EPIDEMIOLOGIA GENERALĂ

I.1. Caracteristica procesului epidemic

1.1.1. Complement simplu1. Obiectul de studiu al epidemiologiei bolilor infecţioase este:

a) procesul infecţios;b) procesul epidemic;c) focarul epidemic.

2. Obiectul de studiu al epidemiologiei ca ştiinţă medical-generală este:a) morbiditatea;b) focarul epidemic;c) procesul infecţios.

3. Intensitatea procesului epidemic poate fi determinată ca “sporadică”,“epidemică” şi “pandemică” în funcţie de:a)gravitatea manifestării bolii;b) viteza de răspândire a maladiilor;c)numărul bolnavilor.

4. Prin morbiditate sporadică se subînţelege:a) infectarea populaţiei prin maladii infecţioase nespecifice regiunii date;b) infectarea în grup a oamenilor prin maladii infecţioase;c) cazuri unice de infectare a oamenilor prin maladii infecţioase.

5. Durata în timp a focarului epidemic corespunde perioadei:a) până la momentul spitalizării;b) durata maximă a perioadei de incubaţie din momentul dezinfecţiei terminale;c) până la însănătoşirea bolnavului, dacă el a fost tratat în condiţii de ambulator.

6. Indicele focalităţii reprezintă:a) numărul de focare într-o anumită perioadă de timp;b) numărul de focare într-o anumită localitate;c) numărul de cazuri ce revine unui focar.

7. Focalitatea naturală este caracteristică pentru:a) rabie, bruceloză;b) leptospiroză, tetanos;c) tularemie, pestă.

8. Focalitatea naturală este caracteristică pentru:a) rabie, pestă;b) bruceloză, ornitoză;c) tetanos, listerioză.

9. Focalitatea naturală este caracteristică pentru:a) antrax, bruceloză;b) rabie, leptospiroză;c) bruceloză, salmoneloză.

10. Focalitatea naturală este caracteristică pentru infecţiile:a) sapronoze;b) antroponoze;c) zooantroponoze.

11. Infecţii exotice sunt:a)maladii infecţioase nespecifice zonei date;b)maladii infecţioase rar întâlnite, dar caracteristice zonei;c)maladii virotice transmise prin intermediul vectorilor hematofagi.

12. Enzootie este:a)morbiditatea animalelor, specifică regiunii date;b)răspândirea maladiilor infecţioase printre animale;c)morbiditatea populaţiei umane, specifică regiunii date.

13. Verigă a procesului epidemic este:a)agentul cauzal al maladiilor infecţioase;b)mecanismul de transmitere al agenţilor patogeni;c)apa, aerul, solul.

14. La baza clasificării epidemiologice a antroponozelor stau:a)particularităţile manifestărilor clinice ale bolii;b)mecanismul de transmitere;c)proprietăţile agentului patogen.

15. Factorul ce determină contagiozitatea bolnavului la antroponoze este:a)manifestarea clinică a bolii;b)condiţiile igienice;c)ambele.

16. Antroponoze sunt:a)febra tifoidă, rubeola;b)difteria, listerioza;c)HVD, legioneloza.

17. Antroponoze sunt:a)rujeola, leptospiroza;b) scarlatina, tifosul exantematic;c)difteria, listerioza.

18. O durată mai îndelungată a portajului este caracteristică pentru:a)difterie;b)dizenterie;c)HVB.

19. Mecanisme de transmitere sunt:a)aerogen, hidric:b) fecal-oral, transmisiv;c)alimentar, de contact.

20. Mecanisme de transmitere sunt:a)fecal-oral, de contact;b)aerogen, alimentar;c)transmisiv, hidric.

21. Mecanismul de transmitere la antroponoze este determinat de:a)formele clinice;b)rezistenţa agentului patogen;c)localizarea agentului patogen în organismul sursă.

22. Ţânţarii pot fi vectori transmitători la:a)malarie, pestă;

b)encefalită de căpuşă, tifos exantematic;c)febră galbenă, febra Denge.

23. Vectorii transmitători au importanţă epidemiologică pentru:a)dizenterie, rujeolă;b) tifos exantematic, tularemie;c)rabie, HVA.

24. Sezonalitatea este caracteristică pentru:a)dizenterie;b)HVB;c)tuberculoză.

25. Surse de agenţi patogeni la sapronoze pot fi:a)solul;b) gândacii de bucătărie;c)păduchii.

26. Un pericol epidemiologic mai mare ca sursă de infecţie îl prezintă:a)purtătorii acuţi;b) purtătorii cronici;c)purtătorii tranzitori.

27. Surse de agenţi patogeni la zooantroponoze servesc:a)omul;b) animalele;c)solul şi apa.

28. Zoooantroponoze transmise de la animale xenantrope sunt:a)tularemia, rabia;b)ornitoza, bruceloza;c)trihofitia, shistoplasmoza.

29. Animalele servesc ca sursă de agenţi patogeni pentru:a)salmoneloză, ornitoză;b)tetanos, amibiază;c)rabie, enterobioză.

30. Surse de agenţi patogeni pentru sapronoze sunt:a)animalele;b) solul şi apa;c)omul.

31. Maladiile infecţioase după sursele de agenţi patogeni sunt divizate în:a)2 grupuri;b) 4 grupuri;c)5 grupuri.

32. Mai frecvent întâlnite la copii de vârsta fragedă sunt infecţiile:a)antroponoze;b)zooantroponoze;c)sapronoze.

33. La baza clasificării epidemiologice a zooantroponozelor stau:a)particularităţile manifestărilor clinice ale bolii;b) specificul relaţiilor ecologice ale omului cu animalele;c)mecanismul de infectare a omului.

34. Rozătoarele servesc surse de agenţi patogeni pentru:a)listerioză, tularemie;b)bruceloză, melioidoză;c)pestă, antrax.

35. Surse de infecţie sunt:a)bovinele, muştele;b) omul, solul;c) gâştele, păduchii.

36. Sapronoze sunt:a)leptospiroza, encefalita de căpuşă;b)coccidioidomicoza, febra galbenă;c)tetanosul, holera.

37. O răspândire mai vastă în Republica Moldova au infecţiile:a)antroponoze;b)zooantroponoze;c)sapronoze.

38. Surse de agenţi patogeni la zooantroponoze servesc:a) şobolanii, gâştele;b)animalele mari cornute, omul bolnav;c)porcinele, omul purtător de agenţi patogeni.

39. La care zooantroponoze, în unele cazuri, surse de infecţie poate servi şi omul:a)pesta, salmoneloza;b)antraxul, leptospiroza;c)rabia, bruceloza.

40. Variaţiile morbidităţii în dinamica multianuală sunt elucidate de teoria:a)focalităţii naturale;b)mecanismului de transmitere;c)autoreglării sistemelor parazitare.

41. Fişa de urgenţă (despre caz de boală) se transmite la CSP:a)imediat la suspecţia maladiei contagioase;b)după stabilirea diagnosticului definitiv;c)în primele 36 ore de la depistarea maladiei contagioase.

42. Spitalizarea bolnavilor cu antrax, leptospiroză, bruceloză:a)este obligatorie conform indicaţiilor clinice;b)nu este obligatorie;c)se efectuează după indicaţii epidemiologice.

43. Când se consideră un focar epidemic lichidat:a) la momentul spitalizării bolnavului;b) după efectuarea dezinfecţiei terminale;c) la expirarea perioadei maxime de incubaţie la ultima persoană ce a fost în contact cu

bolnavul.

44. Principala cauză a repartizării neuniforme a morbidităţii pe parcursulanului (sezonalitate) este:a) rezistenţa diferită a agenţilor patogeni în mediul ambiant;b) activizarea mecanismului de transmitere într-o anumită perioadă de timp;c) manifestările clinice diferite ale bolii.

45. Indicele eficacităţii epidemiologice reprezintă raportul dintre:a) morbiditatea populaţiei care este supusă măsurilor şi morbiditatea totală a populaţiei;b) morbiditatea populaţiei care nu este supusă măsurilor şi morbiditatea în populaţie în

integritate;c) morbiditatea populaţiei, care nu este supusă măsurilor şi morbiditatea în populaţia

care este supusă măsurilor.46. În combaterea infecţiilor intestinale rolul principal îl au măsurile ce ţin de:

a) sursa de agenţi patogeni;b) mecanismul de transmitere;c) formarea ireceptivităţii populaţiei.

47. În combaterea şi dirijarea infecţiilor aerogene rolul principal îi aparţine:a)dezinfecţiei;b) imunoprofilaxiei;c)depistării precoce şi izolării surselor de agenţi patogeni.

48. Izolarea obligatorie în staţionar se efectuează în cazul:a)portajului sănătos al tulpinilor lizogene de C.diphteriae;b)dizenteriei;c)salmonelozei.

49. Respectarea regulilor sanitaro-igienice de prelucrare a cărnii are importanţă deosebită în profilaxia:a)trichocefalozei;b) teniozei;c)opistorhozei.

50. Calculul duratei supravegherii focarului epidemic se efectuează din momentul:a)depistării bolnavului;b) izolării bolnavului şi efectuării dezinfecţiei terminale;c)adresării bolnavului la medic.

51. Omul poate prezenta pericol ca sursă de infecţie în cazul următoarelor zooantroponoze:a)bruceloză;b)encefalită de căpuşă;c)pestă.

52. Sporirea periodică a morbidităţii este specifică pentru: a)toate bolile infecţioase;b)majoritatea bolilor infecţioase;c)toate bolile neinfecţioase.

53. Factorii de realizare a mecanismului de transmitere fecal-oral sunt: a)produsele alimentare, apa;b)apa, aerul, insectele;c) produsele alimentare, sângele, instrumentarul medical.

54. Care verigă a procesului epidemic poate fi influenţată de factorii naturali: a) sursa de agenţi patogeni;b) mecanismul de transmitere;c) receptivitatea populaţiei.

55. Ubicuitare sunt considerate bolile infecţioase: a) cu răspândire globală;b) răspândite în anumite zone naturale;c) cu răspândire geografică limitată.

56. Periodicitatea manifestărilor procesului epidemic, specifică anumitor boli infecţioase, este determinată de:

a)modificarea condiţiilor natural-climaterice;b) evoluţia păturii imune;c)schimbarea condiţiilor socio-igienice (locative).

57. Clasificarea maladiilor infecţioase conform mecanismului de transmitere se efectuează în baza:a) afinităţii agentului cauzal faţă de anumite ţesuturi ale macroorganismului;b) factorilor de transmitere a maladiilor infecţioase;c) căilor de transmitere a maladiilor infecţioase.

58. Cale de transmitere a maladiilor infecţioase este:a) totalitatea elementelor (obiectelor) mediului ambiant care asigură transmiterea

agentului cauzal de la sursa de infecţii la populaţia receptivă;b) procesul de diseminare a infecţiei;c) trecerea agentului patogen dintr-un organism în altul prin intermediul factorilor de

transmitere.

59. Mecanismul de transmitere este un proces realizat în:a)două etape;b) trei etape;c)patru etape.

60. Mecanismul vertical de transmitere a maladiilor infecţioase presupune:a) infectarea intrauterină a fătului cu maladie infecţioasă;b) contractarea infecţiei în perioada dezvoltării intrauterine şi/sau în timpul naşterii

fătului;c) contractarea infecţiei de către copil de la mama bolnavă sau purtătoare de maladie

infecţioasă.

61. Fenomenul de premuniţie este o urmare a:a) obţinerii imunităţii specifice prin ereditate;b) administrării preparatului biologic conform indicaţiilor epidemiologice;c) contactului frecvent cu agentul cauzal al maladiilor infecţioase în doze mici.

62. Supravegherea epidemiologică este:a) evaluarea permanentă a stării sănătăţii publice;b) măsuri realizate de medicul epidemiolog în focar epidemic în privinţa contacţilor;c) elaborarea măsurilor antiepidemice în focarul epidemic.

63. Supravegherea epidemiologică se bazează pe:a)analiza epidemiologică retrospectivă a morbidităţii infecţioase;b)analiza epidemiologică operativă;c)pe ambele din cele menţionate anterior.

1.1.2. Complement compus64. Concepţiile de bază ce explică mecanismul dezvoltării procesului epidemic, sunt:

a)teoria mecanismului de transmitere;b) teoria focalităţii naturale;c)teoria formării focarelor epidemice;d) teoria autoreglării sistemelor parazitare;e)teoria evoluţiei agenţilor patogeni.

65. Verigi ale procesului epidemic sunt:a)agentul patogen;b) sursa de agenţi patogeni;c)mecanismul de transmitere al agenţilor patogeni;d)apa, aerul, solul, obiectele de uz casnic, vectorii transmitători;

e)populaţia receptivă.

66. Focalitatea naturală este caracteristică pentru:a)bruceloză;b) leptospiroză;c)tularemie;d) rabie;e)antrax.

67. Infecţii cu focalitate naturală sunt:a)pesta;b)holera;c)febra galbenă;d) tularemia;e)leptospiroza.

68. Focalitatea naturală este caracteristică pentru:a)pestă;b) tularemie;c)rabie;d)salmoneloză;e)antrax.

69. Sapronoze sunt:a)tetanosul;b) holera;c)legionelozele;d)bruceloza;e)poliomielita.

70. Din lista propusă alegeţi sursele posibile de agenţi patogeni:a)purtătorii sănătoşi;b) păsările;c)ţânţarii;d) rozătoarele;e)laptele şi produsele lactate.

71. Surse de agenţi patogeni pot fi:a)animalele domestice;b) animalele xenantrope;c)artropodele;d) rozătoarele;e)moluştele.

72. Mecanisme de transmitere ale agenţilor patogeni sunt:a)respiratoriu;b)alimentar;c)fecal oral;d) transmisiv;e)hidric.

73. Prin mecanismul fecal oral se realizează transmiterea:a)tifosului recurent;b) poliomielitei;c)malariei;d) HVE;e)enterovirozelor provocate de Koksaki, ECHO.

74. Mecanismul transmisiv este caracteristic pentru următoarele maladii infecţioase:

a)leptospiroze;b) pestă;c)tularemie;d)bruceloză;e)tifos exantematic.

75. Regulile medico-sanitare internaţionale deligă la informarea de urgenţă (24 ore) a OMS în caz de:a) înregistrare a unui caz de boală convenţională la om;b) depistării ţânţarilor sau mamiferelor infectate cu virusul febrei galbene;c) depistarea rozătoarelor sinantrope sau xenantrope infectate cu Y.pestis;d) pierderi social-economice considerabile în urma implementării carantinei;e) sanarea cazurilor de import al malariei.

76. Fişa de urgenţă e necesar a fi transmisă:a) numai în cazul confirmării diagnosticului prin metode de laborator;b) numai după consultaţia medicului infecţionist;c) imediat în caz de suspecţie a unei maladii infecţioase cu declarare nominală;d) nu mai târziu de 12 ore din momentul depistării bolnavului;e) până la efectuarea dezinfecţiei terminale în focar.

77. Măsuri antiepidemice direcţionate asupra sursei de agenţi patogeni:a)deratizarea;b)dezinfecţia;c)sterilizaread) izolarea;e)dezinsecţia.

78. Criterii de lichidare a focarului epidemic sunt: a) depistarea şi izolarea sursei;b) efectuarea dezinfecţiei terminale;c) depistarea agentului patogen;d) efectuarea dezinfecţiei curente;e) supravegherea asupra persoanelor contacte pe durata maximă de incubaţie din

momentul efectuării dezinfecţiei terminale.

79. Măsuri antiepidemice direcţionate asupra mecanismului de transmitere a agenţilor patogeni:a)deratizarea;b) dezinfecţia;c)dezinsecţia;d) sterilizarea;e)imunocorecţia.

80. La organizarea şi efectuarea măsurilor antiepidemice în focar participă: a)medicul de familie;b) asistenta medicală de sector;c)medicul infecţionist din cabinetul de boli contagioase; d)medicul igienist;e)medicul bacteriolog.

81. Anamneza epidemiologică este colectată de: a) medicul de familie;b) medicul ce a suspectat boala la pacient;c) medicul epidemiolog;d) medicul bacteriolog care efectuează investigaţiile bacteriologice şi serologice;e) medicul infecţionist ce consultă pacientul.

82. Medicul ce a suspectat un caz de boală transmisibilă trebuie să:

a)colecteze anamneza epidemiologică;b) să transmită informaţia de urgenţă la CSP;c)să organizeze dezinfecţia curentă în focar;d)să organizeze vaccinarea în focar;e)să determine varianta de izolare a bolnavului.

83. Dispensarizarea convalescenţilor are importanţă epidemiologică în cazul: a)HVA;b) HVB;c)tusei convulsive;d) febrei tifoide;e)infecţiei rotavirale.

84. Supravegherea epidemiologică include: a)înregistrarea cazurilor de boală;b)studierea proprietăţilor biologice ale culturilor de agenţi patogeni;c)analiza epidemiologică a morbidităţii;d) analiza eficacităţii măsurilor antiepidemice efectuate;e)aprecierea situaţiei epidemiologice.

85. Spitalizarea este obligatorie în cazul:a)dizenteriei;b) febrei tifoide;c)tifosului exantematic;d)salmonelozei;e)tetanosului.

86. Măsuri de bază în profilaxia infecţiilor intestinale sunt:a)depistarea surselor de infecţie;b) depistarea şi sanarea purtătorilor;c)măsurile de ordin sanitaro-igienic;d)vaccinarea persoanelor receptive;e)dezinfecţia profilactică şi de focar.

87. Drept bază a clasificării epidemiologice a maladiilor infecţioase poate servi: a)sursa de infecţie;b)forma clinică de evoluţie a maladiei;c)mecanismul de transmitere a infecţiei;d)căile de transmitere a infecţiei;e)apartenenţa ecologică a animalelor.

88. Procesul epidemic răspândit pe cale de transmtere contact-habitual se caracterizează prin: a)evoluţia cazurilor în lanţ;b)perioadă minimă de incubaţie;c)afectarea uniformă a tuturor contingentelor de vârstă;d)legătura cu factorul hidric;e)transmiterea agenţilor patogeni ai HVA, escherihiozelor, etc.

89. Erupţia de tip alimentar se caracterizează prin: a)evoluţia cazurilor în lanţ;b) sezonalitate evidentă;c)perioadă minimă de incubaţie;d)legătura cu factorul hidric;e)declanşarea morbidităţii variabile după nivelul gravităţii.

90. Factori sociali, care pot iniţia apariţia procesului epidemic, pot fi:a)densitatea populaţiei în ţară;b) situaţia social-economică a populaţiei ţării;c)apartenenţa religioasă;

d)posibilitatea efectuării unui spectru larg de investigaţii alternative;e)costul tratamentului.

91. Factori naturali, ce favorizează declanşarea procesului epidemiologic în populaţie, pot fi:a)densitatea înaltă a populaţiei ţării;b)genul populaţiei receptive;c)landşaftul teritoriului;d) temperatura şi umiditatea aerului;e)presiunea atmosferică.

92. Factori biologici, ce contribuie dezvoltării procesului epidemic în populaţie, pot fi:a)densitatea înaltă a populaţiei ţării;b) receptivitatea populaţiei;c)condiţiile mediului ambiant;d) rezistenţa agentului patogen în mediul ambiant;e)sensibilitatea agentului cauzal la substanţe dezinfectante.

93. Etape ale mecanismului de transmitere sunt:a) circulaţia agentului patogen în organismul-gazdă;b) eliminarea agentului cauzal al maladiei infecţioase din sursa de infecţii în mediu

ambiant;c) menţinerea agentului patogen în mediu ambiant;d) modificarea agentului cauzal sub acţiunea factorilor mediului ambiant;e) pătrunderea agentului cauzal în populaţia receptivă.

1.1.3. Stabiliţi corespunderea între:94. Manifestările procesului epidemic:

1)în timp; a2)după intensitate; b3)după contingente de populaţie; c

a)sezonal, ciclitate;b) epidemii, pandemii;c) sex, vârstă.

95. Manifestarea procesului epidemic şi nivelul morbidităţii: 1)sporadic; a 2)endemic; b 3)epidemic; c4)pandemic; d

a)cazuri unice de boală; b) morbiditatea specifică pentru un anumit teritoriu;c)nivelul major al morbidităţii în mai multe regiuni ale ţării;d) nivelul majorat al morbidităţii în mai multe ţări sau continente.

96. Grupa de infecţii: Sursa de agenţi patogeni:1)zoonoze; c a) omul;2)antroponoze; a b) solul, apa;3)sapronoze; b c) animalele.

97. Drept surse de infecţie pentru următoarele grupuri de infecţie servesc:1)antroponozele; b 2)zooantroponozele; c3)sapronozele; a

a) apa, solul;b)omul bolnav, purtătorul; c) animalele bolnave sau purtătoare de infecţii.

98. Forma nosologică: Manifestări ale procesului epidemic:1)holera; b a) focalitate naturală;2)pesta; a b) pandemie;3)difteria; c c) epidemică;4)malaria; d d) limitată de factori biologici.

99. Căile de transmitere şi manifestările procesului epidemic la febră tifoidă: 1)hidrică; a2)alimentară; b 3)contact habitual; c

a) nu este asociată cu o anumită perioadă a anului;b) sunt afectate nu numai persoane adulte, dar şi copii;c) numărul de cazuri, de obicei, nu este mare.

100. Sezonalitatea: Forma nosologică: 1) morbiditate uniformă pe parcursul anului;b

a) HVA;

2)toamnă-iarnă; a b) HVB;3)vară-toamnă; c c) dizenterie;4)iarnă-primăvară; d d) rujeola.

101. Forma nosologică: Mecanismele de transmitere:1) poliomielită; b a) transmisiv;2) hepatită virală B; d b) fecal-oral;3) febra galbenă; a c) de contact;4) tetanos; c d) vertical.

102. Stabiliţi corespunderea între grupul de infecţie şi mecanismul de transmitere: 1) fecal-oral; e2) respiratoriu; a3) de contact; d4) transmisiv; b5) vertical. c

a) infecţia meningococică, rubeola, scarlatina;b) pesta, tifosul recurent, febra galbenă;c) toxoplasmoza, HVB, rubeola;d) rabia, scabia, tetanosul;e) HVA, salmoneloza, febra tifoidă.

103. Forma nosologică: Mecanismul de infectare:1) tifosul recurent; a a) inoculare specifică;2) febra tifoidă; b b) contaminare nespecifică;3) malaria; a c) contaminare specifică.

104. Forma nosologică: Calea de transmitere:1) febra tifoidă; b a) aerogenă;2) rujeola; a b) hidrică;3) salmoneloza; c c) alimentară;4) HVB; d d) sanguină.

105. Forma nosologică: Calea de transmitere:1) febra tifoidă; a a) hidrică;2) HVB; b b) parenterală;3) bruceloză; c c) alimentară;4) rabia; d d) contact direct.

106. Forma nosologică: Factorii de transmitere:1)bruceloza; a a) laptele;2)salmoneloza; b b) ouăle, carnea;3)HVC; c c) sângele;4)holera; a d) apa.

107. Forma nosologică: Mecanismul de infectare:1) malaria; d a) contaminare nespecifică;2) tifosul exantematic; c b) inoculare nespecifică;3) dizenteria; a c) contaminare specifică;4) antraxul; b d) inoculare specifică.

108. Forma nosologică: Vectorul transmiţător:1)malaria; c a) căpuşa;2)tifosul exantematic; d b) puricele;3)tularemia; a c) ţânţarul;4)pesta; b d) păduchele.

109. Importanţa epidemiologică a investigaţiilor de laborator la externarea bolnavilor cu: 1) HVA; b2) dizenterie; c3) febră tifoidă; a

a) majoră;b) nu are;c) nu tot timpul sunt necesare.

110. Grupul de măsuri: 1) măsuri asupra sursei de infecţie; b2) măsuri asupra mecanismului de transmitere a agentului patogen; c3) măsuri direcţionate spre formarea nereceptivităţii colectivelor; d4) măsuri de ordin general. a

Exemple de măsuri:a) educaţie pentru sănătate, investigaţii de laborator; b) deratizarea, depistarea omului bolnav, izolarea, tratamentul lui, sanarea purtătorilor;c) dezinsecţia, sterilizarea, dezinfecţia;d) vaccinarea şi revaccinarea populaţiei.

111. Forma nosologică: Măsuri antiepidemice: 1) rujeola; c a) sanitaro-igienice;2) malaria; d b) deratizarea, dezinsecţia;3) pesta; b c) vaccinarea;4) enterovirozele ECHO, Coxsackie;a d) dezinsecţia.

112. Forma nosologică: Măsura antiepidemică de bază:1)scarlatina; b a) vaccinoprevenţia;2)poliomielita; a b) măsuri de ordin general;3)dizenteria; c c) dezinfecţia;4)pesta; d d) deratizarea.

113. Forma nosologică: Măsura antiepidemică:1) febra galbenă; a a) dezinsecţia;2) febra tifoidă; b b) dezinfecţia;3) poliomielita; c c) imunoprofilaxia.

114. Forma nosologică: Măsura antiepidemică de bază:1) poliomielita; b a) sanitaro-igienică;

2) dizenteria; a b) vaccinarea;3) malaria; c c) prevenirea importului.

115. Forma nosologică: Măsura antiepidemică:1) febra galbenă; a2) varicela; b a) spitalizare obligatorie;3) difteria; a b) posibil tratament ambulator.4) scarlatina; b

116. Forma nosologică: Indicaţii către spitalizare:1) tularemia; b a) epidemiologice;2) holera; c b) clinice;3) purtătorul de C.diphteriae; a c) clinico-epidemiologice;4) rujeola; d d) nu este obligatorie.

117. Forma nosologică:1) holera; d2) tusea convulsivă; b3) pesta; a4) tifosul exantematic. c

Perioada de supraveghere medicală asupra persoanelor contacte:a) 6 zile;b) 14 zile;c) 21 zile;d) 5 zile.

118. Forma nosologică:1) HVA; b2) dizenteria; c 3) tularemia; a4) febra tifoidă. d

Durata supravegherii medicale asupra persoanelor contacte cu bolnavul:a) nu se efectuează;b) 35 zile;c) 7 zile;d) 21 zile.