Necesitatea cunoasterii psihologice a elevului

Psiholog dr. Vulpe Alina

Activitate practică : dezbatere

Argumente pro și contra necesității cunoașterii psihologice a elevilor

De ce avem nevoie să cunoaștem elevii?Aceeași strategie didactică generează rezultate

diferiteVariabilitatea diferențelor inter-individuale (nivel

intelectual, structura aptitudinală, opțiuni profesionale, atitudinile și convingerile proprii) determină o receptare diferențiată a mesajelor

Necesară concordanța între caracteristicile elevilor și scopurile pedagogice

Necesară abordarea diferențiată a elevilor ca urmare a cunoașterii caracteristicilor fiecărui elev

Motivarea elevilor

De ce e nevoie să avem pregătire psiho-pedagogică?

Pentru că activitatea educativă nu înseamnă doar un ritual, iar profesorul nu propune doar conținuturi

În clasă se învață o lecție de viațăProfesorul modelează comportamentele

sociale ale elevilor, le întreține curiozitatea, întărește încrederea în forțele proprii și să se cunoască mai bine

Intrebări pe care profesorul să și le adreseze (Okey, 1970):

Cum poate să dobândească cunoștințe despre caracteristicile elevilor?

Care sunt cunoștințele de care are nevoie?Ce fel de decizii referitoare la procesul

instructiv-educativ poate lua dacă dispune de aceste cunoștințe?

Important!!!Identificarea precisă a dificultăților de

învățare a) Sarcina la care a eșuat b) Comportamentele necesare îndeplinirii sarciniiAplicație: Construiți o sarcină de învățare si pașii necesari pentru a o îndeplini!

Plasarea optimă si cât mai timpurie a elevilor în cadrul activităților instructive necesare depășirii dificultăților

Diagramă de învățare la biologiepe baza căreia decidem sarcinile atribuite elevilor

SISTEMUL DIGESTIV

6. Pașii prin intermediul cărora se desfășoară digestia

5. Tractul gastrointestinal și organele auxiliare4. Compunerea sistemului digestiv3. Sistemul digestiv ca sistem de nutriție2. Aparatele și sistemele ce alcătuiesc corpul

uman (sisteme le de nutriție, de relație și de reproducere )

1. Corpul uman ca sistem

Diagramă de învățare la INFORMATICĂpe baza căreia decidem sarcinile atribuite elevilor

Tehnoredactarea unui fișier în Word

9. Setarea tipului de paragraf utilizat, a font-ului, etc8. Cum se face setarea paginii

7. Comenzile disponibile în Word6. Cum se creează un folder și un fișier Word

5. Organizarea pe folder-e și fișiere4. Cum și când se folosește mouse-ul

3. Structura tastaturii 2. Structura computerului

1. Închiderea și deschiderea computerului

Dificultățile de învățare vin din tipul de strategie de învățare utilizat

Există trei mari tipuri de strategii de învățare (Entwistle, 1988):

1. Învățarea de suprafață – orientarea pe reproducere (memorare și formule mecanice de substituire, efort redus de înțelegere a materialului)

2. Învățarea profundă – orientare spre înțelegerea materialului, prin întrebări, explorări și dovezi ale limitelor materialului

3. Învățarea strategică – a face tot ceea ce este necesar pentru a lua note mari (învățare de suprafață dacă este suficient și învățare profundă când este necesar)

Piedici în calea cunoașterii autentice a elevului

Lipsa de competență și subiectivismul Modul de evaluare a cunoștințelor este

influențat adesea de imaginea pe care profesorul și-o face despre nivelul elevului (defectele acestuia)

Atributele prin care profesorii diferențiază elevii sunt legate de reușita școlară

Caracteristicile pozitive de personalitate nu produc diferențe în evaluare (onestitatea, stăpânirea de sine, emotivitate, deschidere socială)

Erorile cognitive ca piedici în cunoașterea elevului

1. Gândirea de tip totul sau nimic2. Suprageneralizările3. Etichetările (Experimentul lui Rosenthal

și Jacobson, 1968)4. Ghicirea viitorului5. Lectura gândurilor6. Inferența arbitrară7. Desconsiderarea pozitivului

Erorile cognitive ca piedici în cunoașterea elevilor

1. Catastrofizarea2. Trebuie3. Intoleranța la frustrare 4. Filtrul mintal5. Logica emoțională6. Personalizarea sau blamarea

Metode de cunoaștere a elevilorMetode clinice (observația, convorbirea,

metoda biografică) – cunoaștere cât mai amănunțită a persoanei – METODE CALITATIVE

Metode psihometrice (experimentul, testul și chestionarul)- stabilirea rangului persoanei în raport cu populația normală – METODE CANTITATIVE

Metode CALITATIVE –OBSERVATIAUrmărirea sistematică și atentă a comportamentului pentru a

sesiza caracteristicile sale Observații spontane(ocazionale) vs. sistematiceCondiții pentru realizarea unei observații sistematice:1. Stabilirea scopului2. Realizarea unei grile de observație ce va cuprinde rubrici

care să faciliteze înregistrarea și clasificarea datelor3. Observații numeroase în condiții cât mai variate4. Notăm cât mai exact faptele fără interpretări

(comportamente observabile)5. Interpretarea datelor și diferențierea între caracteristicile

esențiale și ne-esențiale 6. Nu se ignoră contextul, motivația participantului, atitudinile

sale

AplicațieDilemă psihologică: Un grup de 6 persoane vor rezolva următoarea dilemă:

“Domnul X locuieste la etajul 10 al unui bloc. In fiecare dimineata coboara cu liftul si pleaca la serviciu. Cand se intoarce , urca pana la etajul 8 cu liftul, coboara si urca apoi pe scari inca doua etaje. De ce?”

Au dreptul să adreseze 10 întrebări moderatorului la care acesta va răspunde cu DA sau NU

Convorbireaconversație desfășurată după anumite reguli și

care vizează obținerea unor infomații cu privire la o persoana

Poate fi libera, structurata sau semi-structurataReguli: 1. Castigarea increderii elevilor2. Mentinerea interesului3. Evitarea intrebarilor sugestive4. Utilizarea intrebarilor deschise5. Crearea unui climat destins6. Notarea discreta a raspunsurilor

AnamnezaAnaliza trecutului unei persoane și modul ei

actual de existență.

Cum facem anamneza?

1. Analiza unor documente (școlare, fișă medicală)2. Analiza produselor activității (caiete de teme,

desene)3. Analiza parcursului vieții4. Analiza unor microunități biografice (descrierea

unei zile de muncă, a unei zile libere, a unei zile de vacanță)

AplicatieJoc de rol:

Sunteti diriginte la clasa a 9 a. Dupa 2 saptamani de scoala un elev agreseaza fizic un alt elev. Cum aflati ce s-a intamplat si apoi cum aflati mai multe despre el?

Fisa psiho-pedagogicăDate personale – nume, data nasterii, domiciliul, scoli

urmate anteriorMediul familial – numele si profesia parintilor, nivel de

educatie, frati, climatul familial, conditii materiale, alte persoane cu care locuiesc

Starea de sanatate-Rezultate școlare și preocupări ale elevului- medii, succese

deosebiteComportamentul in relatiile cu colegii si cadrele didacticeDate asupra structurii psihologice: 1.aptitudini (atentie, inteligenta, capacitatea de

memorare, limbajul, creativitatea)2. trasaturi de caracter3. trasaturi de temperamentDate privind orientarea scolara si profesionala (dorinta

parintilor, aspiratiile realiste ale elevului, opinia profesorului)

Metoda testelorMăsoară diferențele dintre indivizi sau dintre

reacțiile aceluiași individ în diferite situatii. Grad mai ridicat de obiectivitate, dar presupun

etichetarea , nerecomandate in luarea unor decizii individuale

Testul – proba standardizata – sarcina -consemn - conditii de aplicare - modalitati de cotare - interpretarea rezultatelor

Tipuri de teste1. de inteligenta si de dezvoltare mentala2. de aptitudini si capacitati3. de personalitate- obiective vs proiective4. teste de cunostinte sau docimologice –

evalueaza nivelul cunostintelor acumulate

Tipuri de itemi pentru testul docimologicItemi cu raspunsuri inchisea)Itemi de tip alegere duala b)Itemi de tip alegere multiplac)Itemi de completare

Itemi cu raspunsuri deschisea)Itemi cu raspunsuri scurteb) Itemi de tip “redactare”

Evaluarea potențialului de învățare (viteza învățării, capacitățile de conservare și transfer al învățării)

1. Antrenamentul in timpul testului - antrenarea, corectarea subiectului în timpul testului, după o soluție greșită. Apoi realizarea unui număr de itemi fără ajutor

2. Pretest-învățare-Posttest : evaluarea cunoștințelor, învățarea asistată, evaluarea rezultatelor învățării.