EUL are treiEUL are trei

componentecomponente

EEul somatic sau corporalul somatic sau corporal (configurat din percepţia, (configurat din percepţia, reprezentarea şi informaţiile reprezentarea şi informaţiile privind schema corporală a privind schema corporală a propriei persoane)propriei persoane)

EEul psihologicul psihologic (include (include trăsăturile şi structurile psihice trăsăturile şi structurile psihice prin care persoana se exprimă prin care persoana se exprimă şi acţionează ca subiect activ, şi acţionează ca subiect activ, conştient de sine şi de lume)conştient de sine şi de lume)

EEul socialul social

DIMENSIUNI ALE EULUI SOCIALDIMENSIUNI ALE EULUI SOCIAL1. 1. CConcepţia de sine sau latura cognitivăoncepţia de sine sau latura cognitivă include include

suma credinţelor şi convingerilor pe care persoana le are suma credinţelor şi convingerilor pe care persoana le are despre sine, despre sine,

2. 2. SStima de sine sau latura afectivă tima de sine sau latura afectivă incluzând incluzând sinteza autoevaluărilor pozitive şi negative trăite într-un sinteza autoevaluărilor pozitive şi negative trăite într-un anumit registru emoţional ce alimentează, autoîncrederea anumit registru emoţional ce alimentează, autoîncrederea şi calitatea imaginii de sine;şi calitatea imaginii de sine;

Concepţia de sine şi stima de Concepţia de sine şi stima de sine formează imaginea de sinesine formează imaginea de sine

DIMENSIUNI ALE EULUI SOCIALDIMENSIUNI ALE EULUI SOCIAL

3. Autoprezentarea sau latura comportamentală,3. Autoprezentarea sau latura comportamentală,

rezultat direct al procesului prin care oamenii încearcărezultat direct al procesului prin care oamenii încearcă

să influenţeze asupra a ceea ce gândesc alţii despre eisă influenţeze asupra a ceea ce gândesc alţii despre ei

CUM SE FORMEAZĂ CUM SE FORMEAZĂ I IMAGINEA DE MAGINEA DE SINE?SINE?

Interiorizarea schemei de Interiorizarea schemei de manifestare a unei persoane manifestare a unei persoane semnificativesemnificative (părinte, profesor)(părinte, profesor)

Dinamica succeselor şi Dinamica succeselor şi eşecurilor propriieşecurilor proprii

Comparaţia cu “altul”Comparaţia cu “altul”

Opinia grupuluiOpinia grupului((grupul constituie matricea in care grupul constituie matricea in care se cristalizează imaginea de sinese cristalizează imaginea de sine))

Sursele formării Sursele formării

imaginii de sineimaginii de sine

Procese psihosociale implicate in formarea imaginii de sineProcese psihosociale implicate in formarea imaginii de sine

Atunci când oamenii sunt nesiguri cu privire la abilităţile şi opiniile lor se autoevaluează comparându-se cu alţii asemănători.

Oamenii simt adesea nevoia unei întăriri, unei confirmări, compararea sociala oferind reperele obiective necesare consolidării imaginii de sine.

TEORIA COMPARĂRII SOCIALE (L. FESTINGER)TEORIA COMPARĂRII SOCIALE (L. FESTINGER)

Factorii comparatiei socialeFactorii comparatiei sociale

Festinger considera ca : şcolile absolvite, mediul social

frecventat, reşedinţa deţinuta, grupul de

apartenenţă, statutul material al

familiei.

constituie in mod curent baza unei continue comparări sociale.

Concepţia pe care ne-o formam despre Concepţia pe care ne-o formam despre noi înşine este in cea mai mare parte noi înşine este in cea mai mare parte reflectarea părerilor persoanelor importante reflectarea părerilor persoanelor importante din mediul social căruia ii aparţinem , fizic si din mediul social căruia ii aparţinem , fizic si afectiv.afectiv.

Oamenii sunt selectivi in alegerea sau Oamenii sunt selectivi in alegerea sau acceptarea unei “oglinzi sociale”. acceptarea unei “oglinzi sociale”.

Procese psihosociale implicate in formarea imaginii de sineProcese psihosociale implicate in formarea imaginii de sine

REFLECTAREA SOCIALĂREFLECTAREA SOCIALĂ

Tendinţa generala este Tendinţa generala este ::

SSa acceptăm mult mai uşor opiniile celor a acceptăm mult mai uşor opiniile celor care proiectează asupra ns o imagine care proiectează asupra ns o imagine pozitivă şi pozitivă şi

Sa Sa respingem prin ignorare sau raţionalizare respingem prin ignorare sau raţionalizare părerile ce sunt in dezacord cu propriile ns părerile ce sunt in dezacord cu propriile ns opinii.opinii.

EFECTUL “OGLINZII SOCIALE”EFECTUL “OGLINZII SOCIALE”

O mare importanţă o aO mare importanţă o auu poziţiapoziţia sociala sociala şi şi prestigiulprestigiul celui care celui care îndeplineşte rolul de îndeplineşte rolul de “oglindă social㔓oglindă socială”;;

CCu cit acestea sunt mai u cit acestea sunt mai înalte, cu atât efectele înalte, cu atât efectele sunt mai puternice si mai sunt mai puternice si mai persistente in timp. persistente in timp.

Părerile persoanelor Părerile persoanelor semnificative devin semnificative devin adeseaadesea rereperepere esenţiale esenţiale in formarea imaginii de in formarea imaginii de sine.sine.

EFECTUL DE “HALOU SOCIAL”EFECTUL DE “HALOU SOCIAL”

O imagine pozitivă sau negativă proiectată O imagine pozitivă sau negativă proiectată asupra cuiva apropiat se răsfrânge şi asupra ns., asupra cuiva apropiat se răsfrânge şi asupra ns., producând efecte indirecte. producând efecte indirecte.

In cazul unei imagini negative tendinţa este una de In cazul unei imagini negative tendinţa este una de distanţare si disociere fata de obiectul proiecţiei; distanţare si disociere fata de obiectul proiecţiei;

IIn cazul unei imagini pozitive tendinţa este una de n cazul unei imagini pozitive tendinţa este una de apropiere, chiar prin invocarea unor legături simbolice apropiere, chiar prin invocarea unor legături simbolice (ca in cazul susţinătorilor unei echipe de fotbal, care se (ca in cazul susţinătorilor unei echipe de fotbal, care se simt personal gratulaţi si valorizaţi atunci când echipa simt personal gratulaţi si valorizaţi atunci când echipa favorita câştigă un meci important).favorita câştigă un meci important).

Adesea oamenii sunt dispuşi sa facă Adesea oamenii sunt dispuşi sa facă

eforturi considerabile pentru a intra in eforturi considerabile pentru a intra in

zonazona de aurăde aură, sau a se alătura celor , sau a se alătura celor care au succes sau ocupa o poziţie foarte care au succes sau ocupa o poziţie foarte importanta.importanta.

Fenomenul are la baza o puternica Fenomenul are la baza o puternica nevoie de valorizare sociala.nevoie de valorizare sociala.

Procese psihosociale implicate in formarea imaginii de sineProcese psihosociale implicate in formarea imaginii de sine

DIFERENDIFERENŢŢIEREA SOCIALIEREA SOCIALĂĂ

•Diferenţierea sociala – oamenii realizează un efort intens ptr Diferenţierea sociala – oamenii realizează un efort intens ptr a-si crea un a-si crea un eu distinctiv si originaleu distinctiv si original, acţionând in acest , acţionând in acest sens atât asupra propriei persoane cit si asupra mediului sens atât asupra propriei persoane cit si asupra mediului social.social.

•Nevoia de unicitate determina oamenii sa evite toate Nevoia de unicitate determina oamenii sa evite toate situaţiile in care pot fi asemănători celorlalţi. Resurse si situaţiile in care pot fi asemănători celorlalţi. Resurse si eforturi deosebite vor fi investite in scopul obţinerii unei eforturi deosebite vor fi investite in scopul obţinerii unei diferenţieri şi originalităţi care sa le marcheze personalitatea diferenţieri şi originalităţi care sa le marcheze personalitatea si mediul.si mediul.

Mecanisme psihosociale de Mecanisme psihosociale de automenţinere a imaginii de sine.automenţinere a imaginii de sine.

Formarea imaginii de sine este un Formarea imaginii de sine este un proces dinamic, condiţionat de o proces dinamic, condiţionat de o serie de factori si fenomene serie de factori si fenomene psihosocialepsihosociale::

Interacţiunea dintre factorii Interacţiunea dintre factorii cognitivcognitivii si afectivi, si afectivi,

Interactiunea Interactiunea dintre procesele dintre procesele oglindirii sociale, comparaţiei sau oglindirii sociale, comparaţiei sau a eforturilor de diferenţierea eforturilor de diferenţiere

FFluctuaţiiluctuaţiilele ample sau mult ample sau mult prea frecventeprea frecvente ale imaginii de ale imaginii de sine afecteaza:sine afecteaza:

echilibrul psihic,echilibrul psihic,

activităţile si relaţiile individului activităţile si relaţiile individului cu cu mediul social, mediul social,

adaptarea individuluiadaptarea individului

SSe impune necesitatea existentei unor e impune necesitatea existentei unor mecanisme de autoreglare menite sa mecanisme de autoreglare menite sa asigureasigure::

automenţinerea imaginii de sine si automenţinerea imaginii de sine si aautomentinereautomentinerea sistemelor atitudinale, sistemelor atitudinale,

relaţionale si comportamentale. relaţionale si comportamentale.

Acestea sunt:Acestea sunt:

1. 1. Autovalidarea ipotezelor Autovalidarea ipotezelor despre sinedespre sine

PPe baza informaţiilor din exterior, in urma e baza informaţiilor din exterior, in urma proceselor de reflectare si comparaţie sociala, ne proceselor de reflectare si comparaţie sociala, ne formulam anumite ipoteze despre noi înşineformulam anumite ipoteze despre noi înşine;;

Aceste Aceste ipoteze ce au o deosebita capacitate ipoteze ce au o deosebita capacitate structurantă ptr. astructurantă ptr. atitudinile si comportamentul titudinile si comportamentul nostru;nostru;

MMenţinerea ipotezei despre sine capătă o enţinerea ipotezei despre sine capătă o deosebita funcţie motivaţionala, determinând deosebita funcţie motivaţionala, determinând alegerea unui comportament social prin care alegerea unui comportament social prin care aceasta sa fie validata.aceasta sa fie validata.

OO alta modalitate de menţinere a imaginii de sine este alta modalitate de menţinere a imaginii de sine este aceea de a căuta acele medii sociale (persoane, grupuri, aceea de a căuta acele medii sociale (persoane, grupuri, organizaţii, activităţi, profesii) care sa corespunda in cea organizaţii, activităţi, profesii) care sa corespunda in cea mai mare măsura mai mare măsura aspiraţiilor si motivaţiilor esenţialeaspiraţiilor si motivaţiilor esenţiale ale persoanei.ale persoanei.

Prin acest proces de afiliere selective oferim celorlalţi Prin acest proces de afiliere selective oferim celorlalţi informaţii care sa le permită să ne interpreteze in sensul informaţii care sa le permită să ne interpreteze in sensul propriei imagini pe care o avem despre noi înşine.propriei imagini pe care o avem despre noi înşine.

Cercetările arata ca eforturile oamenilor de a oferi Cercetările arata ca eforturile oamenilor de a oferi celorlalţi informaţia care sa corespunda propriilor imagini celorlalţi informaţia care sa corespunda propriilor imagini despre ei înşişi este cu atât mai mare cu cât exista despre ei înşişi este cu atât mai mare cu cât exista semnale ca aceştia nu ii apreciază in sensul dorit.semnale ca aceştia nu ii apreciază in sensul dorit.

2. 2. Afilierea selectiva la mediul Afilierea selectiva la mediul socialsocial

3. 3. Raţionalizarea opiniilor contrareRaţionalizarea opiniilor contrare – nu toate – nu toate informaţiile pe care le primim din partea celor din jur informaţiile pe care le primim din partea celor din jur concorda cu imaginea pe care ne-am format-o despre concorda cu imaginea pe care ne-am format-o despre noi înşine . In acest caz intra in funcţiune o serie de noi înşine . In acest caz intra in funcţiune o serie de mecanisme psihosociale prin care încercăm să mecanisme psihosociale prin care încercăm să modificam opiniile neconcordante:modificam opiniile neconcordante:

Ignorarea opiniilor nefavorabile

“Raţionalizarea”acestoraAmplificarea informaţiei

favorabile validării propriei opinii

Persuasiunea

Raţionalizarea constituie o modalitate frecventa de a Raţionalizarea constituie o modalitate frecventa de a face compatibila o anumita imagine pe care ne-am face compatibila o anumita imagine pe care ne-am format-o despre noi înşine cu opiniile care o contrazic. In format-o despre noi înşine cu opiniile care o contrazic. In acest caz se caută “explicaţii raţionale” cu privire la acest caz se caută “explicaţii raţionale” cu privire la persoana care emite asemenea opinii neconvenabile:persoana care emite asemenea opinii neconvenabile:

“nu înţelege despre ce e

vorba”

“vrea sa se răzbune”

“este invidioasa”

STIMA DE SINESTIMA DE SINE

Constituie mecanismul afectiv, energizant al eului socialConstituie mecanismul afectiv, energizant al eului social..

Stima de sine Stima de sine

ccuprindeuprinde::

încrederea în sineîncrederea în sine

iubirea de sineiubirea de sine

ÎNCREDEREA ÎN SINEÎNCREDEREA ÎN SINE

Sentimentul de încredere în raport cu propria capacitate Sentimentul de încredere în raport cu propria capacitate de a gândi şi a acţiona, de a lua decizii pe baza propriilor de a gândi şi a acţiona, de a lua decizii pe baza propriilor capacităţi şi însuşiri psihofizicecapacităţi şi însuşiri psihofizice..

STIMA DE SINESTIMA DE SINEEa este condiţionată deEa este condiţionată de::

raporturile intrafamiliale, (în familia de origine, raporturile intrafamiliale, (în familia de origine, nucleară şi extinsă), nucleară şi extinsă),

de relaţiile parteneriale şi sociale.de relaţiile parteneriale şi sociale.

Un rol important în autoapreciere îl are dinamica Un rol important în autoapreciere îl are dinamica succes-eşec, în diversele arii ale existenţei persoanei succes-eşec, în diversele arii ale existenţei persoanei (relaţii afective şi intime, profesie, performanţă fizică, (relaţii afective şi intime, profesie, performanţă fizică, performanţă intelectuală) performanţă intelectuală)

N.BrandenN.Branden si si Coopersmith Coopersmith

stima de sine înaltăstima de sine înaltă corelează cucorelează cu : :

intuiţia, intuiţia, creativitatea, creativitatea, raţionalitatea,raţionalitatea, flexibilitatea, flexibilitatea, independenţa, independenţa, capacitatea de a-şi capacitatea de a-şi

asuma şi corecta asuma şi corecta erorile, erorile,

stima de sinestima de sine scăzutăscăzută este asociată cueste asociată cu::

reacţiile defensive,reacţiile defensive, teama de nou şi teama de nou şi

necunoscut, necunoscut, iraţionalitatea, iraţionalitatea, comportamentulcomportamentul de tip de tip

– servil sau tiranic,– servil sau tiranic, anxietate şi ostilitate.anxietate şi ostilitate.

AutoprezentareaAutoprezentarea

AutoprezentareaAutoprezentarea esteeste expresia expresia comportamentală a eului social. comportamentală a eului social.

Goffman utilizând metafora inspirată a Goffman utilizând metafora inspirată a vieţii ca „scenă” şi a oamenilor ca „actori”, vieţii ca „scenă” şi a oamenilor ca „actori”, observă observă faptul faptul căcă::

persoanele au tendinţa de a-şi asuma persoanele au tendinţa de a-şi asuma anumite identităţi sociale, acţionând anumite identităţi sociale, acţionând conform anumitor principii şi prescripţii, conform anumitor principii şi prescripţii, astfelastfel încât încât

să minimalizeze riscul să minimalizeze riscul respingerii respingerii

să crească sentimentul să crească sentimentul de securitate şi apartenenţă la o structură de securitate şi apartenenţă la o structură socială. socială.

aacest comportament de”faţadă” tinde să se cest comportament de”faţadă” tinde să se relaxeze în intimitate.relaxeze în intimitate.

AArkin(1981) identifică două stiluri rkin(1981) identifică două stiluri de autoprezentarede autoprezentare::

SStilul asertivtilul asertiv corelează cu corelează cu ::

stima de sine înaltă şi stima de sine înaltă şi stabilăstabilă

SStilul protectivtilul protectiv coreleazcoreleazăă cu: cu:

stima de sine scăzută stima de sine scăzută şi frica de evaluare şi frica de evaluare negativă, în directă negativă, în directă legătură ce teama de legătură ce teama de fi respins.fi respins.

Autoprezentarea este o strategie, Autoprezentarea este o strategie, conştientă sau inconştientă, autentică sau conştientă sau inconştientă, autentică sau înşelătoare prin intermediul căreia oamenii înşelătoare prin intermediul căreia oamenii induc în plan social o anumită imagine induc în plan social o anumită imagine despre ei înşişi, putând controla sau despre ei înşişi, putând controla sau manipula anumite relaţii sau situaţii. manipula anumite relaţii sau situaţii.

Ea se modelează în funcţie de scopurile Ea se modelează în funcţie de scopurile personale şi caracteristicile situaţiei sau personale şi caracteristicile situaţiei sau câmpului relaţional în care se află câmpului relaţional în care se află persoana. persoana.

Autoprezentarea strategicăAutoprezentarea strategică

În acest caz, miza se referă la În acest caz, miza se referă la satisfacerea nevoii de putere satisfacerea nevoii de putere sau respectsau respect (în acest scop (în acest scop strădania persoanelor este de a strădania persoanelor este de a impresiona prin cunoştinţe, impresiona prin cunoştinţe, status, prestigiu, sacrificiu, etc.)status, prestigiu, sacrificiu, etc.)..

Este efortul individului de a cuceri putere, influenţă, simpatieEste efortul individului de a cuceri putere, influenţă, simpatiesau aprobare. sau aprobare.

Strategiile de acest tipStrategiile de acest tip variază de la o situaţie la alta, asigură variază de la o situaţie la alta, asigură totuşi două scopuri comune: totuşi două scopuri comune:

AAgreabilitateagreabilitatea

În În acestacest caz miza aflată în caz miza aflată în joc este obţinerea de joc este obţinerea de gratificaţie, simpatie, gratificaţie, simpatie, afecţiuneafecţiune..

AutoglorificareaAutoglorificarea

CONSTRUCŢIA ŞI DINAMICA CONSTRUCŢIA ŞI DINAMICA UNIVERSULUI SOCIALUNIVERSULUI SOCIAL

Principalii mediatori implicaţi în Principalii mediatori implicaţi în construcţia universului social :construcţia universului social :

Categorizări;Categorizări; StereotipuriStereotipuri PrejudecatiPrejudecati RepreReprezentările socialezentările sociale Procesul atribuirii.Procesul atribuirii.

CategorizăriCategorizări Fiinţele umane în mod spontan categorizează Fiinţele umane în mod spontan categorizează

informaţii şi evenimente pe care le trăiesc în informaţii şi evenimente pe care le trăiesc în experienţă. experienţă.

Pentru a reduce şi simplifica procesul prelucrării Pentru a reduce şi simplifica procesul prelucrării de informaţie pe plan mental grupăm: obiecte, de informaţie pe plan mental grupăm: obiecte, idei, evenimente ce au proprietăţi şi caracteristici idei, evenimente ce au proprietăţi şi caracteristici comune.comune.

Această Această tendinţă naturală de a categorizatendinţă naturală de a categoriza, se , se aplică de asemenea celor din jurul nostru, acest aplică de asemenea celor din jurul nostru, acest proces purtând denumirea de proces purtând denumirea de categorizare categorizare socialăsocială ..

Stereotipul Stereotipul

Reprezintă o serie de caracteristici Reprezintă o serie de caracteristici considerate relevante pentru a descrie considerate relevante pentru a descrie membrii aparţinând unui grup sau unei membrii aparţinând unui grup sau unei categorii sociale.categorii sociale.

StereotipurileStereotipurile influenţează semnificativ influenţează semnificativ felul în care procesăm informaţia socială. felul în care procesăm informaţia socială.

Cel care a introdus pentru prima Cel care a introdus pentru prima oară termenul de stereotip a fost oară termenul de stereotip a fost

LieppmanLieppman

Interpretarea realităţii cotidiene este facilitată de Interpretarea realităţii cotidiene este facilitată de existenţa existenţa filtrelor cognitive, schemelor filtrelor cognitive, schemelor mentale şi nu numai de moştenirea mentale şi nu numai de moştenirea socioculturală;socioculturală;

Potrivit lui Potrivit lui stereotipurilestereotipurile sunt concepute în sunt concepute în funcţie de interfaţa cognitiv-afectiv, el funcţie de interfaţa cognitiv-afectiv, el considerând că stereotipurile nu sunt neutre.considerând că stereotipurile nu sunt neutre.

Ele poartă amprenta sentimentelor sau Ele poartă amprenta sentimentelor sau preferinţelor. Sunt caracterizate de afecţiune sau preferinţelor. Sunt caracterizate de afecţiune sau respingere. respingere.

Imaginea profund negativă asociată Imaginea profund negativă asociată stereotipurilor în psihologia socială din anii stereotipurilor în psihologia socială din anii 30’-70’, se datorează faptului că 30’-70’, se datorează faptului că obiectivele studiilor din perioada respectivă obiectivele studiilor din perioada respectivă s-au concentrat în mod exclusiv s-au concentrat în mod exclusiv asupra asupra dimensiunii descriptiv-evaluative.dimensiunii descriptiv-evaluative.

A fost ignorat impactul stereotipurilor A fost ignorat impactul stereotipurilor asupra percepţiei sociale în elaborarea de asupra percepţiei sociale în elaborarea de inferenţe, atribuiri cauzale, formarea inferenţe, atribuiri cauzale, formarea impresiilor.impresiilor.

UlteriorUlterior stereotipurile au fost considerate stereotipurile au fost considerate „„cadre explicative pentru construirea cadre explicative pentru construirea relaţiilor cauză-efectrelaţiilor cauză-efect în situaţiile sociale” în situaţiile sociale”

De asemenea, ele pot fi privite asemenea De asemenea, ele pot fi privite asemenea unor unor scheme mentale structuratescheme mentale structurate, ce , ce contribuie la percepţia, la realizarea de contribuie la percepţia, la realizarea de inferenţe, la raţionalizarea (justificarea) inferenţe, la raţionalizarea (justificarea) conduitei observatorului social, în relaţie cu conduitei observatorului social, în relaţie cu ţinta evaluată. ţinta evaluată.

Inertia stereotipurilorInertia stereotipurilor

stereotipurile utilizate excesiv pot deveni stereotipurile utilizate excesiv pot deveni destructurante în relaţia cu realitatea destructurante în relaţia cu realitatea inducând confuzie, interpretări eronate .inducând confuzie, interpretări eronate .

principalul „aliat” în facilitarea şi principalul „aliat” în facilitarea şi dezvoltarea relaţiilor interpersonale este dezvoltarea relaţiilor interpersonale este destereotipizareadestereotipizarea ..

Folosirea Folosirea stereotipurilor în stereotipurilor în procesarea procesarea informaţională, informaţională, este determinată este determinată dede

Aspecte Aspecte intraindividualeintraindividuale (mecanismele (mecanismele cognitive, trăirile cognitive, trăirile afective, şi motivaţia afective, şi motivaţia celui care prelucrează celui care prelucrează datele)datele)

Aspecte Aspecte interindividualeinterindividuale (dimensiunile (dimensiunile contextuale, contextuale, variabilitatea grupului, variabilitatea grupului, ierarhiile grupale, ierarhiile grupale, statutul şi puterea statutul şi puterea observatorului şi a observatorului şi a actorului social).actorului social).

Stereotipizarea este un fenomen complex Stereotipizarea este un fenomen complex determinat de anumiţi factorideterminat de anumiţi factori

1.cantitatea informaţiilor deţinute despre ţinta 1.cantitatea informaţiilor deţinute despre ţinta socialăsocială : :

cu cât reprezentările sunt mai sărace despre cu cât reprezentările sunt mai sărace despre un grup, cu atât mai mult atribuirile cauzale un grup, cu atât mai mult atribuirile cauzale ale comportamentelor sau impresiile despre ale comportamentelor sau impresiile despre membrii acestuia vor fi influenţate de membrii acestuia vor fi influenţate de constructele stereotipe, care pot avea constructele stereotipe, care pot avea valenţă pozitivă sau negativăvalenţă pozitivă sau negativă

2.schemele mentale preexistente2.schemele mentale preexistente

3.profeţia auto-realizatoare (self-3.profeţia auto-realizatoare (self-fulfilling prophecy)fulfilling prophecy) – constă în – constă în

selectarea acelor comportamente selectarea acelor comportamente ale ţintelor care se potrivesc cu ale ţintelor care se potrivesc cu expectanţele anterior formateexpectanţele anterior formate

PrejudecataPrejudecata

Reprezintă reacţia afectivăReprezintă reacţia afectivă faţa de faţa de membrii unui grup sau unei categorii membrii unui grup sau unei categorii sociale.sociale.

Prejudecata influenţeazăPrejudecata influenţează atât natura atât natura conţinuturilor cognitive activate (adică conţinuturilor cognitive activate (adică elementele stereotipurilor), cât şi direcţia elementele stereotipurilor), cât şi direcţia procesării acestora.procesării acestora.

Prejudecata Prejudecata este un este un predictorpredictor puternic puternic pentru :pentru :

direcţia şi natura procesării cognitive;direcţia şi natura procesării cognitive; comportamentul în relaţiile cu grupul comportamentul în relaţiile cu grupul

respectiv.respectiv. discriminare.discriminare.

Reprezentarile socialeReprezentarile sociale Emil Durkheim Emil Durkheim este primul care foloseşte conceptul de este primul care foloseşte conceptul de

„reprezentare colectivă” semnificaţia acestuia fiind de „reprezentare colectivă” semnificaţia acestuia fiind de realitate psihosocială de sine stătătoare.realitate psihosocială de sine stătătoare.

Conform acestui autor reprezentările colective sunt o Conform acestui autor reprezentările colective sunt o clasă generală de fenomene psihice şi sociale ce clasă generală de fenomene psihice şi sociale ce înglobează ideologii, mituri, credinţe, sentimente, înglobează ideologii, mituri, credinţe, sentimente, cunoştinţe împărtăşite de membrii unei societăţi într-un cunoştinţe împărtăşite de membrii unei societăţi într-un anumit moment al dezvoltării sale istorice.anumit moment al dezvoltării sale istorice.

Reprezentările colective sunt pe de o parte Reprezentările colective sunt pe de o parte sociale sociale – – deoarece rezultă ca urmare a unui proces colectiv în care deoarece rezultă ca urmare a unui proces colectiv în care intervin caracteristicile comune ale unui grup, şi pe de altă intervin caracteristicile comune ale unui grup, şi pe de altă parte sunt parte sunt psihologicepsihologice întrucât percepţia realităţii şi întrucât percepţia realităţii şi desfăşurarea gândirii sunt desfăşurarea gândirii sunt procese procese individualindividualee..

Serge MoscoviciSerge Moscovici redefineşte conceptul acordându-i redefineşte conceptul acordându-i conotaţii operaţionale şi paradigmatice cu totul deosebite. conotaţii operaţionale şi paradigmatice cu totul deosebite.

Astfel, pentru Serge Moscovici, reprezentarea socială Astfel, pentru Serge Moscovici, reprezentarea socială este un ansamblu structurat de valori, noţiuni, aspecte este un ansamblu structurat de valori, noţiuni, aspecte sau dimensiuni ale domeniului social, un sistem socio-sau dimensiuni ale domeniului social, un sistem socio-cognitiv ce permite supravieţuirea individului în societate, cognitiv ce permite supravieţuirea individului în societate, direcţionarea comunicărilor şi comportamentelor, precum direcţionarea comunicărilor şi comportamentelor, precum şi selecţia răspunsurilor la stimulii de mediu.şi selecţia răspunsurilor la stimulii de mediu.

Pornind de la această definiţie, reprezentările sociale Pornind de la această definiţie, reprezentările sociale devin una din preocupările centrale ale psihologiei devin una din preocupările centrale ale psihologiei sociale modernesociale moderne

Jean Claude AbricJean Claude Abric (1994) (1994) : : Defineşte Defineşte reprezentarea socialăreprezentarea socială ca o viziune funcţională ca o viziune funcţională

a lumii ce permite individului sau grupului să dea un sens a lumii ce permite individului sau grupului să dea un sens conduitelor, să înţeleagă realitatea prin propriul sistem de conduitelor, să înţeleagă realitatea prin propriul sistem de referinţe, deci să se adapteze, să-şi definească locul. referinţe, deci să se adapteze, să-şi definească locul.

Ele sunt adevărate construcţii socio-cognitive ce Ele sunt adevărate construcţii socio-cognitive ce înglobează şi structurează elementele cognitive ce înglobează şi structurează elementele cognitive ce rezultă dintr-un context relaţional şi acţional concret pe rezultă dintr-un context relaţional şi acţional concret pe fondul unei interacţiuni dinamice dintre individual şi fondul unei interacţiuni dinamice dintre individual şi social, dintre cogniţie şi acţiune.social, dintre cogniţie şi acţiune.

Ele impregnează aproape în totalitate raporturile Ele impregnează aproape în totalitate raporturile interpersonale, grupale, instituţionale. interpersonale, grupale, instituţionale.

RReprezentările sociale implică trei dimensiuni eprezentările sociale implică trei dimensiuni principale, pe direcţia cărora se obiectivează principale, pe direcţia cărora se obiectivează dinamica acestora :dinamica acestora :

a) dimensiunea cognitivă ce asigură a) dimensiunea cognitivă ce asigură transformarea informaţiei perceptive şi a celei de transformarea informaţiei perceptive şi a celei de comunicaţie în „adevăruri consensuale”, comunicaţie în „adevăruri consensuale”, împărtăşite şi având funcţionalitate socială; împărtăşite şi având funcţionalitate socială;

b) dimensiunea axiologică ce fundamentează b) dimensiunea axiologică ce fundamentează atitudinile implicite, şi care derivă din valorile, atitudinile implicite, şi care derivă din valorile, normele şi modelele socio-culturale specifice normele şi modelele socio-culturale specifice unui anumit spaţiu social; unui anumit spaţiu social;

c) dimensiunea c) dimensiunea actionalaactionala, constând din schemele , constând din schemele relaţionale, acreditate sociocultural, prin care se relaţionale, acreditate sociocultural, prin care se desfăşoară raporturile individ, grup, mediu. desfăşoară raporturile individ, grup, mediu.

Ce funcţii îndeplinesc reprezentările sociale? Ce funcţii îndeplinesc reprezentările sociale?

1.1.Funcţia de cunoaştereFuncţia de cunoaştere – reprezentările permit înţelegerea şi – reprezentările permit înţelegerea şi interpretarea realităţii; de asemenea facilitează cunoaşterea interpretarea realităţii; de asemenea facilitează cunoaşterea celorlalţi şi comunicareacelorlalţi şi comunicarea..

EEle se instituie şi ca le se instituie şi ca repererepere în înţelegerea şi atribuirea de în înţelegerea şi atribuirea de semnificaţii evenimentelor şi contextelor în care evoluează relaţiile semnificaţii evenimentelor şi contextelor în care evoluează relaţiile dintre oamenidintre oameni..

Deşi acţionează ca filtre şi facilitatori ai dialogului şi intercunoaşterii, Deşi acţionează ca filtre şi facilitatori ai dialogului şi intercunoaşterii, ele conţin însă în egală măsură şi constrângeri, limitări şi rigidizări în ele conţin însă în egală măsură şi constrângeri, limitări şi rigidizări în special în raport cu evenimentele sau manifestările imprevizibile, special în raport cu evenimentele sau manifestările imprevizibile, marginale sau originale. Adică în raport cu tot ceea ce poate marginale sau originale. Adică în raport cu tot ceea ce poate surprinde prin diferenţă, prin inedit sau şocant, prin nonconformism. surprinde prin diferenţă, prin inedit sau şocant, prin nonconformism. Inclusiv reprezentarea socială asupra nonconformismului este Inclusiv reprezentarea socială asupra nonconformismului este departe de a-l cunoaşte, înţelege şi evalua adecvat, dar mult mai departe de a-l cunoaşte, înţelege şi evalua adecvat, dar mult mai aproape de a-l eticheta, bloca şi controla la nivel socialaproape de a-l eticheta, bloca şi controla la nivel social

2.2.Funcţia de orientareFuncţia de orientare

PPresupune orientarea, ghidarea resupune orientarea, ghidarea comportamentelor, practicilor. comportamentelor, practicilor.

Reprezentările sociale intervin direct în Reprezentările sociale intervin direct în definirea finalităţii situaţiei, prescrierea definirea finalităţii situaţiei, prescrierea reacţiilor, a tipului de demers cognitiv reacţiilor, a tipului de demers cognitiv adaptat la momente şi persoane.adaptat la momente şi persoane.

Reprezentarea conduce la definirea Reprezentarea conduce la definirea scopului unei sarcini determinând implicit scopului unei sarcini determinând implicit tipul de comportament.tipul de comportament.

3.3.Funcţia justificativăFuncţia justificativă RReprezentările sociale permit aposteriori, eprezentările sociale permit aposteriori,

să se justifice luările de poziţie şi să se justifice luările de poziţie şi comportamentele. comportamentele.

Ele joacă un rol important în explicarea şi Ele joacă un rol important în explicarea şi susţinerea de tip argumentativ a unor susţinerea de tip argumentativ a unor acţiuni grupale. Reprezentările sociale pot acţiuni grupale. Reprezentările sociale pot sa întărească poziţia socială a unui grup, sa întărească poziţia socială a unui grup, să menţină şi să justifice diferenţa socială să menţină şi să justifice diferenţa socială sau chiar discriminarea dintre grupuri.sau chiar discriminarea dintre grupuri.

Procesul atribuiriiProcesul atribuirii AtribuireaAtribuirea este procesul prin care este procesul prin care oameniioamenii realizeaz realizează ă

inferenţe în privinţa cauzelor comportamentelor sau inferenţe în privinţa cauzelor comportamentelor sau evenimentelor. evenimentelor.

TTeoria atribuiriieoria atribuirii studiază mecanismele psihologice prin care studiază mecanismele psihologice prin care subiectul, în viaţa cotidiană, îşi explică modul de producere şi subiectul, în viaţa cotidiană, îşi explică modul de producere şi desfăşurare a evenimentelor şi comportamentelor, încercând astfel desfăşurare a evenimentelor şi comportamentelor, încercând astfel să prezică şi să stăpânească realitatea; prin atribuirea cauzalităţii se să prezică şi să stăpânească realitatea; prin atribuirea cauzalităţii se realizează implicit un proces de cunoaştere a realităţii, de „inducere realizează implicit un proces de cunoaştere a realităţii, de „inducere de sensuri” care asigură inteligibilitatea acelei realităţi, ceea ce de sensuri” care asigură inteligibilitatea acelei realităţi, ceea ce permite totodată elaborarea unor prognoze asupra desfăşurării unor permite totodată elaborarea unor prognoze asupra desfăşurării unor procese, evenimente, sau comportamente socialeprocese, evenimente, sau comportamente sociale..

F. HeiderF. Heider (1958) a fost primul psiholog ce (1958) a fost primul psiholog ce a deschis drumul cercetărilor asupra a deschis drumul cercetărilor asupra atribuirii.atribuirii.

Preocupat de descoperirea Preocupat de descoperirea unor unor mecanismmecanismee prin care interpretăm prin care interpretăm comportamentul propriu şi al altora şi prin comportamentul propriu şi al altora şi prin care atribuim anumite intenţii sau tendinţe, care atribuim anumite intenţii sau tendinţe, atât nouă înşine cât şi celorlalţi, autorul atât nouă înşine cât şi celorlalţi, autorul considera că, omul obişnuit este motivat de considera că, omul obişnuit este motivat de două nevoi de bază. două nevoi de bază.

Care sunt aceste nevoi care ne jalonează Care sunt aceste nevoi care ne jalonează procesul cunoaşterii realităţii sociale ?procesul cunoaşterii realităţii sociale ?

În primul rândÎn primul rând, , nevoia de a avea o viziune coerentă nevoia de a avea o viziune coerentă asupra lumii în care trăim asupra lumii în care trăim

În al doilea rând, nevoia de a avea control asupra În al doilea rând, nevoia de a avea control asupra mediuluimediului

Atunci când putem explica şi prezice acţiunile celorlalţi Atunci când putem explica şi prezice acţiunile celorlalţi vom avea o viziune de ansamblu coerentă asupra lumii vom avea o viziune de ansamblu coerentă asupra lumii şi extrem de controlabilă faţă de situaţia în care nu am şi extrem de controlabilă faţă de situaţia în care nu am avea nici o idee faţă de intenţiile, dispoziţiile şi avea nici o idee faţă de intenţiile, dispoziţiile şi comportamentul semenilorcomportamentul semenilor..

Tipuri de erori de atribuire cauzalăTipuri de erori de atribuire cauzală A. Erori legate de atribuirea succesului şi A. Erori legate de atribuirea succesului şi

eşeculuieşecului Oamenii par a fi mai degrabă înclinaţi să Oamenii par a fi mai degrabă înclinaţi să

atribuie succesul propriu unor cauze atribuie succesul propriu unor cauze interne (aptitudini, talent, trăsături de interne (aptitudini, talent, trăsături de personalitate, inteligenţă, perseverenţă, personalitate, inteligenţă, perseverenţă, tenacitate, farmec personal), în timp ce tenacitate, farmec personal), în timp ce eşecul este cel mai adesea atribuit unor eşecul este cel mai adesea atribuit unor cauze externe, situaţionale sau atitudinii şi cauze externe, situaţionale sau atitudinii şi comportamentului celuilalt sau celorlalţi. comportamentului celuilalt sau celorlalţi.

Atunci când un elev are un succes deosebit, Atunci când un elev are un succes deosebit, profesorul tinde să minimalizeze contribuţia profesorul tinde să minimalizeze contribuţia acestuia în propria-i performanţă, considerând acestuia în propria-i performanţă, considerând că sursa succesului o constituie exclusiv metoda că sursa succesului o constituie exclusiv metoda sa de predare şi calităţile de pedagog de sa de predare şi calităţile de pedagog de excepţie. excepţie.

Astfel succesul elevului sporeşte „nimbul” Astfel succesul elevului sporeşte „nimbul” profesorului, antrenând unul din efectele erorii profesorului, antrenând unul din efectele erorii de atribuire, (cel puţin parţial) şi pe care am de atribuire, (cel puţin parţial) şi pe care am putea-o numi atribuire „de transfer”.putea-o numi atribuire „de transfer”.

BB. Eroare de atribuire de tip proiectiv. Eroare de atribuire de tip proiectiv.. Se referă la situaţia în care atribuirea cauzalităţii Se referă la situaţia în care atribuirea cauzalităţii

unui comportament se face prin extrapolarea unui comportament se face prin extrapolarea comportamentului propriu ca fiind tipic pentru comportamentului propriu ca fiind tipic pentru anumite situaţii şi pe considerarea faptului că în anumite situaţii şi pe considerarea faptului că în situaţii similare, ceilalţi se comportă tot aşa cum situaţii similare, ceilalţi se comportă tot aşa cum te-ai comporta tu însuţi.te-ai comporta tu însuţi.

Cu alte cuvinte, individul autocentrat şi ancorat Cu alte cuvinte, individul autocentrat şi ancorat în propriile-i cogniţii se aşteaptă din partea în propriile-i cogniţii se aşteaptă din partea celorlalţi să gândească şi să reacţioneze în celorlalţi să gândească şi să reacţioneze în acelaşi fel cu el, excluzând alte posibilităţi ce ţin acelaşi fel cu el, excluzând alte posibilităţi ce ţin de diferenţă.de diferenţă.

Raportul conştient-inconştient creează în acest caz Raportul conştient-inconştient creează în acest caz o situaţie specială care „încurcă” relaţia de o situaţie specială care „încurcă” relaţia de comunicare. comunicare.

Astfel, X atribuie lui Z ceea ce este presant în el dar Astfel, X atribuie lui Z ceea ce este presant în el dar refulat în inconştient, Z devenind ecran de proiecţie refulat în inconştient, Z devenind ecran de proiecţie pentru acele „complexe comportamentale şi pentru acele „complexe comportamentale şi pulsionale” pe care deşi le conţine la nivelul pulsionale” pe care deşi le conţine la nivelul inconştientului, le împiedică să se manifeste, le inconştientului, le împiedică să se manifeste, le ascunde.ascunde.

Şi cu cât le reprimă mai mult în inconştient, cu atât Şi cu cât le reprimă mai mult în inconştient, cu atât proiectarea şi atribuirea acestora altor persoane proiectarea şi atribuirea acestora altor persoane devine mai frecventă, creându-se un fals context al devine mai frecventă, creându-se un fals context al interacţiunii.interacţiunii.

Acest tip de eroare de atribuire justifică Acest tip de eroare de atribuire justifică tendinţa individului de a explica tendinţa individului de a explica comportamentul celorlalţi în baza comportamentul celorlalţi în baza comportamentului şi opiniilor proprii, astfel comportamentului şi opiniilor proprii, astfel încât el să-şi poată menţine stima de sine încât el să-şi poată menţine stima de sine la un nivel dacă nu ridicat, cel puţin la un nivel dacă nu ridicat, cel puţin acceptabil. acceptabil.

Uneori, oamenii, fără să ţină seama de Uneori, oamenii, fără să ţină seama de informaţia reală fac atribuiri conform unor informaţia reală fac atribuiri conform unor modele personale, din diferite raţiuni modele personale, din diferite raţiuni cognitive şi motivaţionale .cognitive şi motivaţionale .

c.Atribuirea nejustificată a c.Atribuirea nejustificată a responsabilităţiiresponsabilităţii

Este un alt tip de eroare de atribuire cauzală cu consecinţe Este un alt tip de eroare de atribuire cauzală cu consecinţe considerabile în dinamica relaţiilor interpersonale, dar şi în considerabile în dinamica relaţiilor interpersonale, dar şi în dezvoltarea personală. Din motive ce ţin de menţinerea sănătăţii şi dezvoltarea personală. Din motive ce ţin de menţinerea sănătăţii şi a echilibrului psiho-fizic şi social, oamenilor le este dificil să accepte a echilibrului psiho-fizic şi social, oamenilor le este dificil să accepte că lumea în care se dezvoltă ar fi incoerentă, haotică şi fără senscă lumea în care se dezvoltă ar fi incoerentă, haotică şi fără sens. .

LernerLerner afirmă că maniera prin care individul neagă intervenţia afirmă că maniera prin care individul neagă intervenţia hazardului şi încearcă să menţină un sentiment de control este hazardului şi încearcă să menţină un sentiment de control este credinţa sau ipoteza conform căreia trăim într-o lume justă, în care credinţa sau ipoteza conform căreia trăim într-o lume justă, în care „fiecare obţine ceea ce merită şi merită ceea ce obţine”. În baza „fiecare obţine ceea ce merită şi merită ceea ce obţine”. În baza unei asemenea concepţii, evenimentele devin previzibile şi pot fi unei asemenea concepţii, evenimentele devin previzibile şi pot fi controlate. Această credinţă implică asumarea faptului că fiecare controlate. Această credinţă implică asumarea faptului că fiecare individ, cel puţin teoretic, este responsabil de comportamentul pe individ, cel puţin teoretic, este responsabil de comportamentul pe care îl are şi de evenimentele în care este implicat. care îl are şi de evenimentele în care este implicat.

dd. Eroarea de atribuire etnocentrică. Eroarea de atribuire etnocentrică Procesul atribuirii cauzale nu este doar individual sau Procesul atribuirii cauzale nu este doar individual sau

interpersonal, ci este semnificativ influenţat şi de relaţiile, interpersonal, ci este semnificativ influenţat şi de relaţiile, acţiunile şi fenomenele intragrupale, colective.acţiunile şi fenomenele intragrupale, colective.

În numeroase situaţii, În numeroase situaţii, indivizii indivizii sunt percepuţi şi evaluaţi sunt percepuţi şi evaluaţi în baza apartenenţei la un anumit grup social.în baza apartenenţei la un anumit grup social.

În baza dimensiunii etnocentrice, membri unui grup sau În baza dimensiunii etnocentrice, membri unui grup sau

ai unei categorii sociale favorizează propriul grup şi ai unei categorii sociale favorizează propriul grup şi defavorizează defavorizează celelalte grupuri.celelalte grupuri.Discriminările de tot felul Discriminările de tot felul îşi au sursa în această tendinţă spontană. îşi au sursa în această tendinţă spontană.

Modalităţile de atribuire a cauzalităţii Modalităţile de atribuire a cauzalităţii comportamentelor în context social se reflectă în comportamentelor în context social se reflectă în ideologiile care explică diferenţele intragrupale şi ideologiile care explică diferenţele intragrupale şi au un caracter mai curând spontan şi intuitiv, au un caracter mai curând spontan şi intuitiv, bazat pe economicitate în adaptare. bazat pe economicitate în adaptare.

Oamenii caută mai puţin informaţia completă şi Oamenii caută mai puţin informaţia completă şi obiectivă atunci când elaborează curent anumite obiectivă atunci când elaborează curent anumite concluzii şi interpretări. Ei sunt tentaţi să concluzii şi interpretări. Ei sunt tentaţi să opereze mai curând cu informaţiile subiective, opereze mai curând cu informaţiile subiective, dobândite din experienţele lor, care le uşurează dobândite din experienţele lor, care le uşurează controlul, adaptarea sau predicţia în anumite controlul, adaptarea sau predicţia în anumite situaţii şi interacţiuni sociale, chiar cu riscul situaţii şi interacţiuni sociale, chiar cu riscul practicării şi repetării unor erori. practicării şi repetării unor erori.