ETICA ETICA ŞI ŞI CULTURA ÎN CULTURA ÎN

AFACERIAFACERICONOTAŢII CONOTAŢII

CONCEPTUALECONCEPTUALE

1.1. ETICĂ SAU MORALITATE1.1. ETICĂ SAU MORALITATE

ETICĂ = ETHOS (gr.) – DATINĂ, OBICEI DAR ŞI OBIŞNUINŢĂ, MORAVURI, CARACTER

MORALĂ = MORIS (lt.) – DATINĂ, OBICEI, OBIŞNUINŢĂ TERMENUL DE „ETICĂ” ESTE ASOCIAT ASPECTELOR TERMENUL DE „ETICĂ” ESTE ASOCIAT ASPECTELOR

DE ORDIN TEORETIC, PENTRU ASPECTELE DE ORDIN DE ORDIN TEORETIC, PENTRU ASPECTELE DE ORDIN PRACTIC AL ETICII FIIND FOLOSIT TERMENUL DE PRACTIC AL ETICII FIIND FOLOSIT TERMENUL DE „MORALĂ„MORALĂ””

MORALAMORALA ESTE CONSIDERATĂ UN FENOMEN REAL - ESTE CONSIDERATĂ UN FENOMEN REAL - UN ANSAMBLU DE REGULI șI NORME DE BUNĂ UN ANSAMBLU DE REGULI șI NORME DE BUNĂ PURTARE, CU CARACTER MAI MULT SAU MAI PUțIN PURTARE, CU CARACTER MAI MULT SAU MAI PUțIN UNIVERSAL - CE țINE DE COMPORTAMENTUL UNIVERSAL - CE țINE DE COMPORTAMENTUL COTIDIAN, DE VIAțA PRACTICO-SPIRITUALĂ REALĂ COTIDIAN, DE VIAțA PRACTICO-SPIRITUALĂ REALĂ A INDIVIZILOR șI COLECTIVITĂțILOR UMANEA INDIVIZILOR șI COLECTIVITĂțILOR UMANE

ETICAETICA DESEMNEAZĂ TEORIA CARE ARE CA OBIECT DESEMNEAZĂ TEORIA CARE ARE CA OBIECT DE STUDIU ACEST FENOMEN REAL (TEORIA DESPRE DE STUDIU ACEST FENOMEN REAL (TEORIA DESPRE MORALĂ), RESPECTIV SISTEMUL CONCEPTUAL MORALĂ), RESPECTIV SISTEMUL CONCEPTUAL CARE SE AFLĂ LA BAZA UNEI ANUMITE VIZIUNI CARE SE AFLĂ LA BAZA UNEI ANUMITE VIZIUNI ASUPRA MORALITĂțII (PRIN MORALITATE ASUPRA MORALITĂțII (PRIN MORALITATE ÎNțELEGÂNDU-SE CONDIțIA OMULUI CARE ASPIRĂ ÎNțELEGÂNDU-SE CONDIțIA OMULUI CARE ASPIRĂ SĂ TRĂIASCĂ POTRIVIT UNOR IDEALURI șI SĂ TRĂIASCĂ POTRIVIT UNOR IDEALURI șI PRINCIPII CÂT MAI ÎNALTE)PRINCIPII CÂT MAI ÎNALTE)

ETICA POATE FI DEFINITĂ ÎNTR-UN DUBLU SENS, DUPĂ CUM URMEAZĂ:

DISCIPLINA ŞTIINŢIFICĂ AVÂND DREPT OBIECT DE STUDIU NORMELE DE COMPORTAMENT CARE REGLEMENTEAZĂ RELAŢIILE DINTRE OAMENI. CU ALTE CUVINTE, ETICA ESTE ŞTIINŢA DESPRE MORALĂ, DESPRE BINE ŞI DESPRE RĂU

ANSAMBLUL NORMELOR CARE REGLEMENTEAZĂ COMPORTAMENTUL OAMENILOR ÎN SOCIETATE, NORME A CĂROR RESPECTARE ESTE IMPUSĂ PRIN FORŢA OBICEIURILOR ŞI DEPRINDERILOR CONSACRATE ÎN SOCIETATE

ETICA ETICA ESTE PERCEPUTĂ FIE CA ESTE PERCEPUTĂ FIE CA STUDIU AL STUDIU AL MORALITĂŢII ŞI AL NORMELOR DE CONDUITĂMORALITĂŢII ŞI AL NORMELOR DE CONDUITĂ, , FIE CA FIE CA REGULI ŞI PRINCIPII CARE DEFINESC REGULI ŞI PRINCIPII CARE DEFINESC CONDUITA BUNĂ SAU REACONDUITA BUNĂ SAU REA

DEONTOLOGIADEONTOLOGIA REPREZINTĂ “ANSAMBLUL REPREZINTĂ “ANSAMBLUL REGULILOR DUPĂ CARE SE GHIDEAZĂ O REGULILOR DUPĂ CARE SE GHIDEAZĂ O ORGANIZAŢIE, INSTITUŢIE, PROFESIE SAU O ORGANIZAŢIE, INSTITUŢIE, PROFESIE SAU O PARTE A ACESTEIA, PRIN INTERMEDIUL PARTE A ACESTEIA, PRIN INTERMEDIUL ORGANIZAŢIILOR PROFESIONALE CARE DEVIN ORGANIZAŢIILOR PROFESIONALE CARE DEVIN INSTANŢA DE ELABORARE, APLICARE ŞI INSTANŢA DE ELABORARE, APLICARE ŞI SUPRAVEGHERE A APLICĂRII ACESTOR REGULI”SUPRAVEGHERE A APLICĂRII ACESTOR REGULI”

ETICA: DESEMNEAZĂ ACEA PARTE A FILOSOFIEI CARE

STUDIAZĂ FUNDAMENTELE MORALEI, RESPECTIV, ANSAMBLUL DE REGULI, DE CREDINŢE ŞI DE VALORI CARE FUNCŢIONEAZĂ CA NORME ÎNTR-O SOCIETATE

NIVELURILE ETICII: ETICA NORMATIVĂ, CE VIZEAZĂ ELABORAREA ŞI

FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A UNUI SISTEM DETERMINAT DE NORME ŞI STANDARDE MORALE, A UNUI ANUMIT COD DE REGULI MORALE

ETICA TEORETICĂ, CARE ARE CA OBIECT DE ACTIVITATE CERCETAREA PROBLEMELOR TEORETICE PROPRIU-ZISE ALE ORIGINII ŞI ESENŢEI MORAL .

1.2. DEFINIREA NOŢIUNII DE 1.2. DEFINIREA NOŢIUNII DE ETICĂETICĂ

1.3. ETICA PROFESIONALĂ, ETICA AFACERILOR, ETICA ÎN

MANAGEMENT

ETICA APLICATĂETICA APLICATĂ ““ANALIZA, DIN PUNCT DE VEDERE MORAL, A UNOR ANALIZA, DIN PUNCT DE VEDERE MORAL, A UNOR

SITUAŢII CONCRETE DIN PRACTICA SOCIALĂ SAU SITUAŢII CONCRETE DIN PRACTICA SOCIALĂ SAU PROFESIONALĂ ÎN VEDEREA LUĂRII UNOR DECIZII PROFESIONALĂ ÎN VEDEREA LUĂRII UNOR DECIZII ADECVATEADECVATE ””

ESTE FORMATĂ DIN ETICA PROFESIONALĂ, ETICA ESTE FORMATĂ DIN ETICA PROFESIONALĂ, ETICA AFACERILOR, ETICA MANAGERIALĂ ETC.AFACERILOR, ETICA MANAGERIALĂ ETC.

ETICA PROFESIONALĂETICA PROFESIONALĂ IMPUNE STABILIREA UNOR IMPUNE STABILIREA UNOR REGULI INTERNE ÎN FIECARE PROFESIUNE, CARE REGULI INTERNE ÎN FIECARE PROFESIUNE, CARE POT LUA FORMA POT LUA FORMA BUNELOR PRACTICI, A CODURILOR BUNELOR PRACTICI, A CODURILOR ETICE ETICE SAU A SAU A CODURILOR DEONTOLOGICE.CODURILOR DEONTOLOGICE.

ETICA AFACERILORETICA AFACERILOR ESTE O FORMĂ PARTICULARĂ ESTE O FORMĂ PARTICULARĂ A ETICII APLICATE, CARE SE REFERĂ LA A ETICII APLICATE, CARE SE REFERĂ LA COMPORTAMENTUL OPERATORILOR ECONOMICI, COMPORTAMENTUL OPERATORILOR ECONOMICI, AL ANGAJAŢILOR, PATRONILOR ŞI MANAGERILOR.AL ANGAJAŢILOR, PATRONILOR ŞI MANAGERILOR.

ETICA MANAGEMENTULUIETICA MANAGEMENTULUI ESTE, DE ASEMENEA, O ESTE, DE ASEMENEA, O FORMĂ A ETICII APLICATE, CARE SE REFERĂ LA FORMĂ A ETICII APLICATE, CARE SE REFERĂ LA CONDUITA ŞI ACŢIUNILE PERSOANELOR CU CONDUITA ŞI ACŢIUNILE PERSOANELOR CU FUNCŢII DE CONDUCERE ÎN ORGANIZAŢIILE FUNCŢII DE CONDUCERE ÎN ORGANIZAŢIILE PUBLICE SAU PRIVATE. ETICA MANAGEMENTULUI PUBLICE SAU PRIVATE. ETICA MANAGEMENTULUI ARE CA OBIECT ARE CA OBIECT DETERMINAREA A CEEA CE ESTE DETERMINAREA A CEEA CE ESTE BUN, CORECT SAU JUST ÎN DECIZIILE ŞI BUN, CORECT SAU JUST ÎN DECIZIILE ŞI ACŢIUNILE CARE AFECTEAZĂ ALTE PERSOANE.ACŢIUNILE CARE AFECTEAZĂ ALTE PERSOANE.