Nr. 167 Anul LXXVIII.Braşov Dumineeă 2 (15) August 1915.

ABO NAM ENTU L,

Pe an an . . . 2 4 Ocsr. P* o jsm. de au 13 „ P* lirei Îsni. . . 6 „

Pontru Romftnfa ţi străinătate:

Pe an an . . « 46 itsL Pe o Insa. de an 'âS ..

« îs&arosr sk 226, Ä l i l K POLITIC NAŢIONa L.

R E D AOŢI A î i ADMINI8 THAŢ8A

Str. Prundului i*Jr. 15

í&SSRATISLla« pnausú ia aáíalai«- Ira ţi». Praţel dspfc tarii

şi învoială.««■£¥?*

Mauancriseie a& se In-aspoî&sli.

Cine a făcu t speculaţie fraudu loasă cu cerealele adusedin R om ânia?

II. i— Răspunsul dat de „Revista Economică." —

La articolul pe care l ’am pu­blicat în numărul 156 ex. 1915 al acestui ziar a dat „Revista Econo­mică“, în numărul ei 32 ex. 1915, un r ă s p u n s sub titlul „Lămuriri“ . „Gazeta Transilvaniei“ reproduce in întregime acest răspuns d e o d a tă ca acest nou articol al meu.

»R. E « începe răspunsul său adresându*i „Gazetei“ o i m p u t a r e şi iăcându-i totodată şi o m ă r t u r i ­sire, pe cari trebuie să le iau în primire şi să le apreciez după cuviinţă.

Imputarea constă în afirmarea că „Gazeta“ i*ar fi „ . . .amestecat şi restălmăcit cum n ’ar fi ertat scrisul“.

După-ce „Gazeta“ a reprodus in numărul ei 152 ex. 1915 artico­lul „R. E.“ dela 10 Iulie a. c. în Întregime şi anume î n a i n t e de scoaterea numărul ei 156 ex. 1915, în care mi-am publicat eu articolul dificultat acuma de „R. E .“ ; şi mai ales după-ce în articolul meu am declarat şi eu însumi în mod prealabil şi categoric, că voiu ob­serva extrema obiectivitate: „R. E< numai aşa ar mai fi putut şi ar mai putea veni cu o asemenea

! afirmaţie, dacă d e o d a tă c u a f i r m a ­ta ar fi arătat ori ar arăta şi faptele prin care şi m o d u l în care a fost „amestecat şi restălmăcit scrisul.. ,« e i î

Cam însă E .tf n ’a făcut şi câtă vreme nu face acest lucru elementar şi o b l ig ă to r penrru ori- şi-ce fel de acuzator, care se res­pectă; cum însăşi „R. E.“ m’aschimbat pe mine cu „Gazeta“ — ceeace este şi rămâne o evidentă şi veritabilă „amestecare“ — şi apoi a ridicat învinuirea faţă de „Gazeta“ şi nu faţă de mine, care am scris, publicat şi subscris articolul dificultat:

Constat cu toată hotărârea şi fără nici o teamă de a putea fi desavuat din partea cuiva, că afir- maţia, adecă imputarea „Revistei

Economice“, este şi rămâne cu to­tul gratuită.

Aceasta este starea reală con­trolabilă, iar contra eventualelor procese de intenţii nici nu vreau şi nici nu pot să mă apăr!1 Deodată cu aceasta constatare

nealterabilă şi nerasturnabilă mă consider îndatorat, să iau spre Ştire, că „R. E .“, o r g a n u l o fic ia l d l b ă n c i lo r r o m a n e d i n U n g a r ia a f ă c u t o m ă r t u r i s i r e p r e ţ i o a s ă , pe care ţin să o reproduc şi să o subliniez precum urmează:

»Ţinem foarte mult la vech’ul Qrgan de publicitate dela Braşov, p« care suntem da to ri să îl cinstim pentru trecutul sfu neprihănit şi pentru since­rita tea eu care a serv it în acest trecut toa te chestiunile n o a s t r e de interes o b - i ţe sc fă r ă să f i f o s t determ inat in a c ţi­unile sa le nici când de sco p u ri p a r ­ticu la re«.

’ Eu care am contribuit dela 1909 încoace şi continuu a con­tribui şi azi la s a l v a r e a , m e n ţ in e ­r e a şi r e o r g a n i z a r e a acestui ziar cu prestaţiuai, a cărora necesitate şi valoare le au constatat şi recu­noscut deja toţi factorii c h e m a ţ i şi h o tă r â t o r i ai vieţii noastre publice; eu, care chiar şi articolul dificultat de „R. E .u l-am scris şi l-am pu­blicat în prima linie, pentru-ca să feresc acest ziar de ori-şi ce c o m ­p l i c i t a t e sau c o n iv e n ţă cu „specu­lanţii frauduloşi“, cunoscuţi şi con­damnaţi de însăşi „R. E .“ : măţin nu numai absolut chemat şi îndreptăţit, ci, în baza posturilor ce le deţin şi a funcţiuni lor ce le împlinesc, la societatea, care e proprietara şi editoarea acestui ziar, mă consider totodată şi îndatorat ca să iau aot de a c e a s tă m ă r t u r i ­s i r e p r e ţ io a s ă a o r g a n u l u i o f ic ia l a l b ă n c i lo r r o m â n e ş t i d in U n g a r ia , şi să exprim pentru „Gazeta Tran­silvaniei“ adâncă mulţumită, iar pentru mine individual o sinceră bucurie!

Din acest prilej ţin să dau, atât pentru organul oficial al băn­

cilor româneşti din Ungaria cât şi pentru toţi cetitorii „Gazetei“ şi pentru întreaga opinie publică ro­mânească, serbătoreasca asigurare că încât atârnă şi va atârna dela mine, „Gazeta Transilvaniei“ de azi şi de mâne, va rămânea şi va fi cel puţin tot aşa de c i n s t i t ă , s in c e r ă şi o b ie c t i v ă , precum a fost ea în tot lungul şi frumosul ei trecut.

După acestea premise, pe cari le-am ţinut necesare, pentru eventualele raporturi ulterioare trec la substra­tul întrebărei mele, adecă la afacerea care no preocupă.

Iau spre ştire şi spre orientare că »R. E*v. n’a putut considera pro­punerea mea şi că nu se află nici îndemnată, nici obligată ca să spună numele speculanţilor frauduloşi, cu toate că i-a aflat şi i a şi con­damnat. Tot asemenea iau spre ştire, că „R. E«. declinând dela sine obligamentul de a face ea acest lucru a î n d r u m a t ia „aceia d e c a r i s ’a f ă c u t a b u z , p a r t i c u la r i ş i cor- p o r a ţ i u n i “ , precum şi la „alţii« cari ar putea »nomina« mai bine şi mai complet ca ea, pe speculanţii frauduloşi!

In convingerea, că esactitatea răspunsului nu se mai poate con testa îl las în grija cetitorilor şi în grija întregei noastre opiniuni pu­blice. Aprecieze şi judece orişicine cum va afla de bine!

încât mă priveşte pe mine însumi acest lucru, fac la acest loc, atât faţă de răspunsul negativ cât şi faţă de motivarea lui, numai următoarele observaţii şi constatări.*

Afirmaţia, că presa popoarelor culte n’ar discuta asemenea cazuri, nu corespunde adevărului şi prin urmare este neîntemeiată.

Zilele într’adevăr grele, prin care am trecut şi trecem toţi oamenii cinstiţi dimpreună cu ţărănimea noastră avizată la ajutor nu ne pot reţinea dela discutarea acestui c a z c o n c r e t şi nici dela demascarea speculanţilor frauduloşi. Tocmai dim­potrivă. Deoarece chiar şi după in­dicaţiile >R. E “. nu este şi nici nu poate fi vorba decât de nişte in te le c tu ­a l i , probabil foarte r a f in a ţ i , cari au profitat şi au a b u z a t chiar şi de a- semenea zi’e grele: nu este şi nu poate fi admisibil, ca aceleaşi zile

grele să fie invocate şi u t i l i z a t e tot în favorul lor, eventual spra seu- zarea şi scăparea lor! Admiterea conştientă a acestui lucru ar putea scoate la iveală p e r s o a n e şi s i t u a ţ i ' u n i , în cari o asemenea procedere ar fi o adevărată infamie !

Onorabila »R. E“. a arătat în articolul ei dela 10 Iulie a. c. că cunoaşte speculaţia frauduloasă care ne preocupă, aşa de bine şi că p o s e d e a s u p r a e i i n f o r m a ţ i i ş i d a t e d e ja ' a ş a d e c o m p r e h e n s ib i le în c â t în t r e b a r e a p e c a r e i-a m p u s o e u e s te ş i r ă m â n e a b s o lu t m o t iv a tă ş i î n d r e p t ă ţ i t ă !

In privinţa aceasta posed, afară de convingerea mea tare şi conş- tienţios controlată, şi dovezi exte­rioare că prin întrebarea mea am interpretat şi interpretez partea in­dependentă şi cinstită din opiniunea noastră publică.

Curentul spre o primejdioasă degenerare capitalistică împreunat cu o n e s ă ţ i o a s ă lă c o m ie d u p ă p r o - v i z i u n i n e p e r m is e ş i d u p ă c â ş t i ­g u r i m a r i p e n e m u n c i te , f ă c u te p e c ă i n e c in s t i t e p r e c u m e s te d . e . ş i a c e a s tă s p e c u la ţ i e f r a u d u lo a s ă , ş i p r i n m i j lo a c e in c o m p a t ib i l e c u o- n e s t i t a t e a t r a d i ţ i o n a l ă a b ă n c i lo r n o a s tr e r o m â n e ş t i , a r e î n s ă , aşa se vede, d e j a a tâ ţ ia ş i a ş a d e p u ­te r n ic i r e p r e z e n ta n ţ i î n a n u m i t e c e r c u r i d i n lu m e a n o a s t r ă f i n a n ­c ia r ă în c â t „ R . E * n u m a i c u ­te a z ă s ă - i „ n o m v m z e “ ş i s ă - i d e a p e f a ţ ă !

Este adevărat că noi, cei dela „Gazeta Transilvaniei« în genere şi eu individual îndeosebi, încă am auzit şi auzim fel şi fel de zvonuri despre această speculaţie frauduloasă, dar pâcă acuma n’am izbutit să o prindem în formă aşa de concretă şi pozitivă precum a izbutit să facă >R. E«. acest lucru, mai presus de orişice îndoială, în articolul său dela 10 Iulie a. c. şi din aceasta cauză nici nu putem să o discutăm în cocoanele ziarului nostru ca pe o f a p tă c o n c r e tă luând asupra noastră, lucru dela sine înţeles, toată r ă s ­p u n d e r e a p e r s o n a lă pentru esacfi- tatea e i !

Beopul cel mai apropiat şi mai concret pentru care am pus eu în ­trebarea din fruntea acestor şire, a fost, ca sa feresc „Gazeta“ de orişice

Un c a p i to l d in „ E s te t i c a c o r p o r a l a “ .De Dr. med. M ircea Mo cana .Un capitol însemnat al esteticei

corporale este: curăţenia tenului şi duşmanul mare al acestora: coşurile pe obraz. »Coşuri« e terminul popular, dar trebue să le dăm explicarea ştienţifică, căci altfel nu vom înţelege tratamentul raţional al acestora. Sunt de 2 feluri aceste coşuri:

a). Acnee (nemţeşte Wimmerl). Nu sunt altceva, de cât mici furuncule ale pielei obrazului, produse de bacterii (stţphilococi), cari se găsesc in stare normală In aer şi pe corp şi îşi găsesc părţi de intrare prin diferite mici ere- pături ale feţei. Se formează mai ade­sea in etatea dela 15—25 ani, căci la această etate sângele tinăr, bogat în substanţe nutritive oferă un mediu bun acestor bacterii.

Tot din acest motiv sunt cu deo­sebire adaptaţi la acnee cei diabetici (Diabet = boală de zahăr), tocmai fiind-că sângele, ce conţine un procent mai mare de zahăr, de cât în stare normală, e raiul acestor staphilococf. La aceştia acnea se generalizează pe tot corpul şi trece tot mai mult şi mai mult în sta­diul furunculelor.

Tot aşa acnea stă în raport direct

cu dîgestiunea stomahală. Se observă des ia cei, ce suferă de dfspepsie (di- gestiune rea) mai cu seamă îa etate tinără, fiind-că do regulă aceştia fac şi mişcare prea puţină şi sângele le cir­culă prea încet, şi probabil şi din cauză, că substanţele alimentare, cari trebue să fie îa 5—6 ore complet prelucrate în stomah şi intestin pentru a fi absor­bite In sânge, n’au putut fi transfor­mate din cauza digestiunei rele stoma- hale, până în cele mai simple elemente şi astfel sângele e supra-încărcat de substanţe nu în destul de perfect asi­milabile, substanţe însă cari le oferă bacteriilor un bun nutremânt.

b). A terom e mici ale fe ţe i (nem­ţeşte Mifcesser) sunt neşte ciste de re­ţea ţiune ale glandulelor mici din piele, ce secretă talc. Prin o piedecă mică mecanică, poate chiar prin o suprase- creţie a glandulei se astupă canalul a- cesteia şi glanduia, ce secretă mai de­parte, se măreşte în afară. Cu timpul prin propria ei presiune »trofiindu-se îşi înceată funcţiunea, a$a că au un termin determinat de creştere, indeter- mioat de a rămânea pe faţă. Aceste mici aterome sunt mult mai nevino­vate, decât acneele şi se deosebesc grosso modo de aceste, că aterom ele m i sunt in flam ate ş l dureroase, şi nici chiar la presiunea între 2 degete nu produ c o durere m are ş i ese din ele ta lcu l s v b fo rm a unui mic verm ’d e ţ a lb -gă lbu i. Bineînţeles, că se pot infecta şi aceste

aterome de aceleaşi bacterii, cari pro­duc acnea, în care caz au acelaş tra tam ent.

Vom vedea acuma la partea, ce interesează mai mult, la descrierea tra­tamentului, că am fost nevoiţi să facem această cl&sificaţle anatomică, căci tra ­tam entul loca l a l acneelor ş i aterom elor e d iferit. în timp ce tratamentul gene­ral e acelaşi.

Când o acnee pe fată e pa cale de a se forma, îi putem la început im- pedeca desvo!tarea prin atingerea de mai multe ori pe zi cu o vată muiată în alcool, mai bine îatr’o soluţie alcoo­lică de resordnâ 2 % . Dacă însă acnoa e deja prea mult desvoltată şi infla­mată, încercări de felul acesta şi mai cu seamă presiunea între degete mai mult strică, căci e deja puroiul format (puroiul e resuitatul luptei dintre bac­terii şi celulele leucocite ale sângelui), şi prin apăsări nefolositoare împingem şi mai adânc acest puroi în ţesutul încă sănătos al straturilor mai profunde aia pielei £au în stratul conjunctiv, putând uşor da ansă ia formarea »punctului galben« al seneei şi atunci cu un ac curat se înţapă acest vârf. Apoi ne dăm silinţa, ca prin presiunea între de­getele b«ne înţeles curate să scoatem întreaga materie purulentă a acnetri.

Tratamentul local al ateromelor e presiunea între degete înaintea oglinzii până ce ne succede de a scoate talcul.

Când ateromul e însă prea tare îi în­muiem, cu succes, dacă peste noapte depunem pe el im uşor strat de vas!* lină boricată. E do o deosebită impor­tanţă pentru combaterea acestor ate- romi — dar şi a acneelor — spălsrea feţei cu apă caldă şi cu săpun, cel pu­ţin ia 2 zile odată , dar şi îa fiecare zi dacă e pielea cam grosoasă, ceea-ce e cazul mai cu seamă la bruneţii, a căror pteie e mai bogată în glande secretarii — şi atingerea feţei cu o vată îmbibată de alcool (70^). De aceea nu e un lux întrebuinţarea apei de Colonia la băr­bierit. Ambele procedee au şi avanta- giul, că activează circulaţlunea sanguină a pielei şi faptul acesta constitue un admirabil moment profilactic contra coşurilor.

Dacă Insă şi aceşti ateromi se in­flamează, uosplându-se cu materie pu­rulentă caracteristică acnee!, tratamen­tul ior e identic cu ai acneei. Ba din cauza volumului lor mai mare în acest caz — fiind absolut neestetici — se pot acoperi cu un flaster de săpun salicilic, sub care- adesea se resorb şi dispar cu totul fără urmă.

Bineînţeles, că aceste mijloace Io* cale M au importanţa lor, dar mult mai-însemnat e tratamentul general, întru cât el conţine şi profilaxia (modul l de apărare) al acneelor şi ateromelor. ! Acest tratament generai sa resumă pe t scurt îa 3 cuvinte: m işcare, băi, d ie tă . |

I complicitate ori conivenţă cu frâu duioşii speculanţi. Acest scop, sun convins, l-am şi ajuns deja în în tregime !

Dacă şi »R. E«. poate zice, despre sine şi despre toţi factorii dela băncile reprezentate de ea, acest lucru, cu conştiinţa uşurată de orişice reticenţe apăsătoare şi fără nici o teamă de a putea fi dovedită că a tăcut în mo­mente şi situaţiuni, în care era da­toare să vorbească: cu atât mai bine. Eu unul mă bucur de acest lucru din toată inima şi fără nici o reservaţie mentală pentrucă am ţi­nut şi ţin mult foarte mult, la a - n e s t i ta te a t r a d i ţ i o n a l ă a băncilor noastre româneşti/

Din toate aceste motive mai las însă deocamdată d e s c h is ă între­barea pusă, ca să poată răspunde la ea, dacă voesc şi acei din categoria de interesaţi, la care a îndrumat »R. E «!

Dr. Nicolae Vecerdea.

Impietate.De S. Tamba.

— Fine. —I-am amintit pe toţi aceştia ca

să se vadă cine au fost »elemen­tele anachronice de cari râdeau şco­larii în clasă şi afară din clasă, oa­menii mărginiţi şi inculţi, caracte­rele băţoase cu purtări de oameni nelinşi de civilizaţia d-lui Hirpus.«

Poate că Jaceşti dascăli nu i-au lăsat decât amintiri vesele R o m â ­n u lu i Hirpus, care şi-a »luat« cul­tura în Franţa, Germania, Austria şi Italia. Noi însă cei , ,n e l i n ş i u de cultura vastă a d-lui Hirpus, dar care am avut dragostea să ne ocu­păm de trecutul cultural al neamului nostru, noi, cu spoiala noastră de cultură, ştim că profesorii Ardeleni atât de înjosiţi şi depreciaţi de d 1 Hirpus, au fost cei care au desţele­nit ogorul culturii n a ţ io n a le de peste munţi. Şi îndrăsnim s’o spunem că, dacă ar trăi acei dascăli, de oricâtă cultură ar fi l in s d-1 Hirpus, n’ar fi vrednic nici să le deslege curelele încăîţămintelor.

Şi mai ştim din cele păstrate pentru noi de cei care au avut răbdarea să studieze acest tre­cut şi munca acestor dascăli,

Mai pe larg ; mişcare multă în aer li­ber, cel puţin 2 ore pe zf, d. e. 1 oră dimineaţa, 1 oră sea ra ; băile de aburi — câte o baie la 2 zile sau băi de 30° de vană — sau reci de mare sau părău în flecare zi, dacă nu sunt din alte mo­tive contraindicate şl medicina modernă are tot mal puţine şi mai puţine mo­tive de a contraindica băile; dieta, îşi are următorul principiu: carne puţină şi uşoară mai cu seamă de pasăre, vi­ţel tinăr, ouă, laptele dulce, brânza — corifeii alimentelor In alte cazuri în acest caz nu sunt indicate, din contră de un uimitor efect sunt laptele acru, verdeaţă şi legume multe, fructe şl mai multe.

întreg acest tra tam ent gen era l are de scop de a uşura şi de a activa di- gestiunea stomahală, (fiind rea e mo­mentul etiologic principal al coşurilor pe obraz) şi astfel formează cea mai raţională cale de a avea un teu curat. Dar nu numai atât. O digestiuce bună ne va scăpa de faimoasa »autointoxica- ţiune« a medicilor francezi, care e cu atât mai mare, cu cât e di gestiunea mai rea şi căreia îi atribuesc medicii francezi îmbătrânirea timpurie, insom­nia şi indispoziţiunile de peste zi.

G aliţia 4 August 1915.

Pagina 2 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 167— 1915

că ©i n’au fost din şirul celor cărora »numele de Român şi spo­iala de cultură le-a servit pentru a se fixa în capitolele budgetelor.« Şi a- ceasta din simplul motiv că: cei mai mulţi dintre ei au fost chemaţi sau duşi peste munţi. De bună seamă nu de părinţii şi moşii d*lui Hirpus, care încă vor fi fost Unşi de cuiî ura d-sale, dacă vor fi fos In Ţară pe vremea aceea, ci de nişte Români mai »mărginiţi şi in culţi« ca şi dascălii pe care i che mau.

Gândindu-ne la toţi aceştia, prin asociaţie de idei, gândul ne sboarâ la »Ardelenii« de azi, — care, poate vor fi citit proza d-loi Hirpus, la dd; Ioan Bogdan, Dr. Victor Ba beş, G. Bogdan-Duică, Dr. Aure Babeş, Fraţii Hodoş, I. Bianu, DrG. Maior, 1. Ursu, Mândrescu, Ha liţă, G. Popa—Lisseanu, Aurel Po- povici, I. t curta, I. U. Soricu etc etc„ care numai ruşine, credem, nu fac Ţării româneşti şi, fără să vrem ne oprim la obrazul d-lui Hirpus

Oare roşi-va?...Şi, strâDS cu uşa, pare că lv e

dem cum îşi face urechea toacă în „chestia profesorilor ardeleni" ca să ne poată spune mai departe bu chile: „La armată n’aţi contribuit, aţi servit pe împăratul; la fortificaţii n’aţi ajutat, la organizarea adminis trativă d judiciară nu, la propăşirea noastră economică iar nu«...

Săracii de noi! Nu cumva aş­teptai d-le Hirpus să-ti cuceriască tot Ardelenii şi Basarabia şi să Ţi o dea plocon? Un lucru de altcum nu atât de imposibil cum s’ar părea. De când cu faptele vitejeşti din Po Ioni a rusească ale regimentelor ro­mâneşti din Ardeal, te pomeneşti că se’ntâmplâ şi minunea asta!

Vezi în învinuirile ce ni-le aduci mai sus, nu Te contrazicem, d le Hirpus Voim numai să constatăm şi noi că: noi cei rămaşi aici într’a- devăr servim pe împăratul şi regele nostru; cei care s’au încetăţenit dincolo însă, au servit şi servesc pe Regele României. Mai ştim apoi că în răsboiul de independenţă au luat parte şi voluntari »ardeleni« şi, că în armata de azi a României e un număr destul de respectabil de ofi­ţeri, originari de dincoace de munţi. Mai departe: între profesorii trecuţi dincolo au fost unii cu cunoştinţe juridice temeinice, pe baza cărora ajunseseră profesori la facultatea ju ­ridica. Cine ştie nu vor fi avut şi aceştia vr’o parte, cât de mică, In organizarea administrativă şi judi­ciară a ţării. Relativ la propăşirea economică poate ar avea ceva de zis Mărginenii şi Mocanii aşezaţi după răsboiul din 1877/78 în Do- brogea, nu prea atrăgătoare pe atunci nici subt raportul populaţiei, nici al pământului.

Despre meritele Ardelenilor în­tru promovarea industriei şi a co­merţului,. nu n a i vorbim, fiind ă nici d-1 Hirpus nu le contestă.

Cât privesc fortificaţiile, recu­noaştem că n’am ajutat la ele. Nici la cele dela Bucureşti, nici la cele dela Focşani. Fortificaţii suntem noi. Brâul Românismului care se întinde de-a-lungul frontierei româ­neşti, cel puţin egalează, dacă nu Întrece puterea de resistenţă a brâu- lui de forturi din jurul Bucureştilor. Şi până ce va dăinui acest brâu, această fortificaţie vie, d 1 Hirpus poate fi liniştit de siguranţa per­soanei şi a patriei sale, din această parte, şi-şi poate etala şi mai de­parte, în coloanele foilor care îi stau la dispoziţie, dispreţul ce-1 are pen­tru noi.

lată deci, d-le Hirpus, că nu e tocmai de desconsiderat Ardealul acesta. Şi, dacă D ta nu ai păstrat decât „amintiri vesele“ celor răsă­riţi aici, dar inoculaţi in arterele amorţite ale vieţii naţionale de peste munţi, avem mâugăerea că cei mulţi, care îşi dau seama că azi edifică pe temeliile ridicate de acei înaintaşi, le-au păstrat altfel de amintire. In inima acestora re­cunoştinţa desigur e îmbinată şi cu un sentiment de admiraţie pen­tru acest „Ardeal“, care cu toate împrejurările neprielnice, vitrege

j chiar, în care a fost nevoit să şi j înnoade şi s-ă şi păstreze viaţa ro­

mânească, a dat atâtea energii Ţârii rom âneşti: pe înfiinţătorii Munteniei şi Moldovei; pe Radu Negru şi pe Dragoş Vodă, pe cei dintâi dascăli români, pe cel din- tâiu bacteriolog cu renume mon­dial, pe cel dintâiu sburător. Ca să nu mai vorbim de mulţimea advocaţilor, medici or, inginerilor, judecătorilor, funcţionarilor de toate categoriile, comercianţilor, indus­triaşilor etc. care, de vreme ce pot să trăiască acolo, dau do\ada îm ­plinirii unui gol, pe care, în lipsa lor, l-ar fi împlinit alţii: streini de neamul nostru.

A şai „Ardealul“ acesta, d-le Hirpus — bogat în sărăcie-i.

Şi acum uite ce rugare am avea cătră d-nii Hirpis & Comp.

Dacă aveţi ceva cu Ardelenii dela Epoca zilelor D-Voestră sau, dacă „nu ne aveţi la rânză“ — cum se spune pela noi — pe ceştie de dincoace de munţi, răfu- iţi-vă cu ei şi cu noi. Lăsaţi însă în pace pe cei care s ’au coborât In mormânt, căci e o impietate, ca să nu zicem nelegiuire, a des onora pe cei care nu ss mai pot apăra, a căuta să jefaeşti pe cei morţi de numele bun şi de meri­tele pe care şi le au agonisit în viaţă cu multă trudă şi vrednicie.

încheind aceste şi:e cu care recunoştinţa noastră era datoare memoriei nepătata a vrednicilor noştri înaintaşi, — ne vin în minte vorbele marelui cunoscător al sufletului omenesc, ale Ini Emi nescu:

—„Cei cari îşi fac dinpone grirea meritului din calomnie şi intrigă o meserie pentru a trăi de pe o si pe alta, aceia, chiar recunoscând adevărul î'i fundul sufletului lor, căci acesta li se impun0., se vor feri de a l spune, ba vor reprezenta chiar contrariul*.

SITUATpe

Azi dimineaţă am primit dela bi­roul de presă ai prim~mf nistrului ur­mătoarele comunicate oficiale telegrafice:

B udapesta 13 August. — Din marele cartier general al nostru m comunică oficial cu data de az i:

In nordul m on arh iei.

In Galiţia-osticâ şi în ţinutul Wladimir-Wolineky situaţia e ne­schimbată.

Spre vest dela Bi g armatele aliate au continuat urmărirea duş­manului, care se retrage pas de pas.

Trupele austro-ungare, cari îna­intează spre nord dela Wieprzul inferior, au ajuns până la Radzyn Aliaţii se aproprie de Wlodaroa.

L a g ra n iţe le ita lien e.

Pe frontul dela litoral Italienii au făcut din nou eri şi m noaptea trecută câteva încercări de a se a- propia de poziţiile noastre; Toate aceste încercări însă le a respins deja focul artileriei noastre. In apropiere de Cormosa am bombardat cu efect o tabără italiană.

La graniţa Garintiei situaţia e neschimbată. La graniţa Tiv olului s-a dat o luptă spre sud dela Schlu- derbach. Atacurile duşmane au fost şi aici zădărnicite. Toate poziţiile apărătorilor au rămas în stăpânirea lor. Italienii cari se retrăgeau, au ajuns în focul propriei lor artilerii: In valea râului Etsch un tren pan- cerat al nostru a alungat avant posturile duşmane de câmp din lo­calităţile Seravallo şi Ghizzola.

Genorri de divizie H dfer, loc­ţiitorul şefului de stat msjor.

E ven im en tele p e m are.

Submarinul nostru »Km. 12“ nu s-a reîntors din un drum pe care l-a făcut în Adriatica de nord. Conform raportului oficios italian el a fost scufundat de Italieni împre­ună cu tot echipagiul său.

In 10 August la amiazi un sub­marin duşman a fost distrus de o

mină în sânul de Iriest. Din echi pagiu n-a putut fi salvat nimeni.

In aceiaşi zi şi Iu ziua urmă toare hydropianele noastre au arun cat bombe asupra insulei Pelagozza care e ocupată de duşman. Din a- ceste bombe unele au nimerit farul, staţia de radiotelegrafie, mai multe locuinţe, mai mult .material grămă dit la olaltă şi câţiva soldaţi. Una a mai nimerit şi a distrus un tun de calibru mijlociu, o altă a de­montat o mitralieză şi alta a seu fundat un vas cu proviziuni. Hy droplanele s-au reîntors neatinse cu toată bombardarea vehementă.

Com andam entul flo te i.

P e frontul a n g lo -fra n co - ru so -g erm a n .

Berlin, 13 August. — Buletinul o- filcial al marelui cartier general german e pentru ziua de azi următorul :

Pe câmpul de operaţii dela v e s t: In Argoni au fost respinse mai multe atacuri ale Francezilor, în dreptate în contra fortului Martin ocupat de noi. La Seebrugge am împuşcat un hydroplan englez, pe al cărui pilot l-am făcut prisonier.

La Bougemont şi Sentheim, spre nord-ost dela B elf ort, aviatorii noştri au silit două avioane duşmane să aterizeze.

La est şi sudost: Trupele lui Hindenburg cari atacă Kowno, au înaintat mai departe. Pe sectorul Dwina Ruşii au încercat din nou mai multe atacuri nereuşite.

Intre Narew şi Bug am înain­tat mai departe, cu toate că duşma nul în repeţite rânduri şi-a adus forţe nouă pe acest front şi noi trebue să-i înfrângem din sector în sector re­zistenţa.

Armata generalului Schollz a făcut eri 900 prisonieri, a capturat 3 tunuri şi 2 mitralieze, iar armata lai Gallvitz, din 10 August ÎQcepâud, a făcut prisonieri 6550 Ruşi, între cari 18 ofiţeri şi a capturat 9 mi­tralieze şi un depou cu utensilii pentru pioneri.

Trupele de urmărire din armata principelui Leopold de Bavaria în marş forţat au ajuns luptând în ţi­nutul Sokolow şi eri, ocupând ora şui Siedlce, au ajuns în sectorul Liviec, spre sud dela Mordy.

Trupele aliate din armata lui Mackensen urmăresc pe duşman pe întreg frontul,

In înaintarea lor coloanele ger­mane de marş se întâlnesc pe tot drumul cu grupuri mari de locuitori poloni, pe cari Ruşii i-au târât cu ei când şi-au început retragerea, iar acum, când aceştia nu mai sunt în stare să ţină p s cu trupele cari se retrag în grabă mare, li-s’a dat li­bertatea, de care se bucură cu toată mizeria de nedescris în care se află.

E ven im en tele p e m are.Berlin, 13 August. Wolffbureau a-

nunţă oficios :Hydropianele noastre şi-au re­

petat în noaptea de 12 spre 13 August atacul lor contra coastei os- tice engleze şi cu această ocaziune au bombardat cu bun succe3 stabi­limentele militare şi forturile dela Harwich, apoi, cu toată bombarda­rea violentă a forturilor, toate hydro­pianele s-au reîntors neatinse.

Behnke, locţiitorul şefului admlralităţii.

R ăsb oiu l cu Turcii.Consta ntinopol, 12 August.— Comu­

nicatul oficial al marelui cartier general otoman e pentru azi urm ătorul:

Spre nord dela Ariburnu în urma unui atac energic din 10 August am respins pe duşman cu 500 metri mai înapoi, şi i-am cauzat pierderi însem­nate. Aici am capturat o mitraliază şi 200 puşti. In noapte* spre 10 August !a aripa stângă de la Ariburnu, am o- cupat din nou o parte a unui iran- şeu duşmau. La S ed d 4 l-B a h r am făcui prisonieri câţiva Francezi, între cari şl un ofiţer şi am capturat un mare nu ­măr de puşti.

Baterii e noastre ascunse au ni­merit în Golful de S a ro s un crucişetor duşman, care ţinea sub foc direct ţi­nutul Bulair.

In 10 August un aviator duşman a aruncat trei bombe asupra sătulului din G alata K o j ca toate că drapelul semilunii roşi', se putea observa bine. Un soldat a fost omorât, iar trei răniţi.

| Pe celelalte fronturi situaţia e | neschimbată.

C onstantinopol 13 Aug.:P e fron tu l dela D ardanele am res­

pins în 10 August patru atacuri ale duşmanului, îndreptate contra poziţiilor noastre. Duşmanul a lăsat în urma sa 3000 de morţi.

La un atac în contra unei divi­ziuni turceşti, trupele noastre trecând in asalt, au scos pe duşman din pozi­ţiile lui şi au capturat 2 mitralieze.

La Sedd-il-B ah r în ziua de 10 Au­gust d. amiazi duşmanul a început un atac, cu care ocaziune a făcut să esplodeze două mine înaintea aripei noastre drepte. Cu toate acestea a fost respins suferind pierderi. In 11 Au­gust înainte de amiazi am nimicit total un detaşament duşman de mărimea unei compănii, care voia să atace tran­şeele noastre dela aripa stângă.

Pe celelalte fronturi nu s’a pe­trecut nimic mai însemnat.

C h estiu n e a ex p o r tu lu i re . m ân . Din Bucureşti se anunţă-

In consiliul de min’şiri ce a avut loc Joi, s’a hotărât instituirea unei comisiuni din care vor face parte direc­torul general al vămilor, directorul in­dustriei din Ministerul de industrie, d. Danielescu dela căile ferate şi directorul armamentului din Ministerul de Război. Această com'siune va avea să sa ocupe de toate chestiunile privitoare la com- pensaţiuni şi să refereze asupra lucrurilor ce va stabili, supunânlu le ministrului de finanţe spra semnare.

Se afirmă că odată cu ridicarea prohibiţ'uaei exportului de cereale, se vor institui următoarele ta x e ; 600 lei pentru grâu, făină şi gris: 400 Iei pen­tru porumb, orz şi ovăz- Taxele ar fi să se plătească în aur efectiv.

D. dr Anghelescu ministru lucră­rilor publice a plecat la Burdujeni şi Palanca ca să controleze nouile măsuri pentru transportul cerealelor la frontieră.

Lămuriri.„Rev. Economică“ publică sub titlul de

mai sus în Nr. 32 din 7 August n. urmă­toarele ;

»Gazeta Transilvaniei«, ocupându- se in articolul său prim dela 1 Augustn. a. c., cu cele scrise de noi privitor la chestiunea importului de cereale din România, după ce ne amestecă şi răs­tălmăceşte scrisul cum n’ar fi citat. propune şi inzistă să spunem şi numele celor ce au făcut speculă cu cerealele.

Ţinem foarte mult la vechiul or­gan de publicitate dela Braşov, pe care suntem datori să-i cinstim pentru tre- cutul său neprihănit; şi pentru severi­tatea cu care a servit îu acest trecut, toate chestiunile noastre de interes ob­ştesc, fără să fi fost determinat în ac­ţiunile sale nici când de scopuri par­ticulare. Gu toate acestea, regretăm dar nu-i putem consideră propunerea, ce ni-o face.

Scopul scriselor noastre a fost să precizăm punctul de vedere corect şi cinstit, de care trebue să se conducă toţi aceia, cari se ocupă cu importul de cereale diu România, dorind ca în viitor să se pună capăt greşelilor şi abuzurilor, ce s’au făcut cu recoman- daţule şi protecţiile obţiuute dela par­ticulari şi corporaţiuni de bună cre­dinţă. Ori, scopul acesta, de sigur, ni l’am ajuns şi avem cea mai bună gpe* ranţă că lucrurile se vor îndreptă.

De persoane, pe cari — în cazul dat — alţii le-ar puteă Domină mai sigur şi mai complet, nu ne-am ocupat, nefiind aceasta de lipsă pentru scopul servit de noi. Nu ne am ocupat nici din simplul motiv, că Întrucât între cei implicaţi în afacerile de cereale ar fi unii şi alţii, cari sunt datori să răs­pundă pentru faptele lor, 1% aceasta au să i oblige cei chemaţi, in prima linie cei, de cari s’a făcut abuz, particulari sau corporaţiuni. Aceştia cunosc după nume pe ceice au abuzat de încrederea acordată, le pot controla faptele şi-l pot trage la răspundere, prin m j oace de cari dispun spre acest scop, la locul şi timpul cuvenit.

Noi, liberi de ori ce patimi şi in­terese particulare, tn chipul acesta în­ţelegem să ne facem datoria de organ de publicitate corect şi suntem absolut convinşi, că în nici un caz nu am face servicii mai bune chestiunilor publice, pe cari le reprezintăm, dacă ne-am apucă să le deplasăm ia afaceri per« sonale.

Urmărim de vreme îndelungată pressa serioasă străină, a popoarelor culte şi am văzut, că şi ia acestea au obvenit şi obvin greşeli şi abuzuri în activitatea lor economică şi financiară. Afacerile de asemenea natură insă se tractează din punct de vedere al obi­ectului şi nu al persoanelor. Chestiunile persoanelor sunt lăsate în grija fac­torilor chemaţi a se ocupă in prima inie cu ele şi numai când prin aceştia

ajung îr>. publicitr.te, s ÎEueglstreaaâ în pre8Să.

Cu toate acesteia, dacă alţii cred, că sunt chemaţi să-şi însuşiască şl drep­turile şi datorinţele altora şi că împre- jurăr le extraordinare din zilele noa­stre sunt prielnice şi — ia fine — dacă cred că coloanele gazetelor noastre sunt datoare să tracteze chestiunea im­portului de cereale şi din punct de ve­dere al persoanelor, poftească ş» o facă« Au destule căi şi mijloace să afle, na­tural, inirucât nu vor fi ştiind, aceea ce propun şi inzistă să spunem noi.

Meseriaşii şi războiul.— Rugăminte cătră Reuniunile noa­stre de meseriaşi şi cătră intelectualii

noştri.) —Năpraznicul răsboiu îşi cere

jertfele sale de sân^e şi de avut dela toţi fiii patriei deopotrivă, apar­ţină ei ori cărei clase sociale.

Clasa meseriaşilor noştri îşi împlineşte şi ea cu cea mai mare scumpătate datorinţa faţă de tron şi de patrie, dând un însemnat contingent de bravi ostaşi, din cari o samă luptă cu arma, o altă samă ca harnici meşteri la confecţionarea lucrurilor trebuincioase pentru răs­boiu, ear a’ţii ca simpli muncitori la diferite alte lucrări în legătură cu răsboiul.

Din acestea cauze reduse In activitatea lor de până aci Reu­niunile noastre de meseriaşi, şi cu ele şi puţinii conducători ale lor, rămaşi acasă, lor le revine dato­rinţa de a să îngriji de adunarea la un loc a datelor preţioase, despre jertfele de tot soiul pe cari mese­riaşii noştri le aduc ca atâta abne- gaţiune pe altarul patriei.

Drept aceea ne adresăm pe această cale cătră toţi conducătorii Reuniunilor de meseriaşi, cum şi cătră toţi cărturarii noştri dela oraşe şi dela sate, cătră preoţii, învăţătorii şi ceialalţi intelectuali, cu respec- tuasa rugăminte să binevoiască a compune o consemnare cât mai esactă despre toţi meseriaşii noşr tri fie măiestri,(fie sodali (calfe) sau învăţăcei (ucenici), chiemaţi la armată, în care să se inducă a) localitatea, b) num »le, c) meseria cu indicarea calităţii de măestru, sod«l sau învăţăcel, d) data intrării în armată, e) trupa la care e înrolat, f) dacă să găseşte pe câmpul de luptă sau e aplicat în vreun atelier sau la alte lucrări, g) rangul şi dis­tincţiile militare, h) dacă e rănit, i) dacă a murit, data deeedării şi locul unde a murit.

Acestea date, însoţite şi de alte eventuale notiţe din viaţa meseria­şului înrolat, să se trimită la adresa subscrisului president spre a servi drept material vrednic la alcătuirea şi tipărirea unei dări de samă de interes şi familiar şi obştesc.

Sibiiu, 7 August 1915.Pentru comitetul central al

Reuniunilor române de meseriaşi.Vie. Tordăşianu Ştefan Duca

prezident notar.

Porumbul adus de„Someşana”.

Primim spre publioare următoarea nonă dare de samă a băncii „Someşana“.

Onorată Redacţie :In legătură cu raportul nostru

publicat în Nr. 136 al ştim. Dv. ziar ne ţineai de datorinţft a raporta, că de atunci mai primit 59 vagoane po­rumb, pe cari le-am distribuit la următoa­rele comune:

Pentru comuna Majer prin preotulJ. Ciorba 1 vagor.

Pentru oomuna Rebrişo&ra priu Nîc. Moldovan 2 vagoane.

Pentru comuna Sângeorgtul rom banca Izvorul 1 */2 vagon.Pentru comuna Isacal prin Ioan

T^rţa 6 vagoane.Pentru comuna Retaag prin Ioan

Sonea 1 vagon.Pentru comuna Poieni prin Al

Sighiarteu 1 vagon.Pen’.ru comuna Mesteacăn prin

Vas. Hossu 1 vagon.Pentru comuna Strâmba prin

Ath. G^orgiu 2 vagoane.Pentru comuna Bâiuţ prin loau

Simon 1 vagm .

Nr. 167—1916. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 3.

I Pentru comuna V&rarea prin O.Holdovan 2 vagoane.

Pentru comuna Letca prin Emil Bolta 1 vagon.

Pentru comuna Foldra prin pri- a&rie 1 vagon.

Pentru comuna Negrii eşti prin Donat. Juga 1 vagon.

Pentru comuna Gormeniş prin loan Nemeş 1 vagon.

Pentru comuna Vişeul de jos prin Art. Coman 6 vagoano.

Pentru comuna Majer prin M. Rus 1 vagon.

Pentru comuna Negrileşti prin inia Bodea 1 vagon.

Pentru comuna Corabia prin loan Iirniţă 1 vagon.

Pentru comuna Ganciu prin Vas. Precup 1 vagon.

Pentru comuna Ilva mare prin Jero. Slavoacă 1 vagon.

Pentru comuna Romuli prin loan Boi 2 vagoane.

Pentru comuna Gălgău prin Ga- irii Micu 1 vagon.

Pentru comuna Buteasa piin Gri- (ore Bîrle 1 vagon.

Pentru comuna Telciu prin Val. Hureşau 1 vagon.

Pentru comuna Ileanda mare prin filiala »Someşane« 1 Vi vagon.

Pentru comuna Şomcuta mare prin tiinca „Chioreanac 2 vagoane.

Pentru comuna Chizsoi prin Dr. T, Mihali 3 vagoane.

Pentru comuna Deş şi jur prin banca >Someşana< 7 Vi vagoane.

Pentru comuna Lâpuşul rom. prin Nlstor Paşca 1 vagon.

Pentru comuna Năsăud şi jur prin pretură 3 vagoane.

Pentru comuna Rodna veche prin Laurenţiu Viciu 1 ]/i vagon.

Pentru comuna Ocna Deşidui prin Matei u Pop 1 vagou.

Total 59 vagoane.D eşt la 12 August 1915.„Someşana“ Institut de cred it ş i

m o m ii societate p e acţiuni în D ees.llarie Boroş D r . K erekes

Gimnaziul rom ân din B rad.înştiinţare pentru anul şcolar 1915/16.

Anul şcolar 1915/16 se incepe la1 Septemvrie n. 1915.

Părinţii, cari doresc a-şl da copiii la acest institut, sunt poftiţi a se pre- sentă. cu fiii sau fiicele lor în cancelaria direcţiunii gimnaziale ia 1, 2, 3 şi 4 Septemvrie n. 1915 spre înmatriculare. Şcolarii, cari se înmatriculează pentru primadată la gimnaziu, ori şctala pri­mară, împreunată cu acesta, vor aduce testimoniu şco lar, ex tra s de bo tez ş i urtificat de revacvinare. Testimoniul şcolar de pe clasa precedentă îl vor prezentă toţi şcolarii, cari au abso lva t clasa preceden tă în institutul nostru. Examenele de corîgeeţă, de prm ire şi soptetorii se vor ţineă ia 30 şi 31 Au­gust n. a. c. Cei ce se vor prezentă mai târziu, vor trebui să dovedească cauza Întârzierii.

In ci. I. gimnazială se primesc numai şcoiari, cari au împlinit anul ai nouălea, dar n’au trecut peste a) doi- iprezereiea; asupra primirii celor tre­cuţi peste doisprezece ani, hotăreşte conferinţa profesorală, şi numai în 5 Septemvrie se primesc atari şcolari, dacă nu s’a ajuns numărul prescris pentru o clasă.

Şcolarii din şcoala poporală se vor primi în şcoala primară, ori In ci. I. gimn.

in şcoala primară nu se solveşte didactru.

în clasele gimnaziale şcolarii ro­mâni gr.-or. şi gr.-cot. din protopres- biteratele Zarandului şi Hâlmagiului solvesc didactru de 16 cor. pe an, iar cei de alte confesiuni, de alte naţiona­lităţi şl din alte locuri, căte 24 cor. pe an.

Fiecare şcolar solveşte pentru bi­bliotecă căte 2 cor. la an, taxă pentru fondul de penziune regnicolar al pro­fesorilor 12 cor., pentru atestate şi anuar 3 cor., pentru »fondul şco larilor m or b o şi < câte 1 cor., pentru fondul de excursiuni2 cor.

Şcolarii săraci, diligenţi şi cu con­duită bună, se scutesc de didactru, sau se Împărtăşesc de ajutoare şi beneficii din fondul »M asa studen ţilor«, sau din alte mijoace, de care dispune institutul. Geice se simt Îndreptăţiţi la scutirea de didactru, la înscriere a n a -şi p rezen tă urnea instruată în regu lă la începutul anului. Mai târziu nu se vor luă în considerare.

Didactrul se solveşte deodată ia înscriere, sau în două rate şi anume : Întâia rată, la înscriere, şi a doua în Februarie necondiţionat.

Toate celelalte taxe in suma de 20 coroane, se solve so deodată la în­scriere. Fără solvirea acestora nu se va Înscrie nici unul. ]

Fără ştirea şi îndoirea direcţiunii gimnaziale, nu e perm is nici unui e­

lev a ocupă cvartir. Aceia, cari nu vor observă această îndrumare, nu se vor înscrie.

Fiecare şcolar trebuie r& a'bă cărţile de şcoală, admise Ia acest io~ s Uut. CărţUe rupte şi murdare se vo­i r i tfeîa şcolari şi se vor nimici.

Dela fiecare şcolar sa cere, să Ubt. în bră tăminte corâspunzătoare şi hain« de r s\

în 6 Sepiemvrie 1915 medicul gijr:T ’ ?i~! va v’zMâ şcolarii In prezenţa dirjgentului de clasă, se va face îm­părţirea oarelor şl se vor începe pre­legerile pe anul şcolar 1915/16.

în 11 Septemvrie n. 1915 se va face Invocarea Duhului Sfânt şi cetirea legilor şcolare.

Brad, (Brad) August 1915.Direcţiunea gimnazială:

Ş te fa n T ltb u* director.

n e i . .— 14 August n. 1915,

Distincţiual militare. Cu lauda prea înalth-Signum l a u d i s — au mai fost distinşi sublocotenentul i. r. L a ă i s k m M o g a d in r e g . 9 de husari-honvezi şi sublocotenentul lo a n C â n d e a din reg. 23 de honvezi.

Cu m edalia de a rg in t pentru v i­tejie cl 1 au mai fost distinşi infante­ristul Nicoiae Cozma din reg. 2 şi ser­gentul loan Sebeş din reg. 31.

Cu m edalia de arg in t pen tru vi­te jie cl. 2 .: Elefter Rusul f ţ din reg. 2, plutonierul Nicoiae Harasfm din reg. 31, plutonierul M ron Turc reg. 50, ca­poralul loan Hora reg. 51, plutonierul Andrei Ardean reg. 64, plutonierul Ştefan Ouufrei din bat. de sapeuri Nr. 12, atiler'şfcii loan Boca şi Andrei Pe- lfgrad din reg. 34 de artherie.

M edalia de bronz pentru v i­tejie s’a conferit sergentului de şvab liie Russu, caporalului Ştefan Bene, fruntaşului Nicoiae Orbu din reg. 2. gornistului Alexandru Cristea din reg. 50, plutonierului Alexandru Semăn şi inf. losif Muntean din reg. 64, inf. Io?n Butaciu din bat. 12 de sappeuri, arti- leriştilor Ga vrii Dane, Dionisie Maior, Andrei Sârbu di a reg. 34 de artilerie, plutonierului loan Ştefan, caporalului Samuil Dragota, infanteriştilor Nicoiae Ştefanescu şi loan Torni seu din reg. 64 de inf.

Cazuri de coierâ în com. Silniu.Cetim ia «Sieb. D. Tagebiafct» că în 7 I. c. au încetat din viată în spitalul de epidemii din S/bilu două persoane de coleră asiatică. De-aiunci, în urma măsurilor luate nu s’a mai ivit în S:b iu nici un alt caz de holeră.

Miercuri s’au constatat în comuna P o p L ca două cazuri de holeră, iar er» alte ?rei cazuri. Luându-se măgurile de lipsă această comună s’a declarat de contaminată de coleră oprindu se orice export de alimente din Poplaca.

Ruşii distrug tot în calea for. zia­rele comunică d n cartierul presei noa­stre de răsboiu că Ruşii cari se retrag lasă peste tot în urma for o mare de flăcări. S’au organizat adevărate com­plinii de incer diatori, cari sunt repar­tizaţi ariergarda!, prevăzute cu petro- leu şi cu beţe de celuloid şf dau foc l i tot. Lângă Sokal s’a dat foc ia un1 spital de boale infecţioase, care a ars cu bolnavi cu tot. Recolta n’au putut-o lua Ruşii peste tot şi a fost aproape pro« tutindeoi distrusă.

Pentru masa studenţilor români din Braşov a mai contribuit d-1 C. C. Albuleţ proprietar ia comuna Padina (România 10 lei.

Primească mărinimosul donator sincere mulţumite. D irecţiunea m esei studenţilor.

Daruri, pentru văduve şl orfani am mai primit dela N. N. cetăţean al impe- periului german 100. cor. Pentru acest dar se exprimă adâncă mulţămită Ma­gistratul orăşănesc.

Recrutări noul îu Basarabia. Din Iaşi se anunţă: La Unghent Ruşi s'a placardat o ordonanţă prin care se anunţă pentru ziua de 1 August v. recrutarea tuturor 'tinerilor de 17 ani

internatul cel nou dn Braşovpentru elevii şcoalelor româneşti (gimnaziu, reale, comerciale) din Bra­şov se deschide in 1 S ep t v .

Clădirea e impozantă, aproape de şcoală şi a re : a) sale spaţioase şi lu­minoase de durinit (cu paturi de fier cu somieră şi saltea.) b) sale luminoase de studiu, c) safe separate de mâncare (sofragerii). d) coridoare spaţioase, în­chise, luminoase, e) conduct de apă (din izvoare de munte.) f) local pro­priu de baie cu duşuri, g) încălzire cen­trală (calorifer.) h) infirmerie (spital) în grădină, i) grădină mare cu pomi.

Elevii internatului capătă: a) hrană hună şi igienică, b) baie. c) tratament

medical, d) supraveghere, lăsându-li-se, însă peste zi libertatea cuvenită.

internatul e proprietatea şcoalelor şi bucătăria se conduce în regie pro­prie.

D in cau za scum petei enorme taxa de 1 elev e 800 cor. pe an şi se p ă- teşte în 4 rate anticipative, eventual şi lunar.

Condiţiunile de prim ire. Cererea de primire va fi însoţită de următoarele acte: 1. ultimul testimoniu şcolrr. 2. act da naştere. 3. act de revaccinare (numai pentru elevii claselor 1—IV. gimn. şi reale.) 4, atestat medical, că elevul e sănătos. 5. declaraţiune legală, că părinţii se supun normelor cuprinse în regulamentul internatului şi admit în caz de proces competenţa judecă­toriei din Braşov.

Fiecare elev va aduce cu şinei 6 cămăşi de zi. 4 cămăşi de noapte, pan­taloni de baie. 6 ismene. 12 batiste. 12 păreebi de ciorapi. 6 ştergare. 3 cear­ceafuri de pat. 1 plapomă cu nasturi. 3 cearceafuri de p!a pontă cu găuri pentru nasturi. 1 pernă de cap. 4 feţe de pernă, perfe de cap, de dinţi, de haine, de ghete, peptene des şi rar, săpun. 2 pă- rechl de ghete şi pantofi de noapte. 6 şervete de masă şi câ teva cârpe do praf. Toate aceste lucruri trebue con­semnate într’un inventar scris în 2 exemplare.

Părinţii vor însemnă cu aroiciu roşu ru jele ş i hainele, cosând pe ele nu­mărul, ce se va da deodată cu răspun­sul de primire. Rufa defectuoase (zdren­ţuite) nu se primesc.

Pen*ru asigurarea locului în In­ternat se cere piătirea momentană a taxei pe una sau mai multe luni. Orice epistole precum şi banii se vor trimite la adresa: loan Fetrovici, profesor gim­nazial, Brassó (Bra*ov), Str. Prundului 39, care va da toate lnformaţiunile şi desluşirile necesare.

Ca să du fie nimenea expus de a fi refuzat în timpul ultim, e biüe ca cererea de primire să se trimită cât mai curând !

Direcţiunea internatului (S trada Prundului — P orond u. N r. 39 .)

AviS. Caut practicant cu maturi­tate gimnazială. Ofertul verbal.D. Banciu farmacist Săfişte (Szelisty.?.)

2 - 5

Muzică la promenadă. începânddin 29 iulie n., muzica oraşului va con­certa în fiecare săptămână M arţi, J o i la oarele 5 p. m. şi Dum inecă la oarefe 11V2 în parcu l Rudolfé iar Luni Mercuri Vineri şi Sâm bătă la oarele 5 p m Ia prom enada de jo s .

Bibliografie.A apărut şi să află de vânzare la

T pografir A. Mureşianu Branisce & Comp.—P ag in i com em orative. — D r.A lexandru B ogdan de Axente Banciu (Reproducere din Anuarul LI. al gimna­ziului gr. nr. român din Braşov). Pre­ţul e de 1 cor. plus 10 fileri porto. Vé­ritől curat realiz it din vânzarea acestei broşuri e destinat pentru «Casa d e le c ­ta ră D r. A lexandru B ogdan .»

*

In tipografia C iurca e t Com p a apărut broşura „Cuvinte sufleteşti de Carmen Sylva“ tipărită cu autorizaţia reginei Elisabeta de vicarul Orăzli mari V. Mangra, spre,a se distribui gratuit soldaţilor răniţi. Cei ce doresc să aibă această broşură să se adreseze librăriei Clurcu în Braşov.

*A apărut: A nuarul L I a l g im n a­

ziu lu i g r . or. rom ân ş i a l şcoalei reale g r . o r rom âne din B rasó (B ra şo v) pe al 6 5 -/ea an şco lar 1914—1915. Publicat de Virgil Oniţiu director. Tipografia A. IV areşianu Branisce & Comp. Brassó Braşov), 1915,

Proprietar;Tip. A. Mureşianu: Branisce & Comp.Redactor responsabil: loan Lacea

Casă de închiriatsau de vânzare în Blumăna uliţa Sacului Nr. 2. din 1 Noveinbrie.

Care constă din 6 odăi, 2 odăi pentru bae, locuinţă de portar, grădină.

Se poate înpărţi în două lo­cuinţe şi separat închiria.

Informaţii detailate se pot lua în uliţa Sacului 2 a în casa vecinătăţii.

2 —3.M o o o q o o o q o o o o M

0o Ionel Ciucăsel

00

1croitorde haine bărbăteşti 1

0 B r a şo v , A0 T ârgu l F lo r ilo r 18.

31-500Ù

LI |0 0 0 0 0 0 « » C » 0 0 « > € » pl ă p s l t u ! c e l m a i b u n şt ie ft in e ste s ă văpseşti s in g u r eu v& p se l

ş i lacu ri b u n e că d u r e a z ă m ai m ult, ex terio ru l e m ai f r u m o s C rospod ina n’a r e s u p ă ra r e ş i n ic i p e rd e rc d e v re m e .

LACURI PENTRU MOBILE LACURI PENTRU PODELE

L A C U R I E MAI LProbate de mulţi ani, foarte durabile, $e capătă numai

l a 15-46

* 7 ^ _ f „ r . A M agazin de D rogu erie/ / / / § f o n d a t ă la an u l 1890.

TjEUSFOBr INr. 196.

Negoţ nou de văpseli de primul rang.Aduc la cunoştinţa Onor. public, a văpsitorilor de

odăi şl a comercianţilor că am deschis înU raşi» v ech i, s t r a d a lungă, No. —

Prăvălie de văpseli şi uleiuri,bine asortată cu toate sorturile de văpseli.

Am şi un deposit de tot felul de scări. Preţuri moderate. 42-50) Servici solid.

N. A R S U , Văpsitor de odăi şi comersant de văpseli.

B A N C A N A Ţ IO N A L A A R O M Â N IE I .

S I T U A Ţ I U N E S U M A R Ă . - - -

1914.26 Iulie A C T I V

1915.18 iulie 25 iulie

209861726

664549229004200

63512541

11273958

1199935716762877

403628167281731075749

232773164387217

1763614302629843223481353109*5504

926626120

1200000067)79870

5526192476246520

3810594917568

21293873310747647

58902856

926626120

153215204

56646522stoc metalic

32506750

aur (monete) . . . .„ depozitat . . . .' .„ ( lin g o u r i) .......................

trate şl disponibil considerate ca aurA rgint şi diverse aionede. . . .Efecte scon tate .........................................împrumuturi pe efecte publice . .

64425700 M p i . P OfOCte PMÎCG l l COSt ( M .1 33419909 diu care nu s’au ridicat lei:

l i p i m s t ă t u i ; 15 M ioape M dobânda (1901). M pr. S tat în ct. ert.pe Ion- detez. 3°/0 aur (1914-15).Efectele capitalului social . . . . Efectele fondului de rezervă. . .Efect. fond. amort. imob., mob şi maşiniI m o b i l e ...........................................................Mobilier şi maşini de Imprimerie . .Cheltueli de Adminfetraţiune . . .Efecte şi albe valori în păstrare . .Bonuri ie tezaur 3 ^ aur In gaj p. Impr. StatuluiEfecte în gaj şi ia păstrare provizorieConturi curente ....................................Conturi de v a l o r i ....................................Conturi diverse ....................................

--- P A S I V - --

165834796)25220000)

205000)75814310J

48869100 24595387 24273713]

Capital . ...............................................Fond de r e z e r v ă ....................................Fond. amort. imob. mob. şi maşini . B ilete de bancă în circulaţi aneProfit şi p e r d e r l ................................Dobânzi şi beneficii diverse . . •Conturi curente şi recep. la vedere. Efecte şi alte valori de restituite . Conturi diverse . . . . . .

TATA1 ( S eon * 6%.1AM. ̂ D o b a n d a 7%»

264732802 267074106

515014 499648209319466 210073229

50167677 49189218

11273958 11273958223974988 228474938

10699576 10699576164U 177 16411177

3956681 39566816738003 6738003,1110861 1111081

212735 542088138043141 138310341300000000 300000000158207369 157911903

17102585 1521470621973412 2194454934217273 34146154

1468656668 1473271315

12000000 1200000039780616 39780616

5907700 5907700670553767 677304692

4902667 4902667786882 1090131

67848592 65615749596250510 596222244

70625984 70447552

1468656668 1473271351

Pagina 4 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 167—191$.

B O T J 1 Æ A N I E

MI NI STÈRE DES FINANCES

DIRECTION DE LA COMPTABILITÉ GÉNÉRALE DE L’ETAT ET DE LA DETTE PUBLIQUED E T T E P U B L I Q U E

Tableau des numéros des titres de la rente 4 % amortissable de 1910, l’emprunt de 1 9 8 .0 0 0 .0 0 0 francs sortis aux tirages précédents et non présentés au remboursement jusqu’au 19 M ai/i Ju in 1915.

No.du titre

Date du tirage No.du titre

Date du tirage No.du titre

Date du tirage No.du titre

Date du tirage

Mois Année Mois Année Mois Année Mois Année

88119 Novembre 1914 91521 Novembre 1914 97123 Mai 1914 102821 Mai 191488136 yy P 91589 V) p 97169 Novembre p 102405 Novembre »88290 Mai p 91638 Mai » 97212 p p 102430 p »88329 Novembre » 91665 Novembre p 97248 Mai p 102436 p p88419 Mai p 91830 Mai » 97593 Novembre p 102560 n

Maip

88420 Novembre p 91954 Novembre p 97968 p p 102700 »88482 99 1913 91962 Mai 1913 97999 p p 102757 Novembre p88553 Mai 1914 91981 p 1914 98060 p p 102782 Mai p88555 Novembre 1913 92004 Novembre P 98095 Mai p 102829 p p

88575 yy 99 92005 p n 98132 Novembre p 102951 Novembre p88649 Mai 1914 92040 V p 98452 Mai p 102957 p V88652 Novembre 92061 Mai » 98513 Novembre p 103008 Mai »88690 Mai 9^463 Novembre p 98578 p yy 103044 Novembre 191388760 Novembre Í9 92468 Mai p 98580 p p 103111 p 191488768 Mai 1913 92595 Novembre p 98775 Mai n 103136 Mai p

88800 Novembre 92688 p 98821 Novembre p 103254 Novembre 191388864 yy 1914 92733 Mai n 98964 p p 103290 Mai 191488922 yy 93221 yy n 99056 Mai p 103371 Novembre p8894-2 ,, yy 93456 Novembre p 99075 Novembre p 103676 p p

88985 a yy 93512 p n 99195 p p 103447 Mai p

89054 p yy 93691 yy p 99242 p p 103479 Novembre p

89173 Mai yy 93763 yy » 99409 p p 103569 Mai p89176 Novembre yy 94074 Mai » 99454 p p 103688 p p89199 yy yy 94200 Novembre 1913 99562 p p 103743 p p89207 Mai 1913 94233 yy 1914 99670 yy p 103835 p p

89209 Novembre 1912 94280 yy 1912 99902 p n 104185 p p

892 i 3 yy 1913 94567 Mai 1914 100038 p 1913 104236 Novembre p89260 yy 1914 94583 Novembre 100090 p 1914 104322 p p89291 Mai yy 94688 Mai p 100118 Mai yy 104358 p p

89494 p yy 94766 yy p 100160 p n 104359 p p

89554 Novembre yy 95039 yy n 100380 p p 104375 p 191389668 yy yy 95072 Novembre 9 100392 Novembre p 104509 p 191489861 yy ,» 95122 p p 100555 p 1913 104624 p »

89865 tf 1912 95155 yy p 100844 p 1914 104765 n p89910 Mai 1914 95162 t i yy 100878 p P 104913 Mai p

89958 p yi 95264 p l913 100930 Mai 1913 105097 Novembre 191389984 Novembre >, 95405 Mai 1914 101027 Novembre 1914 105108 p 191490037 Mai p 95442 Novembre p 101162 Mai P 105124 Mai 191390040 Novembre 1913 95718 p yy 101197 p P 105365 Novembre 191290140 Mai 1914 96769 Mai p 101235 Novembre P 105395 Mai 191490189 Novembre yy 95859 Novembre p 101250 n P 105405 » p

90282 u t) 95963 Mai p 101512 Mai P 106448 p p

90341 Mai p 96088 Novembre p 101620 Novembre P 106536 Novembre p

904*29 p p 96101 p p 101627 p P 106548 Mai p

90713 Novembre p 96179 p yy 101648 p P 106657 p p90938 Mai p 96355 Mai p 101679 p n 106669 p p

90955 p 96656 Novembre p 101710 n 1913 107010 Novembre p

91004 Novembre 1913 96507 p » 101723 p 1914 107102 p 191391032 yy yy 96513 p 1913 101794 Mai p 107137 Mai 191491064 p p 96516 yy p 101872 p p 107185 p 191291094 » 1914 96657 p 1914 .01878 p 1918 107250 Novembre 191391219 Mai p 96701 p 1913 101964 Novembre 1914 107279 p p91238 n p 96913 yy 1914 102015 n P 107887 p 191301284 Novembre p 97026 p p 102024 Mai P 107370 Mai 191491362 Mai 1913 97048 Mai p 102157 p P91348 Novembre 1914 97103 » p 102267 p P

Titres à 600 francs

105 Novembre 1914 421 Novembre 1914 642 Novembre 1913 844 Mai 1914144 n p 463 Mai * n 649 Mai 1914 895 Novembre 1913314 p p 548 n p 665 Novembre p 953 Mai 1913355 p p ! 557 Novembre p 690 Mai p 989 p P400 Mai p 619 Mai p 756 Novembre 1913 1052 p P

Depositul de postavuri a fabricei de postovărie

Wilhelm Telmann&CEEse află acum în S rta d a P orţii Noi 2 . 6-10

Loca'ul din colţ cu un asortiment bogat de stofe de lână curată.

S p e c ia li ta te d e a p ă m in era lă ,

IsYoru l M A T IL D din Bodokeste cel mai apreciat reprezentant al apelor minerala alcalice.

Apă minerală de primul rangcare am estecată cu vin este superioară celorlalte ape minerale.

Bentura de predilecţie a corcurilor celor mai înalte sociale

care în urma conţinutului şi îngrijirei conştienţioase şi cu­rate a isvorului, sa preferă din partea medicilor apei mi­nerale mondial renumite Gieshiibler.

Gel maî bun semncontra falsificărilor a apei minerale M ATILD este limpezeala absolută până la cea din urmă picătură.

Deposit principal a apei MATILD îu Braşov la firma E- O* & L THEIL, Strada gărei Nr. 25. Telefon 564 se capătă în cele mai multe prăvălii cu ape minerale şi în restau­rantele mai de frunte.

Cu toată stim a

67—200

hlairifţ&iHhlâMfrM I «Wi I *^*1 hUirlI iMJp I

Fotografia modernă.Am onoarea a aduce la cunoştinţa Onor. public,

că am deschis un nou

Administraţia isvoruiui, loSfif GyÖrjy, _ Şepsibodok (Ardeal). I

w s a a â

Atelier de fotografie modernăS tr a d a lfă sn ei nr: 9 4 .

In urma aranjamentului meu special pot în fiecare odae face fotografii artistice.

La dorinţă şi în locuinţe, fără urcarea preţului Garantez executare exactă.

Cu toată stima

W ilhelm Herter, Hfotograf, Str. V ă m e i ( c o ltu S s f r . s f . loau).

I Antreprise de pompe funebre

E. T U Ï S E K . IB r a şo v , S tr a d a P o rţii N r. 3 .vis-â-vis de McăDia Steaua Roşie-

Recomand Onor. public la cazuri de moarte stabilimentul meu cu toate cele necesare pentru înmormântări mai pom­poase şi mai simple c u p re ţu r i Ie ftin e .

D epou d e c o s c iu g e d e m e ta l ce se pot închid hermetic, din prima fabrică din Viena.

Fabricarea proprie a c o s c iu g e lo r d e lem n , d e m eta l şi im ita liu n i d e m e ta l şi d e lem n d e s te ja r .

Lepou de c u n u n i pentru m onum ente şi p la n tic i cu- cu preţurile cele mai moderate. N

Reprezentanţă de m onumente de marinară, cară funebre proprii eu 2 şi cu 4 cai, precum şi un c a r fu n eb ru vânăt pentru c o p ii, precum şi cioclii.

Comande întregi se esecutâ prom pit şi ie ftin , iau asupra-mi şi t r a n s p o r tă r i d e m o rţi în s tr ă in ă ta te .

L a cazuri de moarte a se adresa

Telefon interurb. 405. IL Tutstek

Gazeta Transilvaniei.ZhZE a g a a I m u 1

Berbecar & CzinkBRAŞOV, Str. Vămii m . 7, Telefon 470.

Manufactură, Pânzării, Mode şi Noutăţi, confecţiuni peutru Dame.Cel mai bine asortat în Lingerie pentru Bărbaţi şi dame- — Preţuri fixe. - - !Lv£a,2. ie f t in , c a ©xi "U-md-a.

C a s a cLe îxxoxecLere.

Anunţuriprimeşte Administratiunea

d i l l M f P l l l l l f M i ii

cu preţurile cele maió d s a t e .

>

^ W W w

TIPOGRAFIA A. MURESIANÜ; BRANISCK & COMP, BRAŞOV.