estetica mituri

7/25/2019 estetica mituri

1/5

I.Geneza si evolutia miturilor

Noiunea de mit a fost att de nestatornic n judecata mileniilor nct ntre

nelesul de basm i acela de filosofie a universului s-au emis nu mai puin dect

cinci sute de foarte diverse definiii, din care n-au lipsit nici construciile logice,nici ncheierile fanteiste. !entru unii e"egei, mitul era invenie epic sau alegorie,

sau pur i simplu literatur #mitul, nu mitografia$%, pentru alii nu era dect

transmiterea memorial a faptelor protoistorice aa cum s-au condensat empiric n

contiina primordial& iar dac unii priveau n mit elaborarea simbolic a unei

morale, alii ' mrginindu-se la cercetarea unei singure mitologii, i nc a uneia

dintre cele mai puin caracteristice #n spe cea greac% ' nu vedeau dect

delnuirea eului amoral n forme alegorice, acetia precedndu-i pe psihanaliti,

care aveau s nu reasc n ntregul edificiu mitologic dect reultatul nevroei

umane a insatisfaciei se"uale sau, cel mult, o e"presie general a incontientului

colectiv. (ar e"ist dou ipostae e"treme ce se ntlnesc n punctul de impact al

teologiei bigote cu ateismul bigot) una ' mitul este forma e"primat a revelaiei

divine, alta ' mitul este nscocirea operat de teologi ntru meninerea ordinii

ecleiastice printre credincioi.

*hiar dac vom propune o clasificare sau alta a miturilor, ea nu poate fi o

clasificare strict n timp. !eriodiarea formrii miturilor eseniale ofer destule

riscuri pe care de altfel muli mitologi le-au i ocolit.

+adar am socotit mai raional mprirea miturilor n patru mari clase

#care, fr ndoial, uneori se i ntretaie%) mituri memoriale, fenomenologice

cosmografice i transcendentale.

-Miturile memoriale sunt pstrtoarele faptelor ancestrale i se poate

presupune c ele au nregistrat fie psihoe colective provocate de evenimente de

mari proporii cu caracter insolit #ipostaele cunoaterii focului, revoluia agrar%,

fie ncercarea empiric de a e"plica diverse fapte neobinuite, petrecute de obicei

la confluena e"istenial a dou populaii de nivel spiritual foarte diferit.

-Miturile fenomenologiceprivesc fenomenele de nivel cosmic ca s

compun naraiuni e"plicative asupra marilor ntrebri despre e"istena omului i a

lumii)actul cosmogonic , antropogonia ,escatologia #vind ideea de moarte '

unic sau periodic, natural sau prin accident catastrofal ' a insului i a

3


2/5

universului su%, repetiia manifestrilor naturii ,regnurile fabuloase ,cadrul

astral #astrele fiind, n concepia mitologic, nu corpuri cereti, ci lumintori

pendeni de voina patronal a anumitor ei, locuine divine, iar uneori chiar

formele viibile de ntruchipare a eilor % elementele .

-Miturile cosmografice includ ntregul cadru divin, adic pe ei i

locuinele lor universale) #a% teogonia #poate cel mai straniu dintre actele mitice,

ntruct eii nii se autocreea sau suncreai, multiplicarea lor aparinnd unei

concepii ulterioare, influenate probabil de endogamia tribal i apoi de diviiunea

profesional a ndeletnicirilor omeneti%& #b%panteonul #sau totalitatea eilor ' cu

numr variabil dup epoc i on geografic ' fluctund nlre monoteismul rigid,

unde eii i sfinii devin accesorii tehnice sau diviniti subalterne ale unui singur

eu teologic admis ca suprem, i amplitudinea elastic a politeismului numrnd,

de pild, n religia romanilor peste treieci de mii de eiti%& #c% lumile coexistente

#de obicei trei fundamentale) cerul, pmntul i subpmntul, adic lumea divin,

cea uman i cea demonic, dar n unele mitologii i mai multe) la scandinavi,

nou& de asemenea, i anumite lumi paralele, paraumane ' ca de pild trmul

cellalt din folclor sau spaiile mistice secrete tip +garttha ' neconfirmate ns

de vreuna din teologii i conservate mai cu seam n mitologiile folclorice%.

-Miturile transcendentale, consacrate de omul primitiv elucidrii contra-

diciilor e"isteniale aparente, pe care el nu le accept dect ideal.

*ercetat de istorici, filosofi,medici, sociologi,poei,folcloriti, antropologi,

critici de art, etnografi, psihologi, geologi, chiar fiicieni i, bineneles, de teologi

i istorici ai religiilor, mitul a reusit sa isi insuseasca diferite definitii si abordari.

(ac pentruEuhemcros #sec. III ./.% eii nu sunt dect monarhii i eroii defunci

diviniai jde urmai, iar pentru Cari Gustav Jung #sec. 00% mitologia e o e"presie

a incontientului colectiv, nu nseamn c studiile mitologice nu au progresat n

intervalul celor doueci i trei de veacuri. (impotriv, nume ilustre (James

George Frazer, considernd mitul nuntrul evoluiei spirituale a omenirii n trei

etape fundamentale) magie, religie, tiin&!nisla "alino!s#i, vnd n mit o

cart pragmatic a nelepciunii primitive & Claude $evi%&trauss,pentru care

mitologia este un cod cu ajutorul cruia gndirea slbatic i construiete diferite

4


3/5

modele de lumi&"ircea Eliade, afirmnd cel dinti caracterul de realitate

cultural e"trem de comple" a mitului 1destinat a revela modelele e"emplare ale

tuturor riturilor i ale tuturor activitilor omeneti semnificative% au devenit

succesiv stlpii unui atelier amplu n care studiul mitologiei a ajuns o tiin.

!entru 2ucian 3lagamitul repreint visurile colective ale popoarelor',

ntile mari manifestri ale unei culturi)*

4ilosofii epocii post-

mitice,precum !rotagoras, 5mpedocle i !latonfolosesc mitul ca pe o punere n

scen alegoric cu scopul de a- i face n eleas opera. (e e"emplu, !laton creea

mituri originale #cum ar fi mitul pe terii %, sau readaptea miturile anterioare.

In incercarea sa de a defini literatura, 6ircea 5liade ajunge la concluia caea este fiica a mitologiei si ca interesul pentru naratiune face parte din modul de

a fi al omului in lume) 7e stie ca literatura, orala sau scrisa, este fiica mitologiei si

a mostenit ceva din functiile acesteia) sa povesteasca intamplari, sa povesteasca

ceva semnificativ ce s-a petrecut in lume.

6ieul de la care construieste 2ucian 3laga definitia mitului este misterul,

mister avut in vedere si de 6ircea 5liade) Nu e"ista mit daca nu e"ista

devaluirea unui mister, revelatia unui eveniment primordial . +stfel definitia

oferita de poetul filosof este) 6itul e incercarea de a releva un mister cu mijloace

de imaginatie. 6itul converteste misterul e"istentei, daca nu adecvat, totusi in chip

poitiv, prin figuri care satisfac prin ele insele . In consideratia lui 2ucian 3laga,

mitul este metafora revelatorie invoalta si stilistic structurata

+tat literatura ,dar si muica si celelalte arte au folosit idea miturilor in

crearea unor opere. *ateva din miturile folosite sunt ) mitul lui don 8uan, mitul

buratorului, mitul lui 9rfeu si 5uridice, mitul lui 9edip, mitul lui !rometeu, etc.

6itul lui 9rfeu

5ste portretiarea iubirii pierdute, apoi regasite pentru a fi pierduta a douaoara.

5
https://ro.wikipedia.org/wiki/Lucian_Blagahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Protagorashttps://ro.wikipedia.org/wiki/Empedoclehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Platonhttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mitul_pe%C8%99terii&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mitul_pe%C8%99terii&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Protagorashttps://ro.wikipedia.org/wiki/Empedoclehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Platonhttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mitul_pe%C8%99terii&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Lucian_Blaga


4/5

9rfeu era vestit pentru talentul sau prin care fermeca pe oricine si putea

stapani elementele naturii, cantand la lira fermecata, faurita de /efaistos si primitain dar de la eul +pollo.

9rfeu s-a indragostit profund de frumoasa nimfa 5uridice pe care a reusit sa

o incante cu maiestria sa si pe care a luat-o de sotie.+ristaeus, eul grec alpamantului si a agriculturii, a fost atras de frumusetea nimfei si a inceput sa o

urmareasca. In timp ce fugea de eu, 5uridice a pasit intr-un cuib de serpi veninosi

si a fost muscata, murind la scurt timp. *u inima franta, 9rfeu a inceput sa cante atat de trist, incat toate nimfele si

eii au inceput sa jeleasca. 2a sfatul lor, 9rfeu a calatorit in lumea din adancuri,

unde muica lui a inmuiat inima lui /ades si a !ersefonei, care au fost de acord sao lase pe 5uridice sa se intoarca la el. +u pus insa o conditie, el sa mearga in fata ei

si sa nu se uite inapoi pana cand nu vor fi amandoi pe taramul lumii de sus.

9rfeu framantat de temeri, nu a reusit sa respecte aceast conditie& cand mai aveadoar un pas de facut pentru a iesi la lumina ilei, el isi intoarse capul si isi pierdu

astfel iubita pentru a doua oara. In pofida rugamintilor eroului, care a ramasindelung timp in preajma raului 7t:", induiosand cu lira lui toate animalele

salbatice, /ades nu a mai eliberat-o pe 5uridice.

III. 6itul lui 4aust

6itul faustic este, schematic vorbind, mitul pactului cu diavolul, baat, separe, pe figura doctorului 8ohann ;eorg 4aust #apro". ?@


5/5

6itul lui 4aust a fost folosit de-a lungul timpului de foarte multi scriitori

,compoitori ,etc. *harles ;ounod are o opera 4aust , opera in A acte.

In creatia violonistica , /enr:D EieniaBsDi abordeaa mitul lui 4aust si

compune o piesa de virtuoitate avand ca punct de plecare tema din opera 4aust.

7

estetica mituri

Documents

Transcript of estetica mituri