clipă petre-cută cu copilul tău !

9. Ascultă-ţi copilul şi nu–i pune oprelişti, doar astfel poţi intra în lumea lui !

10. Fii alături de copilul tău când creşte !

revista CJRAE nr. 2

Documents

Transcript of revista CJRAE nr. 2