Enigmele Din Muntii Buzaului

5/20/2018 Enigmele Din Muntii Buzaului

1/8

Formula AS - Societate

Enigmele din Muntii Buzaului

- Chiliile si bisericile rupestre din Muntii Buzauluisunt una din marile enigme ale trecutului

romanesc. Ascunzis de comori, refugiu pentruprimii crestini prigoniti si apoi sihastrii ortodoxe,asezarile de la Bozioru si Alunis asteapta inca sa li

se dezlege misterul -

Acum cativa ani, Viorica Nica din satul Colti a visat intr-o noapte o crima. NeaCraciun, paznic de livada la Nehoiasu, il striga rugator pe fratele ei: Vino, Pamfile, ca ma

omoara !. "usese in#unghiat in $urta, plangea dupa a#utor si nu era nimeni in prea#ma saauda. %are s-a tul$urat a doua zi, cand in curte s-a napustit cineva cu vestea: Ai auzit,Viorico, niste hoti l-au omorat pe nea Craciun &aca trecea asta noapte cineva pe lalivada, omu putea fi salvat!. &oar de curiozitate, femeia a plecat pana acolo: poiana,livada, locul erau intocmai cele pe care le vazuse in vis.

Asa e la Colti: multor oameni li s-au incrucisat visele. Parca o forta nevazuta sedistreaza cu mintile lor, incurcandu-le gandurile, inlesnindu-le treceri spre alte lumi. VioricNica afirma ca i se intampla foarte des sa vada peste umar, in partea dreapta, o um$raal$a, cu profil omenesc, o prezenta stranie, care dispare ori de cate ori isi intoarceprivirea. Nu poate fi inchipuire, prea multi consateni au patit la fel: oameni care seintalnesc cu sufletele mortilor neingropati crestineste, in chip de curcani al$i, oameni care

sustin ca vad um$rele unor osti de calugari, um$land pe munti. 'i, cand ii intre$i de undevin toate acestea, iti raspund ca nu stiu, dar privesc tematori in acelasi loc, spre capatulde rasarit al satului. %oate vedeniile vin de acolo, de sus, de pe (unte. Caci satul Colti seafla in (untii )uzaului, aproape de culmile Crucii 'patarului si (artirei, piscuri incon#uratede taina, a caror piatra e ciuruita de o multime de locuinte rupestre, chilii calugaresti si$iserici vechi de doua milenii, dar a caror enigma n-a fost dezlegata nici pana azi. &esiprimii sihastri crestini au disparut in urma cu cateva veacuri, localnicii inca mai $anuiescca ei haladuiesc prin paduri, ii au intruna in minte, $a chiar ii si vad!: $ar$ati im$racati instraie al$e, lungi, din tort de canepa ca panza de sac, purtand $racinari, co#ocel si caciuliincovoiate, asemenea celor sapate inColumna lui Traian.

%oate acestea mi le marturisea intr-o seara de toamna gazda mea din Colti, VioricaNica, iar fiecare vor$a a ei imi atata si mai tare foamea de $asm. 'tateam in verandalarga a casei, care da cu fata spre munte, privind culmile negre, de piatra, in linisteainspaimantatoare a locului, sfasiata ici-cand de hauitul prelung al lupilor. 'e facuse tarziua doua zi urma sa urc intr-acolo, impreuna cu sotul ei, profesorul &umitru Nica,neintrecuta calauza a curiosilor care vor sa vada cu ochii lor $isericile rupestre din munti.Nu va fi usor!, mi-au spus amandoi, zam$indu-si complice si mi-au dat noapte $una. (aapoi, am aflat ca profesorul nu se culcase in noaptea aceea. A mai colindat cateva


2/8

ceasuri, mult dupa miezul noptii, departe, prin paduri.

Primii crestini ai Daciei

Am pornit la orele sapte ale diminetii. Vom avea de mers numai putin de douazeci si cinci de *ilometri pe #os, cea mai mareparte, suis de munte. Profesorul ma analizeaza din cap pana-ntalpi, sa vada cum sunt im$racat. (a previne apoi ca uneleportiuni mi se vor parea foarte anevoioase, aproape de netrecut,de aceea ar fi $ine sa fac ce mi se spune si sa calc numai peurmele lui. "ara indoiala, $ar$atul acesta are toate calitatile uneiadevarate calauze. &esi acum numai cateva zile urcase acoloimpreuna cu alti curiosi, desi a$ia putea vor$i din pricina unei$lestemate de gripe, a acceptat sa ma insoteasca spre $isericilerupestre, $a chiar s-a aratat $ucuros. +m al muntelui! asta eportretul lui cel mai potrivit. A stat de ani si #umatate dascal de

istorie aici, la Colti, si niciodata nu si-a dorit mai mult. 'pune ca, atunci cand mergea la)ucuresti pentru sesiunile de eamene, i se facea rau din cauza aerului si strazilor. /a$loc, urca sase eta#e si se simte o$osit. /a Colti, urca un munte intreg si se simte $ine. 0un $ar$at de statura normala, vanos, cu chipul masliniu, privirea arzatoare, dotat cu oagerime uluitoare.1umatate de drum tre$uie sa urmam ulita: prile# de taifas. %recem prin sate tot mairazletite, Valea )oului, 'tram$a, pana intr-un colt de Alunis, acolo unde ulita o face spredreapta, a$andonandu-ne in singuratatile padurii. 2l rog sa-mi spuna cate ceva despreoriginile acestor $iserici rupestre, dar el isi incordeaza auzul spre departari: 2a auzi, auiesit mistretii. 'unt pe-aici cativa vieri hamesiti. 1irul e $un, proaspat!. 'e apleaca si daputin iar$a la o parte, scotand din stanca o floare mica, al$astruie: toporasi in noiem$rie.'pune zam$ind ca, printr-un miracol, oamenii de aici au doua primaveri. Nu de mult, auinflorit a doua oara ciresii. 2n cele din urma, isi aminteste, ca printr-un vis, si de intre$areamea: )isericile rupestre3 4m, greu de zis. Asta e taina mare !. Profesorul stie totul, darrefuza cu precautie sa se avante in afirmatii. 'unt pe aici multe $iserici ascunse in stancazeci de grote miraculoase, unele inca din neolitic, altele din epoca primelor crestinari alegetilor, pentru ca mai tarziu, in aceeasi patrie a stancilor, sa se zavorasca cei mai aspri sidesavarsiti anahoreti ai ortodoiei romanesti din 0vul (ediu. Pe aici au trecut, la inceputuveacului al 2V-lea, vizigotii lui Atanarich, in prigoana lor sangeroasa impotriva crestinilor,pe care i-au haituit pana la sud de &unare, pe pamanturile &aciei. 2ar muntii dimpre#ursunt intesati de moaste de martiri %ot in veacul patru, pe cararile acestea au urcat, izgontocmai din (esopotamia, vestitii calugari crestini ai episcopului

Audios, sapand cu palmele goale manastiri intregi in spinarilede calcar ale Carpatilor de Cur$ura. /ocurile pe care le vedemacum le-au pastrat amintirea. 5ndeva, in stanga, se inaltaCulmea (artirei6 codrii ce o acopera au acelasi nume:Padurea (artirei. 2n zarea cealalta, curge paraul 7otilor, iarpiscul golas de deasupra, numit Varful 4otilor, este de fapt al7otilor!, doar ca oamenii i-au schim$at numele, pe masura


3/8

vremurilor in care traiau. Cu alte cuvinte, in sihastriile )uzaului au trait primele comunitaticrestine de pe teritoriul de azi al 8omaniei. /asate de iz$eliste, prea putin cunoscute sicercetate astazi, cavernele acestea sunt, poate, dovada cea mai $una a continuitatii uneipopulatii cu origini geto-dace, a faptului ca dacii nu erau nici pe departe atat de inapoiaticum se credea si ca religia noua, a crestinismului, a fost asemenea unei samante

aruncate pe un pamant $un si roditor.

ata Muntele !fant"

'i totusi, de ce tocmai muntii acestia si nu altii3 Ceincarcatura magica au ponoarele )uzaului, pentru ca tocmai aicisa se statorniceasca atatea generatii de sfinti!3 Profesorul semargineste la o$isnuitul motiv al locurilor ferite, unde nu putea sate gaseasca nimeni. (untii )uzaului nu sunt inalti. &ar, lucru foartciudat, tocmai modestia lor masiva, culmile acelea lenese ce seopintesc greoi catre cer, imediat ce se termina un co$oras,prapastiile camuflate de ar$ori toate ii fac inaccesi$ili, uneori deneatacat. &e #os, locurile unde vrei s-a#ungi par aproape. 2nsadedesu$tul perdelelor incalcite de crengi e numai stanca, stancaal$a si verticala n-o urci nici pe funie.

&umitru Nica imi spune ca multi straini s-au lasat pagu$asi,motivand ca nu mai pot face un pas si tin sa se intoarca acasa. Altii spun, dimpotriva, caincolo drumul li s-a parut ca un z$or, nevenindu-le sa creada la intoarcere, ca au putut samearga atat. 2n sfarsit, eista si altii care declara ca acelasi drum, parcurs prima data intro #umatate de ora, altadata le-a luat ore intregi de urcus. 2ncet-incet, s-a nascut o $anuialsau poate un adevar, si anume ca intre )ozioru si Colti, pe culmile Crucii si pe ale(artirei, timpul nu curge in directii egale, ca se produc adevarate falii temporale!, caniciodata nu poti aprecia cata vreme-ti tre$uie sa a#ungi. Ceea ce, marturisesc, nu e chiadeparte de adevar: a$ia pornisem din sat, cand profesorul mi-a spus ca dupa culmea dinfata vom vedea (untele. (ersesem aproape noua *ilometri.

5rcam un fel de deal. /ung, luminos, mocnind de liniste. 'e facecald, ca de vara, desi ne aflam in noiem$rie, si in pamant incep sa aparacarari. 'unt multe, zeci, poate sute, o increngatura de santuri, sapate incarnea uriasului dam$, ulicioare ce par sa se amageasca intre ele si sa nuduca nicaieri. &umitru Nica isi aminteste de cand era copil. 2ntr-o seara culuna, pazea oile impreuna cu un alt fecior si co$orau amandoi un astfel dedrum adancit. Cand, deodata, pe partea cealalta, au vazut mergand o datacu ei o um$ra. 0ra un soldat inalt, cu o manta veche, putin incovoiat desale. /-au strigat, i-au dat $una seara, dar soldatul nu i-a auzit. 2ntre ei si elcurgeau oile. Apoi, a disparut su$ ochii lor, risipindu-se incet, in intuneric.&ac-as fi fost singur, ziceam ca-i nalucire, dar am fost doi si sa ma $ata&umnezeu daca n-am vazut acelasi lucru /a fel, intr-o alta incrucisare dedrumuri, la Cruce, niste flacai se intorceau catre sat cu oile. 0rau patru, iistiu $ine. 'i acolo, chiar la rascruce, cu totii au vazut o hora de fete."rumoase foc, asudate, cu parul despletit, im$racate in camesi al$e, #ucau in lumina


4/8

ametitoare a lunii. 'i n-au disparut pana ce toti feciorii s-au pus in genunchi si s-au rugatcu credinta la &umnezeu sa scape vii !

Vor$ele profesorului se pierd in vant. 2ntram pe un plai inalt, vanzolit de neguri sium$re, rafalele naucitoare ne lovesc in piept, tinandu-ne locului, impiedicandu-ne samergem mai departe. Pentru prima data, &umitru Nica se asaza pe iar$a si ofteaza a

odihna, ca si cum locul acesta ar fi predestinat unui popas mai lung. 2si arunca privireaspre vai, iar chipul sau se lumineaza de o nesfarsita mandrie: 2ata (untele 'fant !. 2ntr-adevar, de acolo se vede cel mai $ine. 'pre

rasarit, e o culme ascutita, aproape conica, ferestruitade vai adanci, iar numele de Athos 8omanesc nu e oeagerare. 2n muntele acela, sunt ascunse aproapedouazeci de asezari rupestre, cele mai importante dintinutul )uzaului. Acolo sunt chilia lui &ionisie%orcatorul, 7hireta, Casa 4otilor, )ucataria, VarfulCamerutei, "undatura, Agatonul Vechi si AgatonulNou, )iserica lui 2osif, Piatra 2ngaurita, 8uginoasa,

"undul Pesterii locuri mustind de sfintenie, vecheatara a monahilor din stransura Carpatilor, marturisind despre stravechimi ce iti dau fiori.Cine mai stie ca acolo, in varf, va fi fost altadata o cruce3 + cruce uriasa din piatra, urcatde spatarul Cristea cu treisprezece perechi de $ivoli, pe un drum care astazi nu se maicunoaste. 'capat de prigoana turcilor, spatarul si-ar fi ascuns averile in stancile din varf,incrustand pe o piatra un cap de cer$ cu coarnele indreptate spre ascunzisul aurului,precum si numarul de pasi ce tre$uie facuti pana acolo. +amenii au smuls crucea dinstanca, sapand la radacina ei cu nade#dea ca vor gasi ceva. &umitru Nica a cunoscutcativa tarani din Nucu, care au vazut capul acela de cer$, dar aur n-au gasit nici un fir.(untelui i-a ramas insa numele de Crucea 'patarului.

A#ungem intr-o lim$a de poiana insorita, ce incon#oara poalele (untelui. 0 dum$rav

Cozanei 9in lim$a dacilor, coz inseamna frumos. &in stra$uni, se zice ca aceasta Cozanar fi fost nimeni alta decat /uana, zeita fugara din partile nordului, care a ales dreptascunzatoare de nepatruns tot cur$ura Carpatilor. 0a i-ar fi dascalit pe localnici in tainelescrisului si cititului, medicinei, cititului in astre, dar si in cea mai de pret dintre stiinte,aceea de a se ascunde in stanca, spre a trai intelepti, feriti de pacatele lumii. 'e zice catocmai $iserica rupestra de la Alunis ar fi fost templul /uanei, pestera pazita de doi cainicio$anesti, in care zeita ar fi inchis doi sori: unul luminand ziua, altul noaptea.

Altii, mai tineri, ii spun poianei acesteia /a (aici!. 2nainte vreme, aici a fost omanastire cu hramul 'fantului 7heorghe, manastirea-mama!, spre care co$orau totisihastrii din munte. /a ;


5/8

Pasim parca spre o alta lume. Chiar si padurea devine altfel, mai rara, mai inalta, ctrunchiuri lungi si halucinante, golase pana spre varf, de ar$ori din cele mai amestecatespecii. &in loc in loc, se ridica stalpi gigantici de piatra ce sustin, parca, asemeneacolonadelor unui templu, acoperamantul veste#it al codrului secular. N-as fi o$servat-oniciodata: parca doi munti uriasi s-ar fi spri#init sau ar fi cazut unul pe altul, unindu-si pana

sus trupurile de stanca, lasand numai la pamant o mica despicatura triunghiulara, inaltacat un stat de om. Aceasta e grota "undul Pesterii, locuita in perioade mult mai vechidecat crestinismul, cea mai importanta dintre toate, din punct de vedere istoric. &egetulprofesorului urmareste liniile pe stanca. 2mi arata varfuri de lanci si de sageti, dar mai alecele douasprezece pumnale cele$re de tip a*ina*es!, despre care cercetatorii spun launison ca au fost incrustate in secolele V2-2V i.4r. de mana unor daco-geti. (ai mult, separe ca inscriptiile din capatul pesterii marturisesc despre un alfa$et autohton, unadevarat grai al locului!, ce folosea unele semne, straine oricarei lim$i din acea vreme.2ntamplare sau nu, dupa mai $ine de o mie de ani, la ;?>, in aceeasi vagauna stramta, afost facut un schit crestin-ortodo, purtand numele de Profirul.

Ceva mai incolo, desprinsa din poala muntelui, e stanca lui &ionisie %orcatorul. 5n

pinten ascutit si anevoios de piatra, tasnind dintr-un palc de faget $atran, la mi#loculcaruia, in peretele vertical, se vede o taietura de usa. 2ti pare de necrezut cum a pututpustnicul acela sa sape in piatra, atarnat de o funie, peste o prapastie de zece metri, pance sco$itura a a#uns de marimea unei intregi chilii. &umitru Nica este cel care a potrivitdedesu$tul intrarii doua scari lungi, din lemn de $rad, insa acum ii pare rau. "iind grotacea mai apropiata de satul Nucu, tot mai multi nechemati incep sa se adaposteasca intr-insa. Piciorul imi tremura pe scara si el ma roaga sa nu privesc in #os. Patrundem intr-oincapere destul de inaltuta, lunga de cativa pasi, cu cateva nise si o vatra de foc, dupatoate calculele chilia unui calugar audian din veacurile 222-2V. Pe dinafara stancii, se vadsapate in piatra cruci cu capetele latite, de tip latin!.

Pe un perete interior, o inscriptie in chirilica aminteste de un

an @B, ;?>? adica. Cine sa fi fost acest &ionisie, zis %orcatorul3Nimeni nu poate sti. Vreun schimnic anonim, dintre miile care auimpanzit muntele prin veacul al V22-lea, pesemne cel caresupraveghea din inaltimea stancii sale vaile dimpre#ur, pazind deintrusi numeroasele sihastrii. Caci prin ferestruica din dreapta poticuprinde o priveliste indumnezeitoare: intreaga poiana a Cozanei,pana la culmea %ocitorilor, si Varful 4otilor. 0 dureros sa veziinauntru, printre stravechile cruci $izantine, inscriptii! mai recentecu (ihaela D Costel E /ove!, sau acele graffiti care impodo$escde o$icei cartierele oraselor. 'atanistii dracului!, pufnesteprofesorul si pentru prima data imi spune ca mai $ine n-am pu$lic

nimic despre pesteri, ca sa nu afle si alti nenorociti de ele. Nu arenimic impotriva Foghinilor care vin din toata tara aici, ramanandinauntru cu lunile, pentru a se incarca energetic. 0l insusi simte ca locurile acestea suntincarcate de o emanatie pozitiva, altfel nu-si poate eplica in ce fel a putut unul dintre eisa reziste aici, in chilia lui &ionisie, aproape o iarna intreaga. %raia ca un pustnic, departede oameni, numai din ce-i daruia padurea. 2l chema 2oan. Cu timpul insa, satenii din Nucuau aflat de el si li se rupea inima stiindu-l acolo singur. Au inceput sa-l viziteze, sa-i aducamancare si chiar sa-l indrageasca. Cu totii i-au spus parintele 2oan!. &ar el devenea din


6/8

ce in ce mai trist, mai indaratnic, caci urcase pentru a do$andi singuratatea, nicidecumprietenia semenilor. Astfel ca mila omeneasca l-a readus in lume.

/a co$orare, profesorul Nica imi cere sa-l a#ut sa dea #os scarile si le ascundemamandoi intr-un loc ferit, printre stanci.

Aurul calugarilor

5rcam, tot urcam si devine o$ositor. &in cand in cand, prinpoieni limpezi, &umitru Nica se lasa in iar$a si se intinde cu fata in

#os, lipindu-si o$razul de pamantul #ilav. 2n ragazul acela de numaicinci minute, imi pare ca atipeste sau chiar doarme de-a $inelea.&upa ceva drum, imi face semn sa nu mai fac nici un pas siramanem amandoi impietriti in mi#locul linistii. 0 pe-aici, peundeva !, spune, ascultand pamantul cu ochii intredeschisi.

Alearga cativa pasi intr-o parte si-si infige mainile in covorul grosde col$ si frunze moarte. Printre degetele sale incepe sa curgaapa. 5n izvor $un, nitel sulfurat, din care $em pe saturatelea.

Alteori, aude glasuri indepartate de om. &upa un timp, sus, pe opoteca suspendata, apar doi tarani. Ne apropiem si dam $unaziua. 'unt $ar$ati din Nucu, astazi le-a venit randul de paza la cireada satului. Nu sesfiesc sa raspunda despre vedenii. Cel mai inalt, un $ar$at pe la ? de ani, cu chip rosu,durduliu, recunoaste ca a vazut cu ochii lui, si nu o data, um$rele unor calugari haladuindpe coclaurile astea. Pacat ca nu mai traieste mos 0ne, tacsu lu tata!, sau altii si mai$atrani, precum )a$a 2linca sau Neculai a lu "lorea tot din Nucu, c-ar fi putut sa ne spunmai multe.

Gice ca in $isericute! au ramas de la calugari foarte multe comori si pretinde ca stiesa deose$easca culorile focurilor care #oaca deasupra lor!. &aca-s flacari rosii, inseamnaca acolo e aur, dar de cele mai multe ori sunt al$astrii, ca de spirt ars. Cele care #oacaseara nu sunt $une, caci sunt comori #urate!. &aca le iei, sigur iti moare cineva din familisau te pasc prime#dii. )une sunt numai cele ce ard dupa miezul noptii. Pana-n HBB, HB


7/8

inapoi, ar fi mutit, de aceea a plecat mai departe. Au pornit necazurile. Nevasta-sa ainceput sa ai$a vise urate, s-a im$olnavit rau si dupa scurta vreme a murit. Apoi, i-a murito fata si in cele din urma s-a im$olnavit chiar el. 2nainte de a se prapadi, crezand ca toatenenorocirile i s-au tras de la $anii #urati!, a ingropat ceea ce a mai ramas din comoara,dar napasta tot nu s-a risipit. Cea de-a doua fata a fost crescuta de un frate, insa la varst

de sapte ani a murit si ea.Astfel a pierit neamul lui %oader Popa din Nucu, su$ $lestemul necrutator al aurului&in comorile calugarilor nu s-a im$ogatit nimeni, niciodata.

Agatonul

2nainte de a ne desparti, &umitru Nica ii intrea$ape cio$ani daca stiu unde sunt Agatoanele. 'tupoaredesi amandoi sunt nascuti-crescuti aici, nu stiu prea$ine sa raspunda. Plecam, iar profesorul rade peinfundatelea: &aca ai numara copacii pana acolo sitot n-ai gasi Vedeti, nici macar localnicii, tarsiti prinmuntii astia, nu stiu unde sunt pesterile!.

%recem mai intai pe la Pestera lui 2osif, cea caremie avea sa-mi placa cel mai mult dintre toate. 2ntr-o rariste de mesteceni, la picioareleunui perete gigantic, neted si piezis, o usita misterioasa, daltuita de cine stie cand inmaruntaiele pietrei. 2ntreg noianul de stancarie de deasupra e verde, acoperit de sus pan

#os cu un strat foarte su$tire de muschi, ce tine parca de cald $isericii dinauntru. +$iserica in toata puterea cuvantului, cu naos, pronaos si altar, inchisa de-a latul fatadeiperetelui, cea mai veche chinovie crestina din Carpatii Cur$urii, unde au vietuit calugaripana in anul ;


8/8

stanga, unde traia calugarul care avea gri#a de schit, nimic nu mai e acoperit. Naosul eincon#urat de doua ramasite de pereti, in care inca se mai vad sapate stranele marilorierarhi, iar din pronaos n-a mai ramas decat podeaua de piatra groasa si rece, a#ungandpana la marginea haului. 2n stanga ferestrei altarului, acolo unde altadata atarnauicoanele imparatesti, se vede inscriptia chirilica cu hramul 2oan Galatust, anul ;

Enigmele Din Muntii Buzaului

Documents

Transcript of Enigmele Din Muntii Buzaului