MIHAI DAVID

ESEU ASUPRA CUNOA$TERI I

iN DREPTUL cullAparenld. Opozabilitate. Formalism. Publicitate

f]niversul JuridicBucureqti

-20t7-

Cuprins

Prefa!d........ ...XXAbrevieri.... ..................XXI[Precizdri introductive ............1

CAPITOLUL I. TEORIA APARENTEI. SEMNIFICATIE $I RELEVANTAJURIDICA ........5

1) Aparenla. Semnifica!ie................ .......................5A) Aparenla - criteriu al realitdlii. ....................5B) Aparenla - criteriu al cunoaqterii................. ...................5C) Semnificaliafilosoficd ...............7D) ... Si aproximarea juridicd... .........................7

a) Liminarii ..............7b) Precizare ..............9c) Situalii juridice zise aparente. Semnificalie ...............10

(i) Studiu de caz: anularea hotdr6rii declarative de moarte ca premisS a

aplicdrii teoriei aparen!ei.... .....................12(ii) De ce am ales acest exemplu? Justificare... ..........12(iii) Este acest exemplu unul relevant? ......................13

Cunoagtere superficialS gi cunoagtere exactl in condiliile date............ .......14Miza cunoaqterii exacte in condiliile date qi criteriile de legitimare............17Limita sferei de relevan!5 a cunoaqterii ................. ...................17

(iv) Putem vorbi despre veritabile aparenle generate nemijlocit de actejuridice?..... ........ 19

(v) Concluzie intermediard: Generalitatea qi relevanla aparenlelorjuridice ..............19(vi) Precizare: cunoaqterea exactd in condiliile date prezint[ relevan![doar dac[ are ca obiect o stare de fapt revelatoare a unei situalii juridice .......22(vii) Delimitare............. ........24

d) Concluzie ................ .............242) Definirea,juridicS" a aparenlei .......................25

-4) Precizdri introductive ................. ................25B1 Valorizarea.juridicd a cunoq$terii. Observalii generale ..................27C) Realitate juridicd. Cunoastere Si adevdr juridic............ ...................32

-r r Sistemul juridic qi reificarea situaliilor juridice........... .......33.71 Fapt Si drept....... ......................3381 Miza reificdrii .......35C1 Teoria ,,clasicd" a aparenlei. .....................36D1 Reproducerile situaliilor juridice. Noliune..... ...............37E1 Experienla qi obiSnuinla cafundamente ale cunoasterii tnfilosofia luiHume......... .................39F) Concluzie intermedictrd............... ................41

: r Efectul atributiv de drepturi asociat aparenlei inexacte ......42Delimitare ........................42

Eseu asupra cunoagterii in dreptul civil

A) Descrierea ipotezei.. .............42a) Origini. Dreptul roman .....43b) Reglementarelegald .........43

(i) Eroare invincibil[ qi eroare legitimd: cunoaqtere posibila qi

cunoaqtere impusS ............44(ii) Eroarea invincibili qi buna-credin!5 (eroarea legitiml): deosebirileregimului probatoriu.. ......46(iii) Teoria clasici a aparenlei suplineqte ineficacitatea iniliala a titluluide dob6ndire al errqns-rllui, nicidecum nevalabilitatea acestuia..................... 51

(iv) Teoria clasici a aparen{ei il impiedicd pe terlul interesat si se

prevaleze de situalia juridicd real[, pentru a-l proteja in acest mod pe

errans-ul care a aclionat juridic, intemeindu-se pe aparenla inexactd ............ 52B) Condilii. ............. 53

a) Cerinlele pentru aplicareateoriei clasice aaparen[ei, consacrate de

practica gi literaturajuridicd .................... 53

b) Viziunea proprie asupra cerinlelor de indeplinit pentru aplicarea teoriei

(i) Te(u1 sd se fi aflat intr-o eroare absolut invincibili sau cel pulinlegitimd/scuzabild,......... ........................ 55(i1) Errans-tl sd fi aclionat juridic - sau sd fi omis utilizarea mijloacelorjuridice aflatela dispozilia sa - tocmai pentru cd s-a intemeiat pe

aparcnla inexact5..... ......... 58(iii) Eroarea s5 fi purlat asupra unei situafii juridice preexistente................... 60

Regula ...... 60Semnifica{ia: eroare in leg[turd cu statutul juridic al cocontractantului..... 61

Exceplia: cazril atipic presupus de art. 1.373 alin. (3) C. civ...................... 64(iv) Errans-ul sd fie strdin de situaliajuridici preexistent6, cu privire Iacare a fost in eroare ......... 68

Precizare.... ..................... 70Studiu de caz: regulile care permit posesorului pdstrarea fructelor sau

restituirea cheltuielilor necesare/utile nu fac aplicalia teoriei clasice aaparen!ei.... .....................71Studiu de caz: ineficacitatea actelor subsecvente qi teoria clasicd aaparenlei .... ................... 73

(v) Eroarea terlului si fi purtat asupra unei situatiijuridice preexistente,care ii este opozabilS acestuia independent de cunoaqtere: teoria clasicda aparenfei, modalitate de temperare a consecingelor opozabilitdfii deplin drept .......74(vi) Eroarea asupra situalieijuridice preexistenre i;i poare avea catzaineroarea asupra unei stdri de fapt sau poate fi independenti de o astfel deeroare......... ........................ 76(vii) Actul juridic incheiat de errans sI nu fi fost desfiinlat ................ ...........76(viii) Legea s[ nu inlSture - expres sau implicit - aplicabilitatea teorieiclasice a aparentei.. ...........77

Cuprins xt

(ix) Legea sd nu lipseascl de interes aplicabilitatea teoriei clasice aaparenlei ............77(x) Cel ale c5rui interese sunt sacrificate sI fi contribuit la creareapremiselor aparenlei inexacte (daci legea o impune, expres sau implicit) ......79

C) Mecanismul propus Si justificarea sa ............ ...............80Precizdri introductive ......80

a) Cunoaqterea 1a momentul incheierii actului juridic............. .........80(i) indatorirea de a se informa... sau despre cum sistemul juridicsubstituie cunoagterii propriu-zise cunoagterea impusl ...............81

Liminarii ......81

Sfer5........... ......................83Noliune ........84Delimitare: indatorirea de a se inforrna qi obligalia de informareprecontractua16.............. ......................84De ce e preferatd cunoaqterea impus6, in detrimentul cunoagteriiefective?.... ......................85Preambul ......85Ra!iune...... .......................87Concluzie intermediari .......................89Cunoaqterea efectivd, cunoaqterea posibild gi cunoagterea impus[:noliune .........90indatorirea de a se informa implici asumarea carezultat exclusiv acunoagterii exacte in condiliile date. Modul in care se reflectd acest

fapt asupra probaliunii ........................93Interesul distincliei intre cele trei tipuri de cunoaqtere este condifionatde relevanla juridicS a cunoagterii efective.... .......95Studiu de caz: sfera te4ilor tinuti de indatorirea de a se informa (qi)prin consultarea AEGRM. O simpla ezitare a legiuitorului?.............. .........9'7

Concluzie intermediard .....................103Art.2.422 C. civ. versus art.90l C. civ.......... ....105

Strania poveste a art.2.415 C. civ. ......................106Consecinle juridice asociate indatoririi de a se informa: opozabilitateaprin cunoaqtere gi ignorarea legitimi a unei realitdli juridice opozabile....108

(ii) Cunoagtere qi opozabilitate.......... ....110(iii) Caracterul fortuit sau (doar) scuzabil al erorii gi raliunea regimuluiprobatoriu al acestuia ........111(iv) Opozabilitatea prin cunoaqtere qi teoria clasicl a aparenlei ....................114(v) Clarificare: semnificalia probaliunii impuse de teoria aparenlei.............. 1 15

(vi) Concluzie intermediard: cunoaqterea exactd in condiliile date -criteriu al adevdrului juridic .. ... .. ..... .. .. .. 1 I 6

b) Forla obligatorie a actului juridic incheiat in considerarea aparen{ei -temei al menlinerii acesteia in detrimentul veritabilei situalii juridice....... ........II7

D) Implicaliile teoriei aparenlei in raporturile dintre titularul aparent, celveritabil Si dobdnditorul de bund-credin\d............... .......119

Precizdriintroductive ....119

xil Eseu asupra cunoa$terii in dreptul civil

a) Scindarea realitSlii juridice........... ........120b) Specificul ipotezelor de aplicare a teoriei clasice aaparenlei ....122

Studiu de caz'. art. 1.275 C. civ. qi art. 1.782 C. civ. - conflictul de

titluri concurente solulionat de teoria clasicd aaparenlei .....124c) Concluzie intermediard: opozabilitatea de plin drept, opozabilitateacondilionatd de cunoaqtere qi teoria clasici a aparen{ei.. .................... 126d) Titlul de dobAndire al beneficiarului aparenfei............. ..............127

(i) Preambul. Teoria clasic6 a aparen{ei qi raporturile obliga{ionale............. i28(ii) Explicalii avansate in doctrind.. ......128

e) Solulia pe care o propunem ................. 130(i) Liminarii .... 130(ii) De1imit5ri................. ....132(iii) Efecte juridice fal6 de terlul de bunS-credinld................ ..... 133

Teoria aparenlei nu este un mod distinct de dob6ndire a drepturilorsubiective ...................... 133Teoria aparenfei imp1ic5, de regulS, extinderea fa{d de un terl aefectelor actului juridic incheiat de errans ........ 133

Studiu de caz: simulalia qi condiliile in care creeazd premisele pentruaplicarea teoriei aparenlei ................ 134Rafiunea aplicdrii teoriei clasice a aparenlei din perspectiva terfuluide bunS-credin!5............. .................. 138Teoria aparenfei opereazd doar dacd este invocatd de errans, indetrimentul altemativelor aflate Ia dispozilia acestuia...... .... 139

(iv) Efectele juridice fa\dde titularul veritabil ........141Efectele juridice fa15 de titularul veritabil, produse in beneficiulterfului de bun6-credin1d........... ....... I41Consecinfe: (I) Alte efecte juridice produse fald de titularul veritabil,in relalia cu terlul de bund-credin!5............. ........ 145Consecin{e: (II) Efectele juridice in rela}ia dintre titularul veritabil qi

titularul aparent .............146Studiu de caz'. aplicarea teoriei aparenlei in ipoteza actelor juridiceincheiate de un singur sot, cu privire la bunurile aflate in comunitate.. .... 149

(v) Efectele juridice fald de titularul aparent....... .... 150Efectele juridice in rela[ia dintre titularul aparent qi titularul veritabil(trimitere) ... 151

Efectele juridice in rela\ia dintre titularul aparent qi te4ul de

bun5-credin1d (trimitere). . .. .................... 151

Cazil atipic in care titularul aparent rlmdne singurul obligat fa{i dete(ul de bunS-credinl5................ ..... 151

(vi) Conc1u2ie................ ...154(vii) Aplicabilitatea teoriei aparen{ei in relafia dintre errans qi te4i, alliidecdt titularul veritabil ...... 154

5) Observa{ii concluzive ................. 155A) Criteriul ,,existenlei" inuniversul juridic........ ........... 155B) Realitatea juridicd e ceea ce credem noi despre eo... sau parabola peSterii ...158

Cuprins

C) Opozabilitatea prin cunoastere Si teoria aparenlei: diferenle calitative sau

exclusiv cantitative? ' .. '. .. .. '.. .. '. '. . 1 5 9

a) Puncte comune .'............'.'.159b) De1imitdri................. .........160

(i) Inopozabilitatea situaliei juridice necunoscute de ter! qi cunoaqterea

pa\ial inexactd a realitAlii relevante.... ...........'.........160

(ii),,Inopozabilitatea" efectelor nulitdlii mascheazd aplicarea teorieiaparenlei, ftri a trunchia opozabilitatea ,,provizorie" a adevdruluijudiciar ...........' 160

(iii) Teoria aparenlei qi cunoaqterea cu totul inexact[ a realitSliijuridicerelevante ..........162

c) Concluzie intermediard: cunoaqterea posibil[ qi cunoaqterea impusd,

relevante doar a priori sau atdt a priori, cdt Si a posteriori...............'........'......' 164

d) Exemplultip in care sfera de aplicabilitate a opozabilitSlii princunoa$tere se suprapune cu cea a teoriei aparenlei..... ..'...............'..168

(i) Ignorarea legitim[ a clauzelor de inalienabilitate......'... .........169

(ii) Ignorarea legitimd a revocdrii unui act juridic preexistent'...'..................170(iii) Limitarea legalS a posibilelor consecinle ale ratificdrii 9i ale

confirmdrii fald de ter!i............. .............171

e) Ar1. 897 C. civ. versus art. 901 C. civ. sau opozabilitate prin cunoaqtere

versus aparenld .........'....'.......173

0 Art. 909 C. civ. ca ipotezd de aplicare concomitentd a opozabilitilii princunoa$tere qi a teoriei clasice a aparenlei '......'........'....178g) Aft. 1.306 qi urm. C. civ. ca ipotezd de aplicare concomitentd a

opozabilitdlii prin cunoaqtere qi a teoriei clasice a aparenlei.. .......'.1 80

CAPITOLUL II. OPOZABILITATEA: MULTIPLICAREA REALITATIIJURTDTCE $r ADEVARUL JURIDIC............ ......................182

Liminarii ""1821) Opozabilitatea. Nofiune. Delimitdri. Resorturi .................189

A) Noliune - chestiuni generale ..... '. '.... '.. '..... 1 89

B) Noliune - clarfficdri ...'.....'.....190

C) Delimitare (I). Opozabilitate qi exigibilitate................ ...................192

Cani atipic al dreptului de retenlie . . ... '. ..... .. .. .. .. ' i 93

D) Delimitare (II). Opozabilitate Si relativitate.......--.... ......................194

Opozabilitatea inter partes............... ....................197

E) Delimitare (IIl. Opozabilitatea Si dreptul subiectiv... .............'......198

a) Dreptul subiectiv infeles ca beneficiu al normei ...-..199

b) Dreptul subiectiv nu supravieluieqte titlului care l-a generat..............'.........'199Posibile contraargumente............ ......200

c) Norma convenlionald supraviefuiegte executdrii contractului........................203d) Concluzie intermediarA................. ........205

F) Resorturile opozabilitdlii .,......... ...............207

a)Ipotezd .............207

b) Nuan!6ri. .....'....208

xlll

xlv Eseu asupra cunoa5terii in dreptul civil

c) Publicitateaanticipatd .......208d) Analizaipotezei propuse ..................... 210e) Concluzie ......212

(i) Opozabilitatea erga omnes ..............212(ii) Opozabilitatea qi stirile de fapt ......214

2) Care sunt subieclii de drept viza{i de opozabilitate?............... ............211.A) Opozabilitatea invocatd in contra terlilor........ ...........217B) Opozabilitateq invocatd de ter1i........ .......218C) Teryiifald de care contractul produce efecte juridice concrete.. ...221D) Opozabilitatea invoccrtd tntre pdrlile contractante .....225

a) Contracte care nu se rezum[ la generarea de raporturi obliga]ionale ............225b) Contracte care genereazdraporttxi obligalionale................. ......22j

E) Concluzii ................. .............2353) (In)opozabilitatea pa\iald ca mod de generare a realitililor juridice paralele .......236

A) Realitdyile juridice parolele. Noliune...... ....................236B) Aparente realitdli juridice paralele... ....... 238C) Veritabile realitdyi juridice paralele .............. .............239

a) Cesiunea de crean!5 ca operaliune potenlial generatoare de realit[fijuridice paralele ....................240b) (In)opozabilitatea pa\iald a desfiinldrii retroactive a unui act juridic casurs[ a realitililor juridice paralele................ ..............242c) Admiterea acliunii in simulafie ca premisd arealitdlilorjuridice paralele ....242d) Admiterea acliunii pauliene ca premisi a realitdlilor juridice paralele .........243

4) Distinclia dintre opozabilitatea substanlial5 qi opozabilitatea probatorie incadrul procedurii contencioase................. .........Z5l

A) Probaliunea in procedura contencioasd. Observalii generale ......254Rolul cunoagterii empirice............... .........256

(i) Cunoagterea mediat6 a voinlei manifeste ........... 258(ii) Valoarea juridicl a tdcerii...... .........260(iii) AdevSrul juridic: dezvdluit sau generat? Juridicul autosuficient ............261(iv) Concluzie intermediar[ (A). Valoarea juridicd a tdcerii......... ................267(v) Concluzie intermediarA (B). Obiectul probaliunii in cazul situaliilorjuridice generate de acte juridice.............. ...............2i.1

B) Relativitatea probaliunii .............. ............2j2C) Probaliunea qi reificarea situaliilor juridice (aparenla genereazddreptul?).... .............274D) Concluzie intermediard................ ...........277E) Opozabilitatea probatorie. Noliune ................. ...........2j9F) Resorturile opozabilitdlii probatorii............... ............ 290

a) Legea ca resort al (in)opozabilitilii probatorii ........281(i) Voin{a rea15 qi aparen\avoinfei .-................ ........281(ii) Data certd gi prezumlia legald a falsei aparenle...... ..............284

Precizdri introductive. Noliune ........294Relevan![ juridicd. Justificare............ .................284

Cuprins

Precizare. Relevan{a datei certe in func{ie de criteriile opozabilitdliisubstanfiale ....................287Delimitare. Cerinla datei certe independent de valenla sa probatorie........294

(iii) (In)opozabilitatea probei contrare .....................294(iv) (In)opozabilitatea probei contrare, consecintd a reificdrii situaliilorjuridice ..........295(v) Opozabilitatea probatorie pafiiald qi realitdlile juridice parale1e..............291

b) Contractul ca resort al (in)opozabilitafi probatorii... ..................301G) Forla probantd. No{iune...... .....................305

a) Interludiu - Efectul relativ al actului juridic declarativ... ...........305b) Precizare .........309c) Semnificalia juridicd a fo4ei probante .....................311

CAPITOLUL ilI. REIFICAREA SITUATIILOR JURIDICE VOLUNTARE.CAUZA $r FORMALrSM......... ......3r4

1) Formalism juridic. Formd qi forma1it61i.................. .........3162) Formalism qi aparenld.. ..............3193) Perspectiv[ istoricd .....................320

A) Nuda pactio obligationem non parit............... ............320a) Concesii ftcute consensualismului.......... .................32Ib) Consensualismul pdstreazd statutul de tolerat.... .....323

B) Transferul proprietdlii. Modus acquirendi. Titulus ad acquirendum................324C) Semnificalia aparenlei asociate efectelor juridice voluntare ............................326D) Nuda pactio... Ei condictio indebiti .........327E) Consensuctlismul, cauza Si libertatea contractuald .....328

Codul civil Napoleon... sau istoria ca ,,mijloc de a ajusta trecutul pe

mlsura entuziasmelor pre2entu1ui".............. .......3294) Catza obligaliei. Punct de leg[turd intre dreptul francez qi cel german? ...............332

A) Cauza: consecin{d sau temperctre a eficien{ei juridice a voinlei? .....................336a) Voin{a orientatd spre scop .....................336b) ConsimldmAntul ca aparenlI a voinfei .....................337c) Echivalentul juridic al scopului.. ...........338d) Delimitare. Definire ...........339e) Cauza, contrapondere a consensualismului.. ...........340

B) Cauza obliga[iei in dreptul francez. Succinte observalii de ordin istoric..........347C) Observaliifinale ....................343

a) Preluarea riscurilor de cdtre creditor. Obligalia supraviefuieqte proprieicau2e.,...,.... ..........345

Incursiune in dreptul comparat .........346b)Stareadefaptdobdndeqterelevanldjuridicd......... .....................352c) Obligalia facultativd ..........355

D) Interludiu - consensualism Si libertate contractuald .....................356a) Liberalitatea inter vivos ........... .............356b) Actul juridic unilateral................ ..........359

(i) Delimitare: Fragmentarea contractului oneros .......................364

XV

xvt Eseu asupra cunoagterii in dreptul civil

(ii) Delimitare: antecontractele gi cla:uzele anticipatorii .............366(iii) Cava finali susline libertatea contractuali chiar atunci cAnd esurveniti ulterior nagterii ob1iga1iei.... .................... 369

c) Concluzie intermediar[ ....371E) Cauza obligaliei tn dreptul german....... ............._.......3i/2

a) Formalism, abstractizare qi reificare in BGB ..........3j2(i) Trennungsprinzip S\ Abstrqktionsprinzip...... ......372

Actulabstract.Semnificalieindreptulrom6n......... ...............374Achrl abstract. Semnificalie in dreptul gefinan....... ...............374

(ii) Semnificalia formei/formalitdlilor care insolesc actul abstract dedispozilie 376(iii) Semnifi calia catzeiobtigaliei .... .... .:......:............:...... ......21g

Justa cauz6 in dreptul rom6n......... ..................... 3g0Itsta cauzd. in dreptul german 3gtAparenla manifesiatd plin formalism nu dislocd bir;*;i ;;;;;o'e'..'. sge

b) Formalism qi abstractizare in ABGB 3g7c) Formalism qi abstractizare in CC qi CO ........................................................ iSS

5) Procedura cambiei qi a biletului la ordin. Echivalent al abstrac{iunii in dreptulrom6n?....... ................. 3ggA) Aparenya artificial creatd......... ............... 3g9B) Semnfficaliaformalismului......... ............390C) Abstractizareq exclusivfald de ter1i............. ...............390D) Forma cambiald Siformalitatea de cartefunciard .....3g3

a) Formalitatea de carte funciarl: semnificalie procesuale................................ 393b) Forma cambiald: semnifica{ie substanliald .............. 393c) Diferenle .......3g4

E) Dedublarea realitdlii juridice, a priori asumatd de terli ...............396a) Mandatul frrdreprezentare........... ....... 396b) Tranzac\ionarea cu adevdrul juridic qi dedublarea realitdlii juri dice ........... .. 397

F) Girul: transmisiune sau dobdndire originard............... ................. 401G) Concluzie intermediard .......402H) Acliunea cambiald Si acliunea cquzqld. Executarea cambia|d.........................404I) Puncte de contact tntre obstracliune Si procedura cambiald.... ...... 405

6) Concluzii.................. ................. 405

cAprToLUL rV. APARENTA iN SrArrcA $r DTNAMTCADREPTURTLOR REALE................ .................. 408

1) Posesia ca aparen[d. a drepturilor rea1e........... .................. 40gA) Sistemul juridic nu iSi este sieSi suficien1.................. ..................... 40gB) Fapticul dobdndeSte relevanld juridicd ...410c) Acliunile posesorii: mod de valorificare juridicd a aparen/ei tn sine?............ 41 I

a) Posesia. Noliune ............... 4l I(i) Delimitare: posesia tabulard ........... 412(ii) Delimitare: sezina..... .....................412

l*:'^s

b.1 Posesia ca ,,aparen![" a dreptului de proprietate: paraleld cu posesia

tabulard ................414(i) Conflictul dintre posesii concurente. ...................414(ii) Rolul probatoriu al posesiei.. ..........414(iii) Posesia ca mijloc de publicitate ............... .........415(iv) Posesia tabulard qi indatorirea terlilor de a se informa...,.. ......................411(v) Posesia perpetuat6 in timp, ca mod de dobAndire a dreptului...................419

Uzucapiunea intemeiati pe posesia asupra bunului mobil.......... ...............419

Uzucapiunea intemeiatd pe posesia asupra bunului imobil ....420

Uzucapiunea intemeiatd pe posesia tabulard...... .....................422(vi) Posesia ca temei al erorii legitime .....................424

c) Ac{iunile posesorii qi cererea de ordonanld preqedinliale ..............' ...............424

2) Specificul aparenlei in materia transferului drepturilor reale ......'...'......................427A) Precizdri introductive ................ ...............427

B) Opozabilitatea prin cunoa$tere qi teoria ,,clasicd" a aparenlei. ....429

C) Aparenla qi transferul drepturilor reale mobiliare. Art. 937 ctlin. (l) C. civ.

ca aplicalie a teoriei clasice a aparenlei. ......433

a) Originea regulii. Drept comparat............. .................433

b) Art. 937 alin. (1) C. civ. in conceplia actual6........ ......................435(i) Condi{iile pentru aplicarea art. 937 alin. (1) C. civ. ...............436(ii) Fundamentul regulii din art. 937 C. civ.............. ...................440

c) O alti interpretare a art.937 alin. (1) C. civ. ............442(i) Analiza istoricl a regulii reiterate de art. 931 alin. (1) C. civ. ..................442(ii) Prezentarea criticd a viziunii clasice ..................446(iii) Viziunea proprie asupra art.937 a1in. (1) C. civ. .................449

Eroarea forruite in contextul indatoririi de a se informa............................449Cerinlele teoriei ,,clasice" a aparen{ei.. ................452

Art.937 C. civ. face aplicalia teoriei ,,clasice" a aparenlei ....454Protejarea dob6nditorului de bund-credinfi in relalia cu veritabilulproprietar, atunci c6nd nu se aplicb teoria ,,clasic6" a aparenlei.......'........459

d) Observalii finale: art.937 C. civ. qi titlul provenit de la adevdratulproprietar .............463

(i) Clauza de inalienabilitate ......... ........463

(iii) instr[inarea bunului mobil asupm cf,ruia s-a constituit anterior

dreptul de gaj......... .............465

D) Specificul aparenlei in materia transferului de drepturi reale imobiliare ........466

a)Precizdri introductive .........466

b) Publicitatea imobiliard ca mijloc de generare a aparenlei. ......'...468(i) Aparen{a in sistemul gernan de carte funciar[ ......................469(ii) Aparen{a in sistemul romdn de carte funciar6 ....475

ii.l) Aparenla concordant6 cu situalia juridicd preexistentd ......................475... in reglementarea actualului Cod civil .............415Aparenla exactd de carte funciari nu genereazd efecte juridice ............ ....476

Obligalia de a da, deparle de a fi resuscitat6.. ......418

xvil

XVIII Eseu asupra cunoagterii in dreptul civil

Incursiune in dreptul comparat ....... 4g0Acliunea in prestalie tabulari sau ceea ce ar fi trebuit sA fiesancliunea obligaliei de a da ...........492Concluzie intermediard .................. 495Formalismul de carte funciarl nu condilioneazd inslqi for{aobligatorie inter partes a actului translativ de drepturi reale imobiliare... 487Elementul de noutate: lipsa scinddrii realitilii juridice anteriorintabuldrii .................... 490Diferen!5 fald, de sistemele de inspiralie germand regdsit6 in etapaanterioard intabuldrii ....491Prestalia tabulard, qi acliunea pauliand ............... 4gzLimitele relevanlei juridice a cunoaqterii efective ................ 493Intabularea nu e un mod de dobdndire - consecin{e juridice .................... 494... in reglementarea Legii nr. i 11996 .................. 499ii.2) Aparentacontrard situaliei juridice preexistente............................... 502Condiliile in care buna-credinld, e protejatd................. ......... 503Modul concret in care aparenla joac[ in favoarea terlului debunS-credintd................ ...................505Natura juridicd a termenului legal.... .................. 506Semnificalia termenului legal ........... ................. 507Concluzie intermediarlprotejarea bunei-credin1" u aouanirili;i ;;i; ;;; ;; rtfl" ;;;il.......... ;?3Circumstanlierea bunei-credinte in materia publicitalii imobiliare........... 511

Buna-credinfd. Semnificalie............. ............... 511Buna-credinfi gi cunoaqterea impusd ............. 512Buna-credinfd qi cunoagterea efectivd ............ 513Consecinle juridice condilionate de buna_credin{6 ... .. .... ..... ..... .. .. .. ...... 5 I 5Momentul lacaretrebuie sd existe buna_credind.......... ......................520Buna-credin![. Nuanfare: Ac]iunea in rang........ ............... 521

Concluzii fina1e.......... ....524

Conclusion ..................... 52g

Bibliografie .................... 535

Index articole ................ ..................... 54g

Index alfabetic.............. ..................... 553

Cnp rro lu r- I

TEORTA APARENTEI. SEMNIFICATIE $l RELEVANTA

JURIDICA

t) Aparenfa. Semnificalie

f . inainte de a trece la fondul problematicii qi la stabilirea punctelor de interes, credem:: e necesar[ clarificarea anumitor noliuni cu care vom opera in analiza noastr6. Evident, se

:er a fi mai intAi stabilite conlinutul, respectiv sensurile noliunii de aparenld.

A) Aparenla - criteriu al realitdlii

2, Aparenla e, in general, inleleasd ca ,,Ce qui se prdsente immddiatement d la vue, d lct

:€,6ee" sar ,fspect sensible, perqu du reel, par opposition d la realite en soi"t . Aqadar,:se mai la indemdnd definilie a aparenlei - qi ce1 mai des uzitatd. - ar fi, construitl prin::portare la reaP qi s-ar referi 1a calitatea de a fi u$or perceptibile a trdsdturilor3 unui

':ect, fenomena, qle unei situalii etc.

B) Aparenla - criteriu al cunoasterii

3. Ultima dintre definitiile enunlate sugereazd qi o a doua semnificalie a aparenlei.

-stfel, pasul urmitor percepfiei/obser-vdrii trds[turilor mai mult sau mai pufin evidente e

::alizarea unei reprezentdri asupra realitdlii, pomind de la constatdrile ficute. Deqi ele-:entele observate sunt reale, impresia despre realitate, intemeiatd pe obseruarea lor, s-ar:ulea s5 fie greqitS. Aceast[ posibili contradicfle5, care iqi face loc in definirea aparen{ei, e

. 1 Le petit Larousse,2O07. Diclionarul explicativ al limbii romAne (DEl) cuprinde o definilie asemEnatoare:'::Etigare exterioarb (gi adesea neconformi cu realitatea) a cuiva sau a ceva". Am evitat sd pomim de 1a aceastd

:e:'!nitie pentru raliuni care vor reieqi in cele ce urmeazd. De asemenea: ,,a situation in which sth seems to existI -:-ough this may not, in fact, be the case" (Oxford Advanced Learner's Dictionary,6n ed., 2000).

: Definim realul prin excludere, ca fiind optts idealului (deoarece existd independent de gAndirea uman6),-::pectiv irealului (deoarece existd cu adevdrat, nefiind iluzoriu).

3 Aspect (de ce qui apparaiQ; ce qu'on voit d'une personne ou d'une chose, manidre dont elle se pr6sente

-e petit Robert,1993); iiuBerer Schein (Duden - Deutsches universal worterbuch,2005).4 Originile acestei noliuni (fenomen) o apropie de aparenf5 mai mult decdt am fi tentali sd credem ,,la prima

redere". Astfel, fenomenul este in{eles ca: ,,ceea ce apare sau se manifestd (din gr. td phain1menon, participiusubstantivizat al verbului phainesthai: a apdrea)", cu menliunea cS,,verbul <a apdrea> trimite la modalitAlleimediate ale experienlei, dar conline o asemenea ambiguitate incAt uneori are o valenli negativS, insemn6nd o

<pdrere> opusd adevirului, alteori un sens pozitiv, ca revelajie sau manifestare a existenlei inseqi" (Enciclopediedefilosofie Si Stiinle umane...).

s Apparent: qui n'est pas tel qu'il parait 0tre, qui n'est qu'une apparence (Le petit Robert,1993).

Eseu asupra cunoa5terii in dreptul civil

rezultattJl intervenirii unui element distinct - cunoaqterea, mai precis, cunoaqterea trrsr-turilor_ u$or perceptibile ale realului, urmat[ de cunoaqte."u ,"uiitalii h ;;:|;-,i*p

""primul sens al noliunii de aparen!5 se referea pur gi simplu la o anumitd calitate a unortrrs5turi ale obiectelor, fenomenelor etc., cea di , io.ru semnificalie are in vedere conse-cinla percepliei acestor kisituri. De aceasti datd, aparenga denumeqi e rezultotul cunoasteriifundamentate pe caracteristicile usor perceptibite licars am fbcut referire.

4' In esen!5, pentru clarificarea semnificafiei conceptului de aparenld se face apel laalte doud nofiuni, acelea de realtlrealitate,respectiv de iunoasterer. apaiiri";; ut!""rudecdt consecinla cunoaqterii - corecte sau nu - a ceea ce e real. Cu alte cuvinte, vorbimdespre o re-prezentNe a tealitd[ii, o re-construc]ie3 a acesteia la nivelul intelectului, funda-mentatd pe observarea directi a obiectelor, fenomenelor etc. Sunt valorificate elemente uqorperceptibile (de ordinul evidenfei) din perspectiva subiectului cunoscdtor. Nu rafiunea, cisimfurile sunt cele care faciliteazd, acesttip de cunoagterea. Tocmai a" u."*,poin-.rrin-cate drept ap.a.rente doar realitalile sensibile, aqadar perceptibile prin simfuri.

In opozi{ie cu realitatea' care este independentd de subiectul cunoscdtor, aparen{a esteinfluenlatd in mod fundamental de cdtre qcesta din urmd. Trdsdturile unui fenomen,obiect etc' sunt qpareyte sau nu infunclie de cel care le observd;prin urmare, qi ieprezen-tarearealitdtii in temeiul acestor tr[s5turi vavaiade la un subiect cunoscdtor la altul.

5' E adev[rat c[ istoria filosofiei cunoaqte qi conceplia potrivit cireia intreaga realitatemateriald nu este altceva decdt rezultatul percepfiei: ,,o opinie rdsp6ndit6 intr-adeir5r in modciudat printre oameni este aceea cd (...) ioate obiectele sensibile posedr existen!6, naturalisau real[, distinct[ de faptul de a fi percepute de intelect (...) ce altceva sunt obiectele men-lionate mai inainte dac5 nu lucruri pe care le percepem prin simEuri? $i ce altceva p.r".p"-pe ldngd propriile noasJre_ idei qi senzafii?"s Trebuie .rbliriu, .a t"o.iu lui Berkeiey a fostamendatd ulterior, ardtandu-se cr acesta credea a dovedi cd, toatd,realitatea este de naturdmental6, pe cand ceea ce a dovedit este cd ,,noi nu percepem lucruri, ci calitrli, gi cd acesteasunt relative la recipient"6". aqadar, a nu se pune semnul egatitdlii tntre aparenld qi exis-tenld, respectiv tntre qparenld si realitate; trinchierea realriayii prin intermediul perceplieinu echivaleazd cu construclia originard a celei dintdi, fiind ioa) o rcconstruclie mentald aceva preexistent.

6' Putem concluziona ci definirea aparenJei implicd trei puncte de reper: realitateq,cunoa'sterea gi, evident, subiectul cunoscdtori. Obiectul cunoaqterii e peiceput in mod

-

1 Qui existe ou a exist6 vdritablement (Le petit Larousse).

. -2 Reflectare in congtiinld a realitdlii eristerrte independent de subiectul cunoscitor (DEX); ,,shucturd rela-

lionald a congtiinfei, mod de a fi al unui lucru in .orpiiinla, inlelegere u fiir!.i,, (Enciclopedie de filosofie siStiinle umane...).

. .: OptT, agadar, pentru o concepfie reprezentationistd despre cunoa$tere, frrd, alte nuanfdri, chiar dacdchestiunea a fost dezbatute.- qi nu neapdrat trangati - in firosofie, dar gi in psihorogie.

^ . . a Desigur cd existd gi nenumdrate situalii in care perceperea trisaturilor aparente ale obiectelor dinjur seimbini cu cunoasterea rarionali sau chiar cu alte mijloace ale cunoagterii empirice (e.g., experien{a).5 G' Berkeley, Tratat asupra principiilor cinoasterii omenesti,Ed.^Humanitas, Bucureqti, 2004, p.77.Ibidem, pp.76,94.6 B. Russell, lstoriafilosofiei occidentale,vor. II, Ed. Humanitas, Bucuregti, 2005,p. 163.7 subliniem din nou cr subiectul cunoscdtor e luat in

"a.ur i.fri.ii qi'atunci c6nd aparen{a se referiexclusiv la calitatea trisafurilor unui obiect, fenomen etc.: aceste trrsaturi sunt sau nu aparente in funclie demodul de percepfie al subiectului cunoscdtor.

Teoria aparenlei. Semnificalie 9i relevan!5 juridici

direct, lara a fi utilizate ralionamente in descoperirea lui. Mai precis, cunoaqterea se vaconcretiza in imaginea mentali rezultatd ca urrnare a percepliei: obiectul sau fenomenul

exterior individului, care aclioneazdasupra or,eanelor de sim! ale acestuia, este reflectat ca

intreg, ca urrnare a ansamblului insuEitilor sale care au putut fi percepute.

Desigur ci o atare inlelegere a aparenlei duce cu gdndul la cunoaqterea empiricd ineeneralr. Scdderea unei astfel de aborddri in ceea ce privegte situaflilejuridice - care fac, in;ele din urmd, obiectul studiului nostru - pare a fi legatS de faptul cI acestea reprezintd

:ealitali abstracte, nesusceptibile de a fi cunoscute prin simfuri, la care face de multe oriapel cunoaqterea empirica2. Vom aritta cd surmontarea acestui potenlial impediment are,

infre altele, drept premisd distinclia dintre aparenld qi cunoaqterea empiric[ in ansamblul ei.

C) Semnifica,tia filosoficd...

7. Observaliile fEcute pAnI aici ne apropie in mare mSsurd de definirea din perspectivd

l-ilosoficd a aparenlei drept,,categorie a cunoagterii prin care se in{elege manifestarea exte-

ioard, perceptibili prin simluri, a obiectelor. Aparenja este rezultatul contactului nostru;enzorial, nemijlocit, prin intermediul senzaliilor Si percepliilor, ct obiectele qi reprezintd o:unoaqtere superficiali"' (r.r.).

Anticip6nd remarcile care vor fi prilejuite de definiliile din perspectivd juridicd ale

'Darentei, amintim c[ termenul a fost inleles (qi) in filosofie ,,sau ca ascundere a realitSlii,;ar pe care cunoaqterea trebuie si il dep6qeasci, sau ca manifestare a realitdlii,.uprapundndu-se, prin urnare, cu adevdrul"a.

D) ... ti aproximarea iuridicd

a) Liminarii

8. Trebuie sd nu pierdem din vedere faptul cd discufia propus[ mai devreme are ca

:inta f,rnald stabilirea rela{iei dintre aparenla ca formd de cunoaqtere qi situaliile juridice

Jenerate de actelejuridice incheiate intre privafi.Semnificalia recunoscuti aparenlei ridic[ problema - semnalati deja in cele ce

:recedd - a compatibilitilii acestei categorii a cunoa$terii cu situaliile juridice ca reali-:Ari abstracte. Mai exact, concluzia inevitabil[ de pdnd acum este aceea cd aparen\a e

:ezultatul cunoaqterii prin simfuri (cunoaqterea senzitivd). Dar un astfel de mod de cunoaq-

:ere poate fi aplicat, cu mai mult sau mai pulin succes, in cazuJ realit[1ilor materiales.

1 Empiric, din gr. empeirikos: en ,,in" qi peira,,experien!6". Empiric -bazat nemijlocit qi exclusiv pe expe'-.:nta, q\ nu pe o generalizare teoreticd (Diclionar de /ilozofie,Ed. PoliticS, Bucureqti, 1 978).

2 Merita observat c5, in filosofie, rafiunea, mai mult sau mai pulin valorizatd de teoria cunoagterii empirice,

: inteleasi ca ,,facultate a cunoaqterii (...) caracterizatd prin faptul ci opereazd cu noliuni, judecdli gi rafiona-

:ente; prin raliune omul poate pStrunde dincolo de aparenlele lucrurilor qi fenomenelor (...)" G.n.) (Diclionar:: filozo/ie..., 1978).

3ldem.a Enciclopedie de filosofie Si Stiinle umane ..., [aparenld] .

5 Nu ne referim la materialitate in sensul filosofic de insugire a unor lucruri, procese etc. de a exista inde-

:endent de congtiin!6. inlelegem aici prin materialitate proprietatea de a fi perceput prin simfuri.