estetica luminii

8/7/2019 estetica luminii

http://slidepdf.com/reader/full/estetica-luminii 1/6

ESTETICA LUMINII

Lumina,conform definitiei, este o radia ie sau un complex de radia iiț ț electromagnetice emise de corpuri incandescente (cu sau fără flacără) sauluminescente i care impresionează ochiul omenesc.ș

Aceasta reprezinta o formaimportanta de energie, viatape Pamant fiind dependentade energia eliberata de soare.

Lumina , gratie stralucirii sale, delimiteaza corpurile in contraste bruste deumbra. In creearea formelor intreaga arhitectura a fost influentata de acest fapt.

Definiţia dată de Le Corbusier arhitecturii include, nu întîmplător, lumina cafactor determinant al organizării spaţiului.

Întreaga plastică a spaţiului, structura sa, depind esenţialmente de prezenţaluminii, de intensitatea strălucirii sale.

Descifrarea discursului arhitectural înseamnă şi a urmări decupajele luminilor şi umbrelor care progresează, formează şi deformează, înlănţuind aparenţele.



Stîlpi, coloane, ferestre sau lumini contrastează sau se nuanţează în modeleconsistente sau aproape ireale, mergînd de la plasticitatea tangibilă la abstracţiuneagrafică.

În absenţa luminii, materia, culoarea, forma chiar, nu ar putea prinde viaţă.

Independent de faptul că un corp situat în spaţiu nu este perceptibil decîtscăldat în lumină, în legătură cu iluminarea, care poate fi şi difuză, trebuiesc făcute ,mai întîi, cîteva observaţii :

• Orice lumină, prin natura ei, posedă o orientare, o intensitate, se poatespune chiar o culoare, astfel că orice iluminare, prin acţiunea sinergicăa acestor calităţi diferite, are un caracter particular.

• Calitatea iluminării depinde de poziţia sursei faţă de suprafaţa iluminatăşi de constituţia formală a acesteia.

• suprafaţă plană prezintă o zonă , cu grade diferite de intensitate,uniform iluminată sau uniform umbrită, în funcţie de poziţia surseiluminoase.

• suprafaţă curbă regulată prezintă degradeuri continue de o parte şi dealta a unei linii de maximă strălucire perpendiculară pe generatoareacurbei.

• suprafaţă oblică regulată prezintă un degradeu progresiv şi continuu,pornind concentric dintr-un punct al suprafeţei, punctul de întîlnire alrazei luminoase cu suprafaţa, care este punctul celei mai mari străluciri.

Aceste observaţii pot fi extinse laforme cu structuri mai complexe,întrucît orice formă se poatedescompune în suprafeţe plane, curbe

sau oblice.



Dacă interpunem între o formă plană şi o sursă de lumină un obiect de formăsimplă, acest obiect, iluminat, la rîndul său, în unele zone ale sale, va reţine pesuprafaţa sa razele luminoase care îl ating.

Orice corp material nu poate fi considerat ca fiind total independent de mediul

său şi de anturajul său. În arhitectură, mai mult decît în oricare dintre artele plastice,există din totdeauna o relaţie bine definită între obiect şi formele care îl încadrează.In cazul in care corpurile sunt situate in penumbra, acestea comporta o gama

diferite de efecte.Mai întîi avem de a face cu o inversare totală a valorilor, lumina venind de jos,

în loc să cadă de sus. Luminile, de această dată, sînt provocate numai de reflexii, întimp ce umbrele proprii şi purtate, în loc să fie diminuate sînt ranforsate şi fără odelimitare precisă.

În studiul efectelor luminii asupra formelor arhitecturale, este deciindispensabil să acordăm cea mai mare atenţie modului de iluminare şi poziţieicentrului de emisie a razelor luminoase.

Exploatarea corectă a efectelor iluminării permite atît realizarea confortuluiinterior al spaţiilor cît şi exprimarea plastică expresivă a ideii majore care leguvernează.

De calitatea iluminărilor depind direct calitatea modelajului şi accentuareavolumelor, atmosfera spaţiilor, deci întreaga viaţă plastică a formelor arhitecturale.

La exterior, lumina ajută modelarea formelor, decuparea lor, ranforsarea sausubţierea lor.

Prezenţa ei provoacă umbrele şi sentimentul indispensabil al înţelegeriireliefului, deci a volumelor obiectelor, se va degaja cu claritate.

Prin lumină, proeminenţele şi decroşurile sînt mai mult sau mai puţinsubliniate, elementelor arhitectonice le este pusă în valoare cea de-a treiadimensiune.



La interior, mai mult decît la exterior unde efectele provocate de forme sînt înprimul rînd de ordin estetic, impresia produsă asupra spectatorului este capitală,dat fiind faptul că, în afară de senzaţiile plastice pe care le percepe, intervin

reflexiile, care nu mai acţionează într-omanieră mecanică, ci după reguli rezultatedintr-o concepţie legată de o ideefundamentală despre parcurgerea şi trăireaspaţiului.

Iluminarea artificială presupune o concepţie adecvată a formelor şi amaterialităţii lor.

Iluminarea artificială presupune o concepţie adecvată a formelor şi amaterialităţii lor .

Lumina artificială provoacă un nou tip de atmosferă şi transformă ordineavalorilor clasice. Nu întîmplător dematerializarea este unul dintre principiile dealcătuire intens vehiculate astăzi.

Concluzie:Capacitatea de exprimare a arhitecturii mizeaza pe efectul,pe prezenta luminii. Lumina puternica accentueazacontrastele, intuneca umbrele si face sa straluceasca zoneleluminate. Contrastul induce o stare de tensiune intre masa



(material) si umbra (imaterial), lasa volumele sa se puna in valoare pe sine si inraport cu volumele adiacente.Atunci cand vorbim de lumina nu vom ignora nici una dintre componentele sale, cacialegerea luminii artificiale este la fel de importanta ca si orientarea casei dupa soare

(dupa punctele cardinale). Caci oricatalumina

am avea in incapere pe parcursul zilei(orientarea spre sud ofera o insorire uniforma pe parcursul intregii zile, orientareaspre est profita de lumina de dimineata iar cea spre vest, de lumina de dupa-amiaza), aceasta nu este suficienta pentru a satisface nevoile functionale si estetice.Casa nu trebuie sa devina un adapost impotriva luminii puternice, dar nici receptor al acestei surse de viata. Locuinta traieste in lumina. Ea se orienteaza dupa soare siprofita de toate facilitatile pe care i le poate oferi aceasta. Creeaza spatii care saprofite atat de lumina, cat si de umbra, in functie de nivelul de insorire si detemperatura, specifice fiecarui anotimp.Lumina este material de constructie in arhitectura nordului si catalizatorul expresiei

in tarile mediteraneene.Daca ne gandim la profilul casei traditionale romanesti, putem spune ca acesta esteca o reverenta in fata soarelui. Daca in zonele calde (mediteraneene, OrientulMijlociu) zona de umbra este o zona de adapost, un spatiu protejat, in arhitecturanoastra populara, umbra da mai degraba efectul de ordonator de spatii, ea poate saaiba un rol principal, un rol estetic si apoi unul functional.Ca o completare si ca o prelungire a luminii naturale, lumina artificiala are scopulde a defini fiecare loc important din incapere. Daca proiectarea instalatiei electriceeste facuta simultan cu proiectul casei sau al amenajarii interioare, atunci vom obtine

un efect vizual armonios fara un efort fizic si material deosebit.Exista trei tipuri importante de lumina artificiala pe care le vom cauta pentruobtinerea combinatiei celei mai adecvate: lumina generala (uniform distribuita),lumina locala (folosita pentru activitati specifice precum cititul) si lumina decorativa

(care scoate in evidenta anumite detalii sau zone ale camerei).Lumina din living reprezinta unul dintre cele mai importante detalii ale unei case.Intensitatea acesteia trebuie sa se adapteze functiei acestei camere (spatiu dereprezentare si de oaspeti).|n bucatarie, amplasarea luminii se va supune in special criteriului functionalitatii,punandu-se in evidenta zonele specializate ale acesteia atat printr-o lumina

generala, cat si printr-o lumina localaBaia cuprinde zone care au nevoie de lumina directionata (exemplu: zona oglinzii),dar si zone care au nevoie de lumina uniform distribuita.

De o lumina combinata este nevoie si in dormitor (lumina de atmosfera, culoare, dar si de citit).

Adaptarea iluminarii

Iluminarea cea mai simpla este conferitade o lustra centrala. Confortul vizual va fi



insa mediocru in raport cu intensitatea luminoasa, deseori orbitoare, careaccentueaza contrastele dintre lumina proiectata si umbre. Chiar daca este vorba deun corp de iluminat estetic, lumina va fi mai putin blanda, iar lustra va subliniazonele umbrite ale camerei si chiar tavanul va parea mai jos decat in realitate.Iluminarea

indirecta. Becurile sunt ascunse privirii directe silumineaza

o suprafatacare reflecta lumina in camera. Randamentul este mai mic, dar lumina va fi maiblanda si umbrele atenuate. Intr-o camera inalta, puteti dirija lumina ctre tavan cuajutorul unor aplice murale, spoturi sau scafe.Cu cat suprafata luminata este mai reflectorizanta, de exemplu un plafon acoperit cuun lac deschis, cu atat cantitatea de lumina returnata va fi mai mare.

Iluminarea punctiforma. In acest caz, corpurile de iluminat vor dirija fluxul delumina asupra unui punct pe care doriti sa-l puneti in valoare. Lumina puternica sicontrastanta este adecvata pentru luminarea unui birou, a unui colt destinat lucrului

manual, sau pentru a pune in valoare un tablou sau lucru deosebit

estetica luminii

Documents

Transcript of estetica luminii