Anul XXXIX. Arad, 26 iulie (8 august) 1915. Nr. 30. REDACŢIA

şi ADMINISTRAŢIA: Deâk Ferenc-utca 35.

Articoli şi corespon­denţe pentru publicare

se trimit redacţiunei. Concurse, inserţiuni şi taxele de abonament se Mmit adrninistraţiunei tipografiei diecezane.

ABONAMENTUL-. Pe ua an 10 coroane. Pe jum. an 5 coroane.

Pentru România şi străinătate:

Pe un an 14 franci. Pe jum. an 7 franci.

Telefon pentru oraş şi comitat Nr. 266.

Nr. 3564/1915.

Anunţ şcolar. Ş c o a l a d i e c e z a n ă d e f e t e d i n A r a d .

— Cu internat şi drept de publicitate. —

Se aduce la cunoşt inţa onoratului public, că în­scrierile la şcoala civilă de fete cu in ternat din Arad pentru anul şcolar 1915/15 se vor face în zilele de 19 — 23 August (1—5 septemvrie) a. c. — în local i tatea şcolii (Strada Teleky).

Pent ru acest an şcolar, în vederea scumpetei do­minante , taxa de întreţinere în internat este de 650 cor. şi se plăteşte anticipativ în 4 ra te de câte 162 cor. şi 50 fii. şi a n u m e : la 1 sept., 1 nov., 1 febr. şi 1 april al anului şcolar, la Administraţia cassei Consistorului, în persoană sau cu poşta. Didactrul şcolar pentru elevele interne, este de 50 cor. la an şi se plăteşte la Direcţiunea şcoalei în 4 rate de câte 12 cor. 50 fii. şi anume în 1 sept., 1 nov., 1. febr. şi 1 april.

Rata prima a taxei de internat este a se plăti, necondiţionat, înainte de înscriere.

Pentru această taxă elevele vor p r imi : 1. Instrucţiunea recerută pentru clasele I—IV. ci­

vile, educaţ iune rel igioasă-morală, depr indere în con-verzaţia română , maghiară şi germană, apoi instrucţie în economia de casă, depr indere în pregătirea bucatelor, croit şi cusut.

2. Locuinţă în odăi igienic îngrijite, provâzute cu mobile necesare .

3. Vipt întreg şi a n u m e : dejun (cafea cu lapte), prânz (3 piese), ugină (cafea cu lapte) şi cină.

4. Spălat luminat , încălzit şi tot la două săp tă ­mâni baie (scaldă).

Afară de taxa de întreţ inere elevele in terne mai au a solvi 10 cor. ca taxă medicală (pe întregul an), pent ru care taxă elevele in terne vor primi, in caz de lipsă, îngrijire medicală şi medicamente .

Pent ru instrucţia de pian se plăteşte lunar o taxă de 10 cor. (de 3 ori la săp tămână câte 1 / 2 oră), sau 18 cor. (de 3 ori la săp tămână câte 1 oră întreagă).

Atât elevele externe, cât şi cele in terne vor plăti odată pentru to tdeauna la prima înscriere 6 cor. ca taxă de înscriere.

înainte de înscriere, f iecare elevă, care vrea să fie internă, va avea să dovedească plătirea ratei prime din taxa de întreţinere.

Tot la înscriere fiecare elevă va avea să mai p lă t ească : pentru biblioteca şcolară 2 cor. pent ru anuar 2 cor.

Taxele de înscriere, medicină, anuar şi pentru bibliotecă se vor plăti la direcţiunea şcolii deodată cu înscrierea. Tot la direcţ iunea şcolii va trebui plătită lunar şi anticipativ taxa de pian.

Elevele externe vor plăti didactru 80 cor. la an care asemenea se va solvi anticipativ, în 4 ra te egale de câte 20 cor. şi a n u m e : rata I la înscr ierea din septemvrie, ra ta a II Ia 1 nov., ra ta III la 1 febr. şi ra ta IV la 1 april al anului şcolar, deasemenea la direcţiunea şcolii.

Elevele interne, cari ar absentă din in ternat în decursul anului şcolar din cauză de morb sau din al te cauze, — fie absen ta rea mai lungă sau mai scurtă, — vor avea să plătească întreagă taxa de în t re ţ inere , dar numai în cazul când eleva respectivă, pe lângă toate că va ii absentat , ar putea fi admisă după lege la examen public ori privat.

Elevele, cari ar întră mai târziu în internat , vor avea să p lă tească întreaga taxă, care cade pe cvartalul în care vor fi primite în in ternat

In clasa I civilă se primesc eleve, cari dovedesc, că au absolvat cu succes cel puţin 4 clase e lementare ori, în lipsă de certificat şcolar, vor presta examenul de primire.

In celelalte clase se pr imesc eleve, cari dovedesc prin atestat şcolar, că au absolvat cu succes clasele premergă toare la vre-o şcoală de categoria şcoalei civile.

Absolventele clasei a Vi-a e lementa re se primesc pe baza unui examen de primire, în clasa corăspunză-toare etăţii lór şi rezultatului dovedit la examenul de primire. Supune rea la examenul de pr imire e împreu­nată cu o taxă de 20 cor.

Elevele, cari se înmatr iculează pent ru pr imadată la şcoală, au să p r o d u c ă : extras de botez (din matri­cula bisericească), atestat şcolar din clasa precedentă şi certificat de revaccinare.

Fiecare elevă internă are să aducă cu sine: un covorel lângă pat, 2 perini cu 4 feţe, 1 p lapumă cu 2 cearşafuri, 2 cearşafuri pentru pat şi 2 cuvertur i a lbe (acoperi toare de pat), 6 bucăţi de rufe, schimburi din fiecare şi anume : 6 cămeşi, 6 camizoane, 6 p a n ­taloni, 6 părechi de ciorapi, 4 rochiţe , 12 batiste, 6 ştergare, 3 serviete, toate cu monogramur i proprii , apoi t a câmur i : cuţit, furculiţă, lingură şi linguriţă, 2 pahare (unul pent ru beut, iar altul pen t ru dinţi), 4 cârpe pentru şters l avoru l ; perie de cap , de dinţi şi de h a i n e ; p iaptăn şi foarfeci, 2 părechi de ghe te şi un ploier.

Afară de aceste, fiecare elevă internă ori externă, îndată dela începerea anului şcolar a re să se provadă cu recerute le manuale şi recuzite de învăţământ, şi cu recvizitele de scris, de lucru de mână (şi de muzică, c ine voieşte).

Pent ru lucrul de mână şi pentru alte t rebuinţe se va depune la mâna directorei internatului o sumă oarecare de bani, despre care se va purtă socoteală.

Elevele la înscriere au să fie însoţite de părinţi i sau îngrijitorii lor.

în privinţa uniformei, care va fi modestă, se vor !uâ la vremea sa dispoziţiuni, ca să fie cât de ieftină şi bună.

Prelegerile se vor începe fără nici o amânare în 24 august (6 septemvrie), şi dela acest termin elevele vor putea fi primite numai cu concesiune specială din par tea Consistorului diecezan.

Arad, 2/5 iuiiu 1915. Consistorul rom. ort.

din Arad.

Reforme. Fine.

în articolele anterioare am atins pe scurt greşelele ţăranilor şi ale intelectualilor nostrii precum şi atidiunea lor faţă de biserica stră­moşească. Cei dintâi sunt negligaţi sufleteşte şi se amestecă fără nici o pregătire şi pricepere în aranjarea afacerilor noastre bisericeşti, cei din urmă, — onoare escepţiunilor, — să poartă ca şi când starea bisericei nu-i cam impoartă. Intre astfel de împrejurări trăieşte şi munceşte preoţi-mea noastră care să bucură de o aşa frumoasă tradiţie de muncă şi cultură în sânul neamului şi de care nu voieşte la nici un caz să se lapede. Să ne notăm bine însă, că noi preoţii de astăzi nu suntem importaţi din America pe locurile unde trăim şi muncim, ci suntem fii ţăranilor nostrii şi în mai puţină parte, a inteligenţii noastre, deci prin naştere şi creştere avem în sânge oltuite păcatele şi virtuţilor lor. E uşor de înţeles că numai cu rădicarea cullurei şi a moralului neamului întreg se va ridică pe un piedestal mai înalt şi cultura şi moralul preoţi-mei noastre. Este o lege biologică strictă şi ne-răsturnabilă, că fieştecare sol produce numai acele plante, cari se potrivesc cu formaţiunea şi conţi­nutul lui. In pietriş nu pot creşte acele bucale cari cer un pământ moale şi bogat în tot felul de alimente.

Starea bisericei şi a preoţimei noastre carac­terizează mai bine cultura noastră şi arată pe ce grad al ei stăm. Când lăsăm să se stăpânească în biserica noastră strămoşească, — a cărei fiecare cărămidă e frământată cu sânge strămoşesc, — o netrebnică democraţie, care nu are nimica de a face, cu învăţăturile nobile şi blajine a lui Isus Christos, şi care a distrus puterea de viaţă a atâtor popoare, şi când nu studiem cu sânge rece şi cu simţ de dreptate starea materială şi spirituală a preoţimei noastre, ne condamnăm noi înşine înaintea lui D-zeu şi a istoriei. Admitem din tot sufletul nostru că în corpul neamului sunt de lipsă agricultorii, meseriaşii, pantofarii, croitorii cari să ne facă ghete şi haine neescepţio-nabile, însă mai presus de toate avem lipsă de oameni, cari să ne poarte grije de suflet. Să fim

iertaţi! dar noţiunea »cultura* cuprinde în sine şi curăţenia sufletească. Oamenii, a căror suflete prospiciază, ca grajdurile lui Augias, în care au locuit 3000 de boi şi nu s'au curăţit 30 de ani, ori câte şcoli au absolvat şi ori câte diplome ar avea în buzunar, nu să pot socoti de culţi. Oamenii păcătoşi la suflet simt necondiţionat lipsa de a-şi uşura inima din când în când şi de a primi în el umilinţă şi mângâiere şi nu vor să fie ca mormintele văruite pe din afară, iară în lâuntru putreziciune.

Iată ce cuvinte are despre grija vieţii interne şi în special despre pocăinţă, un intelectual străin şi încă unul dintre cei mai culţi, pedagogul Foerster : Există o renaştere după cea mai adâncă decădere, există posibilitatea de a corege păcatele şi greşelile, există un mijloc pentru oameni de a-şi curaţi internul, dar precondiţiunile acestei spălări sunt: îngrozirea de tine însuţi, o umilinţă adâncă şi sinceră şi o mărturisire deplină a păcatelor. Din faptele acestea răsare singură, de sine lipsa pocăinţii, care nu este poate productul artificial al impresiunilor religioase cum s'ar zice, cl vine singură din adâncul puterii nrturei ome­neşti de a se reînnoi. Fără cunoaşterea de sine, fără căinţă, fără pocăinţă nu poate omul progresă sufleteşte, iar fără progresul intern, care se produce chiar prin recunoaşterea păcatelor şi prin ispăşirea lor, toată înaintarea intelectuală este zadarnică. Lipsa, durerea, înfrânarea ce şi-o impune omul singur, pentru a doborî voinţa veche păcătoasă şi a o înlocui cu o voinţă nouă curată, este drumul care duce pe om cătră libertate şi care îl face se fie stăpân preste sine. Fără de acestea nu sunt posibile numai stagnarea şi pu­treziciunea internă*.1)

Pentru acestea şi ţăranii şi intelectualii nostrii, cari în cea mai mare parte au aşezat pe D-zeu şi viaţa religios-morală în dosul drep­turilor, când vor ajunje să simtă de fapt nevoia şi bunătatea nepreţuibilâ a unei vieţi religios-morale şi se vor convinge cât e de bun jugul lui Christos şi căi e de uşoară sarcina lui, singuri vor cere rădicarea bisericei strămoşeşti din manile nechemaţilor la înălţimea ce i se cuvine, şi înbunătâţirea sorţii preoţimei. împăratul Ger­manilor aşa de puternic în forţe pământeşti la diferitele întrebări a ziariştilor pe câmpul de răsboi a răspuns : »Domnilor eu cred în maxima reformatorului Ioan Knox, care a zis că acela va majoriza cu care ţine D-zeu . Iară un general tot german i-a spus unui curios : »Nu domnule, nu technica va învinge în răsboi, ci morala«. Dar dacă un aşa puternic imperator şi generalul său vorbeşte cu atât respect de D-zeu şi de

') Foerster : Lebensfuhrung p. 219.

viaţa religios-morală cu atâta mai vârtos noi, cari suntem un popor mic trebuie se punem pond pe viaţa religios-morală şi sâ o promovăm cu toate mijloacele, fiindcă numai dânsa poate să producă oameni plini de idealism şi de abnegaţiune. Dar cine sâ fie pionerii în munca propagării vieţii religios-morale ? Naturalminte că preoţii, păstorii sufleteşti. Iară cine cunoaşte măcar întrucâtva ticăloşiile, şiretlicurile şi slăbi­ciunile omeneşti va vorbi cu respect deplin despre aceasta muncă. Sfântul Gregorie cel Mare zice că păstorirea sufletelor este arta-artelor vorbind din îndelungată şi amaraică experiinţă.

»Nemo nascitur doctus« ziceau înţelepţii nostrii strămoşi, dar mai ales nu sâ nasc oameni s>docli pentru arta-artelor«. Dacă voim sâ avem păstori sufleteşti la înălţimea chemării lor trebue să ni-i creştem mai întâi.

Cântarea cu rădicarea seminariilor teologice la înălţimea vremii au mai cântat-o atâţia oameni de frunte ai nostrii aşa că nu să merită să o mai repete şi modestul autor al acestui articol. Numai asupra cauzei pentru-ce nu se poate face lucrul acesta a-şi dori se revin în puţine cuvinte. Cauza la stagnarea noastră pe toate terenele să zice că este sărăcia. Mult adevăr şi multă eroare se cuprinde în fraza aceasta. Sunt ţinuturi româ­neşti aşâ de sărmane de nu ai putea pofti de acolo nimica, dar ori cum ar sta lucrurile nu acestea fac sărăcia noastră, cl luxul şi beţia. Românaşii de prin satele noastre precum se poate dovedi negru pe alb spesează pe hame şi beuturi nu zeci, ci sute de mii anual. Duchena-riul şi crâşmariul încasează din truda ţăranului nostru uşor şi vesel pe când biserica, şcoala şi alte instituţiuni de cultură, cu chin şi cu vai. Dar ce e mai dureros, în foarte multe cazuri, şi intelectualii nostrii se desrădăcinează din pământul din care au răsărit, precum ne-a arătat în vers şi în proză un poet al nostru, şi duc o viaţă loxuoasă şi nesănătoasă în folosul străinilor ear când e vorba de biserica lor nu le vine să bage mâna în buzunari. Dar să ne însâmnâm bine că şi alte popoare nu sunt bogate din venite ci din cruţare. Virtutea aceasta trebuie sâ o în­veţe şi ţăranii şi intelectualii nostrii şi atunci vom încetă sâ fim aşâ de săraci cum suntem. Să băgăm bine de seamă că la doi domnii nu putem slugi, ori pânteceîui, ori lui D-zeu! Să alegem !!

Dacă nu voim să abzicem nici ţărani nici domni de plăcerile trupeşti, ca în locul lor să putem jertfi pentru instituţiunile noastre culturale şi în special pentru acelea cari sunt chemate să ne crească păstori sufleteşti, atunci să nu ne mirăm nicidecum că noi în privinţa această suntem mai prejos decât străinii şi că cultura noastră sufletească este aşâ

cum e. Viaţa de astăzi nu cere dela un preot numai aceea să ştie să servească la altarul Domnului ci şi alte multe, dar foarte multe şi practice cunoştinţi pe cari numai nişte scoale la nivelul vremii le pot da. Ştiinţa conducerei sufletului e grea şi vastă şi dânsa cere oameni întregi şi la locul lor în toată privinţă.

Noi în Ioc sâ biciuim după merit greşelele poporului nostru şi să-1 învăţăm să-şi cheltuiască truda pe lucruri folositoare ne-am plecat cu o linişte orientală în faţa idolului, care să chiamă sărăcie naţională. Noi am făcut aproape o dogmă din părerea că preoţimea noastră să ţină şi acum acolo unde era înainte cu 50—60 de ani şi să fie sărmană, nedându-ne seamă, că cu negli­jarea tagmei preoţeşti în privinţa spirituală şi în cea materială am slăbit puterile cari trebuie să muncească fără răgaz la creşterea religios-morală a tinerilor generaţii de prin sate.

Nu de dragul preoţimei ci de dragul nostru, să-i înbunătăţira starea spirituala şi materială a acesteia, ca să ne poată da un popor viguros, sănătos la minte şi la suflet, fiindcă poporul de jos, este baza de existenţă nu numai a preoţimei,. ci a inteligenţii întregi, şi pentrucă poporul este depozitariul tuturor comorilor naţionale şi prin urmare cu el ne ridicăm sau pierim noi toţi surtucarii. în interesul viitorului neamului, cerem o creştere aleasă şi o existenţă cinstită pe seama preoţimei. care trebuie sâ grijască de aceia ce are neamul mai scump : viaţa religioasă-morală. Renumitul pedagog Rein zice : Acolo unde con­vingerile religioase se clatină şi cu dânsele împre­ună puterile morale, poporul merge cu siguranţă spre perire»2).

Deci ori cât am înflori în privinţa materială iară dacă de viaţa noastră internă religios-morală nu ne vom îngriji, vom merge spre perire după cum ne spune vestitul pedagog german. Un stat îl poate apăra cu succes, după cum ne arată războiul actual, numai o armată bine instruită şi provăzutâ cu toate cele de lipsă şi aşa şi bizerica numai atunci poate progresă şi pară atacurile duşmanilor ei, dacă are ostaşi culţi şi binesituaţi. X,

Cuvântare funebrală. (La înmormântarea unei fecioare sărmane.)

Trişti ascultători!

Eri dimineaţa glasul clopotelor biserieei noastre a răsuna t cu atâta ja le preste sat pa r ' că ar fi fost vaierul desnâdăjduit al unei mame nenoroci te , iar bunul D-zeu pa r ' că a dat deas tădată aramei ne în ­sufleţite darul de a se pă t runde de toată durerea şi întristarea, pe cari le simţim noi nişte fiinţe cugetătoare

2) Wilhelm Rein: Pädagogik in syst. Dorstellungs vol. I. p. 3.

şi sent imentale , cari ne -am adunat astăzi aici, la vederea sicriului acesta ce cuprinde rămăşi ţele pă­mânteşt i ale unei fecioare orfane şi să rmane . 0 privi-iişte zguduitoare ni se oferă ochilor nostrii . Nu-i mamă, nu-i tată, nu-i frate, nu-i soră, nu- i peste tot suflet de om, care să se plece cu inima frântă de durere şi cu ochii scăldaţi în lacrimi asupra acestui sicriu orfan şi dânsul, ca fiinţa ce o închide în sine. Numai vre-o câteva priet ine credincioase până la ult ima suflare plâng şi o petrec la groapă, al cărei pământ cu valurile lui grele îi vor acoperi pentru totdeauna durerile şi încetul cu încetul şi amint i rea .

Trişti ascultători ! E greu, foarte greu, se trăieşti singur pe lume şi sărman, şi e greu mai ales pent ru o fecioară, care a fost silită să-şi câştige pânea de toate zilele cu lucrul mânelor sale între oameni cari ştiu să fie şi foarte buni, dar şi foarte răi.

Aceia, cari au fost martori oculari ai ultimelor clipe ale răposatei în Domnul, spun că dânsa s'a des­părţi t de viaţa aceasta cu mare ja le şi amărăc iune . Ultima ei dorinţă a fost tristă şi amarn ică ca viaţa-i întreagă. Răposata, când a simţit câ nu este depar te ciasul morţii şi-a rugat prietenile bune să nu o jelească cu nici un cuvânt, nici să-i aducă verdeaţă şi flori la catafalc, chiar acuma în frumoasa lună alui mai, când întreg cuprinsul e acoperi t de mirezme de flori. Ca o iarnă fără de sfârşit, fără soare şi fără de căldură a fost cursul vieţii al acestei fete orfane. De mică încă î-şi perde pe tatăl său şi aşa numai are cine să se îngrijească de soar tea ei, maicăsa lăsându-o singură în satul e i natal t rebuie să neargă depar te în străini ca să-şi câştige susţ inerea de unde mai târziu să re ­în toarce bă t rână şi bolnavă. Acum sărmana fată t rebuie să muncească îndoit de mult pentru a câştiga cele de lipsă pent ru susţ inerea ei şi a mamei sale băt râne , care nu peste mult să pogoară şi dânsa în mormânt . Munca multă însă îi slăbeşte fizicul preste măsură şi în piept i-se încuibează cea mai grozavă şi nemiloasă boală, care în puţin t imp, i-a mistuit puteri le ca focul lumina.

Fieţi ţar ina uşoară şi somnul bun şi netulburat femeie slabă, care ai luat în viaţa-ţi scur tă şi fără de noroc, pe umeri sarcini de bărbat , ca re în loc de copil ai fost păr inte , care în loc de fată tânără , zglobie, a-i trebuit să fi ca o bă t rână încărcată cu griji şi dator inţe .

Ai visat visuri frumoase, ai crezut că toate ne­cazuri le vor t rece odată şi în locul lor va răsări mândru şi mângăitor soarele unui viitor fericit, dar oh ,,ce sunt pe lumea aceasta mai înşelă toare ca visuri le". Când ţi-a dat munca şi necazul câ teodată răgaz de odihnă, te-ai gândit cu drag la un timp când toate suferinţele vor t rebui să înceteze şi în locul lor va răsări o casă mică, modestă, dar s trăluci toare de cură ţenie şi rânduiala . Dar iată cum s'au zădărnici t toate visurile tale nevinovate , uite cum a voit soar tea crudă să- te veştejeşti ca o floare prinsă de brumă în plina pr imăvară a vieţii şi ca în locul unei vieţi fericite pe pământ , să fie cu 'n mormânt singuratic mai mult în grădina morţilor.

Cu desamăgiri cumplite şi cer ta tă cu ordinea firii te pogori în întunerecul mormântului , să rmană fată, pent rucă viaţa ta a fost numai suferinţă şi povară.

Jalnici ascultători sf. Scriptură z i c e : , . , O adânc al bogăţiei şi al înţelepciunei şi al ştiinţei lui D-zeu! cât sunt de nepătrunse judecăţile lui şi neurmărite căile lui". Deci să ne ferim să j udecăm voia lui D-zeu. El trimite preste noi sărăcie, tristeţe, lipse şi boale ca să

ne cerce credinţa noastră, dar dacă noi vom fi s ta­tornici şi tari în virtutea aceasta , bunul D-zeu nu va întârzia să ne răsplăteasă osteneala şi suferinţele noas t re din belşug, dacă nu în viaţa aceas ta t recă toare ca umbra şi visul, atunci în ceealaltă, în viaţa veşnică. Cine a suferit mai mult şi c ine a fost mai nefericit pe lumea aceasta decât săracul Lazar din sf. Evangeiia, eorpul îi era plin de bube dureroase şi foamea îl tortura grozav, ar fi fost mulţămit dacă ar fi căpăta t «fărâmăturile de pâne ce cădeau de pe mesele boga­ţilor, dar spre nefericirea lui nici de acestea nu a avut parte. In foamete şi în durere a trăit săracul Lazar, dar după moar te îngerii au luat sufletuî lui şi Iau dus în sânul lui Avram. Bunul D-zeu, ocroti torul orfanilor şi al săracilor a răsplăt i t suferinţele lui pământeş t i cu toate bunătăţ i le şi frumseţile raiului .

Pentru aceasta nu-ţi mai plângă sufletul fiică maştera a sorţii căci tu ai trăit suferindă scurtaţi viaţă, însă ţi-ai îndeplinit chemarea pe lume cu cinste şi bărbăţ ie , ai căzut jerfă datorinţei tale de fiică iubitoare. Inseninează-ţl amărâ tu l suflet şi nu deplânge bucurii le t recă toare ale acestei vieţi, cari se topesc de grabă ca roua şi să împrăştie iute ca fumul, numai robindu-ne sufletul şi întorcându-1 dela D-zeu. Ca şi lui Lazar, şi sufletului tău îi vor deschide îngerii poar ta raiului plin de frumseţi minunate .

Intradevâr „fericită este calea, întru care merge sufletul tău astăzi câ sau gătat ţie loc de odihnă" , loc de linişte, loc de poezie, de fericire vecinică şi ne­conturbată , de unde a fugit durerea, într is tarea şi saspinarea .

Despărtează- te fără durere de odăiţa ta să rmană în care ai muncit , visat şi lăcrămat zadarnic. Adresază-ţ i cuvintele de adio celor ce stau aici fără suspine fiindcă pe acela care nu a avut par te de nici o bună ta te pe pământ, n 'au de ce să-1 deplângă.

Adio, rămâneţ i cu b i n e ! scumpe prietene, care a-ţi stat a lă turea de mine şi la bine şi la rău, vă doresc voauă tot binele şi vă las ceriul acesta frumos de Mai, vă las voauă toate florile şi cânteci le frumoase de cari eu nu am avut par te . Vă mulţumesc voauă tuturora tineri şi bătrâni cari î-mi daţi ultima cinste, bunul Dumnezeu să vă acopere pe voi cu daruri le sale bogate acum şi pururea şi în veci vecilor. Amin.

/. m.

Făţărnicia. Intre păcate le mici şi de toate zilele, — cari însă

uşor pot deveni păca te grele, — poate nu este un altul mai primejdios şi demn de tot dispreţul, decât făţărnicia, care e p roducerea intenţ ionată a unei pă­reri bune, pen t ru a înşela pe alţii cu privire la per ­soana noast iă . Care e nota caracter is t ică a autorului acestui păcat, ne-o ara tă Mântuitorul, când zice că făţarnicul „vine în haină de oaie, iar în internul lui e lup răpi tor" . (Mt. 7. 15.)

întâlnim adese-ori acest păcat şi în diferite forme atât la persoane singurite cât şi la anumite societăţi omeneşt i .

U ne-ori sub masca pietăţii , voieşte făţarnicul să-şi ascundă — depravarea lui sufletească. Şi câ tă vreme, nu are alt scop, decât să apară înaintea lumii mai bun decât e el în real i tate , pare a fi neper i cu los ; dar aceasta numai la aparenţă , căci eşind răuta tea lui des la lumina zilei, poate discredita adevăra tă pietate a celor slabi.

O altă formă a făţărniciei, e a acelor oameni , cari pentru propagarea unui principiu rău, î-şi iau masca râvnei pentru lucrul cel bun, întocmai ca fariseii, când cereau moar tea lui Isus. Aici putem număra pe toţi întemeietorii de secte, cari prin o observare strictă, dar numai externa a moravuri lor , au scos şi scot din minţi pe neghiobi ; sau sub pretextul că voiesc curăţ i rea bisericei de cei-ce abuzează de ea, caută să-şi acopere tendinţele îor de distrugere a ordinei dumnezeeşt i , şi să-şi câştige part izani . Aşa au fost membri i în temeietor i a sectelor mai vechi şi aşa sunt şi membrii în temeie ­tori a sectelor mai nouă ca de ex. a f rancmazoneriei , a socialismului, a anarchismului etc.

De aşa numita făţărnicie în politică, cari în tim­purile din urmă a juca t şi j oacă un rol atât de în­semnat, — e bine să tăcem.

Cea mai păcătoasă formă de făţărnicie' e a acelui făţarnic care cu cuvântul şi cu neîntrecutele-i apucătur i şi gesturi voeşte să te convingă de devotamentul şi pretinia sa sinceră, inima lui însă clocoteşte de ură şi de intenţ iuni le viclene. Cu cuvinte nimeri te ca rac ­terizează Psalmistul pe un astfel de făţarnic, când zice : „deşarte grăeşte cât ră deaproapele s ă u ; limba lui e vicleană şi din inima Iui grăeşte cu dona înţe lesur i" , (ps. 11. 3); „grăeşte pace cu de 'aproapele, iar în inima lui e r ău t a t e " (ps. 23.7).

Un făţarnic faţă de fratele său a fost Cain, c a r e . a ştiut să-şi ascundă cu multă dibăcie ura faţă de Avei, şi prietinos cu zimbetul pe buze la ademeni t în câmp unde l'a ucis.

E caracteris t ică făţărnicia fariseilor. Voind ei cu or 'ce pre ţ să-1 poată învinovăţi pe Isus cu ceva, i-au z i s : „ învăţătorule, ştim că eşti drept şi nu superi pe nimeni, spune : se cuvine să dăm dare Cesarului , sau nu ?" Isus însă i-a pedepsit răspunzându- le : „făţarnicilor, ce mă ispitiţi ?"

Ca pe făţarnicul fără de a semănare ni-1 prezintă sfânta Scriptură pe apostolul Iuda. Ls. cina cea de taină — când luda cu mult înainte eră deja hotărât să-1 t rădeze pe Isus, — a zis Mântuitoriul apos to l i lor : „unul dintre voi mă va vinde" . Şi ce a răspuns I u d a ? „învăţătorule , — întebâ ei, au doară eu sunt ace la" . Şi sfânta Scriptură ne istoriseşte mai departe : Satana eră într 'nsul (în Iuda) şi s'a îndepăr ta t luda să-şi aducă la îndeplinire urgisitu-i plan, zicând soldaţilor : „Pe care-1 voi sărută, acela e, prindeţi-1, şi-1 duceţ i" . De ce s'a folosit Iuda de sărutate ? pent rucă în mod făţarnic a voit să apară până în momentul din urmă ca prietinul şi apostolul lui Hristos.

Pentru scârba şi avers iunea sfinţilor părinţi avută faţă de făţarnici, servească-ne ca exemplu cuvintele sfântului Ieronim, care zice : „E un monstru omul care în afară se ara tă a fi un porumb nevinovat, pecând în internul său e un câne turbat ; sau care se a ra tă temător de Dumnezeu, dar în internul său e un lup" .

Iar cât de mare a fost avers iunea Mântuitoriului faţă de acest păcat ni-se a ra tă clar cetind sfânta Scriptură a noului Testament , unde vedem că asupra nici unui păcat nu a pronunţa t Isus atâtea blesteme, ameninţăr i şi pedepse, ca asupra făţărniciei. — I-au adus o femee păcătoasă şi ei i-a z i s : deoarece nimeni nu te-a osândit, nu te voi osândi nici eu ; eră un om de 38 ani bolnav în urma păcate lor sale, Isus la vindecat zicându-i : nu mai păcătui , ca să nu ţi fiie ţie mai rău ; ucigaşului de pe cruce î-i promite raiul, chiar asupra celuiaialt ucigaş, neaplicat spre căire, nu pronunţă blesteme. Dar fariseiilor, acelor tipuri de

făţarnici, înconl inc le s l r igâ : „vai vouă făţarnicilor" (v. Mt. c. 23.).

Şi făţărnicia, ca şi ori ca re alt păcat, nu r ă m â n e fără pedeapsă . Adese a pedepsit Dumnezeu pe făţarnici chiar pe neaştepta te . Asa ne istoriseşte Grigorie din Mssa, despre doi iudei sărmani , cari voind să pună mâna pe man taua lui Grigorie, unul dintre el s'a p re ­făcut mort iar celalalt cu lacrimi în ochi la rugat pe Grigorie să-: dea mantaua , ca să acopere mortul . Dar în t races ie mortul cel prefăcut, a murit de fapt şi numai la rugăciuni le ferbinţi ale lui Grigorie a înviat iarăşi .

Deci şi făţarnicii şi ipocriţii zilelor noastre , să nu uite că faptelor lor — minciuni constante şi în gradul suprem de c o n d a m n a t ! — sunt păcate grele iar deasupra lor veghiază ochiul şi drepta tea lui D-zeu ; ochiul care vede toate şi dreptatea, care nu lasă nimic ne răsplătit şi nimic ne pedepsit .

G. Popoviciu.

C R O N I C A . Necrolog. întristaţi sobscrişii, aducem la cuno­

ştinţa, că iubitul soţ, tată, socra Lucian Sepetianu preot gr -or rom , protopresb. onor. după un morb îndelun­gat, a răpausa t în 30 iulie a. c , în al 60-!ea an al etăţii şi 36-lea an al fericitei sale căsătorii . Aşezarea osâminteior spre vecinieu! repaus a avut loc în 1 august, la ora 1 d. a., în cimitirul din Chisetău. In veci amint i rea lui! Chisetău, în 31 iulie n. 1915. Irena Sepet ianu soţie. Gheorghe Coşariu socru. Ioan, Silvia, t iorica, Sever, fii şi fice. Livia Dr. Sepetianu, Sofia Sepetianu, Dr. Horia N. Comşia, Ov. Dante Gherman, nurori şi gineri,

— Subsorişii cu inima frântă de durere anunţam, că iubitul nostru soţ, ta tă şi bunic Iosif Mursa şi-a dat nobilul său suflet în mani le Creatorului îu ¡8 iulie (2 august) 1917 în etate de 60 ani şi după un serviciu invăţătorese de 43 de ani în comuna Căprioara . în­mormân ta r ea s'a săvârşit în 21 iulie (5 august) a. c. Căprioara , la (19 iulie) 3 august 1915. Fie-i ţ ă râna uşoa ră ! Ana n. Lazarescu soţie. Pet ru Lazarescu socru. Lucreţia, Aurelia, Ccriolan, Adrian, fii şi fice. Gheorghe Drega, Gheorghe Pribac, Cornelia Coloja m. Mursa gineri şi noră. Tiberiu, Minerva Octavian, Eleonora nepoţi .

Internatul nou şi modern din Braşov, pentru elevii şeoaleior româneşt i de acolo primeşte de acum p r e -notăr i pentru anul şcolar 1915/16. La cerere t r imete prospect direcţiunea internatului (Braşov, s t rada P run­dului 39.).

C o n c u r s e . Amâsurat dispoziţiilor v. Conzistor de nr. 3001/915.

pent ru îndeplinirea definitivă a staţ iunei învăţâtoreşt i -cantora le dela şcoala e lementară gr. or. rom. din Ociu (Olcs) pprezb. Halmagiului, se publică concurs cu termin de 30 zile dela I-a apari ţ ie a acestuia în foaia oficioasă „Biserica şi Şcoala" .

Emolumentele sunt : 1. In bani gata dela Oci 340 cor., dela filia

Ocişor 260 cor., de tot deci 600 cor. 2. Lemne de foc pentru învăţător dela Oci. 2 metri sau 9 cor. 16 fii.; dela Ocişor 6 metri sau 27 cor. 48 fii bani. (Pentru încălzitul salei de înv. eomuna Ociu aduce la faţa

locului 6 metri de lemne preţui te în 27 cor. 48 fii.) 3. Spese de conferinţe înv. 20 cor. 4. Scriptaris t ica 10 cor. Dela înmormântăr i , unde va fi poftit, 1 cor. 5. Cvartir liber cu 2 chilii cuhna şi cămară . 6. Pentru grădina de legumi 20 cor. De curatorat şi curăţ i rea şcoalei se îngrijeşte comuna biser. pe spesele sale precum şi de văruitul intern şi extern (afară de internul locuinţei învăţâtoreşt i) .

Ajutorul de stat pentru întregirea salarului conf. art. XVI : 1913. se va cere, după ce alesul înv. va fi întărit de toate forurile compet. parohia însă nu poate asigura dela sine (din propriul său) întregirea dotaţiei învăţâtoreşt i .

Reflectanţii sunt poftiţi ca recursele lor adjustate în regulă cu toate documente le prescrise, în original şi adresate comitetului parohial din Oci-Ocişor, să le suştearnă în timpul de sus pe calea oficiului proto-prezbiteral gr. or. rom, din Halmagiu (Nagyhalmâgy).

Alesul învăţător va fi dator, să provadă, în caz dacă preotul ar fi dispenzat, ca tehizarea elevilor, instrucţia în şcoala de repeti ţ ie, nu altcum şi cantoratul în şi afară de biserică — fără altă r emunera ţ i e .

Dela recurenţ i se pofteşte ca sub durata con­cursului, să se prezente-e în vre-o duminecă ori săr­bă toare în bisericile din Oci şi filia Ocişor, spre aşi a ră ta dester i tatea în cânt şi tipic, făcându-se astfel poporului cunoscuţ i .

Comitetul parohial din Oci-Ocişor.

In conţelegere cu : Cornel Lazar, pprezb. insp şcol. — u — 1—3

Pent ru postul de învăţâ tor -cantor dela ş coa ' a conf. din Miersig se publică concurs cu termin de 30 zile dela pr ima publicare, cu următorul s a l a r :

1. Locuinţă modernă cu grădină de legume. 2. Dela parohie 700 cor. în număra r . 3. Stoalele îndat inate . 4. întregirea salarului peste 724 cor. votat dela stat. Alesul a re se p ropună toate studiile obligate şi

se provadă cantoratul , iar în caz de lipsă şi catihizarea, Recursele regulamentare se vor înainta pe calea

oficiului protopogesc al tractului Tinca în Mehkerek, iar recurenţ i i se vor prezenta în vre-o duminecă în biserica din Miersîg spre aşi a ra ta dester i tatea în cânt şi tipic.

Comitetul parohial.

In conţelegere cu mine : Nicolae Roxin, protoprezbiter . —-•— 1—3

Pentru îndeplinirea parohiei de cl, l l l -a din Pă-iuşeni (Paizs) se publică concurs cu termin de 30 zile dela prima publ icare în organul oficios „Bis. şi Şcoala" .

Emolumentele sunt 1. Uzufructul unui intravi lan parohial . 2. Birul legal. 3. Stolele legale. 4. întregirea dela stat.

Darea publică după beneficiul preoţesc o va solvi alesul.

Reflectanţii sunt poftiţi ca recursele adjustate conform regulamentului pentru parohii şi adresate co­mitetului parohial din Păiuşeni, să le subştearnă oficiu­lui ppbiteral din Buteni. având în timpui concursual a se prezentă în sf. biserică din Păiuşeni spre a-şi ară tă dester i tatea în oratorie şi celea r i tuale.

Comitetul parohial.

In conţelegere c u : F. Roxin, ppbiter. — • — 1—3

Pentru îndeplinirea postului de învăţă toare de­venit vacant la şcoala confesională gr. ort. rom. din Izvin (Oszeny) protopopiatul Timişoara, să escrie concurs cu termin de 39 de zile dela prima publ icare în organul diecesan Biserica şi Şcoala pe lângă următoriul beneficiu :

a) Salariul prescris de art. de lege XVI : 1913, din care comuna bisericească garantează salariu până la suma de 1600 cor., iar competinţele dela suma aceasta în sus sunt asigurate cu rezoluţ iunea minis­terială N. 178576/913. prin ajutor de stat.

b) Locuinţă corâspunzâtoare şi grădină în natură . Curăţ i rea locuinţei în intern cade în sarcina alegândei învăţă toare , iară în ex tern şi cură ţ i rea salei de învă­ţământ în sarcina comunei bis

c) Pent ru part icipare la conferinţele învăţătoreşt . 20 cor. şi pentru spese de scripturist ică 7 cor. 50 fiii

d) De încălzitul salei de învăţământ să îngrijeşte comuna bis.

Dela recuren te să cere să conducă elevele în Dumineci şi sărbători to tdeauna Ia biserică.

Acele recuren te , cari vor dovedi apt id iunea de a putea propune elevelor şi cân ta rea bisericească, vor fi preferite dacă satisfac şi celorlal te recer in ţe .

Recurente le sunt poftite a să ară tă în terminul concursual în biserica din izvin în vre-o Duminecă ori sărbătoare , spre a face cunoşt inţă cu poporul.

Totodată sunt îndatora te a adnexâ la petitul adresat comitetului parohial din Izvin şi trimis oficiului protopopesc din Timişoara (Temesvâr-Gyârvâros) pe lângă celelalte documente receru te în original, atestat de apar t inenţă , (illetosegi bizonyitvâny) precum şi eventuale le atestate de serviciu despre serviciul n e ­întrerupt prestat dela absolvare până acum, mai ales că petiţ iunile cari nu satisfac şi acestei condiţiuni nu se vor lua în considerare .

Dat in şedinţa comitetului paroh. gr. ort. rom. din Izvin, (Oszeny) ţ inută la 29 iuniu (12 iuliu) 1915.

Comitetul parohial. In conţelegere c u : Ioan Oprea, adm. protopopesc.

- 2—3 Pentru îndeplinirea definitivă a postului cantora l -

învăţătoresc dela şcoala gr. ort. rom. din Răbăgani, (Rob.gâny) protoprezbi teratul Beiuş, prin aceas ta să escrie concurs cu termin de alegere pe ziua de „Tă ie rea lui Ioan" 29 August — 11 Septemvrie a. c. pe lângă următoriul sa l a r :

1. In n u m ă r a r : 600 cor., solvit ant icipat ive în rate t re i - lunare de comuna bisericească.

2. Venitul cantoral 40 cor. 3 . Cvartir corăspunztăr cu grădină de legume 4. Ajutor de stat, încuviinţat de înaltul Ministru

de culte şi învăţământ cu nr. 109533/1914. Reflectanţii !a acest post, recurse le lor, adjustate

conform regulamentului şi adresate comitetului parohial , ie vor trimite oficiului pro topopesc gr. ort. rom. în Be 'enyes şi vor avea să şe prezenteze în vre-o Du­minecă ori sărbătoare pentru a-şi ară ta desteri tatea în cele ri tuale, în biserica din Răbăgani .

Răbăgani la 6/18 iuliu 1915. Augustin Moga,

preot, prez. com. par. In conţelegere cu : Moise Popoviciu, adm. ppesc

— • — " 2—3 Pentru îndeplinirea postului de învăţător vacant

din Ciad ova, protoprezbi teratul Mariaradna să scrie concurs ca termin de 30 «ile dela pr ima publ icare în organul diecezan Biserica şi Şcoala pe lângă urmă­toriul beneficiu:

1. Locuinţă liberă în na tură cu grădină. 2. In bani gata din repart i ţ ia dela comuna bise­

r icească. 650 cor. 3 . Rebonifiicare dela izlaz pentru păşune 24 cor.

96 fii. 4. Din pădure urb. lemne în natură , în preţ de

40 coroane . 5. Arânda anuală de după 1 / 2 sesie pământ în-

văţătoresc 16 cor. 20 fii. 6. Lemne de foc 16 metrii pentru învăţător în

preţ de 80 cor. 7. d n a prunişte în natură în preţ de 10 cor. 8. Competinţa de interese de după capitalul p re ­

ţului de vânzare a păduri i segregate 48 cor. 9. Pentru cantora t din spesele cul tuale 50 cor. 10. Să notează, că ajutorul de stat pentu în­

tregirea salarului învăţă loresc pe baza legii XVI. din 1913. a fost deja anter ior votat.

11 . Pent ru încălzitul salei de învă ţământ 8 (opt) metri i lemne de foc în na tură şi 20 coroane pentru curatorat .

12. Diurne şi spese pentru conferinţe 20 cor. Dela înmormântăr i mari unde va fi poftit 1 cor.,

iar dela înmormântăr i până la e ta te de 7 ani 40 fii. Dela recurenţ i să pofteşte să conducă şcolarii

în dumineci şi sărbători la sf. biserică, să provadă afacerile în s t rană şi toate agendele cantorale din biserica fără alta remunera ţ ie . Dintre reflectanţi vor fi preferiţi cari vor ştii înfiinţa şi conduce cor bisericesc.

Reflectanţii la acest post sunt poftiţi a-şi tr imite recursele instruite conform legilor în vigoare şi adjustate şi cu atestat de apar t inenţă comitetului parohial din Cladova pe calea oficiului protoprezbi teral gr. ort. român din Mariaradna ^cotî. Arad) având a se prezenta sub durata concursului în sf. biserică din Cladova spre a-şi dovedi dester i tatea în cânt şi tipic.

Pent ru comitetul parohial :

Mihail Jurca, Dimitrie Dehelean, prez. com. not. com.

In conţelegere cu : Procopiu Givulescu, protoprezbi terul Radnei .

— • — 2 - 3

In conformitate cu rezoluţ iunea de sub Nr. 3253/915 a Ven. Consistor diecezan, pentru deplinirea postului de capelan temporal , cu drept de succesiune, pe lângă parohul Moise Marchiş din Vădas, se escrie concurs cu următoare le beneficii :

1. Casă parohială cu intravilan şi supraedificate, care va deveni în folosinţa noului ales, numai după moar tea preotului Moise Marchiş.

2. Una sesiune parohială cu drept de păşune. 3. Stolele îndat inate în comună . 4. Birul legal, care e staverit în suma de 67 cor.

Din venitele de sub 2., 3. şi 4 alegândul capelan va beneficia jumăta te şi va plăti dările publice după partea sa de beneficii.

Alegândul va provedeă, fără altă remunera ţ ie , ca tehizarea elevilor dela şcoala noas t ră din loc.

Parohia este de cl. IlI-a. Recursele — adjustate conform regulamentului şi .

cu atestat despre eventualul serviciu de până acum, — adresate comitetului parohial din Vădas, se vor înainta în termin de 30 zile, dela prima publ icare în organul oficios, la oficiul protopopesc al lenopolei (Bo-rosjeno), iar recurenţ i i vor avea să se prezinte în s.

biserică, spre a-şi ară tă desteri tatea în cele orator ice şi r i tuale.

Din şedinţa comitetului parohial gr.-or. din Vădas, ţ inută la 14/27 iunie 1915.

Moise Marchifm Teodor Mangu preş. com, par. not. com. par.

In conţelegere cu : Ioan Georgia ppresbiter . — • — 3 3

Pentru îndeplinirea definitivă a postului de în­văţător dela şcoala ort. r omână din Ch. Apateu (Koros-szegapâti), tractni Orăzii-mari , se publică concurs , cu termin de 30 zile dela prima publicare în organul oficios.

Emolumente le s u n t : 1. în bani gata, plătiţi t re i - lunar anticipativ din

lada bisericei, 180 coroane . 2. Pămân t 6 iug. 1360c preţuit în 160 cor. 3 . 10 eubule grâu amesteca t a) 10 cor.; 5 cubule

cucuruz a) 8 cor. de tot 140 cor. 4. Locuinţă în na tură , 2 odăi, supraedificatele de

lipsă, grădină de legumi, 5. Pent ru scripturist icâ 10 cor. 6. Ştoalele com-

putate în 30 cor. 7. Pent ru conferinţe 10 cor. 8. Păşunat pentru 4 vite. 9. întregirea dela stat conform art, de lege XVI. din 1913.

Darea după beneficii o va solvi alegândul. Reflectanţii sunt poftiţi a-şi înainta petitele

adiustate cu documentele originale, adresate comitetului par. din Ch. Apateu, Ia P. On. oficiu protopopesc din Oradea-mare , având în terminul prescris a se prezenta

•în sf, biserică din Ch Apateu, pent ru a ră ta re poporului . Alesul va avea datorinţa a conduce şcoala de

repeti ţ ie, pentru a căreia conducere va fi onorat cu o sumă modestă din par tea comunei politice. Va avea a instrua elevii în cântăr i le bisericeşti , a cân ta cu ei în sf. biserică, a conduce regulat s t rana în şi afară de biserică, cei, ca re vor fi în s tare a înfiinţa şi conduce cor, vor fi preferiţi.

Se observă, că de curăţitul şi încălzitul salei de învăţământ se va îngriji parohia.

Din şedinţa par. ţinută la 24 iun. 1915. Mihaiu Drimba, Flore Drimba, paroh, preşedinte. not. adhoc.

In conţelegele cu Andreiu Horvath protopopul Orăzii-mari.

— • — 3 - 3

Pent ru îndeplinirea definitivă a staţiunei învă-ţătoreşti cantora le dela şcoala elem. gr, or. rom. din Valeamare (Zarândpatak) pprezbi teratul Halmagiului, amăsara t dispoziţiunilor conz. de nr. 2810/1915 se publică concurs cu termin de 3 0 zile dela apari ţ ia acestuia în foaia oficioasă „Biserica şi Şcoala" .

Emolumentele sunt : 1. Salari în bani gata din cassa cult. 400 cor.

2. Pent ru 12 HI. naturale , jum, grâu, jum. cucuruz, contra valoarea în bani 180 cor. 3 . Uzufructul alor 7 şi jum. jugăr de pământ înv. cu un venit anual de 42 cor. de după care dările publice va avea se le solvească învăţătorul . 4. Lemnele focali pentru învăţ 20 metri cub. ce eventual se vor plăti în bani preţuite fiind în 100 cor. 5. Spese pentru conferinţele înv. 20 cor . 6. Scripturist icâ şcoalei 15 cor. 7. Venite cantora le 5 cor. 8. Pentru curatorat 20 cor. 9. Eventualul ajutor de stat pentru întregirea salarului conform articluloi XVI : 1913, ce se za cere din nou după alegerea şi resp. întăr i rea înv. căci parohia nu se angajează la salar mai mare, decât cel fixat în acest concurs . 10.

Cvartir acomodat cu două chiiii supraedificate şi grădină de legumi şi pomi. De încălzitul salei de înv. se îngrijeşte parohia aducând lemnele de lipsă din propriul seu şi pe speseie sale la faţa locului.

Alesul înv. va fi dator să catehizeze regulat elevii şi să-i conducă la biserică, să provadă instrucţia şi în şcoala de repeti ţ ie şi cantoratul în şi afară de biserică. — fără alta remunera ţ ie .

Doritori de a ocupa acest post sunt poftiţi să si suş tearnă recursele lor adjustate cu toate documente le prescrise (a se vede din celelalte concurse publ icate în Biserica şi Şcoala nrii. 26. 23. din acest tract) adresate comitetului parohial din Valeamare, pe calea oficiului pprezbiteral gr. or. român din Halmagiu. (Nagyhalmâgy.)

Delà recurenţ i să cere să se prezenteze in vre-o dumineca ori să rbă toare sub durata concursului în sf. birerică din loc, spre a-şi a ră ta dexteri tatea în cânt şi tipic, făcânda-se astfel cunoscut poporului .

Din şedinţa comitetului parohial din Valeamare ţinută la 6 maiu 1915.

Joan Sărac, Joan Bacoş, preot preş. notar. com. par.

In conţelegere ca'.Cornel Lazar, pprezb. insp. şcolar. - • — 3 - 3

în conformitate cu decisul Ven. senat al finn-daţiunei Zsiga din Oradea-mare, se publică concurs pentru ocuparea a două şi jumătate (21/2) locuri vacante în internatul fundaţiunei.

La acest beneficii pot reflecta acei studenţi româi gr. or., cari cu începere delà i Sept. a. c. n. vor fi înscrişi şi vor urma ca elev ordinari la şcoalele medii (gimnasiu, reale) din Oradea-mare , spre care scop rugările — adiustate c u : 1. Extras de botez (are să fie provăzut cu clauzula parohului de acum) ; 2. Test imoniu şcolar de peste an. 1 9 1 4 / J 5 ; 3. Atestat de revacc inare . 4. Atestat de pauper t i ta te vidimat şi din par tea parohului , — au a se înainta subscrisului p re ­şedinte în Oradea-mare , vână la 20 August a. c. incluzive.

Tot până la acest termin au a se înainta p re ­şedintelui subscris rugările — cu atestatul ultim şcolar — acelor şcolari români gr. or., cari pent ru anul şcolar 1915/16 ar dori să fie primiţi în internatul Zsigaian cu taxă de întreţinere, care este anual 560 cor. Aceasta taxă cu consenzul preşedintelui subscris, se poate solvi şi în ra te , însă are a se solvi taxa întreagă în cursul anului şcolar. Elevii internişti pe lângă pază bună, pr imesc vipt bun, cuartir , luminat, încălzit, scaldă.

Afară de taxa aceasta se va solvi taxa medicală 10 cor. De sine înţeles, că elevii au a ş i aduce haine de pat, de purtat , albituri în număr corăspunzător .

Oradea-mare , din şed. senatului fundaţional, ţ inuta la 27 iunie (10 iuiie) 1915.

Andrei Horvath, Gheorghie Papp, preşedinte. ases. conzist. not. adhoc.

— • — 3—3

Pentru îndeplinirea postului învăţătoresc vacant din Sălăgeni (Szelezsény) se escrie concurs cu termin de 30 zile delà prima publicare în organul diecezan „Biserica şi Şcoala ' 1 .

Emolumente sunt : 1. Locuinţă in na tură . 2. Bani gaia 200 cor. din

cassa cultuaià. 3. 6 HI. grâu, 6 HI. cucuruz, 0 6 HI.

păsulă eventual preţul acestora staverit în 164 cor.. 4. Lemne în na tură 24 mt. • - a ţ i aduse la şcoală. 5. Scripturist ica şcoalei 6 cor. 6. Conferinţa 20 cor. 7. Stole obicinuite. 8 întregirea salarului asigurată sub nr. 151155/914 minis.

La recurse sunt a se a lă tura în original urmă­toarele d o c u m e n t e : 1. Extras de botez. 2. Dimploma de învăţător . 3. Atestat de apar t inenţâ . 4. Atestat de serviciu.

Alesul va provedea s t rana fără alta remu-l neraţ ie . Recursele adresate câtră comitetul parohial ; din Sălăgeni sunt a se înainta P. O. Of. ppbit. din

Buteni (Korosbokeny) având reflectanţii a se. prezenta în cutare Duminecă ori se rbă toare in sf. biserică, spre a-şi a ră tă dester i tatea în cant şi tipic.

Comitetul parohial.

In conţelegere cu : Florian Boxin ppbiter insp. şcolar. — • — 3—3

Pentru îndeplinirea definitivă a staţiunei învâ-ţâ toreş t i -cantora le dela şcoala gr. or. rom. elem. din Josaş, (Joszâs) pprebiteratui Halmagiului, amăsura t dis-poziţiunilor conz de nr. 2623/1915, se publică concurs cu termin de 30 zile dela apari ţ ia acestuia pr imăoară în foaia oficioasă „Biserica şi Şcoala" .

Emolumente ' e s u n t : 1. Salar în bani gata din cassa cult. 380 cor.

2. în loc de na tura le le : 6 HI. grâu 78 c o r , 6 HI. cu­curuz 60 cor. 3. Pentru lemne focali înv. ^0 cor. (de încălzitul salei de înv. se îngriîeşte comuna bise­r icească aducând lemnele de lipsă din propriul seu, pe spesele sale la faţa locului. 4. Spese pentru con­ferinţele învăţătoreşt i 20 cor. 5. Scripturist ica 5 cor. 6 Pentru curatorat 24 cor. 7. Locuinţă în natură cu supraedifice şi grădină de legumi. 8. Întregirea salarului înv. conf. art. XVI : 1913, este asigurat cu ajutorul de stat, ce s'a votat şi a fost pus în curgere fostului înv. cu nr. 74905/1915, resp. 29,624/1912.

Alesul înv. e îndatorat să catehizeze, în t rucâ t preotul ar fi dispenzat, să provadă cantoratul în şi afară de biserică şi să conducă elevii regulat la biserică, — fără alta remunera ţ ie .

Reflectanţii la acest post sunt poftiţi ca recursele lor — adjustate cu următoare le documente în or iginal : a) Extras din matr icuia botezaţi lor biser icească şi civilă, b) Diploma de învăţător , c) Atestat de apar ­tenenţă (llletosegi bizonyitvâny). d) Atestat despre event. servicii de până aici. e) Declaraţ ie relativ la serviciul militar şi obligamentul de substi tuire pe spesele sale şi r ă spunderea sa în caz de serviciu militar (vo­luntariat) ; — să le suş tearnă adresate comitetului par. din Josaş, pe calea oficiului pprezbiteral gr. or. rom. în Halmagiu (Nagyhalmâgy).

Dela recurenţ i se cere ca sub durata concursului să se prezenteze , în vre-o duminecă ori să rbă toare , în sf. biserică din loc, spre a-şi ară ta dexter i ta tea în cant şi tipic, făcându-se astfel cunoscut şi poporului .

Din şedinţa com. par. din Josaş, ţ inută la 30 aprilie 1915. v.

Gheorghe Costina, Vasilie Lupei, preot preşedinte. notar. com. par.

In conţelegere cu : Cornel Lazar, pprezbiter insp. şcol. — • — 3—3

Tiparul şi editura tipografiei diecezan din Arad — Redactor responzabil: R o m a n R.. C i o r o g a r i u .