Esofagul

Anatomia esofagului (divizarea esofagului pe segmente)

Anatomia esofagului

Anatomia esofagului (structurile de sustinere)

Anatomia esofagului (considerente chirurgicale)

Anatomia esofagului (structurile musculare)Diverticolul Zenker prin triungiul KillianTringiul Laimer caudal de el se localizeaza SES

Anatomia esofaguluiSistemul arterial al esofaguluiSistemul venos al esofagului

Drenajul limfatic al esofagului

Inervatia esofagului Sistemul autonom de inervare Componentul visceral sau splanchnicSistem simpaticSistem parasimpatic

Sistemul simpaticLantul simpatic cervical si toracicNervii splanchnici cardiobronhiali si periesofagealiFibrele simpatice ale nervului vagSistemul parasimpaticPlexusul parasimpatic cervical Plexusul parasimpatic esofagianLaringeus recurensNervul vag

Pozitionarea nervului laringeus recurens in raport cu esofagul, traheia

Fiziologia esofaguluiFunctia esofaguluiUndele peristaltice ale esofaguluiUnda peristaltica primara apare pentru propulsarea bolului alimentarUnda peristaltica secundara apare ca raspuns la dilatarea esofagului, sau iritarea lui, sau la prezenta dificultatii de pasaj al bolului alimentarUnda peristaltica tertiala unda patologica, o fibrilatie nonpropulsiva a esofagului corelata cu statusul emotional al pacientului

Fiziologia esofagului. Procesul de glutitie.

Semiotica patologiilor esofaguluiDysphagia dificultati in pasajul bolului alimentar prin esofagOdynophagia inghitituri dureroase (esofagita candidica, afectiune herpevirotica a esofagului, citomegalovirus, corpi straini esofagieni)Globus hystericus - senzatie de nod in git. Poate fi atit in afectiuni psihoemotionale, cit si in afectiuni tumoralePirozis senzatie de arsura retrosternalaRegurgitatie o reintoarcere pasiva al bolului alimentar in orofaringeSughi semn al iritatiei diafragmului

Metodele diagnostice aplicate in examinarea esofaguluiTeste pentru determinarea abnormalitilor structurale ale esofaguluiTeste pentru determinarea abnormalitilor funcionale ale esofaguluiTeste pentru stabilirea expunerii mucoasei esofagului la sucul gastricTeste pentru determinarea funciei gastroduodenale, care au importan in patologia esofaguluiEsofagografia baritataManometria esofagianapH-metria esofagianaEndoscopia superioara (esofagiana)Diagnostica cu sau fara biopsieCurativaUSG endoscopica a esofagului

Esofagografia baritata a esofagului Este indicat pentru:

Determinarea abnormalitilor structuraleMotilitatea esofaguluiTehnica:Procedura se efectuiaza pe stomac golPozitie ortostatism, clinostatism si Trendelenburg cu efectuarea probei ValsalvaExaminare in dinamica pentru a determina clearensul esofagian exprimat in secunde

Esofagografia baritata a esofaguluiHernii hiataleDiverticul ZenkerAchalazie Leiomioma

Endoscopia superioar Scopul Diagnostic Examinare vizual (stadielizarea patologiei)Prelevarea biopsieiCurativClampare - inelareStentareDilatareExcizii curativeInlturare de corpi striniTehnica Esofagoscop flexibilEsofagoscop rigid (pentru inlturare de corpi striniPozitionarea pacientuluiAnestezia

Endoscopia superioar Esofagite, tumoriHernii esofagiene

Manometria esofagiana

Examinarea motilitii esofagului

Examinarea tonusului sfincterelor

Manometria esofagiana

Manometria stationaraCu detectori-electrozi montati cu cateterulCateter cu detectori irigati cu apaHigh-Resolution Manometry

pH metria esofagiana

Ultrasonografia Endoscopic (EUS)

Patologia congenital a esofagului

Cauzele traumei esofaguluiIatrogenic, endoscopic (59%) -cel mai desPerforare spontan (15%)Ingestie de corpi striniTrauma Leziune chirurgical, Tumori Rar

Trauma esofagului (perforarea esofagului)

Sindromul BoerhaaveLezarea spontan a esofagului ca rezultat al unui epizod de voma violent (Hermann Boerhaave)

Semiologia traumei esofaguluiPrezentarea clinic va depinde de:Mecanismul traumei, Timpul trecut de la traum, Localizarea perforatiei,i, comorbiditile asociateSemnele identificate de Nesbitt i SawyersDurerea (71%)Febra (51%)Dispnea (24%)Crepitaia (22%)

Semiologia traumei esofaguluiPerforatia esofagului cervicalDurereDisfagieOdinofagie, ce se accentuiaz n cretere la deglutiie i la flexie cervicalCrepitaia - lejer palpabilPerforatia esofagului proximal sau mediu (toracic)FebrRevrsat pleural pe dreaptaDureri retrosternale sau epigastraleAer in mediastin

Semiologia traumei esofaguluiPerforatia esofagului distal (toracic)Revrsat pleural pe stngaTriada lui MacklerDureri toracieVomEmfizem subcutanPerforatia esofagului abdominalDureri severe epigastrale cu iradiere in spate i umrul stngSemne peritonealeAer liber in abdomen sau esutul adipos periesofagian

Diagnostica perforatiilor de esofagRadiografia panoramic, Radiografia cu contrast per oral, Tomografia computerizat (CT), i, vizualizarea endoscopic direct a perforaiai

Diagnostica perforatiilor de esofagPerforarea esofagului abdominal cu aer n spatiul pericaval i periaorticPerforarea esofagului toracic cu extraluminarea contrastului n hemitoracelul stng

Tratamentul perforaiilor de esofagObiectivele managementului bolnavilor in perforatiile de esofagLa timp i cu acuratee de diagnosticat perforaiaResuscitarea i optimizarea funciei cardiopulmonareControlul contaminrii prin extraluminareAntibioterapie de larg spectruSuport nutriionalRestabilirea integritii tractului GI

Opiunile curative:Tratament noninterveional cu plasare de stentSuturare primar al defectului cu drenareRezecie de esofag cu stome de deconectare...

Tratamentul perforaiilor de esofagCondiiile ce contribuie la tratamentul chirurgicalLocalizarea perforaieiGradul de contaminare Sepsisul i distrugerea tisular Patologia esofagian preexistentComorbiditile i timpul de la diagnosticareSine qua Non al tratamentului Nimic per os !!!Infuzii intravenoaseAcoperire cu antibiotice al infeciei att aerobe ct i anaerobe

Tratamentul perforaiilor de esofagTratamentul nonoperativ i managementul endoscopicCriteriile de selecia a bolnavilor pentru tratament nonoperator (Cameron et al. 1979)Diagnostic precoce al perforaiei intramuralePerforatie transmural al esofagului cervical sau mediastinal cu o drenare liber in lumen a masei de contrast Lipsa patologiei obstructive benign sau maligna a esofaguluiSimptomatologie minimal i fara sepsis

Tratament conservativ agresiv Vogel et al. Instalarea drenului ghidat radiologic cu evaluarea radiologic n dinamic

Aplicarea stentului opiune de tratament endoscopic

Tratamentul perforaiilor de esofagTratamentul chirurgical Tratamentu primar chirurgical al perforaiilr esofagului standard de aur

Esofagomiotomie largNecrectomie i debridare a esuturilor de vitalizateSuturarea mucoase, stratului muscularProtejarea locului suturii cu lambou creat din pleur, lambou cu pedicul vascular, stomac (Nissen, Dor, Belsey...)

Atrezia esofagului i fistulele traheo-esofagieneClasificare Type A (5-13%)Type B (1%)Type C (78-86%)Type D (2%)Type E (H-type) (2-6%)

Atrezia esofagului i fistulele traheo-esofagieneType A al atreziei esofagului

Atrezia esofagului i fistulele traheo-esofagieneClasificarea WaterstonClasificarea Montreal

Atrezia esofagului i fistulele traheo-esofagieneDiagnoza Imposibilitatea introducerii sondei gastrice (tubul se stopeaz la 12 cm)Contrastarea per oral nu este dorit (?)

Atrezia esofagului i fistulele traheo-esofagieneSemiologie Depistarea antenatal este de preferin, dar rar (USG)Salivare excesivDistresa respiratorieCianoz cauzat de aspirareDistensie abdominal (?)Pneumonite (?)Asocieri de alte patologii congenitale (65%)Vicii cardiace (38%)Anomalii musculo-scheletale (19%)Anomalii ale SNC (15%)Anomalii renale (15%)Anomalii asiciate ale sistemului GI (13%)

Tratamentul chirurgical a atreziei esofagului i fistulelor traheo-esofagieneObiective Condiii speciale (cu temperatur constant boxe)Anestezia pentru a preveni ventilarea stomacului (tuburi speciale, ibturare a fistulei...)

Obturarea esofagului distal cu sonda Fogarty

Tratamentul chirurgical a atreziei esofagului i fistulelor traheo-esofagieneAccesul Vena azigos este identificat i disecat

Tratamentul chirurgical a atreziei esofagului i fistulelor traheo-esofagieneEtapele operaiei cu anastamoz termino-terminalTehnica termino-lateral al anastamozei

Membrana esofagianGeneralitiPoate fi att congenital ct i dobnditCongenital este rar i se depisteaz la copii nou nscuiCauza este lipsa de conjuncie a vacuolelor esofagiene, care n norm se petrece la 21-31 zi de dezvoltare embrionalTipic se localizeaz n 2/3 inferioare a esofaguluiOcup toata circumferina esofaguluiDobndite mai dese Sunt asociate cu alte patologii (syndromul Plummer-Vinson, colita ulceroas)Este asociat cu risc nalt de cancer squamos al esofagului

Membrana esofagian

Membrana esofagianSemiologie Congenitale Nutriie dificilRegurgitaiePneumonii prin aspiraieDobndite Adesea asimptomaticDisfagie la mncare solidOdinofagie Tratament Canalizarea endoscopicExcizie endoscopic cu biopsieDilatarea cu balonRezecie a mucoase transcervical sau transtoracic

BRGE

BRGE. Epidimiologie.BRGE afecteaz aproximativ 40% di populaie BRGE alctuiete 75% din toate patologiile esofaguluiPn la 40% de pecieni ce primesc tratament conservator au rezultate insuficiente i sunt nemulumii

*Incidence Symptoms of GERD periodically have 50% of population

360 cases of GERD on 100,000 population are registered in US and Europe, which consists 75% from esophageal pathology (T. De Meester, 1998)

In those with the symptoms of GERD, esophagitis is observed in 50-70% (R.Fass, Am J Gastroenterol, 2002)

Castell DO, Wu WC, Ott DJ, eds. Gastroesophageal Reflux Disease: Pathogenesis,Diagnosis, and Therapy. New York: Futura; 1985:3-9

*Pathophysiology pH of the refluxed material is under 2.0

Inefficient esophageal clearance

Decreasing of esophageal mucousa resistance on H+

Impairment of anatomical structures function, responsable for antireflux barrier: LES, intraabdominal esophageal segment, diafragmal crura, cardia and His angle

Defective LES 50-60%surgery vs medicamentous treatment

BRGE. Anatomia SEI.

BRGE. Factorii ce contribuie la disbalanta in favoarea RGE.Infecia helicobacter piloryHelicobacter pillory mai des adenocarcinoma gastric, mai rar BRGE(!) Refluxul duodenogastralMediul alcalin se neutralizeaz cu acidul gastric. Srurile biliare la pH > 6 rmn solubile i sunt necancerogen. La pH < 6 ele devin cancerogene. Bilitec testTerapia supresiv acidSEI

Factori agresivi / Factori protectivi

Factorii de risc pentru abnormaltile n BRGE

Bilitec test (Bilitec 2000)Dispozitiv pentru msurarea refuxului de bil n esofag. Folosind Using bilirubin as a marker for bile, Bilitec 2000 records the frequency and duration of bile exposure in either the stomach or the esophagus over a 24-hour period.

Efectul refluxului asupra epiteliului esofagianNorma lipsa separrii prin epiteliu metaplaziatReflux mediu separare prin epiteliu metaplaziat pe o zon ingustReflux sever - separare prin epiteliu metaplaziat pe o zon larg - metaplazie intestinal - mucoas cardiac - mucoas oxyntic

Clasificarea severitii BRGE n raport cu decalajul squamo-oxyntic (n cm)Boala de reflux uoar endoscopic este norma; decalajul squamo-oxyntic este mai mic de 1 cm la hotar cu esofagul dilatat distal, cu sau fr pirozisBola de reflux moderat endoscopic epiteliu columnar vizibil; decalajul squamo-oxyntic 1-2 cm, cu sau fr pirozisBoala de reflux sever - endoscopic epiteliu columnar vizibil; decalajul squamo-oxyntic mai mult de 2 cm, cu sau fr pirozis

Evoluia in BRGE

Examinarea in BRGEExamenul clinic este insuficient pentru imaginea deplin al BRGEMetoda radiologic radioscopia baritat (Vidioesofagograma (VEG))Endoscopia pH-metriaManometria esofagian

Examenul clinic n BRGEPirozisulDurerea epigastral, retrosternalRegurgitaiaDisfagiaSimptome atipicePulmonareCardiaceScheleto-articulareDurata anamnezei

*Semnele clinicesemne generale Pirozisul 169 (87,1%)Dureri retrosternale 177 (91,2%)Regurgitaia 111 (57,2%)Dysphagia 62 (31,9%)

Simptome atipice10,7-19,1%

Anamneza < 1 an8 (4,6%)1-5 ani91 (46,9%)5-10 ani61 (31,1%)> 10 ani34 (17,5%)

Testul Velanovich0 = lipsa simptomelor 1 = prezena simptomelor, dar inobservabile2 = prezena simptomelor observabile, dar nu zinlnice3 = simptome observabile zilnice4 = simptomele afecteaz activitatea zilnic5 = simptomele sunt insuportabile i fac imposibil activitile zilnice*Velanovich V, et al. Quality-of-life scale for gastroesophageal reflux disease. J Am Coll Surg 1996;183:217-224.

1.Ct de pronunat este pirozisul? ( ?)0123452.Pirozis n poziia culcat?0123453.Pirozis n ortostatism?0123454.Pirozis postprandial?0123455.Pirozisul modifica alimentaia D-tr?0123456.Pirozisul v trezete din somn? 0123457.Avei dificulti de nghiire? 0123458.Deglutiia este asociat cu durere?0123459.Avei senzaie de balonare?01234510.Dac urmai medicaie, viaa zilnic este afectat?01234511.Ct de satisfcut suntei de situaia actual?Satisfcut (.)Neutru ()Nesatisf.(.)

Testul Velanovich interpretarea

Depistri endoscopice Resturi de mncareDiverticul esofagianEsofagit euzonofilic (aparene inelare a mucoasei, specifice)Esofagit candidicEsofagit eroziv cu stricturi distale

Clasificarea endoscopic a esofagite de refluxBoala de reflux erozivBoala de reflux non-erozivClasificarea endoscopic a esofagite de reflux (Los Angeles)Clasificarea endoscopic a esofagitei de reflux Savarry Millerr (adaptat de Savary i Miller, 1978)

Clasificarea endoscopic a esofagite de reflux (Los Angeles)Gradul A: una sau mai multe intreruperi ale mucoasei mai mici de 5 mm i nu se extinde mai mult dect dintre apexurile a dou pliuri ale mucoasei.Gradul B: una sau mai multe intreruperi ale mucoasei mai mari de 5 mm i nu se extinde mai mult dect dintre apexurile a dou pliuri ale mucoasei.Gradul C: una sau mai multe intreruperi ale mucoasei care implic continuu dou sau mai multe pliuri ale mucoasei, dar nu mai mult de 75% din circumferina esofagului.Gradul D: una sau mai multe intreruperi ale mucoasei care implic cel puin 75% sau mai mult din circumferina esofagului.

Clasificarea endoscopic a esofagitei de reflux Savarry Millerr (adapted from Savary and Miller, 1978)

Clasificarea endoscopic a esofagitei de reflux Savarry Millerr (adapted from Savary and Miller, 1978)

Clasificarea endoscopic a esofagitei de reflux Savarry Millerr (adapted from Savary and Miller, 1978)

Clasificarea endoscopic a esofagitei de reflux Savarry Millerr (adapted from Savary and Miller, 1978)

Ulcerul CameronEste determinat de:Leziunile specifice esofagiteiHernia hiatalIschemia mucoasei ca rezultat al herierii

Modificrile patofiziologice in refluxul gastroesofagianDurerea sau pirozisulExcitarea terminaiunilor nervoaseEdemul lrgirea spaiului intercelularMediul acidEsofagita eozinofilicLeziunea integritii epiteliului squamosAlergenii ingestaiCelulele mastogene, IgEInfiltraie cu eozinofileMetaplazie columnar Moleculele largi ale sucului gastricAlterarea mecanismului de control genetic al celulelor Inducerea diferenierei columnare Pierderea decalajului squamos/oxyntic i elevarea liniei Z

Modificrile consecutive ale epiteliului esofagului ca rezultat al RGEI epiteliu cardial (fr celule parietale i goblet)II epiteliu cu celule parietale sai oxyntocardialIII epiteliu metaplastic intestinal (celule Goblet) esofag Barrett

Reflux disease is the presence of a gap between esophageal squamous epithelium and gastric oxyntic mucosa composed of any combination of cardiac, oxyntocardiac and intestinal epithelia.

Epiteliul squamos pluristratificat al esofagului (norma)

Esofag BarrettEsofag BarrettEsofag Barrett cptuit cu epiteliu columnar cardialEsofag Barrett cptuit cu epiteliu columnar gastric (parietal)Esofag Barrett cptuit cu epiteliu columnar intestinal

Gradul de displazie a epiteliului esofagului

Tratamentul n BRGEConservatorRegim DietMedicamentos Antacide (inhibitori H2 blocatori)Antisecretorii (antagonistii pompei de proton)Prokinetici (doprokin, domperidon, cerucal, motiliun metaclopramid)Endoscopic Chirurgical LaparatomicLaparascopic

Tratamentul endoscopic al BRGE Tratamentul endoscopic chirurgical al BRGE prevede:Ablatia radioPlicatii mucoso-seroasaImplanturi sintetice

Procedura Stretta

Procedura Bard EndoCinch

Sistemul si procedura de plicare chirurgicala endoscopica (system NDO)

Procedura Enteryx injectabil in tratamentul BRGE

Indicaiile pentru tratament chirurgical n BRGERezisten la tratament conservator (control neadecvat al simptomelor, regurgitaie sever imposibil de controlat cu tratament antisecretor, sau efecte secundare ale tratamentului indicat),Opiune pentru tratament chirurgical indiferent de succes al tratamentul conservator din diferite consideraii (consideraii al calitii vieii, tratamentul indelungat necesar costisitor, etc.),Complicaii ale BRGE (esofag Barrett, stricturi peptice),Manifestri extraesofagiene (asthma, rgueal, tus, dureri toracice, aspirai).

Operatiile antirefluxObiective care trebuie atinse:Restabilirea functionala al SEIRestabilirea unghiului HissMicsorarea hiatusului esofagian si calibrarea luiRepozitionarea segmentului abdominal al esofagului

Crurorafia PosterioaraAnterioaraFundoplicatia de 360 Nissen, Nissen-RossetyFundoplicatia de 280 ToupetFundoplicatia anterioara de 180 DorFundoplicatia HillFundoplicatie hibrida Nissen-HillOperatia CollisOperatia Belsey

Fundoplicatia de 360 Nissen, Nissen-RossetyMobilizarea regiunii esogastriceIdentificarea n.vag, pilierilor diafragmaticiCrearea tonelului retroesofagianMobilizarea esofagului cefalic cel putin 4 cmCrurorafia posterioaraScheletizarea vasculara a fundului gastric pina la ramurile splenice (Nessen) sau fara transectia lor (Nissen-Rossety)Fundoplicatia propriu zisa cu implicarea in sutura si a esofagului

Manevra Shoe shine

Simptome persistente sau noi aparute post operator NissenPublicatia din 1956 a lui Rudolf Nissen pentru prima data sa informat despre aceasta tehnica

Fundoplicatia de 240-280Mobilizarea regiunii esogastriceIdentificarea n.vag, pilierilor diafragmaticiCrearea tonelului retroesofagianMobilizarea esofagului cefalic cel putin 4 cmScheletizarea vasculara a fundului gastric Crurorafia posterioaraFundoplicatia propriu zisa cu stuturarea separata a lamboului gastric posterior de esofag, apoi a celui anterior

Manevra Shoe shine

Fundoplicatia anterioara de 180 DorMobilizarea regiunii esogastriceIdentificarea n.vag, pilierilor diafragmaticiMobilizarea si identificarea pilierilor diafragmatici cu crurorafie Mobilizarea esofagului cefalic cel putin 4 cmFundoplicatia propriu zisa cu stuturarea lamboului gastric anterior de pilierul drept al esofagului

Operatia BelseyAcces transtoracicMobilizarea esofagului distalSuturarea-ptozarea esofagului catre diafragm

Operatia Collis in caz de brachyesophagusMobilizarea regiunii esogastriceGastrotomie longitudinala superioara directionata cefalocaudalSuturare hermetica cu peritonizareFundoplicatie Nissen cu scop de creare a SEI si protejare a suturilor

Herniile hiatale. Clasificare Tip I hernie hiatala axiala (glisanta)Tip II hernie paraesofagiana. Jonciunea GE rmnnd in abdomen stomacul gliseaz, sau se afl in mediastinTip III hernie mixta, glisant i paraesofagianTip IV hernie in urma creia alte organe gliseaz in mediastin

Diagnostica HH. Radiologia

Diagnostica HH. Endoscopia. Semnele endoscopice ale herniei hiataleProlabarea mucoase gastrice n esofagSimptomul clopotului inversatGlisarea fundului gastric n mediastin paralel cu JEG situata in abdomen

Complicaiile HHHemoragiiStrangulare (5%)HPE dereglare de pasaj (torsionare gastrica)Ulcere (ulcerul Cameron)Perforare cu mediastinitMalignizare n sacul hernial

Semiologia HHAsimptomaticSimptomatic Semne specifice DisfagieRegurgitatiePirozisDureri retrosternaleSimptomatica de hemoragie disetivaVoma esofagianaSemne nespecifice (pulmonare, cardiace, ale TGI...)

Achalazia esofagului (cardie)Generalitati Sinonim megaesofagusAchalazia esec al relaxariiWillis 1674 prima descriere Ernst Heller, 1914 a descris si propus miotomia esofagului ca metoda de tratament al achalazieiIncidenta 1:100000Etiopatogenie Afectiune degenerativa a plexului mienteric Auerbach, care duce la pierderea neuronilor inhibitori la nivelul SEI care rmne tonic contractatsunt afectai preponderent neuronii inhibitori care conin VIP (polipeptidul intestinal vasoactiv) i sintetaza oxidului nitricn formele avansateafectai neuronii colinergici

Achalazia esofaguluiClinic:disfagie (pentru lichide i solide)e agravat de stressul emoional i de mncatul grbitmanevrele Valsalva poate ajuta la trecerea bolului n stomacregurgitaia+aspiraia pulmonar - reteniei unei mari cantiti de saliv i de mncare ingerat n esofagdificultate la eructaie (uneori)durere toracic ponderal(!) prezena refluxului este un argument mpotriva achalazieila pacienii cu pirozis de lung durat, dispariia pirozisului i apariia disfagiei poate sugera instalarea achalazieevoluie cronic, cu disfagie progresiv i scdere ponderal (luni/ani)Clasificare primar;secundar unor neoplazii (carcinom gastric, limfom), infecii (boala Chagas, virale) gastroenterita eozinofilic, boli neurodegenerative

Achalazia esofagului (clasificare)Stadiul I hiperkinetic- cresterea presiunii bazale in sfincterul esofagian inferior; motilitatea esofagiana prezenta desi nepropulsiva; relaxarea sfincterului la deglutitie nu este completa iar presiunea bazala este usor crescuta. La examenul radiologic se constata o intarziere in evacuarea bariului si o usoara dilatatie esofagiana. In unele cazuri, singurele modificari sunt observate manometric. Stadiul II hipokineticse caracterizeaza manometric printr-un tonus bazal al SEI moderat sau mult crescut. Relaxarea esofagiana este incompleta, valorile restante fiind crescute. Motilitatea -semnificativ redusa, unde nepropulsive. Radiologic, esofagul mult dilatat, bariul avansand cu dificultate prin segmentul ingust. Endoscopic - staza, esofagita. Endoscopul poate traversa cardia. In acest stadiu, pe langa complicatiile esofagiene pot fi notate si complicatii bronhopulmonare.Instadiul III akinetic, esofagul semnificativ dilatat, cu staza si resturi alimentare. Esofagoscopia doar dupa evacuarea prealabila a continutului esofagian. Cardia depasita cu foarte mare dificultate. Manometria - absenta peristaltismului; presiunea bazala a SEI poate fi normala.

Semnele radiologice ale achalazieiesofag dilatat cu nivel hidroaericabsena pungii cu aer a stomaculuidilataie n cioc de pasre=SEI care NU se relaxeaz

Tratamentul achalazieiConservatorblocante ale canalelor de calciu (nifedipin, verapamil), opioizi (loperamid), nitrai (isosorbiddinitrat), anticolinergiceEndoscopic dilataia endoscopic pneumaticinjectarea de toxin botulinicChirurgical operaia Heller miotomia extramucoasMiotomia Heller

Rezultatele postoperatorii

Cancerul de esofagIncidena

n SUA i Marea Britanie - 20 pacieni cu cancer la 100,000 populaien anumite pri ale Africii de Sud i Provincia Honan din China - 160 pacieni la 100,000 populaie n Kazakhstan chiar de pn la 540 la 100,000 populaie

Cancerul de esofag. Epidimiologia.

Cancerul de esofag. Incidena.

Factorii etiologici n apariia cancerului de esofagAdenocarcinom ca evoluie din esofagul BarrettRata apariiei este considerat ca - un pacient cu adenocarcinom de esofag la 100 pacieni cu EB urmrii timp de un anDietaMncare fierbinte (populaia Kazac)FumatulAlcoolismNitrosamine n mncare i apMalnutriieContaminarea mncrii cu fungi

Clasificarea cancerului de esofag. Histopatologic. Carcinom scuamosAdenocarcinom Forme rareChistadenocarcinomCarcinom cu celule miciSarcomMelanom malign

Clasificarea cancerului de esofag (Comitetul Comun American de cancer (AJCC))

Clasificarea cancerului de esofag (Comitetul Comun American de cancer (AJCC))

Grad histopatologic (G)GX - gradul nu poate fi apreciatGI bine diferenciatG2 moderat diferenciatG3 - slab diferenciatG4 nediferenciat

Clasificarea cancerului de esofagCarcinom scuamos al esofaguluiAdenocarcinom al esofagului

Clasificarea cancerului de esofag (Comitetul Comun American de cancer (AJCC))

Clasificarea cancerului de esofag (Comitetul Comun American de cancer (AJCC))

Clasificarea TNM al cancerului esofagului

Clasificarea conform penetraiei peretelui esofagian WNM (Wall Penetration-Node-Metastasis)

Stadielizarea cancerului de esofag este bazat pe:Examenul clinicExamenul endoscopicRadiografiaCTPET (Positron Emission Tomography)EUS (Endoscopic UltraSound)Examenul hystologic

Cile de diseminare a cancerului de esofagInvazie direct, de vecintate:ExtramuralIntramural: proximal i distalPe cale limfaticggl.cervicaliggl.mediastinaliggl.celiaciHematogenPlamni, oase, suprarenale

Semiologia cancerului de esofagAsimptomatic (adesea se descoper la exam.endoscopic)Cu simptomatologieDisfagie este un semn tardiv, deoarece apare la invazia tumorii n seroas cu pierderea de dilatare (extindere a peretelui esof.), i apare, cnd tumora > de 60% din circumferina esof.Hemoragii digestiveAnemiiTuse, expectoraii (fistule esofago-bronchiale)AnorexieCaexie

Sindrom esofagianDisfagie progresiv: solide, lichideRegurgitaiiSialoreePierdere ponderalAstenieOdinofagieTuse la deglutiieDisfonie invazia n.recurenti

Examen radiologic cancer de esofag

Examen radiologic cancer de esofag. Fistul esobronic

Endoscopia n cancerul de esofagCarcinom scuamosAdenocarcinom

EUS (Endoscopic UltraSound)

PET (Positron Emission Tomography) in cancerul de esofagA CTB PETC,D CT+PET

CT n cancerul de esofag

Algoritmul de management al pacienilor cu cancer de esofag

Tratamentul cancerului de esofagChirurgicalCurativ (radical)PaleativRadioterapieChimioterapie

Criterii de nerezecabilitateInvazie traheobronic, aorticCriterii radiologice (lungimea tumorii in ax mai mult de 5 cmFistul esobronic, invazia nervilor recurentiMetastaze la distan

Tratamentul chirurgical in caz de cancer esofageanOperaii paleativeAnastamoze esogastrice de ocolireGastrostomie sau jejunostomieRezecii paleativeDilatare esofagean transtumoralProtezare esofagean transtumoralOperaii curative (radicale) Esogastrectomia polar superioar cu anastamoz termino-terminal intratoracicRezecie de esofag cu reconstrucia lui :Cu stomacCu intestin subireCu colon

Tratamentul chirurgical in caz de cancer esofagean. Operaii paleative. Stentare esofagean transtumoralProtezare transtumoral

Tratamentul chirurgical in caz de cancer esofagean. Operaii paleative.Anastamoy esogastric fr ndeprtarea tumoriiAnastamoz esogastric de ocolire

Tratamentul chirurgical in caz de cancer esofagean. Operaii curative (radicale).Rezecie de esofag cu reconstrucia cu stomacul deplasat in torace. Operaia Lewis-Tanner Operaia Lewis-Tanner

Tratamentul chirurgical in caz de cancer esofagean. Operaii curative (radicale).Etapa rezecionalAnastamozele

Rezecie de esofag cu reconstrucia cu jejunum deplasat in torace.Prepararea jejunului pentru interpoziieRezecia segmentului de jejun surplus

Rezecie de esofag cu reconstrucia cu jejunum deplasat in torace.

Rezecie de esofag cu reconstrucia cu colon deplasat in torace.

Rata de supraveuire bolnavilor cu cancer de esofag

Trauma chimic a esofagului

Trauma chimic a esofaguluiLocurile supuse aciunii traumei chimicen esofagul proximal la nivelul SESn esofagul mediula la nivelul unde aorta se sprijin pe bronhul principal stngn esofagul proximal la nivelul SEI

Trauma cu acid al esofaguluiArsuri imediate a tot ce intr n contactNecroz prin coagulareSe formeaz crust ce stopeaz penetrarea profundn 48 ore de la ingestie hotarele leziunilor tisulare deja sunt clare

Semiologie Dureri n regiunea bucal sau retrosternaleHipersalivaieOdinofagie, disfagieHematemesis, vomFebrDistres respiratorieRaguealDureri n spate, abdomen perforaie

Depistri Arsuri a cavitii bucaleDispnoe Semne peritoneale perforaie de stomac

Fazele leziunii tisulare a esofagului cu agent alcalinFaza 1: faza necrozei acute, care dureaz de la 1 la 4 zile dup traum, ce este asociat cu coagulare al proteinelor intracelulare. n esuturile inconjurtoare se stabilete o reacie inflamatorie pronunat.Faza 2: apare ulceraii i granulaii de la 3 la 5 zile dupa aciune cu alcalin, i dureaz aproximativ 3-12 zile. Este timpul cnd esuturile devin edemate pronunat i esutul de granulaie umple baza ulceraiilor. La acest moment esofagul este cel mai subiat i vulnerabil.Faza 3: are loc iniierea vindecrii i formarea cicatriciului. esutul conjuctiv format ncepe s se contracte, condiionnd ingustarea lumenului. Aceasata se intnmpl peste 3 sptmni de la traum.

Stadielizarea endoscopic i tratamentul n arsurile esofagiene

Managementul bolnavilor cu traum caustic a esofagului (faza acut)

Managementul bolnavilor cu traum caustic a esofagului (faza cronic)