Eul si imaginea de sine

IANCU CRISTINA

GR2,ANUL I

PSIHOLOGIE SOCIALA

FORMAREA SI EVOLUTIA EULUI SI A IMAGINII DE SINE

Intre structura eului si profilul imaginii de sine exista o stransa interdependenta: imaginea de sine deriva din reflectarea subiectiva,constienta si sintetica a “eului aflat in actiune”,insa aceasta imagine odata constituita poate influenta semnificativ structura si functionarea eului,devenind o component esentiala a acestuia.

Eul reprezinta forma de organizare dinamica a proceseelor subiective prin care ne raportam constient la lume si la noi insine,in timp ce imaginea de sine ne refere la chiar reprezentarea noastra despre propria persoana.

Chiar daca proceseele de formare si evolutie a eului si imaginii de sine nu coincide,ele se afla intr-o stransa interdependenta temporala si calitativa,ambele fiind conditionate de aparitia constiintei de sine.

Eul este vazut ca un organizator al cunoasterii despre lume lume si sine,avand o puternica infrastructura afectiva si motivationala,ceea ce ii confera anumite caracteristici:egocentralizarea(focalizarea prioritara asupra sinelui sau);benefectanta(autoatribuirea de calitati si competente)conservactorismul cognitiv.

James presupune urmatoarele etape :eul coporal-constientizarea corporala;eul material-aspecte material ale existentei;eul spiritual-procesele rationale de luare in stapanire a realitatii.

Dupa etapizarea lui James,G.Allport identifica sase etape ce reprezinta momentul in care apare fiecare eu.Astfel avem:

0-4 ani-aparitia eului corporal,a identitatii de sine continue pe baza unei imagini de sine incomplete.

4-6 ani-dezvoltarea imaginii de sine prin aparitia dimensiunii proiective in cadrul personalitatii

6-12 ani-aparitia eului ca factor rational,dezvolatarea imaginii de sine

12-18 ani-cautarea intense a identitatii prin raportarea eului la alte modele socioculturale

peste 18 ani-alegerea drumului in viata,racordarea imaginii de sine si aspiratiilor la exigentelor lumii(eul pragmatic).

L Ecyuer identifica cinci zone calitative si distinct in structura eului:eul material,eul adaptativ,eul social si non-eu.

Fiecare dintre aceste dimensiuni capata configuratii specifice in functie de varsta,respective in functie de gradul de maturitate psihosociala a persoanei,ponderea lor putand fi diferita de la o etapa de dezvoltare la alta.

Etape de dezvoltare a eului:aparitia(0-2 ani),confirmarea(2-5 ani),dezvoltarea(5-11 ani) diferentierea(11-18 ani),eul maturitatii adulte(18-65 ani),eul batran( peste 65 ani).

Fiecare stadiu de dezvolatre a Eului are o structura specifica,implicand anumite substructure,functii si forme particulare de manifestare in conduita.

IMAGINEA DE SINE

Imaginea de sine reprezinta o forma subiectiva prin care luam cunostiinta si reprezentam propria persoana cu ansamblul de trasaturi,insusiri si relatii cu mediul natural si social.

Se constituie reflexiv pe fondul unui sentiment de identitate si continuitate a propriei personae trait preponderent ca ipostaza a prezentului psihologic.

Imaginea de sine indeplineste urmatoarele functii:

Mediaza perceptia si cunoasterea interpersonala,asigura autoreglarea atitudinala si comporatmentala in raport cu valorile,scopurile si idealurile constient asumate,conditioneaza si mediaza raporturile interpersonale,contribuie la syabilire nivelului de aspiratie in diferire domenii de activitate si este elemental cental in procesul de structurare a prezentului psihologic inserat in lantul istoriei individuale.