Nr. es Braşov, Vineri 20 Martie (2 Aprilie n.) 1915,4

ABONAMENTUL

P» an u i . . . 24 Cor, P« o jum. de an 12 „ Pii trei ioni. , , 6 ,,

Pentru România fistrâlnâUte i

P® m aa . . , 40 teî. P* o jcm. ds ar. 30 „

siLiroH ar*. m . ZIAR POLITIC NAŢIONAL.

R E D A O ŢI A Şl ADMINISTRAŢIA

Str. Prundului Nr. 15

LW8K&ATELE •« primes o la admlMs'(raţie. Preţul după tarii

şi învoială.-s tr * « « «

Mancacrisela un ie !n- aspoiază.

Eroi fără num© ••\ Zilele trecute am cetit în ziarul

„Nene Freie Presse" (n-rul 18173* din 27 Martie a. c.) o duioasă des- M criere despre ultimele zile ale cetăţii

Przemysl. Iscusitul corespondent de războiu Roda Roda ne povesteşte ca în- tr’o epopee grandioasă ultimele în tftmplări din această puternică ce­tate, care după o rezistenţă eroică de patru luni şi jumătate a fost ne­voită să capituleze....

I Cetesc cum, cu toate mizeriile, cumplite îndurate, eroica garnizoană

porneşte la ultimul asalt spre a* sparge cercul puternic de împresu-

rare. „Mi se strânge inima — spune Roda Roda — când scriu istoria acestui ultim asalt. Bătrânii şi bravii

; noştri miliţieni şi glotaşi porniră ladrum cântând. Dar picioarele slăbite nn mai râsbiau. Jumătate din ei

| cădeau istoviţi în şanţurile drumului.[ Celorlalţi le trebuiră şeapte ceasuri[ pentru a face un drum de şeapte

chilometri. Ei ştiau, că acolo în ost îi aşteaptă o singură soarte: — moar­tea eroici şi ei plecară ca s-o caute“....

Cetesc mai departe cum brava garnizoană a trebuit să se retragă din nou în fata duşmanului superior şi cum nema’putând rezista duşma­nului intern şi extern, miliţienii şi-au frânt în zorile zilei de 22 Martie

i puştile, au aruncat ei înşişi în aert ziduri e de beton, cari i-au apărat

aproape cinci luni şi cum în cele din urmă au înălţat în mijlocul prăpă­dului cumplit flamura albă pe ruinele unei puternice cetăţi....

La toate aceste fapte şi acte dureroase dar eroce — ne mai spune corespondentul — au luat parte Maghiarii, Tirolezii, A m trienii de jos, Rutenii şi Polonii....

Am cetit din nou descrierea sugestivă şi din nou a trebuit să constat, că la ultimele sforţări eroice pentru apărarea acestei cetăţi au luat parte num ai Maghiari, Tiro­lezi etc. etc....

Unde au rămas miliţienii noş­tri români din Bănat: divizia dela Vârşeţ, batalioanele din Lugoj, Or­şova şi Oraviţa, dela Arad, din Săt- mar, miliţienii austrieni din Bucovina, artileria din Bănat, toţi Români sau în majoritate covârşitoare Rom âni, cari doar dela început au făcut parte din garnizoana Przemyslului? ! Nu­mărul lor cu toate perderile suferite trebuia să se ridice doar şi acum la mii şi mii de suflete ? !

Nimic despre toate aceste, căci şi onorabilul domn Roda Roda, imi­

tând exemplul celor ce cu orice preţ vreau să prezente armata recrutată din Ardeal şi Ungaria de maghiară iar pe cea din Bucovina de ruteană, ne-a şters cu o simplă trăsătură de condeiu de pe faţa pământului.

Dacă ne a atins dureros căderea puternicei cetăţi, cu atât mai dure­ros ne atinge ignoranţa corespon­dentului unui mare ziar german, care e cetit în toate părţile lumii.

Noi nu invidiem pe nimenea, nici nu detragem din drepturile şi faptele compatrioţilor noştri de altă lege. Am dat tuturora ce e a lor, am pretins însă şi pretindem ca, săraci şi năcăjiţi cum suntem, s l n i se recunoaşcă cel puţin pe câm­pul de luptă ce e al nostru şi nu­m ai al nostru.

Din zi ce merge ne întărim tot mai mult în convingerea, că purta­rea celor de talia lui Roda-Roda este efluxul unui sistem inaugurat a n u m e ca să ne trateze şi în aceste vremi de grea încercare ca cetăţeni de-a treia mână, căci unde privim dăm de aceiaşi apariţie.

Suntem buni şi mulţi ca ma­terial de războiu, dar când e vorba să se reliefeze faptele vitejeşti ale cu- tărui regiment, ofiţer sau soldat ro­mân, suntem trecuţi în şirul Săcuilor sau Rutenilor sau sântem cu totul ignoraţi.

Un regiment românesc, cu un trecut glorios cum este regimentul 50 de infanterie, e numit de împă­ratul Wilhelm regiment de gardă şi distins cu »Crucea de fer*. Acest fapt, care ar fi meritat doar să fie relevat cu recunoştinţă şi de ziarele streine, a fost trecut cu vederea. Câ­teva rânduri, furişate printre ştirile zilei ale unor ziare, ne-au adus vestea acestei fapte, unică în feliul ei cel puţin până acum.

Când colonelul Boeriu, care zace astăzi rănit de gloanţe întrun sana­toriu, a fost invitat să-şi ceară cea mai înaltă distincţie militară „Or­dinul Marja Tereziei“ pentru ţinuta sa extrem de eroică — deabea dacă s’a făcut amintire în presa streină din patrie, iar un mare ziar dela noi „Pester Lloyd“, în care se rele- veazâ faptele eroice a e colonelului Pop, care stă astăzi în fruntea tru­pelor noastre din Basarabia, uită să spună că acel colonel Pop, este eroicul fiu român al ţării Făgăraşu­lui Dănilă Pop.

Aceiaşi soarte maşteră o au şi toţi acei eroi români fără nume, cari înfruntând pericolul morţii, plea­că în toiul nopţii, ca sergentul Maxim Neamţ ca să şi scape din mânile duş­manului mitraileza sau ca tunarul

Teodor Grema, care furişându*se noaptea printre posturile ruseşti a scos şi a adus la ai săi răteaza tu ­nului, pe care o îngropase în pă­mânt, ca să nu cadă în mâna duş­manului.

Sistemul acesta, de-a refăcea sau înăbuşi faptele unui popor sărac dar viteaz ne doare, dar ne şi re­voltă. Mare dreptate a avut deci fruntaşul nostru Dr. Iuliu Maniu, când în memorabila sa declaraţie făcută în adunarea congregaţiei dela Aiud, în care a arătat nemulţumirea mare a poporului român cu stările actuale politice, a esclamat că fap­tele vitejeşti şi virtuţile militare ne­întrecute, pe cari fii neamului ro­mânesc le-au desfăşurat pe câmpul de luptă alături cu fii altor neamuri le-au săvârşit ca ostaşi români, şi nu doresc să fie confundaţi cu alţii.

Aceasta nu numai că o dorim dar o pretindem în numele sângelui românesc vărsat cu atâta belşug pe toate câmpurile de luptă şi protestăm cu toată hotărîrea în contra detrac­torilor ignoranţi.

Trupele au§tro»nngare în l it ţ s a r & ft fs t . Din Burdujeni sa co­munică ziarului »Ziua« :

Trupele austriace sub comanda colonelului Pop comandantul hon­vezilor din Bucovina se află în B a • sarabia ocupând 3 oraşe şi un teren de 35 Mm. După cum v’am anunţat, în mod oficial colonelul Pop, neprimind încă ordin de înain­tare, a rămas la Hotin până la noni dispoziţiuni. Din ordinul comandan­tului suprem austro ungar, colonelul Fischer a fost rechemat dela co­mandamentul suprem din Buco­vina şi numit comandantul jandar­milor din Bucovina.

In locul colonelului Fischer a sosit la Cernăuţi un general austriac, care a luat comanda supremă a ar­matei din Bucovina şi Basarabia.

M areşalu l Lim an coman­dant al f o r ţ e l o r din B a r d a - r a d e . Din Coosiantlnopole se anunţă: Pe baza unei hâdele forţele otomane concentrate în Dar dane le şi împreju­rimi formează o armată, anume a cin- cea a cărei comandă a fost încredin­ţată mareşalului Liman Sanders, iest comandant al primei armate.

China respinge pretenţl- ttnulc jap&neze. Zi*ru! rus »Kieci« află din Peking, câ comisiunea parla­mentară chineză, a hotărât să propună preşedintelui Yuanslcai respingerea pre- tenţiuailor japoneze.

Mizeria în Bueovina.D elegaţi bucovineni so lic ită guvernu­lui român producte pentru ţărănim e.

O nouă delegaţie de Români bu­covineni — scrie »Ziua« — compusă din doi deputaţi din dietă, doi preoţi şi mai mulţi ţărani, a sosit în Capitală, spre a solicita guvernului grâu şi po­rumb pentru fraţii noştri^dia Bucovina. Delegaţiunea vrea să cumpere aceste producte şi cere numai permisiunea de a le trece peste hotare. Ncuii veniţi povestesc jalea negrăită în care a ajuns populaţiunea românească de acolo în urma năvălirilor din ultimul timp.

Delegaţiunea bucovineană are de gând să solicite şi o audienţă ia M. S. Regele spre a povesti mizeria fraţilor noştri din Bucovina, devastaţi fără milă şi lăsaţi ia sapă de lemn.

*O delegaţie de preoţi din Buco­

vina, sosită la Iaşi, între cari şi preo­tul din Storojineţ, s’a prezentat I. P* S. Sale Mitropolitului, f&cându-i o ex­punere de lipsurile ce indură popuia­ţiunea română din Bucovina.

Delegaţiunea a cerut J. P. S. Sale proteguirea ca măcar acum de sărbă­tori să se dea populaţiei române cel puţin făină pentru mămăligă, dându-se posibilitatea bucovinenilor de a o cum* pâra din ţară dela noi.

I. P. S. Sa a predat preoţilor bu­covineni o scrisoare cătră ministrul de finanţe, rugându-1 a ie satisface cererea-

Delegaţia se va prezenta in au­dienţă la d. ministru de finanţe.

O dispoziţie a ministrului d e finanţe român. Din Bucureşti se anunţă:

D. Costinescu, ministrul finanţelor a hotărît să acorde în schimbul unei garanţii suficiente în numărar, un ter- men de o lună dela depunerea taxei tuturor acelor cari având nevoie de vagoane de export, pentru transportul productelor n’au putut procura aurul cerut de legea specială de export.

Posibilitatea începerii tra­tativelor1 de pace. Din Rotterdam se anunţă: Depeşile mai nouă dmNew-York ale lui »Times« confirmă veştile de pace din America. Cercurile financiare ameri­cane cred în posibilitatea începerii tra­tativelor de pace pe la începutul verii. Cercurile americane se simt îutărite în credinţa aceasta şi prin faptul, că împrumutul de războiu german a avut succes şi în cercuri importante finan­ciare din Statele-Unite.

SITUAŢIApe câmpul de răsboiu.

Azi dimineaţă am primit dela birou) d8 presă al prim-ministrului ur­mătoarele comunicate oficiale telegrafice:

Situaţia în nordul monarhiei.

B udapesta 31 Martie.—Din marele cartier general ai nostru se comunică oficial cu data de azi :

Pe câmpul de operaţii dinUes- chizii de ost ziua s’a scurs mai în linişte. Spre răsărit, în raioanele învecinate lupta continuă. Am respins mai multe asalturi vehemente, pe cari duşmanul le-a îndreptat — repeţin- du-le şi noaptea — în contra pozi­ţiilor noastre de pe înălţimile dinspre ost dela Cisna şi nord-ost dela Kalnica. Deasemenea am zădărnicit atacurile de noapte, pe cari Ruşi le-au îndreptat în contra noastră spre nord dela pasul TJzsok. Aici i-am cauzat duşmanului perderi grele luându-i şi 1900 de prizonieri.

Pe celelalte fronturi s© dau nu­mai lupte de artilerie.

începând din 1 Martie am făcut prizonieri 183 de ofiţeri şi 39,942 de soldaţi ruşi şi am capturat 69 de mitralieze.

General de divizie H dfer , loc­ţiitorul şefului de stat major.

Pe frontul anglo-franco- rusü«german.

Berlin 31 Martie. Buletinul oficial al marelui cartie gen erai-german e pen­tru azi următorul :

Pe câmpul de operaţii dela vest : Francezii ne-au atacat spre vest delà Pont-ă-Mousson la Reg- neville şi spre ost dela aceasta, precum şi la Bois-de-Prètre. I-am respins însă cuzându-le perderi foarte grele. Numai într’un loc la Bois-de- Prètre lupta ţine încă.

Piloţii francezi au aruncat bom­be asupra localităţilor belgiene: Bru- gge, Ghistelles şi Courtrai; nu le-a succes însă să ne cauzeze pagube în senz strict militar. In Çou/rtrai una dintre aceste bombe a omorât în spital pe un belgian, iar pe altul l’a rănit.

Pe câmpul de operaţii dela ost : Am curăţit de duşman teri- torul, care zace spre nord dela Memel. Duşmanul bătut la Tauro- gen te retrage înspre Skandivilie. Am respins forţele ruseşti, cari înaintaseră în zilele din urmă îh contra poziţiilor noastre dinspre nord dela Auyustow şi pădurile sale aruocându-le până pe teritorul mo­cirlos de lângă Sejoy. In luptele

Semita p&e«,masâ!Ttlemoriei mamei Lui.

i „O, mamă, dulce mamă, prin negura

| [de vremi „Pe freamătul de franze la tine

tu mă chemi 1“.... M. Emlnescu.

Eram în restaurantul obişnuit i Prin escepţie însă numai doi. Prin

escepţie, căci dânsul nu lipsi a nici odată. Doar1 nici nu se putea închipui societatea noastră fără el. Flecare, dintre cei cari îi înconjurau făcându-i o adevărată suită îi simţeau lipsa Umorul sănătos, glumele-i, cari nu tăiau în nimeni, dar cari într’acelaş timp loviau, ca o săgeată ascu­ţită în toate defectele, ni-J făceau in- dispenzabil, Atunci insă nu’i vedeam olcăeri,

Cum mă aşez la masă, prima în­trebare, po care pretinul meu, d-1 X, mi-o pune e :

— Dar V* unde e ?

— Nu ştiu. Nu l’am văzut azi nicăiri, E imposibil să n u i se fi întâmplat ceva. Altcum crezi, câ ar fi lipsit dela obişnuita partidă de şah ?

— A. nu, va fi plecat în vre-o afacere ..

— Cine ş t îe . . .

Ş ’ ’ncepem să discutăm despre altceva. Discuţia dela ordinea zilei : războiul. D. X povestind despre rava­giile războiului trece pe nesimţite în noianul amintirilor sale pline de aven­turi, cari de cari mai fantastice ; abîa-ţi vine să ie crezi. La urma urmei nici nu e lucru de toate z ile le: român tran­silvănean să lupţi luni de zile în rândul Burilor împărtăşind cu dânşii toate peripeţiile din războiul lor pentru libertatea sfântă, să urmăreşti de aproape campania japoneză contra Ru­şilor, să simţi soarele arzător a! pus­tiilor Africei călătorind îo caravane prin ţinuturile-i ferbinţi de dragul de-a cunoaşte lume şi oameni, să vezi cu ochii fanatismul indic a) mândrilor Brahmani din indii!e legendare şi sâ-1

simţi; să te vezi apoi judecat de sblri la moarte şl să' scapi, ca prin mi­nune ; lucruri, cari de sigur interesau, frământau creerul. Fantazia mea călă­toria prin ţinutul Transvalulul plin de diamante, *>bura fericită printre rân­durile japonezilor gata în tot momen­tul să se jertfească de dragul scum­pului lor pământ şi gusta avidă filo­zofia religioasă plină de abnegaţie a preaînţeiepţilor Brahmani. . .

Intră un bătrân român. Discuţia ia altă direcţie. Firea vehementă a pre- tinului meu începe a descifra lucruri atât de neiertate a z i. . , Şi’ncep impu­tările ardelenilor tineri contra păca­telor, la cari te ispiteşte sen ilita tea nu întotdeuna independentă ’n putinţă şi vrere. Cum cunoşteam firea nu prea blajină a pretinul ui meu X, mă temeam de urm ări. . .

Fără voie mă gândeam la dânsul. Par’că simţeam oare-cum, ca trebue să vină. Numai dânsul ştia să descurce totul în linişte pedepsind răul cu aceaşi mină ?imbitoare, cu care ştia să răsplătească binele. , .

Discuţia între cei doi comeseni al mei urma cu aprindere. Pe de-o parte Imputările pentru păcatele la cari era să se ’mpingă un popor’ gata să fio înecat în mocirla acelor păcate... Pe de alta desvinovăţtri naive lipsite de ori ce fond de îndreptăţire...

Deodată uşa restaurantului se deschide împinsă de gestul binecu­noscut, Era el. A vea însă In mână o geantă. Va să zică totuş avea drept d. X. Scumpul pretin V. »călătoria — deci — într’o afacere«...

— Bună seara, salută dânsul cu obişnuita-i voce de un timbru blajin, în care se observa totuş un tremur blând...

— Salutare, directore dragă...II ezaminez bine cu privirile. Ace-

laş zimbet sincer, plăcut, deobligător, care îi e atât de scump unui pretin. In colţul gurii însă şi în creţurile ochilor atât de vag pronunţate i-se furişaseră par’că nişte cute adânci, pe cari nu le mai văzusem nici odată aco lo . . .

— Ei, cum vă petreceţi 9

— Bine.— Asta se cam vede.Şi se uită curios oare-cum, la

păharăle de pe masă, pe cari le go­lisem chiar cu o clipă mai nainte.

Cere apoi obişnuita nrcă porţie de mâncare.

— Trebue să-mi omor timpul cu ceva, ne espiică dânsul. Aştept tră­sura să mă ducă la gară. Birjarul a plecat cu un muşterm şi apunea, că se ’ntoarce’n dată pe-aici...

— Dar unde, unde, dragă, de te-ai îmbrăcat în ţinută aşa de mare ?

— Cătră Vinţ...— Unde, îi dtseoasem noi mai

departe.•— Acasă la S . . .— Ei ş i? îl întrebai eu nerăb­

dător.— Mă duc ta înmormântarea

mamei ; azi am primit telegramă, c’a m urit. • .

Şi’n colţul ochiior blânzi şl bla­jini i-se furişează strălucind dureros o lacrimă de d iam ant...

« *♦

Pagtoa 8. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 63— 1915.___' I

de a*ci, *a Krasn'pol. am făcut d n nou 50<) de »• izo ieri. Dease- meu a la K imiski, l â n Skw> au

aiâş în mânii* n o a tr ca pruooieii 220 de s ddaţi ruşi.

Generalii Hiiadcnbur^ des- pretinşi, Ei1« nurezi » Englezi.Z>arele b*rbneze primesc du Newj<**k ştirea, că senatorul amercan Beveridge a avut du de» uit convorbiri cu îm p ă ­ratul Wiihelm, » donaiul v. TirpUz şi generatul Hmd^nhurg. Cei doi din urmă înalţi militari germani au dedarat bár bătu!ui de stat american că vina răz­boiului o poartă ADgiia. Generalul Hin- denburg a spus intre alte e :

„Anglia ar fi putut evita ráz* boiul. Ku*ia n-ar fi îaceput dacă Anglia ar fi zis „nuu. Anglia a voit însă războiul, căci ea credea că cu ajutorul tusiéi şi a Franţei va putea nimici Germania. Pe Mu sia n-o urâm , pe Franţa o a v m dragă, pe Anglia insă o urăm.“

Ruşii despre viitorul D a r - dfftnelr<or. Ziarul >R<f>ci< scrie des pre’ viitorul Coostaotinopoluíul urmă­toarele :

Aşa numita neutralizare a Dardanelelur este obs urdă. bacă s’ar suleva această chesuune, ne­utralizarea nu va putea să dur ze în forma aceleia a strâ utoare Magellan d pă actui de la 1881, ci nuui^i ca aceea a cană ului de Panarr a în car* e4e ţ evăzută exact suveranitatea Statelor Unite, precu i şi dreptul lor de a cons­trui foruri S ver n tatea rusens- că este cu mult mai avantajoasă pentru navigaţie, decât cm tur ceaşcă. Fitté însă indispensabilă pentru R u sii stăpânirea mthtarâ a Strâmt ritor prin fortific iţ i, precum şi privilegiul de trecere al vaselor sale de războiu.

Meseriaşii ncştti.Adunarea generală a Asoiiaţiunei

meseriaşilor români.Braşov 31 Mart e 1915.

Adunarea generală a »Aso* iaţ*u *1 pentru sp rjm in a învaţă, e lor «i s o l ­iilor meseriaşi români d n B aşi v«, Da ţinut Duminecă in 15 28 Mwtie a. c. La adunare au participat aproape toţi membru rămaşi acasă adecă, coi cari din motive sanitare sau de bătrâneţe n’âu fost eh-maţ) sub dr pel.

Şednţa adunării generale a f. st desch să de harnicul preşedinte d-l Petru P op \ p»In un discurs ocaziona plin de st>tu*işi nvâţ£»uri pentn ion membrii de ori-ce bran?e, şi în care caracterizează in mod pustie, imprejn. rărite grele prin car* trec-tu. A* aia greutanie mari şi aspre pr n c-r* su i silite să treacă maiales famiiiii» mem brilor, :Cbri sunt, a uu> <b ma p- Câmpul de onoare sa-şi fa*a d*t«>» a pentru patrie, ş» pun in uv u it p ne de drago-U la in>cbfc fl - *«ui u e u b iu , că dacă soartea a v o t ca <nn mu»He număr, să u ai rămânem urni şi pe actisâ, să u uuăm ae c» i uuşl, ţ>i d*o toate puterile să ne s»rădu ui a *ju a n ângâia şi întării j im* le tam ii ior «i tcp lor rămaşi pâ* a ia întoarcerea capilor lor acasă.

Constată uuai d par*e faptul, că dintre membrii societăţii aproape 40

sunt duşi pe câmpul de onoare, şi în­vii# pe rei prezenţi a nu irzista atât d<> rigrueos ca În vremu**) liniştite asu­pra numărului pre cris de statute pentru tinorea adunării Cu toate acestea însă ţine ?>ă constate, că sunt prezenţi un număr destui de frumos do membrii •a care nici » u Dar fl aşteptat, şi ară­tând şi explicând une'e momente mai î' S- nute dm v a a societăţii în anul 1914 ş în deoseb*, din timpul del» care s’a început, ac ualul războiu, acc-ntu- i*ză modul cum a şt ut şi 'Uni ş -a făcu* societatea noastră datoria şi f«lâ de fauiiii ie Mp-ite, fără deo^b»re d- neam şi Inge, . ontr bu nd după putntă I» d'f«rite societăţi de ajutorare, şi î» gri’ind, de un număr destui du mare de ucenic* cari mob Uzaţi tiindu le mă eştri şt astfel în< h zâ'd atei » rel er u să rămână fără met un atuior ş i» fine mul ám ud membrilor, c*r> Dau p*zaniat în număr atât . de f* uu o dtici ră şed nţa de desch Să.

înainte de a se trece la ordin« ;» 1* z pr* şedinţele înv lă adunar-a ge- *» »a'â sâ-şi exprime condoleanţe]« f ţâ ,

de h*rnnui şt de bine povăţuituri* m< mbro ai Asocatiun i D r. A U xan d u b o g d a n , care pentru apărarea pălii tarán u şi d*to»ia a trecut la cele e- terne, d^asemenea şi faţă de maestrui- iăcâtu- Eugen Precup, la ceeace cu toni roiicându-se. le-a zis celor trecuţi din mi jlocul nostru strămoşescul „Dumnezeu să-i odihnească.«

Sa citesc apoi diferitele rapoarte, ai Comit tutui ş ‘ ai Cissieru'ut cari inai* t* de a să lua la discuţie specială să * au «a cunoştinţă. Să c ita te rapor nl comisiunii externe pentru cenzurarea -ccoteii or din partea z u sumi don n I C Panţu prtfesor. care ani ne-a lân- dui tu mu*»ă dr>go*«e. *âv iâ şi cu minuţiozitatea i «ecunosnitâ tzamineazâ socoteli-e soc etâjp, şi ecuNtatand c*»a no i c »rect? a tmini-iraro, pre* um şi o comab liiate frumoasă şi corec»ă. A atâ i p tâ gă *mpr» j <»area, că s cietatea

ît* anui r; cest a a împărţit numai peoirn h j u * • rar*a ecenic lor suna ifUmoa«a de K. 1245.59, şi pe Jâ<*gâ aceea că a mai contribuit ) U dii rne societăţi de ajutorare toiuş» avrrea soci «âţii s’a sporit în anui sp rat cu 1988 25, pentru ceeace propune a se auuce cO mitetuiui şt b’rou i i con itetului şi î« special preşedintei i acestuia dtui P tru Pop muiţămiiă protoc «a1 a .*i iu conse­cinţă să se dea absolut« riu atat Comi- te'Uiui cât şi cassieruiui pentru ■ nul es pirat.

Urmând la ordinea z ei alegerea comitetului pentru un nou ,eriod de 3 a>i, preşedintele mul ărneşi« a Uu. r* pentru încrederea a voia i-, d-sa pro­pune adunări) a-91 alege un pr>şe iinte aohoc şi propun» pe dl advoo ,t N . G arai caie cu tactul caracteristic d sale con­duce aleg rea noului comitet, î i care să aleg duii : Petru P op jude r* g. în penziu e, tiie S< vu comerciant, N icolae Furnică înv.-diacou, D um itru H allet co­jocar loan Pro u profesor, Nicolae Balea pantofar, Dumitiu O păţinâ măcelar, irodina Neguţ cojocar, loan Biaiu, cancelist, ca membrii ordinari, iar supienţi dnii: loan Murâroiu conta* im, Ion Pete iabricant, loan Muntean zid^r, Constantin S bian lemnar, iar o* corn «ia revizuitoare să aleg dnii: loan C. Panţu profesor, Sim on Teodor «omerciaut şi Ge* rge Bucă «roitor. in smizu statutelor Comitetul să şi cons i ţ e i edl^t, aiegaudU-şi de Preşedi**t*- 1. t pe fustoi p es» d u te ui F ■ P o p , vice- 1- eş. pe 1. î l e S avu , secretar pe d»N F u tn u â o sa er pe d -D u m itra H ader,

cv oiroior pe dl. / t n c u , iar după acestea preşedm'ele tiind îuvitat a şi re ua locui, dl., vice preş. Ide Savu,«r ut ia ca deoarece pr* şedinţele a tre- bu t dm diferite motive să st i depăr­teze îşi permite a conduce dsa mai depaite şedinţa

Pune i i ordinea de zi votarea b getului, şi citmd se oroiectul de buget să primeşte întocmai.

Ca încheiere d-l Paveî croitor a- trag« atenţiunea Comitetului ale« ca să nu scaue din vedere, dacă cumva să va ivî vre^o ocazie bur ă de a-şi cum­păra asociaţiunea, o casă proprie, — să îa la cunoştinţă, iar vicepreşedin­te le muitămind membrilor pentru inte­resul arătat ne mai fiind nimic fa or­din a de zi încheie şedinţa.

Constatând şf din parte-ne bunul mers precum şi dragostea şi devota­mentul cu care toţi membrii acestei societăţi să grupează şi lucrează pentru proferarea acestei societăţi ceeace ar putea servi ne exemplu chiar altor so 'etăţi şi corporatiuni de ale ncastre

i‘*rim progres, spor şt înflorire socie­tăţii, spre «’şi putea duce la îndeplinire m nirea ş, a şi ajunge idea ui, în ere

rea un« ciase puternice de m-seriaş* har ici 4 cinstiţi dé cari totd^auoa s’a si on t ‘ipsa i cari să formeze iegătnra îuir» pu inii intelectuali ce-i avem şi mas«a cea m ire şi curată a neamului Mustru românesc.

Porumb pentru „ţăranii noştri.Intervenţia uhuf fruntaş de-al

nostru la guvernul Rumâ .

Suntem autorizaţi a aduce ia cu nostint» pi'bHeă următoarele:

Unuia di ître fruntaşii noştri i-a succes după diferite demersuri pe la forurile competente din România să obţină o modalitate, care — dacă va fi acceptată de ministrul nostru de comerciu — va putea uşura în timp apropiat, uu transport mai mare de porumb din România pentru ţă­ranii noştri.

Ministrul de comerciu al Ro­mâniei a notificat1 prin fruntaşul nostru ministrului de comerciu ungar, că e dispus ca să lase să fie expor­tată o cantitate mai mare de po­rumb pentru Ardeal şi Ungaria, dacă ministrul reg. ung. de co­merciu va pune la dispoziţie în scopul acesta num ărul necesar de vngoane a căilor f e r a te ungare, cari vor fi apoi încărcate în România la depozitele de porumb ale băncilor populare. Exportul se va face prin punctele Predeal, Turnu-roşu şi Ghimeş.

Vagonul de porumb — căci numai cu vagonul se poate cumpăra — costă loco în România (socotin- du-se şi agial prepum şi taxa de export) aproximativ 2800 cor. Cheltue ile de transport vor fi plă­tite de cumpărători în staţia căilor ferate ungare, în care vagonul sau vagoanele încărcate se vor opri. In cazul când ministrul reg. ung. de comerciu va accepta ofertai ministe- riului de comerciu român, expor­tarea porumbului se va putéa în­cepe în Dumineca Ţomii şi va dura timp de 4 săptămâni.

Doritorii de-a cumpăra porumb din România şi anume cel puţin un vagon sunt rugaţi a aviza în­dată redacţiunea ziarului „Gazeta Transilvaniei“ de Cât porumb au lipsă, unde (la care staţie) a căii ferate să se lifereze şi la ce adresă. In acelaş timp să aibă gata banü de lipsă.

Săptămâna viitoare va apare în ziar J nostru un comunicat, în care se va spune precis, cât costă vagonul de porumb loco România şi se va comunica adresa persoanei la care să se trimită banii.

îndrumări spre pace.— Pentru Îmbunătăţirea relaţiilor

internaţionale- —„Nouvelles de Hollande“ („Ştiri

din Olanda ) — publicaţie îndrep­tată contra războiului şi sprijinită de fruntaşii Olandei — aduce în numă­rul său recent următorul apel:

»Îndată după declararea războiului, diferite grupări de intelectuali ai na­ţiunilor combatante au pledat bunul drept al ţării lor prin manifeste şi bro­şuri pe cari le-au răspândit din belşug în ţările neutre: alături de războiul cu sabia, ei urmează un războiu cu pana, nu mai puţin violent.

Scrierile aceste le-au primit şl subsemnaţii, toţi supuşi ai unei ţări neutre. Ei au luat cunoştinţă de ele cu viu interes, întru cât îi puneau în poziţie a-şi face o idee crai limpede nu num^f despre dispoziţiile sufleteşti pe cari război uf le-** născut la intelectualii uaţiuniii r combatante, dar şi despre părerile ce au asupra obârşiei şi carac­terului războiului actual.

Subsemnaţii nu se miră de loc că organe e adversarilor sunt toate deo­potrivă convinse că au dreptatea de partea lor. Asemenea nu e de mirat •â organele areetea sunt aşa de impe­

rios împinse a pleda bunu! lor drept pe iâugâ neutri, in adevăr, din punctul 0« veu»re psihologic. Intr’o luptă aşa d» înspăsmâ tătuare, este urgent pentru toate popoarele luptătoare să aibă ab­solută credinţă în dreptatea cauzei lor şi e firesc ca ele să dorească înfocat a dovedi această credinţă faţă de alţii.

Numai o încredere nesdruminaiâ în invioiabilitafea c&uzd lor le pjaie feri de a se muia şi a descuraja în lupta ace sta lurioasă.

Dar cu sinceră durere au constatat subsemnaţii că aproape în toate acesta scrieri lipsea măcar încercarea de a 0 drept faţă de adversar şi că de obiceiu se asr bue acestira motivele cele mai p* rverse fşi mai odioase.

Subsemnaţii respectă convingerea naţiunilor beligerante că luptă pentru o cauză justă Chiar şi dacă şt-ar fi făcut părerea lor proprie asupra orb vinei războiului acestuia, ei ar socoii neoportun încă a opune de pe acum ui eîe altora păieri e şi argumentele. Aceasta trtbue să rămână rezervat pe tnai târziu, când cercetarea ştiinţifică va putea să le cânterearcă liniştit va- ioaiea, când p^timne naţionale se vor ii potolit si când jude ata istoriei va p nea fi ascultată cu stare sufletească mai liniştita.

Ei socotesc totuşi de datoria lor şi privesc ca un avantaj ce li revine in calitatea lor de neutri, să facă a se auzi glasul ior în contra faptului de a se întreţine sistematic o animozitate permanentă intre inimicii actuali.

înţelegând foarte bine, că eveni­mentele prezente au supra* aţâţat sen­timentul naţionalităţii, ei sunt de pă rere, că patriotismul nu trebuie să esciudă capacitatea de a recunoaşte ca­racterul adversarului; că conştiinţa vir­tuţilor unui popor nu trebuie să im­plice g reşala, că poporul inimic are toate v iiţiile; că convingerea despre dreptatea propriei sale cauze nu trebuie să facă a se uita, că şi adversarul re­simte cu tot atâta putere aceeaşi con­vingere.

Să nu se piardă din vedere, că chestiunea de a şti cari popoare se găsesc a fi inimice, atârnă de raportu­rile politice şi că acestea se schimbă după împrejurări, pe cari nimeni nu ie poate prevedea. Inimicul de azi e, poate, aliatul de mine.

Chipul cum e t a t i i adversarul nu numai în aceste scrieri ci şi mai ales în presa puterilor beligerante, ameninţă

să facă a dura mii-t timp ura cea mai violentă.

La relele ce deja sunt urmarea imediată a războiului, se va mai adăoga şl faptul deplorabil, că cooperarea na­ţiunilor, astăzi ir lirice, îo materie de artă şi de ştiinţa si în generai în lu­crările păcii, va fi împiedecată, de nu imposibilă pentru timp îndemngat. Şi totuşi după războiu! acesta va veni timpul când popoarele vor trebui să-şi reia relaţiuniSe, atât sociale cât şi in­telectuale.

Cu cât mai puţine acuzări violente se vor fi proferat dintr’o parte şi din alta, cu cât un popor va fl veştejit mai puţin caracterul altor popoare, în scurt cu cât se va fi suscitat mai puţină animozitate stăruitoare, cu atât mai uşor va fi mai târziu să se reînoade firele rupte ale relaţiunilor internaţionale.

Cine suscită ura împiedecă în a- celaş timp cugetarea de a merge în dir@cţ;uoea ce poate conduce ia pace.

Oricine înjură pe adversar în vorbe şi în scrieri şi aţâţă patima na- ţicnaSf?, e răspunzător de prelungirea acestui războiu cumplit.

De aceea subsemnaţii fac apel la toţi âderunţii ior, mai cu seamă la cel ce aparţin popoarelor b 1)gerante, să colaboreze la scopul acesta, în vorbă şi în scrieri, să se abţină dela ori-ce ar putea aţâţa dispoziţiile duşmănoase permanente.

Subsemnaţii adresează apelul a- cest», în locul dintâi acelora cari au sarcina de a îndruma opiniunea publică în patria ior, oamenilor de ştiinţă şi şi de irte, acelora cari ştiu de mult că, în toate ţârde civilizate, sunt băr­baţi şi femei cari n’̂ u alte idei decât ei înşii aaipra justiţiei şi asupra mo- ra'ei.

Fie ca reprezentanţii tuturor ţă­rilor să se gândească In zilele acestea — după cuvântul spus odinioară de un om de Stat olandez — la ceea ce le uneşte, nu numai la ceea ce le des­parte!«

Apelul e semnat de membrii comitetului olandez contra războ­iului şi de aceia ai comisiunii pantru îmbunătăţirea raporturilor internaţionale, printre cari mulţi foşti miniştri, profesori universitari, membrii ai tribunalului de arb.traj, mari industriaşi şi comercianţi etc.

„Nouvelies de Hollandé" pu­blică numeroase adeziuni la acest apel, primita din Anglia, Germania, Franţa şi Spania.

„Pentru sărmanii soldaţi români cărora li-s’au amputat picioare sau mâni şi cari şi-au pierdut

lumina ochilor".Iu urma apelului nostru dia nu-

merii trecuţi ai ziarului am mai primit ur­mătoarele contrlbuiri mariuimoase:

Colecta din S ălişte & primarului comunei dl Nic. Ja r ca de; a următorii domni:

C âte 10 cor,: Di Iooeî Comşa, NuţaD. Comşa.

D l Nicolae Lnp»ş 4 cor.Câte 2 cor.: Dl Dr. loan Lupaş.

Dl Petru Drágíts, Dl Dr. Mic. Comşa, Dl Dr. Nic. Patra, D*. Dum. Banciu, DÍ Petru Comşa, Dî C. Harpa, Dl. Iaeob Steflea, Dl I. Dancu, Di. I. Chirca.

Câte 1 cor.: d. Irina Măcelar, d. Vifg. Dordea, d Maria luga, d. Patrie M»rcu, d. I. Cupu, d. Oprea Soia iun., d. I. Hsrţia, d. I. Bârsan, d. Tecd. Do- boiu, dl Nic. Jurea, d. Dur». Herţia, d. Dum, Roşea, d. P. Stlveciu.

Câte 6 0 ban i: d. Când. Bersan, d. Í. Schitea.

C âte 5 0 bani. : d. Dum. D. Comşz:, d. P. Tridloviciu, d. I. Baboinean, d. Nic.

Mama . . . Ştitf voi ce'n^e rn^ază iubirea unei mame? V’aţi alipit vre 0- daiă fruntea de p't-ptul 11 amei, caro singură nun a1 era în stare să v’atm- durerea, sâ v’astâ<rpere dorul sl pr o privirile ei pdne d»* bunătate dumnez - ia^că să vă presch ohe plâ'Mui u decepţii suferite în zlmbetul nai*', co­pilăresc plin de fericirea, că eşti la peptul mamei scumpe? , . .

Zilele trec repede, vremea se scurge pe nesimţite. Copilul tinăr crescut 1 pieptul iubit ;>1 mamei e silit să se de spartă de adăpostul fericit. Bâiatut suâl dat în dragostea mamei, băiatul care are norocul sâ p*ece ia învăţătură, trece pe băncile şcoalei. Studiază. Acasă n’are poate nimic. Nu toţi sunt, cei cari >au«. Şi nopţile gre e de studiu greu îi apasa întreg trupul obosit. Zile de mizerie lipsă, năcazuri... Dar în m jlocul tutun r acestora se .'es^r nde, pai’că din ceaţ semiîntunerecuiui amintirilor icoaua de fecioară sfau'a, albă, diafană a mamei, care Îmbărbătează.. Oboselile sum în vinse, sufletul şi mintea se ’nviore za, obstacolele »unt uelătorate Victuri*;. Victorie, dar victorie plăpândă, zidită pe iiuzu plăpânde ue cupa 1 aiv.

««« Pe scenă se desfăşură vastul

film al încercări'nr unei cariere. De- c^pţu pe* tru sufletele curate, na -*zu i,11 z r* . . . Şi viata nnerâ, fragedă *

ga* a să se rupă să se sfarme de as­pri *uea priboiul vai. Dar chlp il blân < ai mamei se *veşte în masurile de 1« pită î np astind din privirtue-1 du» nez^eş’i razele sfinte ale îmbirbâtării... Vi t o r ié . . . Vtciorte z ditâ pe espe- neuţa înăsprită de rautatea vre »ur*io

a oamenilor . . . Şi aic» cărările se u s p a r t ... Viaţa cu întreagă sfinţenia i e a aceluia, care şl-a ştiut ascunde

in a âncul sufletului său u • tal s nan » u tr p .. Chipul adora* al ei,ai marnoi stime, care a dat viaţă, iubire, to iu l. . . Râutaea duşmanilor Înăspreşte *u* fl tio, fiorul pretii’iei îl încălzeşte, dar iubirea m am e, oh iubirea mamei, e focui sa ru, care s»ânge răutatea, al*- me»t«azâ iubirea şi stârpeşte auim -iu; di» o ■«»...• . • 1 • • • • • • • • • • •

M artea m. m -ii. . « A murit mam«/» unuia d.ntre voi? Şuţ» voi ce’» seamna să-ţi pleci capu* pep eptul neî**- sufi ţ t a* iDaiaui, în care uu mai bate uima... V’aţi mai gândit voi la să- j

lutui plin de fericire ai iogodmcei, a 1 mai rămas ÎQ amintirea voastră sărutul 1

divin al soţiei, ori stingerea nevinovată, p inA de dragoste fi iscă a copiilor voştri a tu n c i, când a i sărutat fruntea de ghiaţă a mairei întinse pe catafalc?...

N’aţi d spr«ţuit voi pe monştrii, p cari i-aţi vâzur, că cunosc imenz - tatea aceste dur r r ? . . .

r>*că’l mâ gă'aţi pe copil, nu cău­taţi sâ-1 a ânuăieţi pe bărbatul, care şl pnrde ma*na. N’a ţi putea o face. Lâs-»ţi sâ curgă lacrimii», să se scurgă du­rerea, căci ea este focut, în care se lă­mureşte aurul celei mai cu**aie iubiri.. Nu cunosc fiinţă mai feric tâ, decât iiul-bârb t, cuie ştie să-si împărţească cu vrednic e mbi ea Intre mama soţie şl copii.

Peiderea mamei ^. . Oare întreg c riuJ d o ochii soţiei pururea cred in cl asă, ?»zui d nevinovat din pr virile m â î.ţ i r scumpe e în stare sâ ţi înă­buş dur rea cirpei de uu sinistru n :- bun. negri, d mnczeiesc de Înfloritor, «and ţi-s’ar<pt o bucată din prop<ia-ţs i.mnâ . . . Proprietatta sfâiuâ, proprie tatea e c uz va a a ele a, c^re t»j-a a- laptat şi ţi a alăptai, cele dintâi înfiri­pări de vise şi de idealuri. . . Nu . . . Lăsaţi durerea sâ se deslănţuie îa în-* treagă nemărginirea e i . . . Locui rămas

pustiu într’o inimă simţitoare trebue să se um ple. . . Şi se va um plea. . . Se va umplea cu jertfelnicul amintirilor duioase, veneratoare a chipului blând... Icoana mamei va străluci pururea in mijlocul amintirilor sfinte, la lumina jertfelnicului nutrit de focul sacru ai i acrim) lor.

** *Prietin drag, tu plângi încă. Tu

plângi pe marginea unui mormânt proaspăt şl scump, acolo, departe lângă poalele sfinţilor Munţi-Apuseni. Şiplânsul tău e acompaniat de cadenţele sinistre, fugubre ale bulgărilor pa sicriul nou.., In reflexul lacrimilor tale arzătoare v t z. trecâodu-ţi pe dinainte întregul film al unei vieţi t r e c u te ... To revezi, ca şi atunci, d tnult, iarâş copilul blând al m mei, care se d u c e .. . ii revezi pe băiatul bărbat r ă m s , doar’ singurul, acelaş copil blând, bun, sincer şi ascul­tător, ca şi atuasi de mu*r.

in sufletul tău se sapă adânc ch'pul plin do iubue a mamei, care-şi cere cu aceaş dragoste încrezătoare drepturile ei asupra copilului iubit şi acum, ca ş! odinioară. . . Sufletul Mu se umpie de 1 jale a m a ră ... Suda tui tău sa umple de o nobilă m ândrie .,. Oare n’ai câutât 1

tu să răsplăteşti întotdeauna, după pu­tinţă dragostea nemărginită a cetei, care s’a dus. Simţit’a inima ta răutate, când mâna ta a întins dar iubitor, da­rul ne cerut şi totuş atât de mult simţit,

Dacă blăstămul mamei desrădăci- uează temeliile caselor fiilor, cu atât mai vârtos binecuvântarea ei întăreşte acele temelu. Dar a fost oare inima ei sgârcită pentru a te îngrămădi cu bi­necuvântări ? . . .

Prietin drag, cei rămaşi ai tăi au dreptul la partea lo r de dragoste. Să­rutul ferbinte, pe care îl depui pe si­criul rece, va îngheţa stins de nesim­ţirea gliei, dar va trăi alimentat mereu de dragostea celor ai tăi, sărutul scump de soţ şi tată, pe care îl vei depune cu aeaiaş dragoste de viaţă pe pe fruntea lor senină...

...Viaţa îşi sro cursul ei, ne care nu l putem abate din caîe-i Noi ne vom închina înaintea acestui curs... E dat de Dumnezeu dărui de-a voi, de-a căuta şi de a putea face ca at tăi să trăiască prin tine în^uţ', pentru ca să poţi trăi şi tu veacuri întregi prin ai tăi» • * • •

Laur. Popsscu *Hâlmăg<îl.

N*. 63-1915 GAZETA T R A N S I L V A N I E I Pagina 3

Borda, d. Dum. Rusu, d. G. Căzan, d. Danii Moisln. d. Nlc. Loşoiţă,

Câte 40 bani.: d. I. Barb, d. Iile Schite», d. Dum. Comşa, d. Dum. Roşe», d. 1. Bucşan, d. Dum. Moga, d. I. Opreau, d. Dum. Popa Corn., d. I. Borda.

D l I. Oprişiu 30 bani.Câte 20 bani.: d. Dum. D. Roşea,

d. Dum. Peligrad, d. Nic. Grecu, d, Dârdea Stireciu, d. Oprea Borda, Stef. Covaci.

La olaltă cor. 67. 30 b. Transport din n-rul trecut 1280 c. 30 f.

La olaltă 1347 c. 60 f.

Cel mai periculos vrăşmaş al soldatului e alcoolul.

— (Maxime ş i cu getări antialcoolice.) —Vai de santinda care bea rachiu

pe gerul aspru al nopţilor de iarnă. Soldatul nu simte că trupul îi îngheaţă şi că flacăra vieţii se stirge cu încetul în el, nenorocitul.

*Alcoolul nu e o primejdie pentru o

armată, ci însăş primejdia.(Amiralul Thomsen).

In interesul disciplinei şi v ioarei tineretului capabil de a purta armele, doresc ca propaganda antialcoolică să fie de toată lumea favorizată.

(Feldtnareşalul Moltke).*

Omul care n’a băut alcool e mult mai capabil de muncă fizică şi intelec- tuală.... şi asta în toate anotimpurile. Bachiul e cel mai mare rău; berea stă foarte aproape de el, căci ea îogreu- nează facultatea de a munci, oboseşte şi cauzează tot mai multă sete. Nici vinul nu e bun. Pentru soldat trebuie: apă, cafea şi în orice caz ceai.

(Mareşalul Haeseler).*

Aş dori ca băutura otrăvitoare şi scârboasă să nu fle consumată şi nici să nu existe.

Jocul ti băutura nu trebuie lăsate să se încuibeze; un regiment bun tre­buie să aibă o purtare aşa de irepro­şabilă ca o mănăstire de călugări.

(Frederic-cel'Mare).*

In vreme de războiu alcoolul e cel mai bun aliat al spionilor inamicului

*Alcoolul reste un agent minunat

de lumină şi de forţă. Ceece noi cerem e ca să se umple cu el lămpile, rezer­voarele automobilelor, focarele cazo­nelor şi să nu se toarne în stomac.

(Casimir Părier, fost preşedinte al repu- blicei franceze.)

Ş T I R I .—• 18 Martie v. 1915,

Fiind mâne sărbătoare ( Vine­rea patimelor) num ărul proxim al ziarului nu va apare până Sâm­bătă seara.

Distincţiuni. Maj. Sa. Mo­narhul a conferit medicului asistent i. r, la honvezi Dr. Nerva Dregan

pentru servicii excelente şi pline de jertfă prestate în faţa duşma­nului Crucea de aur pentru me­rite cu coroana pe fanta medaliei de vitejie.

Cu laudatorin p. î. medicul Dr. Isidor Pap honv. 9. Subloc. V. lovanescu honv. 5.

Vice-colonelul Emil Petrovici honv. 28 cu crucea militară pentru merite cl. III şi decoraţia de răz­boiu. Cu aceeaşi cruce maiorul S. Jivanovici 31. Căpitanii losif Bal- tezan 50 şi Grigore Boldea 51. Căpitanul dela ulani Carol JElorian reg. 7.

Preoţi decoraţi pentru ţinuta lor vitează şi gata de jertfire: Moise Bordoş dela reg. 33 şi Ican R usu reg. 36, ambii or- todoxi.

Cu laudatoriu prea înalt: Sub- locot. Ştefan Juran 16. Dr. med. Matei Justin spitalul garnizoanei S dela institutul sanitar al diviziei de infanterie 6.

Deputaţii mireni ai Sinodului arâ-dail. In districtul Consistomlui din Arad s’au ales, Arad: Ioa*f Moidovau, Dr. Au­rel Petrovici; Rad na : Sava Raicu, Dr. Atanasiu Brâdean; Şina: Iuiiu Grofşo- rean, Axentie Secula; Giul»: Dr. George Popovici, Dr. Sever Ispravnic; Chişfneu: Dr. Cornel Ardelean, Dr. Romul Velici; B.-Ineu: Dr. Cornel lancu, Dr. Teodor Burdan; Bateri, i Vssile Goldiş, Dr. Au- j rel Grozds; Hălmagiu: Petru Truţia, Dr. Teodor Papp; Timişoara : EmanuU Ungureanu, Pav*M Rotarii); Vinga: Dr. Aurel Cosma, D<-. Pom pi li u Cioban; j B.-Comloş: Dr. Nestor Oprean, Petru Băran; Lipova: Dr. Aurel Cioban, Dr. Constantin Mlssits; Chisetău: Dr.Gheor- ghe Adam, Dr. Aurel Cosma; Birrhiş: An toniu Mocsonyi, Petru lonaşiu.

Lista completă a perderiior din Przemysl. Zaru> *K u lă g y-H a d tig y« pri­meşte din cercurile militare competente ştirea, că comandantul nostru militar va dispune cât de curând compunerea şi edarea unei liste oficiate com plete a soldaţilor c*ri au fost în garnizoana cetăţii P rzem ysl. Aceste liste vor fi provăzute cu însemnările de lipsă ară- tândU'Se în dreptul numelui fiecărui soldat, dacă acesta a căzut, a fost rănit, ori a fost prins. Astfel se va uşurs, fără ca să se recurgă ia procedai! lung al birourilor internaţionale orientarea multor familii, cari nu mai ştiu de multă vreme nimic despre membrii lor foşti soldaţi în garnizoana acestei cetăţi.

Adunarea reprezentatei orăşeneştiConsiliul comunal al braşovu lu i şi-a ţi­nut eri d. a. Ja orele 3 şedinţa ordinară mensuală In sala de şedinţe a senatu­lui orăşenesc. După cuvântul de des­chidere al primarului Schnell s’au pus în discuţie obiectele dela ordinea zilei. Dintre aceste amintim problema luptei împotriva scumpete! esagerate a d feri­ţilor articoli alimentari de pe piaţa o- raşului. In vederea rezolvării acestei probleme s’a propus alegerea unei co­misii de 6 membri, care ia frunte cu primarul şi în conţalfgere cu prefectul

de poliţie să pornească o acţiune de extirpare a flagelului scumpete!. Con­form proectului stabilit chemarea aces­tei comisiuni ar fi, ca ac virarea de ar­ticoli alimentari de prima necesitate, precum şi facerea paşilor necesari, ca prin vinderea cu preţuri moderate să fie scos* locuitor i de sub uzura scum­pete!. Totodată a fost pusă sub discu­ţie votarea unei anticipaţii de 150.000 de coroane pentru provederea locuito­rilor cu diferite producte de sămânţă. Reprezentanţa primeşte amândouă pro­punerile cu modificarea, ca numita co­misie, care a şi fost aleasă, să constea din 10 membri.

După acestea tratându-se unele chestii de o mai puţină importanţă şe­dinţa se ridică.

Mort pentru patrie. Ni se s c r ie :Inti’un spital din Korneuburg (Austria) a murit studentul în medicină, Ioan Voişan din Pianul de sus, în urma unui morb, contractat ca soldat. Ca student al universităţii din Cluj fusese înrolat în toamna anului trecut la reg. 64 de inf. A fost înmoi mâniat în 16 a. 1. c. cu paradă militară îu Korneuburg, însă departe de ai săi. Odihnească în pacel

Daruri. Pentru văduve şl orfani s’au mai făcut ia magistratul oraşului următoarele nontribuiri: Din cutia co­lectare a domnului Victor Klein din Predeal 67 cor. Dela Iulius Teutsch sen. 40 cor. Dela doamne, Magdaléna Drotleff 10 cor.

Pentru un monument ce se va ri­dica în C arpaţi întru m em oria o sta şilo r lu p tă tori: Dela firma Fraţii Sfherg 100 cor. Dala oficianţii Cassei de păs­trare generale din Braşov 100 cor.

Tuturor li se exprimă mulţumite.

Se caută pentru Banca generală fle asigurare Am Sibiiu practicanţi liberi de miliţie respective practicante cu pregăt're comercială, care se poată întră imediat în serviciu. Se vor pre» feri cei* ce vor avea oaiecare practică respective domnişoarele cu exerciţiu în scrisul cu maşina. Ofertele să se tri­mită imediat la Direcţiunea băncii de asigurare d:n Sibiiu.

Aviz. In Szászrégen e de vânzare o fa rm a cie cu poziţie bună în piaţă (cu casă cu tot). Pentru lămuriri mal detailate a se adresa la proprietarul K isfa lu d i R évész Imre farmacist în Jászberény. 1—3.

Avî$. C a practicont, află loc un ti- ner absolvent de 3 sau 4 cl. gimnaziale, reale sau civile la firma Ioan C om şa ş i Fiu în Selişte (Szelistye). 3—3

Proprietar:Tip. A. Mureşlana: Branisce & Comp.

Redactor responsabil: Ioan Lacea

lO O O O O O O O O C î o o

Ionel Ciucăsel?

croitorde haine bărbăteştiBraşov,

Târgul F lorilor 18.20—50

| o o o o o o o « > o o « . > o |

E M N E de fag pentru ars 11 c a lita te

Sziklás JózsefIEIVI blane şi tă ia te , cu vagonu,I duse acasă, ieftine se capătă laI Stradă Neagră NiTr. 51.I _ , , | | ! Se poate comanda cn preţuri originale laI l e i e i o n OUo- K o v â c s A. Trafica mare, Şirul florilor Nr 13.■ IaJ V TUr____ ____ Oi- xrx—.*• -a

S _ MF i i ( o p JF. Magazin ca delicatese Str. V&mei Nr. 31. B e n k o JT. Librărie Strada Porţii Nr. 52.Oaal I. Scheiu, Băile de abur Nr. 35.

COTOARELINOLEUM

PERDELE

Pânzături, albituri de pat, se pot cumpăra cu preţul cel mai convenabil, în ale­gere mare, preţurile cele mai ieftine la

TELLMANN&SPEILTârgul Grâului nr. 8.

îngrijim şi aşezarea de T { ţ ) n l ( } | i f f f cu lucrători esperţi L u c r ă r i l e de l l U l U i t S U I I l îu Hotel Coroana sunt

executate de firma de sus.

■

Magazin cu specialităţide

Mărfuri împletite şi tricotaj,_ de toate sorturile.II Fabrica de îm pletituri şi

tricotage B raşov.

J. TEUTSCH & Cie17-50 STRADA PORŢII Mp . 6.

Fotografia modernă.Am onoarea a aduce la cunoştinţa Onor. public,

că am deschis un nou

Ateler de fotografie modernăS trad a lfăm ef nr: 84.

In urm a aranjamentului meu special pot în fiecare odae face fotografii artistice.

La dorinţă şi în locuinţe, fără urcarea preţului Garantez executare exactă.

Ou toata stima

WiUielm Herter,23—50 fotografi Str. Vămei (co lţu l str. sf. Io a u ).

Cea m ai m are întreprindere din Ardeal pentru fabricarea berei. a l o i i c i î n . B r a ş o v , D e i s t e ş i C I vl j.

>03S03ca

■ wmm Pentru sărbătorile Paştilor o >CD

n

<Drecomandam renumitele noastre S p e c i a l i t ă ţ i d e b e p e ca: 3H*

CDî *03OmtmmIm „Bere deschisă de Paş t i ” O

Mc"3POC

cg>033 si Berea închisă „Vietoria dopelmalz”.

H»3

- îCD

'c5£coa>

o

Berile noastre pregătite cu eea mai mare grije şi perfect manipulate se pot căpăta în butelii umplute la isvor în fiecare prăvălie de delicatese şi în fiecare calenea, iar cu paharul se poate căpăta proaspătă, de la cep în cele mai multe restaurante şi berării, şi cu deosebire la r e s t a u r a n t u l yyR E O U T A ” «

Sr fmmm3CDmmm ■ w

___________________________________________

Comande se primesc: In Cancelaria noastră centrală din Braşov, Strada Vămii numărul 17. — — — TELEFON_ Apoi în depositul nostru principal din Strada Lungă numărul 97. — — — — — TELEFON

Precum şi în pivniţa « E S T E R H Â Z I » , Braşov, Strada Hirscher Ni. 1. — — *— TELEFON Nr. 294.

Nr. 7 .Nr. bS.

Pagina 4 Nr. #3-1916

j *

11

Ö A ZKT A TRANS I LVANI EI .

T A I L O R F O R G E N T L E M E N

NEUMANNCENTRALA:

W I E M A SUCURSALE:

FURNIZORUL CURŢEI ŞI CAMEREI IMPERIALE REGALE:

BRASOV B U D A P E S T Ar

Mare Depozit de Haine pentru Bărbaţi, Băeţi şi FetiţeV T oate în calităţile cele m ai b u n e şi cro ia lă elegantă, p re ţu r i originale, fixe *** | | Cereţi catalogu l n o s tru ilu s tra t. V

A V I Z !Recomandăm On. public mai înainte da urcarea preţurilor din cauza reducerei cantităţii materialului, — pentru sescnul de

P r im ă v a ră şi V a ră ,fabricatele noastre renumite, în asortiment bogat ca şi în alţi ani de C iorapi d e m a t * sev a ţă ş i b u m b a c p en tru

d a m e , b ă rb a ţi şi b ă e ţi.

o o o

Mai recomandăm pentru

§ i § S l l V Í U § £ o a a

T' t felul de h ă in u ţe şi a lb itu r i p en tru c o p ila ş i pe cu ui şi j a c h e t e le , m a n te lu ţe , b o n e te , p ă lă r iu ţe

— — — — modern executate. — — — — —

kCia. toa/tè. . s t im a GEORGE FOITH & Co., i.n,,, „

X D e p c s i t : D B x s t ş o -v , s t r a ,d .a , t P o r ţ l i 2 4 : .

2 ^ £ a g a ^ l a u l

Berbecar & CzinkBRAŞOV, Str. Vămii ITr. 7, Telefon 470.

Manufactură, Pânzării, Mode şi Noutăţi, confecţiuni pentru Dame.Cel mai bine asortat în Lingerie pentru Bărbaţi şi dame. — Preţuri fixe. üvÆai I e f t i n c a o x l -a.x3.de.

Q-asa, e le î a o r e d e r e .

Isvorul MAT1LD din Bodokeste cel mai apreciat reprezentant al apelor minerale alcahce.

Apă m inerală de primul ran»care amestecată cu vin este superioară celorlalte ape minerale.

Rentară de predilecţie a cercurilor celor mai înalte sociale

care în urma conţii? ut ului şi îngrijirei conştienţi^ ase şi cu­rate a isvor jJui. s preferă dio partea medicilor apei mi­nerale mondial < enurnite G-ieshfibler.

g t f T ' C el m ai bun sem n ' ‘f t Qcontra falsificărilor a apei minerale MATILD este limpezeala absolută până la cea dio urmă picătură.

Depoait principal a apei MATILD în Braşjv la firma E 0. k L THE1L, ^tiada gărei Nr. 25. Telefon 394 se capătă în cele mai multe prăvălii cu ape minerale şi în restau­rantele mai de frunte.

Cu toată stimaAdministraţia isvorului, lo88f GyOfgy,

ŞepSiM ok (Ardeal).

Moşie de arândaf.9

Biserica Sf. Nicolae din Braşov, d? în arândă pe 9 (nouă) ani consecutivi, începând cu 23 Aprilie vechi 1916:

Moşia Meteleu-Lipănescudin plasa Câmpului, Judeţul Buzău, România

prin licitare publică verbală, admise fiind şi ofertele închise. Licitarea sâ va ţinea Luni în 20 Aprilie vechi 1915 la 10 oare a, m. în sala de şedinţe a Comitetului parohial d la Biserica Sf. Nicolae din Braşov. Ofertele închise, însoţite de o garanţie provizorie în sumă de 5000 (cinci mii) Lei, să vor trimite la adresa prezidentului Dr. Vas'le Saftu, protopop, sau i să vor preda în sala de şedinţe înainte de începerea licitării.

La cerere trimitem condiţiile generale pentru arândarea moşiei.

Comitetul parohial flela Biserica rom ort. ras. Sf. Nicolae i i i Braşov.Dr. V a silie Saftu, protopop,

prezident.l o a n P r i S C U , paroh,

secretar.

62— 200.

Răspândiţi Gazeta Transilvaniei.

Uegoţ nou de văpseli de prim îl rang.Aduc la cunoştinţa Onor. pubiic, a văpsitorilor de

odăi ai a comercianţilor ea am deschis înSSr^ş©vechi, s t r a d a lungă, Ui o. —

Prăvălie de văpseli şi uleiuri,bogat asortată cu toate sorturile d« văpseli.

Am şi un deposit de tot felul de scări. Preţuri moderate. 84-50) Servici solid.

N- A R S 0 , Văpsitor de odăi şi commant de Yăpsell-

Aiiuni de licitaţie.In 19 şi 20 Aprilie 1915 st. n

se va vinde cu licitaţie în localul casei de Zăioage dela oarele 8 începând obiectele amanetate din 1 Februarie 1914 până inclu?ive 7 Martie 1914 şi anume: a« ele obi­ecte cu Nrii 1598 —- 1914 până mclusive cu Nrii 3750 -1 9 i4 , a căror termin a espirat şi încă nu s’au rescum parat.

Obiectele care se vor vinde sui t: Giuvaericaie, Ciasornice de aur şi argint şi alte scule de ara­mă Cioaie, Cositor, postavuri, i ai- ne bărbăteşti şi femeeşti, Cisme, ghete şi altele.

Vânzarea se face cu bani gata.Rescumpărarea süu ínon ea ama­

netelor se puate face cu o zi mai íaahte de licitaţie. Prezentatorul unui bon de amanet poate cere in­na poiarea sau răscumpărarea unui obiect amanetat numai în timpul lici­taţiei, şi atonei numai într’u atât până ce lic taţia obiectului amanetat iacă nu au început.

Prim rea de maneturi, precum şi rescumpăra ea amanetărilor ne­licitate se poate fuce cu o zi îna­intea liciîaţiijnaj nu nai în măsură restrânsă, încât perniţe răscumpă­rarea amanetelor a căror ierm.n a espirat.

Brassó, 27 Martie 1915.Casa de am au e ta re o răşenească .

1- 2

y g R \/ O- A v

/ « ■ Q * - m »■{ T/ • \A j

äS * \

m m uHEsm nu:B n m v s c E

& com ps m n D n p n im D U L in 15.

Modern aranjată în casele proprii, asortată cu to t felul de caractere de litere nouă, stă la dispoziţia onor. clienţi, cari doresc vre-o tipăritură ca Bilete de vizită, Bilete de logodnă, Bilete de nuntă, sau: cărţi de şcoală, tipărituri de bancă etc. Ori ce fel de tipărituri se execută prom pt şi iute.

T I P O G R A F I A A. M U R E Ş I A N U B & A N U G S & C O MP . 0 R A Ş 0 7.