Estetica si Arhitectura

Cum ne dam seama ce cladire este un obiect de arta si ce cladire este pur si simplu un obiect. Perceptia ne influenteaza modul in care vedem un obiect architectural.Primar credem ca arhitectura este arta de a construii.Arhitectura defapt se ridica la nivel de arta numai atunci cand exprima un concept prin ea,acesta putand fi manifestat numai intr-o maniera artistica oferind o estetica placuta,dar mai ales o functionalitate,un scop foarte bine ales si predestinat. In sculptura telul principal este expresia esteticii prin forma.Un bust uman este pentru sculptura ce este un templu,un arc triumfal pentru arhitectura:o expresie a esteticii cu o radacina functionala.Insa calitatile sculpturale ale unei cladiri,estetica ei nu ar trebuii sa fie guvernata de niste tipare prestabilite cum a fost cazul modernismului.Exemple revolutionare in perceptia esteticii arhitecturale sunt lucrarile lui Zaha Hadid si Daniel Libeskind.Aceste obiecte de arhitectura,si nu numai,au reusit sa ridice intrebari vis a vis de filosofia arhitecturii.De ce?Ce face aceste obiecte atat de speciale?Ce este arhitextura?Sa oferim o definitie concreta prin a o compara cu alte arte?O putem cataloga asemeni unui tablou,sau sa o apreciem asemeni unei sculpturi din marmura?Sau pur si simplu ii observam implicatia in societate si felul in care aceasta arta genereaza apreciere sau critica Cu toate ca opinia generala considera Clasicismul ca fiind singura expresie adevarata a arhitecturii,parerile sunt impartite,chiar neclare fata de aceasta afirmatie.Clasicismul nu este un stil propriu zis din punct de vedere filosofic.Chiar Vitruviu afirma ca : arhitectura este o forma a mimesisului,mimesis ce valorifica cosmosul in care ne aflam pana la ultimul detaliu.Fie o cladire are caracteristici clar parte a clasicismului,fie nu.Acest lucru fiind un paradox al faptului ca noi valorificam la fel de bine o cladire non-clasicica asemeni uneia clasiciste.Si totusi sa lasam decat acest argument al mimesisului sa ii confere clasicismului statutul unic de arhitectura buna? Daca ne gandim in continuare la Modernism putem obseva o diferentiere totala fata de classicism in special din punctual de vedere al conceptiei spirituale,un punct de federe filosofic.Un teoretician ce a revolutionat expresia limbajului la nivel filosofic,aplicat si arhitecturii a fost LudwigJosef JohannWittgenstein filozof austriac, autorul unor contribuii fundamentale n dezvoltarealogiciimoderne i afilosofiei limbajului, dei n cursul vieii a publicat o singura carte:Tractatus Logico-Philosophicus.

Asemeni Clasicismului si Modernismul solicita tratarea ca fiind singura metoda de construire rationala,tratand obiectul de arhitectura ca o enigma ce trebuie rezolvata pas cu pas.Rezolvari ce numai disciplina arhitecturii insasi o poate oferii.Atat disciplina cat si dorinta de schimpare a tiparelor pentru o evolutie ascendenta,spre deosebire de canoanele stricte clasiciste. In spiritul modernist si arhitectura se schimba,si se manifesta prin schimbarile tehnologice si sociologice.Practic o adaptare si impamantare a ei in context.Iar in centrul acestor geneze continue se afla functionalismul.Insa datorita acestei doctrine modernize,se va produce o desensibilizare a arhitecturii.Un dezechilibru in ceeace priveste rangul de arta a arhitecturii. Functionalismul insa poate avea doua forme:functionalism esthetic si functionalism auster. Ambele puncte de vedere sunt dovedite a fi de neconceput, i dualismul loc estetic este aprat. Unele judeci estetice care pot fi efectuate n mod legitim cu privire la un obiect se refer la ea n descrieri ale funciei sale practice, n timp ce altele se refer la ea, de exemplu, n conformitate cu descrierile legate de aspectul su fizic. Conform puternicii versiune a funcionalismului estetic, valoarea estetic este complet determinata prin urmare i reductibil la functia practica. n conformitate cu punctul de vedere opus, funcia i valoarea estetic sunt complet independente una de cealalt. Totul ajunge sa se rezume la o problema de limbaj.Cum este transmis si cum s-ar putea percepe usor.In America de exemplu,estetica a fost interpretata cel mai efficient de Nelson Goodman in Language of Arts.Puternica concentrare pe subinteles insa lasa loc de interpretare si denigreaza vizunea perceptia noastra asupra arhitecturii ca arta.Aceasta analiza asupra esteticii este oarecum fada si nu ne poate oferii o definitie clara spura perceptiei artei in general.Spre deosebire de structuralisti,Goodman ofera o perceptie a obiectului arhitectural din punctual de vedere al mesajului visual,dorit a fi transmis de la bun inceput,in loc de a fi un simplu reper tehnic. Limbajul promovat atat de structuralisti cat si de post-structuralisti nu ar trebuii sa fie un sistem abstract,ci mai degraba o fuziune care sa acomodeze atat stilul de viata specific cat si estetica,vizualul si nu sa se subjuge un ape alta. Arhitectura implicit arhitectul ar trebuii sa fie implicat in ajutarea comunitatii prin natura creatiei a artei,a integrarii ei in context nu doar a-si pune amprenta brutal doar pentru a lasa un stigmat.Artistul trebuie sa fie un artist care raspunde nevoii comunitatii.Arhitectura insa pare ceva criptat,o arta abstracta care in viziunea multa nu ar trebuii sa fi la fel de descifrabila prin limbaj cum este un tablou,ci ar trebuii sa se inscribe in niste standard prestabilite,dogmatice fara nici o importanta. In concluzie as putea spune ca estetica arhitecturii,iportanta ei trece deseori neobservata de majoritatea.Cu toate ca fiecare dintre noi ar recunoaste un obiect de valoare,trecem zilnic pe langa o cladire si nu observam frumusetea din detalii.In ciuda eforturilor unor oameni inspirati de a eleva aceasta perspectiva intotdeauna va exista un impas in perceptia si integrarea obiectelor arhitectonice de calitate in societatea moderna.Tipul insa va spune tot