Estetica curs 5

Perceptia estetica a culorii

Este un process analitic complet care pp mai mult decat simpla perceptie vizuala,orice culoare comunica o emotie placuta sau nu,generand o anumita dispozitie sufleteasca .

O supraf acoperita de culori exercita asupra privitorului 2 efecte :

-un efect fiziologic concretizat in perceptia vizuala cromatica

-un efect psihologic determinat de vibratia sufleteasca pe care o induce culoarea

Aceste 2 efecte sunt aproape imposibil de separate deoarece foarte mult din ceea ce vedem se bazeaza pe ceea ce simtim.

Efectul psihologic are la baza un process asociativ in corcondanta cu cunostintele si experienta personala iar prin mecanism asociat culorii pot trezi/accentua anumite stari sufletesti.

Culoarea rosie-stridenta,albastru-rece,verde-linistitoare.galben-calda.

Fiziologia cromaticii dentare

-analiza estetica a unui zambet,a unei arcade dentare sau pur si simplu a unui dinte vizeaza 2 categorii de atribute si anume geometrice si cromatice.

Desi in estetica dentara aceste atribute intereseaza toate structurile anatomice care compun surasul unei pers precum si felul in care aceste structure se armonizeaza cu intreaga fata.

Culoarea dintilor

-ptr a intelege caract cromatice ale dintilor treb sa analizam structura tesuturilor dure dentare ,comportamentul acestora fata de radiate luminoasa precum si felul in care diferitele atribute geometrice ale esteticii dentare vizib d ,alinierea,aranjmentul lor morfologia pr ,tertiara influenteaza perceptia culorilor.

Structura t d d :S+D prez caract topografice structural si de comportament optic f diferite,de acceea masurarea cul d este dificila mai ales in conditiile in care acestia se suprapun peste spatial intunecat din int cavit bucale si sunt inconjurati de celelalte struct existe.

Smaltul este cel mai dur tesut al organismului avand un rol protector si asigurand forma si conturul coronei dentare.S este alc in proport de 96% materie organica si 1% materie organica: colagen ,lipide ,hidrati si 4% apa.!!Grosimea S este variabila dea lungul coronelor dentare fiind minima in reg colet si maxima la nivelul muchiei incizale si e vf cuspizilor.Grosimea smaltului ocluzal nu este uniform la toti d: aprox 2 mm Incisiv,2.3mm la pm,2,5-3,3mm la m.Unitatea struct de baza a S este reprez de prismele de smalt alc din cristale de hidroxiapatita.Prismele de smalt se intend de la JAD la supraf coroanelor dentare si au o dispozitie radiara pe supraf dentinare coronare nr lor fiind aprox 5 mil la un incisive,12 mil l molar.

Ca o consecinta a dispozitiei radiare a prismelor de smalt pe suprafata dentinei directia acestora este vertical la niv incizal si in vf cuspizilor,oblica pe fetele laterale si in santuri iar orizontala la coletul dintilor.

Pe axul longit a dintelui pe sect transversal prismele au forma de gaura de cheie sau coada de peste.Corpul prismei este orientat spre incizal/ocluzal iar coada este orientata spre cervical.Prismele de smalt se intrepatrund intre ele ,capul uneia fiind lipit de gatul celeilalte.Inclinatia diferitaa grupurilor de prisme alaturate onfera smaltului rezistenta la fortele de masticatie.Fiecare prisma contine cristale de hidroxiapatita alungite de marime variabila aprox 89 nm lung si 50 nm grosime.In portiunea centrala a prismelor axul lung al cristalelor de hidroxiapatita este paralel cu axul prismelor .

Schimbarea progresiva a directiei prismelor dinpre dentina spre supraf smaltului este raspunzatoare de aparitia benzilor descrise de Hunter si Scherger (este alternanta de benzi deschise si intunecate vizibile pe o sectiune longitudinala sub incidenta oblica a luminii reflectate.

Prismele se formeaza in perioada de edificare a smatului prin depuneri successive ,ritmice,de-a lungul liniilor de crestere =striatiile lui Retzius care cont mai putine cristale si sunt linii hipocalcificate .Pe sect transversala aceste linii sunt vizibile sub forma unor cercuri concentrice intunecate.Daca cercurile sunt incomplete la suprafata Smaltului apar o serie de denivelari sau gropite.Diferenta de nivel dintre aceste gropi poarta numele de perichimatii.Acestea sunt cont in jurul dintelui si de regula paralele cu JAC.Suprafata S este permeabila ptr ioni si o serie de subst din mediul bucal asa incat straturile superficiale de S sunt mai dure si mai greu solubile.Ele contin intre 5-10 ori mai multe floruri,mai mult Zn si Pb si o cantit mai mica de apa.

Dentina

Cel mai voluminos t d al dintelui reprez cam 80% din volumul sau ea este acoperita la ext de smalt respective de cement iar spre interior formeaza peretele organul pulpar.Dentina are in comp sa o faza org in greutate de 70% si este reprez de colagen ,lipide,glicoP,P,mucopolizaharide si o faza anorganica in greutate de 18,9% constituita in principal de hidroxiapatita si restul apa 11,1 %.

Struct dentine este neomogena,fiind formata dintrun sistem de canalicule care o strabat radiar dinspre cp spre periferie si din subst fundamental mineralizata mai putin dura decat smaltul.Canaliculele sunt mai numerose in portiunea coronara a dintelui si au un traiect ondulat.Diametrul canaliculelor se micsoreaza spre periferie si o data cu varsta.Canaliculele comunica intre ele prin canaliculele secundare formand impreuna un sistem canalicular.Lumenul canaliculelor este strabatutr de prelungirile odontoblastelor descrise de Tomes.

Odontoblastele sunt celule pulpare dispuse in palisada la periferia pulpei cu rod de dentinogeneza.intre prelung od si peretii canaliculelor exista limfa dentinara.Dentinogeneza are loc inaintea amelogenezei ,cuprinde 2 faze formarea matricei de colagen si depunerea fazei anorg in matrice.Matricea formata initial de odontoblastele aflate la periferia pulpei nu este mineralizata si se numeste predentina.Calcificarea apare prin depunerea de cristale pe supraf si in int fb de colagen.Zilnic se depune o cantit de predentina iar cea formata in ziua precedenta se mineralizeaza si devine dentina matura.

Exista mai multe tipuri de dentina.