Ca viitor psiholog eu nu o să-mi permit să…..

”Calitatea de psiholog devine universal umană.” Vasile Pavelcu

Personalitatea psihologului este și va fi factorul esențial, determinant al acțiunii efiiente în totalitatea actelor de psihologe. Unui bun psiholog, personaitatea trebuie sa-i intergreze nu numai calitățile care cer psihologului sub aspectul semenilor săi, ci și cele ale expeimentatorului, psihoterapeutului, organizatorului și pedagogului.

Ca viitor psiholog înțeleg faptul că nu persoana psihologului este neapărat importantă într-o consiliere, ci relația care se creează între cei doi, ea fiind “motorul“ psihologiei. O bună relaţie se caracterizează prin încrederea pe care o inspiră psihologul clientului, senzaţia că ai gasit persoana căreia i te poţi deschide şi care te va putea ajuta. Astfel, în viitoarea mea profesie o să tind spre a avea acele calități premordiale care sunt necesare unui specialist bun. Cea mai importantă calitate este empatia, capacitatea de a te transpune în locul celuilalt, de a-i simţi emoţiile, stările sufleteşti, altfel spus “de a fi pe aceeaşi lungime de undă cu el”. O altă calitate a psihologului este intuiţia, de a simţi dincolo de cuvinte ce se întâmplă în şedinţa psihoterapeutică, pentru că psihologul aude atât ceea ce se spune, cât mai ales ceea ce nu se spune, dar se transmite prin comportamentul non-verbal. O bună capacitatea de a asculta, de a comunica, de a socializa este absolut necesară unui psiholog. Psihologul bun ştie să asculte şi vorbeşte în cabinet mai puţin decât clientul lui. Capacitatea de a socializa este necesară, întrucât în viitoarea mea meserie voi întâlni câteva zeci de mii de clienţi, care sunt total diferiţi și va trebuie să am dezinvoltura de a intra cu uşurinţa în contact cu ei. Totodată ca viitor psiholog va trebui să am răbdare ca pacientul să se dezvăluie şi să progreseze  în ritmul lui; să nu judec, să nu critic, să nu emit judecăţi de valoare asupra celor spuse de client. Onestitatea, moralitatea, corectitudinea sunt şi ele esenţiale pentru a fi un bun psihoterapeut; tehnicile seductive, manipulative, falsitatea nu prea îşi găsesc locul într-un cabinet psihologic. Şi nu în ultimul rând, autenticitatea, spontaneitatea şi simţul umorului sunt şi ele calităţi necesare în meseria de psiholog. Pe lîngă toate atribuțiile care le am eu ca scop să le obțin pentru a deveni un psiholog bun sunt și cîteva restricții pe care trebuie să le evit pentru a nu jigni, înjosi, încălca drepturile clienților mei. În primul rînd eu nu mă voi angaja public în prejudicierea imaginii celorlalti si nu voi manifesta inechitate pe criterii de cultura, nationalitate, etnie, rasa, religie, sex, orientare sexuala si nici nu mă voi angaja în remarci sau comportamente ce aduc prejudicii demnitatii celorlalti. Voi evita ori refuza sa particip la activitati si practici ce nu respecta drepturile legale, civile, ori morale ale celorlalti. Am să refuz sa consiliez, sa educ ori sa furnizez informatii oricarei persoane care, dupa opinia mea, va utiliza cunostintele si îndemânarea dobândita pentru a viola drepturile fundamentale ale omului. Nu voi nu practica, îngadui, instiga, colabora in, si nu voi facilita, nici o forma de discriminare. Ca viitor psiholog eu nu o să-mi permit să încalc codul deontologic al profesiei de psiholog pentru a nu discrimina, sau încălca derpturiele omului. Astfel, cu ajutorul acestor principii și standarde etice puse de mine ca scop de atins în domeniul psihologiei, o să pot construi o bună relație cu clienții mei pentru a ajuta în a ajunge la un rezultat bun.

Mîrzac Daniela, gr. 12p33