GEOPARCUL INUTUL BUZULUI

dIRECII dE dEZvOLTARE sOCIO-ECONOmIC

CENTRUL GEOmEdIAUNIvERsITATEA dIN BUCURETI

mknb ohg v

GEOPARCUL INUTUL BUZULUI

dIRECII dE dEZvOLTARE sOCIO-ECONOmIC

PROPUNERI

CENTRUL GEOmEdIAUNIvERsITATEA dIN BUCURETI

Revizuit 2008

Contractul nr 97 / 21.12.2007Consultan de specialitate pentru

creare a unui geoparc in Judeul Buzau

RAPORT FINAL

IdeNTIFICAReA PRINCIPALeLOR direCii de dezvoltare soCial

i eConomiC pentru GeoparCul inutul Buzului

direCiile de dezvoltare IdeNTIFICATe

diagnoza teritoriuluievaluarea potenialului turistic

Propunere pentru Carta Geoparcului

materiale GraFiCe pentru prezentri puBliCe

Fie pentru 10 idei de proieCte

propuneri pentru crearea unor structuri asociative

Autoralexandru andranu

La realizarea materialelor au contribuit

Dorel Ruti, Ioana Daia, Dana Alexandrescu, Gabriela Leonida, Claudia Bltoiu, Laurenia Livia

Conda, Andra Andrei, Gheorghe Petcu, Mihai Mncu, Cristian Ciobanu

Concepie grafic & design - Alexandru AndranuGrafica - Alexandru Andranu

Foto - Alexandru Andranu, Mihai MncuIoana Daia, Gabriela Leonida, Mircea Mitrofan

Antonela Neacu

GEOMEDIA, Revizuit 2008

Proiect iniiat i coordonat de Consiliul Judeean Buzu

Coordonator proiectLaurenia-Livia Conda

Reprezentaii instituiilor partenere in proiect

Ionel StnuDirecia Cultur, Culte i Patrimoniu Cultural Naional

Prof dr. Doina Ciobanu Muzeul Judeean Buzu

Prof. Mihai MncuColegiul Naional BP Hadeu Hlihor MihaiUniunea Artitilor Plastici

Negoi PaulInspectoratul colar Buzu Feraru IoanaAPM Buzu

Sorin BurlacuBiblioteca Judeean Buzu

Primarii comunelor:Beceni, Berca, Breti, Bozioru, Bisoca, Coli, Cneti, Cozieni, Odile, Chiliile, Loptari, Mnzleti, Sruleti, Scoroasa, Valea Salciei, Vintil Vod

Lector Alexandru AndranuUniversitatea din Bucureti

Dorel RutiMuzeul Naional de Istorie Natural Grigore Antipa

Dr Antoneta SeghediMuzeul Naional de Geologie

Cosmin ManolacheMuzeul ranului Romn

ikugzv9uzg

contextulinternaional

obiectivele

CreareaGeoparculuiinutulBuzuluiafostiniiatiestecoordonatdeConsiliuluiJudeeanBuzu.Geoparculesteuninstrumentcepoateasiguraconservarea,promovareaivalorificareaelementelornaturaledeosebitedinzonaBuzu(Vulcaniinoroioi,sareadelaMeledic,chihlimbarul),valoriledepatrimoniuculturaliistoric,pentrususinereadezvoltriisocialeieconomiceacomunelor.

Obiectul studiului l-aconstituit realizareauneidiagnozea teritoriului i identificareaelementelor optime necesare crerii geoparcului, conform prevederilor naionale iinternaionale.Domeniilemajoredeanalizaufosturmatoarele: Stadiuldeconservareivalorificareactualaasiturilornaturale,culturaleiistorice: Situatiasocial-economica,proiectelederulateiobiectivelededezvoltaredinzona; Identificareaelementelorsuportpentrurealizareaifunctionareageoparcului; Cerintadinpunctdevederecultural-istoric,naturalifunctionalateritoriului.

Studiileinterdisciplinare,documentarile,intlnirilepublice,dezbaterile,consultariilecureprezentantiiadministratiilorlocale,aleinstitutiilorpartenereiaialtorinstitutiiinuinultimulrindculocuitoridinzona,aupermisselectarea,dincele38delocalitatiavuteinvedereinitial,a18localitati.Pentruacestteritorius-apropus,denumireaTinutulBuzaului,caunprimpasincampaniadepromovare,inansamblu,atuturorcomunelorioprimaetapainrealizareauneiimaginicevafivalorificataulteriorcadestinatieturistica.

reZUltatele oBinUte

RealizareaDocumentatieinecesarecreriigeoparcului;

Identificareadireciilordedezvoltarececorespundcelmaibinesituaieiexistente

Propunerea uneiCarte teritoriale pentru inutul Buzului, ca instrument politic iadministrativdesusinereadezvoltriisocio-economicepetermenlung;

Identificareaa10temedeproiectepentruasusinedireciilededezvoltareidentificate;

RealizareaunuimodeldestatutpentruAsociatiadeDezvoltareIntercomunitar,

Organizareamaterialelorsuportpentrusesiunideformareiprezentaripublice

Realizareaunormaterialesuportpentruocampaniedeimagineicomunicare:siteweb,expozitiiievenimentenationale,unposterdeprezentare,oibazadedateiimagini.

Rezultatelestudiuluiaufostprezentatepublic.nperioada22septembrie27octombrie,2007afostorganizatoexpoziiecomun la Muzeul de Istorie Naturala Grigore Antipa, MuzeulranuluiRomn,MuzeuldeGeologieiMuzeulJudeeanBuzu.Dincolode cadrul acestui studiu i de solicitrile beneficiarului,UniversitateaBucureti,MuzeulGrigoreAntipa,MuzeulranuluiRomn,MuzeulGeologic,UniversitateadeAgronomieSeciadeArhitectur Peisager, au potenialul i deschiderea pentrua continua cooperarea in proiecte ce vizeaz dezvoltareageoparcului.

aplicarea rezultatelor

Analizaobiectivelordedezvoltareadiferitelorinstituiijudeeneilocalectiinurmaconsultriiopiniilor locuitorilordinzon,arezultat interesulpentru implicareainactivitideconservareavalorilordepatrimoniudinteritoriulstudiatipreocupareapentrugasireaunorsoluiipetermenlungdedezvoltaredurabila. Toate politicile i programele de finanare consider dezvoltarea durabil ca bazpentruoriceiniiativsauproiectdefinanare.Accesullafonduridarmaialesasigurareauneidireciicorectepentruevoluiileviitoarealeunuiteritoriutrebuiesintegrezereguliledezvoltriidurabileintoateplanurileiactivitileproiectate.Dezvoltareadurabilsebazeazpeformareaunui comportament etic ce integreaz problemele sociale,economice i demediu. Planurile care au la baz aceastabordaretrebuiesasigureobunafuncionareaeconomieilocale, frmarginalizrisauexcluderialeunorcategoriidepersoane,localitisaupurttorideinterese. Geoparculeste,prindefiniie,uninstrumentcepoateasiguradezvoltareadurabilacomunitilordinteritoriulsu.Pentru o buna funcionare a geoparcului este nevoie s fiedezbtut,completatiadoptatcarta Geoparcului.Cartaesteattun instrumentpolitic,prin faptulc trebuiesupusunui proces de dezbatere public ct i un cadru strategic,n ea fiind cuprinse, intr-un cadru unitar, toate direciile dedezvoltare sectoriale ale comunelor partenere. Pe baza ei pot fi realizate planuri locale iproiectepentruaccesareadefondurieuropene.Pentruafiutil,Cartatrebuiesraspundlactevaprobleme: sasigurecretereacalitiivieiidinlocalitiledinteritoriulgeoparcului,incondiiileuneiutilizrijudicioasearesurselorlocale,maialesaresurselorpentruecoturism(conservarea,florei,msuri de conservareapeisajului,prezenaactivitilorrurale,calitateaproduselorlocale); srespectereglementrileprivindregimulariilorprotejate,msuriprivindrefacereahabitatelor,pstrareaechilibrelorecosistemelorlocaleiregionale; sanudepinddefactorulpolitic,astfelinctschimbrilepoliticesnuscaddinamicasocialnecesaraaplicriicarteiisseeviteconflictelesaudezechilibrele; Toate informaiile i analizele pentru zona inutului Buzului indic turismul dreptactivitatemotorpentrudezvoltarealocal.Pentruaidentificaformaceamaibundeturismestenevoiederealizareaunuistudiudefezabilitategeneral,pentruteritoriulcelor16comune. In paralel, pentru susinerea direciilor de dezvoltare identificate este necesarparcurgerea urmtoarelor etape: realizarea unei Asociaii de Dezvoltare Intercomunitar,creareaunorparteneriatelocale,corelareaacestuistudiucucelrealizatdeGrupuldeAciuneLocal(GALPlaiurileSlnicului),pentruteritoriulLEADER,geoparculfiindcentruldegreutateimotorulderulriiproiecteloridentificateincadrulaxelorLEADER.

ConCepte i metodologie

Pentruafipractic,planulstrategic(Carta)pecareilpropunems-abazatpeoanaliza viziunii i proiectelor propuse de administraiile locale i de ctre alte instituii din zonageoparcului.nelsuntcorelatediverseledirecii identificatepentruacreauncadrupropiceaplicriideproiectecomune,evitndsuprapunerilesaudezvoltareaunorproiectecuprincipiiirezultatecontrare. Concepteleavute invederepepacursulderulriistudiuluiisintezei rezultateloraufost:conceptul de geoparc, principiile de ecoturism, principiile strategice ale dezvoltrii comunitare, abordarea participativ.

Geoparcul

Geoparculesteunteritoriucecuprindeelementedeinteresgeologicdeosebit,alturide elemente de interes ecologic, arheologic, istoric i cultural. Caracteristicile geologicesunt cuprinse intr-un numr de situri de importan stiinific, educaional sau estetic,reprezentativepentruunanumitmomentdinistoriaPamntuluisaupentruanumiteevenimentesauprocesegeologice. Ungeoparcare limitebinedefinite,o suprafasuficientdemareio strategiededezvoltareteritorialinfolosulcomunitilorlocale,acrorexistenestebazatpevalorificarearesurselornaturaleiculturale,peprincipiuldezvoltriidurabile.Geoparcurilesuntzonecuaezriumaneastfelgestionatenctsconstituiemodelededezvoltareacomunitilornarmoniecumediulnatural. Geoparcul are o structura de administrare proprie care, in parteneriate locale inaionale, asigur conservarea patrimoniului natural i cultural i propunemetode noi deprotecie,educaie,cooperare,inscopuldezvoltariisocio-economice,mbuntiriicondiiilordeviadinmediulruraliintririiidentitiilocale. ManagementulunuigeoparcserealizeazinconformitatecustrategiadedezvoltareteritorialidentificatinconformitatecurecomandrileUNESCOiCarteiReeleiEuropenea Geoparcurilor. Pentru asigurarea managementului siturilor geologice, naturale, istorice,culturale,precumipentruvalorificarearesurselornaturaledisponibile,potrivitcerinelordeconsumalepopulaiilorlocale,ncuprinsulgeoparculuisepotdelimitazonecuregimdifereniatdeprotecie,deconservareidevalorificarearesurselor,dupcumurmeaz:

1. Zone strict protejate, avnd regimul de protecie iconservarealrezervaiilortiinifice;2. Zone tampon, cu rol de protecie a zonelor strictprotejate i n care sunt admise activiti limitate devalorificarea resurselordisponibile, nconformitatecuautorizaiiledatedeadministraiageoparcului;3.Zonededezvoltaredurabil,valorificabileeconomicprin practici tradiionale sau noi, ecologic admise, nlimitele capacitii de regenerare a resurselor. Toateacestea se vor realiza prin Planul deManagement algeoparcului,cevafiintocmitinetapaulterioarcrerigeoparcului. Focul Viu

Cadrul legal de creere i funcionare a unui geoparc

In conformitate cu prevederile legale existente,privindtipuriledeariiprotejatedinRomnia,geoparculesterecunoscutcaarieprotejatdistinct.Scopulluiilconstituieprotecia i conservarea unor zone de interaciune aactivitilorumanecunatura,zonecunumeroaseelementegeologice,geomorfologiceidebiodiversitate.Acestezoneauiovaloarepeisagisticiculturaldatoratinteraciuniicontinue cu populaia local. In aceeai categorie suntincluseiceledouageoparcuridejaexistenteinRomania:GeoparculDinozauriloraraHaegului,iGeoparculPlatoulMehedini.

Principalele acte normative la care se va facereferininprocesuldeconstituiresunt:

decretul 187/1990 de acceptare a Conveniei privindprotecia patrimoniului mondial, cultural i natural; legea nr.58/1994 pentru ratificareaConveniei privinddiversitatea biologic; legea nr. 13/1993 pentruratificareaConvenieiprivindconservareavieiislbaticeiahabitatelornaturaledinEuropa;legea nr. 5/2000 privindamenajareateritoriuluinaional-SeciuneaaIII-a,zone protejate;legea nr. 462/2001 pentru aprobareaOrdonanei de urgen a Guvernului nr. 236/2000privind regimul ariilor naturale protejate, conservareahabitatelornaturale,afloreii fauneislbatice;HG nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaiilor biosferei,parcurilor naionale i parcurilor naturale i nfiinareaadministraiilor acestora; legea nr. 451/2002 pentruratificareaConvenieieuropeneapeisajului;ordinul nr. 552/2003privindaprobareazonriiinterioareaparcurilornaionale i a parcurilor naturale, din punct de vederealnecesitiideconservareadiversitiibiologice;HG 2151 /30 noiembrie 2004 privind instituirea regimuluide arie natural protejat pentru noi zone; ordinul 494/2005privindaprobareaprocedurilordencredinareaadministrriiideatribuirencustodieaariilornaturaleprotejate, care abrog Ordinul nr. 850/2003; legea nr. 215/2001 republicat, a administraiei publicelocale;ordonanta de Urgen nr 57 din 30.07.2007-ultimul act normativ privind regimul ariilor protejate cecuprinde,pentruprimadat,refeririconcretelageoparcimoduldeconstituireifuncionareaunuigeoparcinRomnia.Prezentulstudiuesterealizatconformacesteiprevederi.

Turism in geoparcul Vulkaneifel, Germania

Centrul de vizitare din Geoparcul Lesvos, Grecia

Punctul de vinzare dinGeoparcul de la Digne, Frana

Geoparcul Haeg, expoziie de promovare cultural - turistic

Geoparcul Haeg, expoziie dedicat biodiversitii

prevederile internaionale privind constituirea i funcionarea unui geoparc

Geoparcul reprezint un concept lansat i susinut de Reeaua European aGeoparcurilor, in parteneriat cu UNESCO. UNESCO a lansat in anul 2004 iniiativa crriiReeleiGlobaleaGeoparcurilor.Recunoatereainternaionalafuncionriiunuigeoparciacceptarea lui in aceste structuri se face in acord cu reglementarile stabilite deUNESCOideCartaReeleiEuropeneaGeoparcurilor.Avantajeleunuigeoparc,membru inreeleleinternaionale,sunt:Susinereacooperriiindomeniulconservriipatrimoniuluinaturaliculturalidezvoltriigeotiinelor;Asigurareadezvoltriianoitipuridecalificriicreareadenoilocuridemunc;Parteneriateinprogrameledeeducaieipromovare;Dezvoltareapachetelordegeoturismiturismcultural;Creareadeobiecteartisticesaudeconsuminspiratedegeologiesaunatur;Parteneriatecalificatepentruproiecteinovativeindomeniulconservriinaturii,educaiei,dezvoltriisocio-economicedinzonelerurale(LEADER,INTERREG).

etapele necesare pentru realizarea unui geoparc

Geoparculesteuninstrumentdeintrireaidentitiilocaleidedezvoltaredurabilauneisubregiuni,dinzonelerurale.Sepreteazdezvoltriiinzoneleundeexistgeodiversitate,biodiversitate i diversitate cultural, zone care nu au alte resurse de dezvoltare sau suntameninatecupierdereaidentitii.

Invedereaconstituiriiiasigurriiuneibuneadministrriaunuigeoparc,inacordcuprevederileinternaionale,trebuiescparcurseurmmtoareleetape:

la nivel naional

1. Realizareauneidocumentridetaliateprivindpatrimoniulnaturalicultural,identificareasiturilor de interes pentru conservare, educaie i turism, evaluarea situaiei social-economice,identificareapartenerilordinzoniasurselordefinanare;

2. Definireateritoriuluiialimitelor,astfelinctscorespundunui spaiu relativ coerent din punct de vedere natural,culturaliadministrativ.Estefoartepracticutilizarealimiteloradministrativealecomunelorpentrulimitelegeoparcului.

3. Realizarea unei strategii de dezvoltare durabil pentruteritoriulgeoparculuiiaunuiregulamentpentruderulareaactivitilorprevzute;

4. Realizareaunuiparteneriatlocalcapabilsaplicestrategiapropusiscofinanezeactivitileiechipadeadministrare.Echipa de administrare poate juca i rolul unui Grup dedezvoltarelocal;

5. Avizarea documentaiei de ctre consiliile locale, consiliul/consiliilejudetene,AgeniadeProteciaMediului;

6. Scrisoare de intiinare adresat Biroului NaionalUNESCO;

7. AvizultiinificalAcademieiRomne;8. Obinereastatutuluidearieprotejat.

Siglele Reelei Europene i a Reelei UNESCO a

Geoparcurilor

la nivel internaional

PentruadevenimembruinReeauaEuropeanaGeoparcuriloriinReeauaGlobal(UNESCO) aGeoparcurilor, un geoparc sau un alt tip de arie protejat, este supus uneievluridectrereprezentaniaicelordouaorganisme,inbazauneidocumentaiiiauneicereriadresateCeluleidecoordonareaReeleiEuropene(CelulaesteorganizatincadrulRezervaieiGeologiceHauteProvence-Frana).Statutuldemembruestereevaluatlafiecaretreianii,pebazarezultatelor,sedecidecontinuareastatutuluidemembru,reevaluareasauexcludereadinreele.

Dosaruldecandidaturcuprindeurmtoareledate;elementele de identitate ale geoparcului

- Locaia,suprafaa,elementelegeografice,sociale;- Prezentareaunitiideadministrare;- Anexegrafice,hri,fotografii,bibliografie;- Definirearegiuniigeografice;- Prezentareasiturilorprotejateiasiturilordeinteres

turisticieducaional;- Elementeledepresiuneasuprateritoriului;- Planuldemanagementalsiturilor;- Prezentarea reelei desituri de interesdingeoparc

(geologiceinon-geologice);argumentarea cererii pentru a deveni membru in reea

-Descriereaelementelordegeologie;-Analizapotenialuluidedezvoltareageoturismului/ecoturismului;-Descriereaactivitilordegeoturismigeoeducaiedingeoparc;-Politicadeconservareapatrimoniuluinaturaliculturalimoduldeadministrare.

descrierea general a situaiei economice din zon-Strategiadedezvoltaredurabilaplicatiactivitiledegeoturismprevzute;-Prezentareainstituiilorceaudreptscopgeoconservarea;-Politiciledeprotecieidezvoltareeconomicdurabilapatrimoniuluigeologic;-Planuriledeaciuneprezenteiviitoare.-Argumentareainteresuluideadevenimembruinreele.

informaii generale referitoare la teritoriul geoparcului-Descriereaprincipalelorstructuriresponsabilepentrupoliticilededezvoltaredurabildinteritoriuitipurilordeactivitieconomiceexistenteitendinelelor;-Modulcumvafiorganizatprotecia;-Statutulactualdeprotecie:-Facilitile:muzee,situritraseedevizitare;-Facilitiplanificateafidezvoltate.

Interitoriulgeoparcuriloresteinterziscomercializarea fosilelor, a mineralelor, sauflorilordeminiseincurajeazrealizareaicomercializareamulajelordefosile.

Geoparcul reprezint un brand de calitate recunoscut internaional i agreat de UNESCO.

Centrul de vizitare din Rezervaia Geologic Haute Provence, realizat din fonduri LEADER

Produse locale finantate din fonduri LEADER. Geoparcul

Haute Provence, Franta

prinCipiile de eCotUrism

Turismul este activitatea optim ce poate asigura dezvoltarea socio-economic ingeoparculinutulBuzului.Odezvoltareagresivineechilibratarputeadistrugevalorilenaturaleiculturalealezoneiiarputeageneradezechilibreintrelocaliti.Inplus,activitilede turismclasicnubeneficiaz, inzon,deo infrastructuradecvat. Inconsecin formaceamaieficientesteceadeturismdedescoperire:ecoturismul,geoturismul,agroturismul,turismulruralsuntformespecifice,axatepeactivitispecificesaupeanumiteparticularitialezonei.Ecoturismulseadreseazunuigrupintcetiesrespectevalorilelocaleicarepoatecontribuilapromovareaei.Turitiicepracticacestgensuntdispuisplteascpreurimaimaripentruserviciileoferite,dacofertaesteechitabiliserviciiledecalitate.

Ecoturismul ar putea fi definit caoactivitate de cltorie ctre regiuni / zoneundecadrul natural estebine conservat, existodiversitate culturalbinepastrat iar utilizareadurabil a acestora asigur un standard de via decent pentru locuitori. Chiar dac estedefinituordiferit,funciedediverseleorganismesauregiuni,ecoturismulcuprinde,conformcriteriilorelaboratedeAsociaiaRomndeEcoturism,optprincipiigenerale: principiul focalizrii pe zone naturale.Ecoturistulpetrecemultedinactivitiinnatur,folosindu-sedecracteristicilegeomorfologice,geologice,biologice,culturaleispirituale. Inconsecin, tur-operatorii vor cuta zonele ce imbinpatrimoniul natural i cultural.ViitorulgeoparcinutulBuzuluioferuncadrunaturaliculturalfoartebun,darlipseteinfrastructura.depromovareidesfurareaactivitilorturistice. principiul interpretrii produsului ecoturistic.Interpretareareprezintmodalitateaprincareseofer turitilor / comunitii locale informaii iexperiente legatedepotenialulzonei, de valorile ei naturale i culturale, astfel inct s determine o lrgire a nivelului decunoatereiaprecieredinparteaacestora. principiul durabilitii din perspectiva protejrii mediului natural. Toate activitileecoturisticesuntmenitesoferecelemaibunepracticide turismiplanificaredinpunctuldevederealconservriinaturiiidezvoltriidurabile.Activitiledeturismtrebuiesaibunimpactminimasupranaturii. principiul contribuiei la conservare. Presupuneparticipareaopertaorilordeturism,aproprietarilordepensiuni,restaurantedinzonaprotejat,carebeneficiazdepromovare,prinactivitileadministraieiarieiprotejate,scontribuieactivlaconservareaimanagementulpatrimoniuluilocal.Exemplu:oferireaunuiajutorfinanciar,pentrureabilitareazonelornaturale,colectareadeeurilor,proiectedepromovare; principiul contribuiei constructive la dezvoltarea comunitilor locale. Opartedin beneficiile din ecoturism trebuie s se indrepte spre comunitile locale,mai ales princumprareadebunuri,produseiserviciilocaleinactivitiledeturism; principiul sensibilitii fa de cultura i tradiiile locale. Activitiletrebuiesareducimpctulnegativasupraacestorvalori,scontribuielapromovare,conservare,revigorare; principiul gradului de satisfacere a turitilor. Participaniilaaceastformdeturismsuntpersonecupregtiremediesausuperioar,ceaucltoritfrecventinaltezoneicarealegodestinaiepentrua-idescoperiparfumullocaliproduselespecifice.Experienaoferittrebuiessatisfacateptrilesausledepaeasc; principiul marketingului corect. Prezentarea produsului trebuie s corespundrealitii. Marketingul ofer clienilor informaii complete i responsabile care conduc lacreterearespectuluipentruvalorileuneizone.

deZvoltarea ComUnitar

disfunctionaliti in derularea proiectelor de dezvoltare comunitar Analizaproiectelorcomunitarederulate,maialesinzoneleHaegiRucrDmbovicioara, precumi studiile de caz din alte regiuni, permite identificarea unor sursemajoreifrecventededisfuncionalitiavndsursalanivelulcomunitilorlocalesaulanivelulcomunicriiintreparteneriidincomunitateiparteneriiexterni.

Oastfeldeanalizestenecesarintructproiectelecevorfiderulatepentrugeoparcvoraveaambeletipurideparteneriivorfideseoriproiecteiniiatedinexteriorulcomunitii.surse de disfuncionalitate existente la nivelul comunitii

A. pasivitatea partenerilor locali. In proiectele derulate in parteneriat cu organizaiilocale,colisauadministraiilocale,incareiniiatoriisuntdinafaracomunitii,ramnefoartefrecventunadetippasiv,grupurilevizate(meterilocali,grupurietnice,agricultori,peofesori,elevi)fiindmaimultspectatoareipercepproiecteledreptaciunicaritabilesaupreacomplicatepentrucomunitate;

B. lipsa de sprijin din partea autoritiloresteuncazceapareinanumiteproiecteIncazulgeoparculuiautoritilesuntdirectinteresatedarapareunalttipdedisfuncionalitate:prinabordaregeoprculpropuneunplan/startegiie/viziunededezvoltareiarautoritile,chiardacaparticiplaelaborareaacestorplanuri,nurespectdireciilestabilite.Suntobinuitecastrategiilesfiebunedoarpentrudosareiraportri;

C. Conflictul de interese apare in cazurile divizrii comunitii in grupuri adverse peprincipul:decitscitigeicellaltmaibinespierdemcutoii.Poateapreaincadrulproiectelor de susinere a unor iniiative private:meteuguri tradiionale, pensiuni,creareadeconsoriilocalepentrudesfacereaproduselor,reabilitareaunorinstituiisauconstruciadefacilitiinunuldinsatelecomunei.Cazulultimestefrecventmaialeslanivelulconsiliilorlocalecndtrebuiescaprobateicofinanatefacilitinumaipentruunulsaumaimultesateinupentrutoate;

surse de disfuncionalitate la nivelul celor ce propun, iniiaz proiecteleA. pasivitatea ofertei tipul/ideea de proiect nu este creativ i stimulativ pentru

comunitatealocal.Suntfrecventecazuriledeproeictecopiatedinaltezonesaualterifrafiadaptatespecificuluiiresurselorlocale;

B. alegerea intmpltoare a populaiilor intsoluiilepropuseprinproiectenusuntprecedatedeoidentificareaproblemelorrealeideoprioritizarealor;

C. Lipsaunordiagnozesaustudiidefezabilitate-prefezabilitateanterioareproiectelor.

surse de disfuncionalitate existente la nivelul comunicriiA. transmiterea informaieislabacirculaieainformaieiestesursamajoramultor

disfuncionaliti. Datorat, mai ales in mediul rural, lipsei mijloacelor moderne deinformare (internet, cablu) dar i lipsei deprinderilor dea comunicaprin intermediulinternetului (de a realiza pagini web, baze de date, buletine on-line, de a asiguratransparenaprocesului decizionaletc.).Secoreleazi cu lipsadeprinderilordeatransparentizadeciziilelocale,bugetele,lipsainteresuluiiobinuieilocuitorilordeaparticipaladezbaterilepublice;

B. nesesizarea informaiilor relevante pentru dezvoltare. In comunicare existmaimulteetapecetrebuiescparcurse:informarea,contientizrea,participarea,implicareaactivfiinddoarctevadintreele,inprocesulindelungatcetrebuieparcursdelocuitori

i de cei interesai, de la simpla luare la cunotinpn laparticipareaefectiv iformareaunordeprindericomunitare.Etapelecer timpiunmecanismcontinuudetransmitere a informaiei de ctre persoane competente, pe baza unei strategii decomunicare;

C. tipul informaiei esteunadincauzelenecomunicrii,faptulcainformaiaaleasafidifuzatestefoarterelevantpentruceidinproiectdarnerelevant,nufacepartedinpreocuprilereceptorului,fiecesteautoritatelocal,instituiesausimplulocuitor.Aceastasepoatedatoranunumaiconinutuluiinformaiei,darmaialesterminologiei,fiinddinceincemaievidentapariiauneiterminologiieuropeneceseamncuunnoulimbajdelemn,fiedatoritsuprautilizriianumitortermeni,fiedatoritneinelegeriisubstaneitermeniloriincercrilordeaiitraduceintr-unlimbajcomunsauspecific.Esteproblemaumanizriimecanismelordecomunicareatermeniloreuropeni;

D. parteneriatul principiul cofinanrii, cointeresrii, realizarea de parteneriate deform,creareadestructurineguvernamentaleintrepartenericarenucorespundunorstrategii,nuauintotdeaunaefectulscontatisuntdoarsubterfugiibirocraticeprincaresepcletefinanatorul.

abordarea dezvoltrii comunitarePe baza observaiilor i comentariilor de mai sus pot fi formulate o serie de principii

strategicecarepotstalabazainiieriiunorproiecteinteritoriulcomunelordingeoparc.Celemaiimportantesunt:

A. principiul descentralizrii trebuie sa stea la baza oricrui proiect sau aciunecomunitarcereclamogestiuneaproblemelor lanivel local,aproblemelorpropriii gsirea unor surse de finanare i a unor soluii locale. Este o tendin ce seaccentueazinultimultimplaniveluladministraiilorlocale,maialespentruceleceauidentificatsurseproprii,auparteneriatelocale,auostrategiededezvoltaresauplanuridedezvoltarelocalincareafostrealizataoierarhizareaproblemeloriidentificatesurseledefinanare

B. dezvoltarea antreprenoriatului socialipunereaaccentuluipedezvoltareasocialinraportcudezvoltareaeconomic(cenuesteneglijat).Geoparculeste,inprincipiu,unconceptcesusinedezvoltareasocial,mizndpeidentificareacompetenelor,atragereacelorcupotenial,realizareadeparteneriate,cointeresareaunorpersoaneiinstituiidiverse,creareaunuicadruatractivpentrufinanri.Estemotivulpentrucarelimitelegeoparculuisesuprapunlimiteloradministrativealecomunelor,sepropunerealizareaaceleicartededezvoltarelocal,sepropunecreareaunorstructuriasociativelocaleiidentificareaunordireciidedezvoltareprioritare(axededezvoltare).Infapt,frostrategiesocialnupoateexistaodezvoltareeconomicreal;

C. identificarea zonelor optime din teritoriu. Esteprincipiulceastatlabazapropunerilorde dezvoltare turistic. Zonele cele mai atractive vor fi susinute s-i dezvolteinfrastructuraastfelinctsdevinpolideatractivitatepentruturitiidinafaripentruconcentrareaproiectelordeatragerearesurselorfinanciare. In timp,polii identificai(Berca,Bozioru,Coli,Mnzleti)vorgeneradevoltareiinzoneleadiacente;

D. principiul Fierariei lui iocan sebazezpeidentificareaiimplicarearealaunorlideriinformalilocalicapabilistransmitmesajele,screezedezbateriad-hociscorijezeisreorientezeanumiteactivitialeproiectelor;

E. principiul promovarii active presupune realizarea unor elemente de identitatevizual,auneistrategiidepromovare,identificareaunorprodusesimbol.Inacestfelserealizeazosensibilizareafinanatorilor,aevaluatorilordeproiecte,creareauneiopiniifavorabileidesimpatiepentruteritoriulincauziaunornoiparteneri.

aBordarea partiCipativ

Aceast abordare a constat in oferirea diverilor actori implicai posibilitatea de aparticipa, inmsuratimpuluiavut ladispoziie, lafazeledediagnozianaliz.Inacestfelpropunerilesuntinconcordancuiniiativelelocale,iiresponsabilizeazpeceicedorescsseimplice,faciliteazschimburiledeideiiinformaii,creazpremiseleuneiautodezvoltri.

Un element important in identificarea nevoilor locale l-a constituit organizarea unorintlniriidezbatericuAgeniideDezvoltareLocalicureprezentaniiGrupuluideAciuneLocal (GAL) pentru teritoriul LEADER plaiurile slanicului. GAL-ul este format dincomunele: Berca, Scoroasa, Cozieni, Cneti, Chiliile, Prscov, Odile, Bozioru, Breti,Beceni,Loptari,VintilVod,Sruleti,Cernteti,Bisoca,MnzletiValeaSalciei,Buda,Mrcineni,Spoca,VaduPaii,Sgeata.TeritoriulgeoaparculuipoateconstituicentruldegreutateimotoruldezvoltriiacestuiviitorteritoriuLEADER.

agenii de dezvoltare localAceastnouapoziieinadministraialocalafostcreatcaurmareaunorproiectede

succesderulateinregiuneavestiapoiinzonaVlcea.Dei exist reglementri care precizeaz rolul lor inactivitile de dezvoltare ale comunitilor, ocupaianu se regsete in COR, iar posturile lor, la nivelulcomunelor,estedestuldeambiguu,ceeacegenereaznesiguranidiferitegradedesubordonarepolitic.

Ageniidedezvoltarelocalreprezintunelementcheiepentrupromovarea lanivel localaelementelorcuprinse inplanurilestrategiceelaborate,decorelarea aciunilor diferitelor administraii, de participare laelaborarea i aplicarea unor proiecte locale. Pentruomaibunadefinireastatutului lorpropunemcreareaunuiGRUPDEDEZVOLTARE,creatinjurulAsociaieide Dezvoltare Intercomunitar i administraieigeoparcului. (pentru introducerea inCOR , a funcieideagentdedezvoltarelocalestenevoiedeiniiativareprezentanilorlocaliefectuatpecaleadministrativ,iniiativmaterializat printr-un inscris ce va fi depusla Minsiterul Administraiei i Internelor. Inscrisul vaaveacaobiectcreareafuncieideagentdedezvoltarelocalaievideniareanecesitiicuprinderiiacesteiainCOR.nacestinscrissevadefiniiidincevaconstaactivitatea unui agent dedezvoltare local.Oficiilejuridice,dincadruladministraiilorlocalevorjucarolulprimordialnacestdemers.

Din discuiile purtate cu agenii de dezvoltare local a rezultat o list de sarcini deserviciucenusuntconcretizateintr-ofiapostului.Rolullorvariazdelaconsilierepentruprimar, lapersoane insrcinatecuscriereaproiectelor,sau lapersoanece trebuiesfie lacurentcuproblemelediscutateinedineledeconsiliulocal.Alii,i-audefinitsinguriatribuiileianumeaceleadearealizaoinventarierearesurselorlocaleideacreaobazdedate

pentruproiecte.Deiauunrolcheieindezvoltareacomunitariatragereadefonduri,fiindverigidelegaturaintreceteniiadministraie,doar5din20auparticipatlarealizareaunuiproiectpeinfrastructuridoar2din20launproiectculturaleducaional.nacestcaz,poates-arimpuneangajareapeastfeldefunciiaunorpersoanecuanumitestudiiicaresaibalegaturcuideeadedezvoltarelocal/comunitar,iaracestepersoane,odatangajate,laoanumitperioaddetimp,sparticipelaschimburideexperienindomeniullor,inaridecenuiinafarariicureprezentanidepeaceeaifunctiedinrilecefacpartedinspaiulcomunitar.

problemele de la nivelul comunelor Principaleleproblemeidentificatedeageniidedezvoltareincomunitiledincareei

provin,aufostsistematizatemaijos,dupcumurmeaza:1. Lipsauneieducaiicivice, locuitoriinufiindobinuiisparticipe laprocesulde luare

adeciziilor,nuasistlaedineleConsiliuluilocaldeiaudreptul,nusolicitinformaiiprivindmoduldecheltuireasurselebugetuluilocal;

2. Curriculacolarnuesteadaptatlanevoilelocale.Copiiinunvadesprelocurilelor,despreproblemelelor.InCurriculalaDeciziacoliinusuntcursuriadaptatezonei;

3. Serviciile locale sunt defectuoase: transportul, colectarea deeurilor, sistemul desntate,lipsaunuiserviciudeurgenpentrulocalitileizolate;

4. Sistemuldecomunicareiinformarearelacunedeorganizareiderulareintreprimriei ceteni, intre consilieri i ceteni, intre departamentele instituiilor judeene iprimrii.Majoritateasatelornuauacceslainternet,sistemuldetelefonienuacopertoatzona;

5. Infrastructura de alimentare cu ap i transport (drumurile judeene i comunale),alimentareacugaz,canalizarea)constituieunadinproblemelecelemaigrave,invocatdetoiceiconsultai;

6. Lipsaformrii,informriiiexpertizeiinurmtoareledomenii:turism,scrieredeproiecte,practici agricole.Toate aceste disfuncionaliti, saumcar o parte din ele, ar puteafi rezolvateiprincrearea/legiferareapostuluideagentdedezvoltare localicare,prin fia postului, s aib prevazute obligaii bine analizate, printre care informarea,comunicarea,lanivellocal.

Cteva dintre soluiile identificate Msurile ce pot fi intreprinse i tipurile de proiecte propuse, in cadrul intlnirilor cuageniidedezvoltareaufostintegrateinprezentulstudiu.Printrecelemaiimportantedomeniideactiuneaufostmenionateurmatoarele:

-Realizareauneireeledeinformarelaniveljudeean;

-Realizareaunuisistemdecolectareivalorificareaplantelormedicinale;

-Cursuripentrucresctoriideanimaleprivind reglementrileUniuniiEuropene.Cursuripentruturism,ghizi,proprietaridepensiuni,funcionaridelaprimrie;

-Realizareaunuiserviciudevoluntariatlanivelteritorial;

-Iniiereaunorproiectepilotprivindeficientizareaenergeticienergiilealternative;

-Revigorareaunoractivititradiionale:olritullaMnzleti,esturi,lucruinlemn;

-Refacereaunorobiectiveculturalistorice(CapeladelaVintilVod);

-Realizareaunuisistemdetraseedevizitare,campare,informare;

-Editareaunorghidurilocaledegastronomie,tradiii,turismcultural.

teritoriul Geoparcului

POZIIA GEOPARCULUI

Pentruaaveaoviziunectmaiapropiatderealitateasuprateritoriuluigeoparculuiaufostfolositepatrutipuridesurse:

- Fieledecomuncompletatedeadministraiilelocale;- Fieledecomuncompletatedemembriiechipei,pebazainterviuriloridocumentrii

interen;- Datele statistice din diferite documente oficiale (Anuarul statistic, PUG-uri,

Sinteze);- Sesiuniledeformarei informarecureprezentanii instituiilor judeeneiAgenii

de dezvoltare local. Rezultatele pariale au fost supuse dezbaterilor, in timpulintlnirilorGrupuluidelucruiinsesiuniledeformarepentruscrieredeproiecte.Acesteconsultri,organizateincadrulstudiuluiaupermisomaibunconturareanevoilorioierarhizareaprioritilorinrealizareageoparculuiiauneistrategiideturismdurabil.

Teritoriulgeoparcului,schiatinhartademaijos,estesituatinRegiunea2,Sud-Est,inparteadeNajudeuluiBuzu.Dinpunctdevederegeograficseaflinzonadecurbura CarpailorOrientali, la intersecia drumurilor istorice ce leagMuntenia, Transilvania iMoldova.

Geoparcul cuprinde comunele: Beceni, Berca, Bozioru, Bisoca, Breti, Chiliile.Cnesti,Coli,Cozieni,Loptari,Mnzleti,Odile,Pntu,Prscov,Scoroasa,Sruleti,ValeaSalciei,VintilVod.Insumat,rezultpentrugeoparcareosuprafade103482hasiopopulaiede52370locuitori.

Poziionarea geoparcului in Regiunea de dezvoltare 2 Sud

elementele natUraleInceamaimareparteasa,geoparculestesituatnunitateaSubcarpailor,subdiviziunea

SubcarpailorCurburii,maiexact n zonacentralaacestoranumitSubcarpaiiBuzului,dupnumeleartereihidrograficeprincipale.Peoariemairestrins,inparteanord-esticaesteozondecontactcuMuniiBuzului.

Zonageoparcului estestrabtutde trei vi tributareBuzului:Valea Slnicului, culocalitileBeceni,VintilVod,Mnzleti, Loptari,Srulet iBisoca,Valea Srelului,culocalitile:Berca,Scoroasa,CnetiiChiliileiValea Blnesei,culocalitileCozieni,Bozioru, Breti, Odile. Comuna Coli este situata pe Valea Colilor, Valea Aluniului iValea MusceluluiaflueniaiBuzului.ComunaValeaSalcieiestesituatpevaleaClnulu.ComunelePntu,PrscoviBercasuntsituatepemalulstngalruluiBuzu.

geodiversitatea

ZonaestefoartecunoscutpentruVulcaniinoroioi,chihlimbaruldelaColi,sareadelaMeledic,FoculViu,izvoareledepetrol,reliefulspectaculoscuzidurialeuriailorsaucolidepiatr,pentrupeterileinsare,alunecriledetereni,nuinultimulrnd,pentrupeisajeledomoaleiizvoarelesrate.Nutrebuiesfiispecialistpentruaputeaadmiraspectacoluloferitdenatur. Acestefenomenefacpartedingeodiversitateateritoriuluiiconstituieomarebogiea zonei. Ele vor fi punctul forte in activitile de promovare, de educaie, cercetare i dedezvoltareaturismuluiiinconstruciainfrastructuriinecesare:centredevizitare,punctedeinformare, locuri de popas, poteci de descoperire, pensiuni, puncte de vnzare, centre deinchiriereechipamenteialtele. Geodiversitateareprezinttotalitateaelementelorgeologiceigeomorfologicedintr-ozon:rocileiistoriaformriilor,resturilefosile,elementelestructurale(falii,cutelesinclinaleianticlinale),resurseleminerale,miscariletectonice(puseinevidenprincarerocileaufostdeformate),reliefulisolurilerezultatedininteraciuneaelementelorpetrografice,structurale,erozionaleibiologice.Teritoriulgeoparculuiareostructurgeologicextremdecomplex,spectaculoasattpentruspecialitictipentrunespecialiti.Rocilesedimentareintlnitelasuprafaacoperoistorieceincepeacummaibinede70demilioanedeaniisuntocalauzfoartebunpentruevoluialanuluicarpatic. Punctele cele mai importante in jurul crora se propune dezvoltarea activitilorgeoparcului,inclusivinfrastructuradeturism,sunttrecuteinhartademaijos.Inurmatoareaetapestenevoiedeidentificareaunornoipunctepentruaacoperiteritoriiletuturorcomunelorsi, in paralel, realizarea unor documentaii imateriale de promovare i informare, pentruturiti,eleviidincoli,locuitoriidinzon.

Izvor de petrol, satul Pcuri Insecte in chihlimbar, Coli

Grunju (tufuri dacitice), Mnzleti Peter n sare, Meledic

Biodiversitatea

Adevratul naturalist este fascinat inegalmsurde toate vieuitoarele, indiferentdacsuntfrumoasesauurtefolositoaresauduntoare.Totui,cearfiinteresantininutulBuzului?Rspunsulnuesteuordedat,fiindcnumruldesubiecteestesurprinztordemare:grduraria,colilia,fluturiii,bineineles,scorpionul,arfidoarctevaexemple.

Punctele de interes geologic propuse pentru amenajare turistic.1 - Beceni, 2,3 - Vintil Vod, 4,5,6 - Mnzleti, 7 - Loptari, 8 - Berca, 9 - Scoroasa, 10 - Cneti, 11 - Coli, 12 - Cozieni, 13 - Bozioru, 14 - Bisoca, 15 - Pirscov, 16 Panatau

1

2, 34,5,6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

Parteanordicinord-estica teritoriuluiseafl inzonapdurilormontane,de fagimolid,intimpceinzonacentral-sudic,inarealulvulcanilor,existelementedetipstepicprecumcoliliadintreierburiipopnduldintreanimale.Ceamaimareparteateritoriuluiesteinsunmozaichaoticdepeticedepdure,tufiuri,pajitiiterenuriarabile,rezultatalactivitiiomului,aacumseobservdinhartaalaturat.Rmieledepdurematur,saufneeleincareexistsutedespeciideplantelahectar,suntfiecareinpartezonederefugiupentruflorifaun,fiecarereprezentndoposibilariedeinterespentruconservareideatraciepentruturismulspecializatsaupentruspecialiti.Eleconstituieinacelaitimpelementeimportanteinatragereadefondurieuropenepentrurefacere,conservare,compensaii,continuareaunorpracticiagricoletradiionale.

VintilaVodaChiliile

Magura

Prscov Berca

Panatau

CozieniScortoasa

ColtiBeceniBozioru

CanestiOdaile

Braesti

Lopatari

MnzalestiBrebu SarulestiValeaSalciei

BISOCA

legendaApecurgatoare

Apestagnante

Gradini

Gropidegunoi

Livezi

Localitati

Mine

Paduricufrunzecazatoare

Padurideconficere

Padurimixte

Pajistinaturale

Pasuni

Stancarii

Terenagricolcuvegetatienaturala

Terenagricolne-irigat

Tufarisuri

Unitatiindustrialesaucomerciale

Vegetatiearbustiva

Vii

Zonenisipoase

Zoneslabvegetate

Geoparcul Tinutul Buzauluitipuldeacoperireaterenului

1:250,000

Lycaena dispar Euscorpiu carpathicus

diversitatea CUltUral

Spaiuaflatlainterferenadintretreiprovincii,inutulBuzuluiarectecevadintoatedar,inacelaitimp,ipropriaidentitate,datoratpredominriispaiuluirural,aezriisatelorinlungulvilor,existeneiunorputerniceivechicentrereligioaseimonahale,existeneiunorctuneizolateundevechiletradiiiaufostmulttimptransmisedingeneraieingeneraie. Diversitatea cultural se poate observa in portul tradiional, zona Bisoca fiind binecunoscutiinalteelementeprecum:arhitecturtradiional,calendarulsrbtorilordepesteanicalendarultrgurilor,obiceiuriledenatere,nunt,moarte,reeteletradiionale,rnduialavieiirurale,legendeleipovetiledesprecomoriiboieri,cruciledehotar,fntnile,troieleiistorisiriledespreputerilesupranaturalealeunorlocuri.Toponimelesihidronimelesuntceamaiputernicdovadalegaturiipecareoameniiloculuioaucuresurselepmntuluisauculumeaanimaleloriplantelor.NumeprecumSlnic,Srel,Cneti,Pcuri,Nucu,Colisuntdoarctevaexemple. Diversitatea cultural, completat de godiversitate i biodiversitate reprezint bazadezvoltriisocio-economiceageoparcului.Dezvoltareaeco/agro/geo-turismului,revigorareaactivitilortradiionale(prelucrarealemnului,esturi,olrit),stopareamigraiei,imbuntireacalitiivieiiaulabazpstrareaivalorizareaacestortradiii. Intrireaidentitiilocaleestecheiaisoluiapentruatragerealocuitorilorinproiecte,indezvoltareainiiativelorlocale,increareadeIMM-uri,informareadeasociaiiiparteneriate. Inventariereapreliminarne-apermisidentificareaelementelordepatrimoniuculturallocal, a persoanelor resurs, a activitilor tradiionale, a punctelor muzeale existente, amonografiiloripublicaiilordedicatezonei,toateconstituindobazpentruevluariviitoare. Direciilededezvoltareidentificate,attpentrugeoparcctipentruteritoriulLEADER,integreazelementeledegeodiversitate,biodiversitateidiversitatecultural.

Muzeul colar din Vintil Vod

Cas din Vintil Vodi

Biserica Gvanu Activiti tradiionale

Chilie - zona Fiici

viaa soCial - eConomiC

Zonageoparculuiesteozonrural,cuotendindeimbtrnireapopulaieiidemigrare,maialesinstrintate.Locuitoricelor16comunesuntdistribuiiinegal,comunaBercafiind,dedeparte,ceamainumeroasicupondereaeconomicceamaimare. Principalelesursedevenituriprovin,inordineaimportanei,din:agricultur,cretereaanimalelor,prelucrarealemnului,industrie,comeriactivitideturism.ExcepiefacecomunaBercaundepeste2900locuitorilucreazinindustrie,maialesexctractiv. Inhrileidiagrameledemaijossuntsintetizatedatelestatistice,informaiileobinutedindocumentare,dinfieledecomuncompletatedeprimrii,dinpaginilewebalelocalitiloridindiferitepublicaiiimonografii.Uneoridateleobinutenuconcordpintrediferitelesurse,motivpentrucareauunanumitgraddeaproximaie.

Distribuia populaiei in localitile geoparcului

Dinsitatea populatiei pe unitati administrative

Numarul unitatilor de invatamint pe unitati administrative

Suprafta geoparcului pe unitati administrative

Structura activitilor economice in geoparc

Infrastructura de transport

Distribuia societilor comerciale in geoparc

Punctele de interes turistici infrastructura de turism din teritoriul geoparcului

CARTA GEOPARCULUI

AnAlizA SWOT penTru cOnTexTul SOciO-ecOnOmic

Dateleprezentateanteriorreprezintaosintezaainformaiilorpublicecuprinseindiversetipuridedocumente,completatecuopiniilelocuitorilorintervievai,opiniilediverilorpurttorideinterese,aleagenilordedezvoltare local,puncteledevedereale reprezentanilor instituiilorparteneredinjude.Analizadetaliatacontextuluisocial-economic,aresurselor,potenialuluidedezvoltareipotenialilorparteneriaigeoparculuiaupermisefectuareauneianalizeSWOT.

puncte tariAgricultura,turismuliactivitileconexesuntpriviteattdelocuitorictideadministraia

localdreptprincipaleledireciidedezvoltare;Omogenitateateritoriului.Nuexistmaridiscrepaneintrediferitelelocalitialegeoparcului.

Cu excepia comunei Berca unde predomin industria extractiv, in toate celelalteagriculturaarepondereaceamaimare;

Diversitateanaturalesteprivitcaopotenialresursexploatabiladurabil;Mareamajoritatealocalitilorauaceleaitipdeprobleme:alimentareacuap,drumurile,

deeurile, comunicaiile. Aceasta permite elaborarea unor planuri de aciune care sbeneficiezedecointeresareamajoritii;

Cetateniisiadministratiileauidentificatproblemelemajoresipropunsolutiiviabile;Existunpotenialumanpentruactivitiledeturismcorelatcuagricultura; Existena unui GAL i demararea realizrii documentaiei pentru crearea unui teritoriu

LEADERinanul2008.

puncte slabe Lipsa unei viziuni pe termen lung. Majoritatea proiectelor, existente, sunt proiecte de

infrastructurrutieridealimentarecuap;Lipsadeformareideexerciiuinrealizareaunorplanuridedezvoltare; Lipsa parteneriatelor in cadrul aceleiai comuniti sau intre comune pentru rezolvarea

unornevoicomune,cuexcepiaGrupuluideAciuneLocal,iniiatinvedereacreriiunuiteritoriuLEADER;

Lipsaparticipriicivice.Existdoarctevaorganizaiineguvernamentaleintoatzona;Turismulestevzutcaunpanaceudarnuexistproiecteconcreteindomeniu;Lipsaunorproiectedeanvergur;Lipsauneicampaniideinformare/promovare/comunicare;

AmeninriIzolareazoneiincadrulregiunii/lanivelnaional;PierdereaanseideaaccedelafonduricomunitareDepopulareazoneiipierdereavalorilorlocale;

OportunitiExistenafonduriloreuropenePropunereaunuiproiectdestartegielaniveljudeean(ProiectPHARE)ExistenainteresuluidecolaboraredinparteapartenerilorPropunereaunorproiectedeinfrastructur,deeuri,alimentricuap,lanivelregionalStrategiaesteinconcordancuplanurilenaionalededezvoltaredinturism,educaieetc.

AnAlizA principAlelOr reSurSe penTru TuriSm din TeriTOriul geOpArcului

resursele zonei pentru turism

Zonaesterurala,cuoconcentrarealocuiriimaialesinlungulvilor,curaporturifoartediferitedeutilizareaterenurilorintrecomunelecomponente,aacumreiesedindateleprezentate,icumulteresurseturisticeinsuficientexploatate. ElementeledeatracienaturalsuntreprezentatedeVulcaniinoroioi,complexuldelaMeledic,FoculViu(Loptari),ZonaLacurile(Bisoca),siturileSCI(Natura2000)propusepentruzonaBisocaMnzleti,Meledic,Vulcaniinoroioi,LuncaBuzului,diverseformeerozionale(TronulluiNegruVod),lacurile,chihlimbaruldelaColi,fenomenelegeologiceceaparinzonaVintilVod,Coli,Bozioru.Biodiversitateaesteieafoartedivers,zonafiindsituatlaconfluenadintretreizonebiogeografice:stepic,alpinicontinental.

CuexcepiaVulcanilornoroioiniciunuldintresiturinuaremarcaje,punctedeinformare,pliante.Singureleinformaiiputndfiobinutedinpaginiweb,delaautoritiidelalocalnici.

Evenimentelespecificesuntlegatemaialesdetrguriifestivaluri:Pe plaiuri bisocene (Bisoca), Trgul de Sfnta Marie (Cozieni), Trgul de Ziua Crucii (Vintil Vod), trgurilesptmnaledinlungulviiSlnicului.

Patrimoniulculturaliistoricesteinegalrepartizat.Deiurmeledelocuiresuntfrecventsemnalatenuexistsituriarheologiceamenajate.Celemaiimportantesituriculturaleprotejatesuntmnstirile(Rteti,Gvanu,PoianaMrului)iceleaproximativ30dechilii,locuinerupestreibisericidinzonaAluniNucu.Listacompletasiturilordepatrimoniuculturalprotejate, laniveljudeean,esteprezentatnanexe.

ServiciiledeinformareidocumentaresuntoferitedemonografiilepublicatedeConsiliulJudeean,MuzeulJudeean,monografiilectorvacomuneisiturilewebdeturism,majoritateacreateiintreinutedeamatori.Nuexistpanouridesemnalizare,punctedeinformare,pliantespecifice.Infrastructuradecazarecuprindeaproximativ50delocuriitreitaberesauinternatecolareintoatazona.

Infrastructura rutiericiledeacces:accesulesteasiguratpecalea feratBuzuPtrlageleirutierdeDN10(BrasovBuzuRmnicuSrat)carestrabatelasudomicporiune din teritoriu. Din aceasta, in lungul vilor Slnicului, Blneasa, Srel se desprinddrumurijudeeneicomunale.Majoritateaauporiunigreupracticabiledincauzaalunecrilordetereniinundaiilor.

Mareadensitatededrumuricomunalesauforestierepoatefiunelementpozitivpentruturismuldepromenadidescoperire.

Nu exist ghizi oficiali pentru teritoriu, activiti de orientare i ghidaj pentru anumitegrupurideturitifiindasiguratedeproprietariiunorpensiunisaucluburi(Coli,Blejani)iparialdecustodeledelaVulcaniinoroioi.

Serviciile financiare precum bnci, birouri de schimbsuntdisponibileinorae(Buzu,Patrlagele). Spaiilesauserviciilederecreeresuntfoartepuine.InafarasiturilormenionateiaMuzeuluidelaColinuexistaltefaciliti.Existexcursiiorganizateceapeleazlaghizi localidartoatesuntdinexteriorsausuntoferitedeuniiproprietaridepensiuni.SpaiiledecamparesumaramenajatesuntinzoneleMeledic,Bisoca,Berca.

AnAlizA SWOT penTru SecTOrul TuriSm

puncte tari Potenialulfoartemareoferitdepatrimoniulnaturaliculturalpentruecoturism;Lipsapoluriisaudistrugerilordatorateactivitilorumane.CuexcepiaanumitorzoneprecumLoptari(undesunt30degatere)iBisocaundeesteunputernicimpactnegativalexploatrilorforestiere;Existenauneiagriculturitradiionale;Bunapoziionaregeografic:lainterseciarutelordecomunicareintreMuntenia,Moldova,Transilvania;Viaaruralrelativnealterat; Existena unei reele de drumuri comunale i forestiere cu unmare potenial pentrudezvoltareadrumeiei,cicloturismuluiiturismuluiecvestru,turismuluidedescoperire,turismuluideaventur; Deschiderea administriei judeene i a administraiilor locale pentru realizarea unorproiectedeturism;Potenialulpecareilarezonapentruaficreatungeoparc.

puncte slabeInexistenaunuisistemcoerentdeinformareipromovareazonei; Lipsa informaiilor pentru a se putea realiza un studiu de pia: numr de vizitatori,interesullocalnicilorpentruturism,profilulvizitatoriloretc;Accesuldificilinteritoriu;Lipsauneiinfrastructuridecazare,restauraie,ghidaj;Sezonturisticlimitatla4-6luni;Lipsaunorfinanrilanivellocalpentruiniiereaunorproiectepilot;Lipsauneistrategiidedezvoltareturistic,incondiiilein caremajoritatea celor chestionai vd turismul caceamaibunsoluiededezvoltare;Slabaofertdeproduselocaleagricole; Slaba ofert de preparate culinare locale in zon,lipsaunuiGhidalreetelortradiionale;Lipsadeincredereiiniiativininiiereadeproiectebazatepeutilizareaproduselorlocale; Lipsa unei diagnoze teritoriale - ca baz pentruaplicarea de proiecte finanabile din fondurilestructurale.

OportunitiDezvoltareainteresuluipentruturismulrural/ecoturism;Existenaunormarioportunitidefinanareprinfondurileeuropene;Patrimoniulculturalinaturalpoatefipusinvaloare,existenaunoractivititradiionalebinepstrate:reetelocale,produsecurate,lucuitoriiataaivalorilorlocale;Memoriauneivieitradiionaleesteincprezent;Poziionarebun inRegiunea2Sudpentrudezvoltareaunorcircuite turisticemajore:litoral,delt,zonaVrancea-Mcin:ConexiunilecuReeauaEuropeaniUNESCOageoparcurilor.

Produse comercializate la festivalurile din zona

AmeninriTergiversareaformriidestructuriasociativeilipsadecorelare,lanivellocal,regionaladiverselorprograme/proiecte;Apariiaunorconflicteintregrupuricuinteresediferite:asociaiidevntoare,promotoriaiecoturismului;Alte zone similare din regiune pot atragemai rapid fondurile i pot deveni destinaiiprivilegiateindetrimentulzoneigeoparcului; Incapacitatea celor interesai de a reaciona intr-un timp scurt pentru realizarea uneistrategiicaresasigurecadruldeaplicareaproiecteloridentificate.

Lacul Odile

Odile

Zona rezervaiei de la Bisoca

Zi de trg la Vintil Vod

PONDEREA TURISMULUI IN ECONOMIILE LOCALE I INFRASTRUCTURA DE TURISM EXUSTENTA IN GEOPARC Comuna Economia Infrastructura turistica / elemente de

atractie importante Beceni - Agricultura este activitatea dominanta: cultivarea pamantului, pomicultura, cresterea animalelor.

- Industria reprezinta 10% contsand din activitati de croitorie , carmangerie, morarit si panificatie; - Activitatile comerciale sunt reprezentate o retea de magazine din care 90% desfac produse alimentare, restul de 10% produse nealimentare

- Turismul nu are un aport semnificativ -

Nu exista infrastructura turistica Punctele de atractie cele mai importante sunt prezentate in fisa de comuna

Berca - Industria reprezinta 70% din economia locala: exploatarea petrolului si gazelor naturale, prlucrarea materialelor de constructie (caramida) , prelucrarea carnii si a produselor animaliere, productia de sticlarie si confectii metalice. Brand local: - Agricultura are un aport de 16% la economia locala - Activitatile comerciale au un aport de 10% la economia comunei (32 de magazine, din care 80% comercializeaza poduse alimentare si 20% produse si bunuri de larg consum, numeroase baruri si discoteci. -Turismul furnizeaza 4% din veniturile comunei.

Doua pensiuni agroturistice cu o capacitate de 30 de locuri; Principala atractie o constituie Rezervatia Vulcanilor Noroiosi de la Paclele-Berca Rezervatia este administrata de un custode. Exista marcaje si un punct de informare cu un mic punct comercial. Carnatii de Plescoi constituie un brand recunoscut dar neinregistrat. Muzeu la Manastirea Ratesti

Bisoca - Agricultura are pondere cea mai insemnata: crestera animalelor (bovine si ovine) si pasuni si fanete precum si livezi de pomi fructiferi, paduri. - Prelucrarea primara a lemnului si prelucrarea mobilierului mic si a elementelor de tamplarie pentru constructii - Activitatile comerciale sunt reprezentate de 20 de magazine care vand produse alimentare - Turismul nu are un aport semnificativ.

Internatul scolii Spatii de campare (corturi) si casute Marcaje rudimentare Principala sursa de informare paginile web;

Bozioru - Crestera animalelor si pomicultura reprezinta 85% din venitul localnicilor; -In comuna functioneaza 5 societati cu capital privat si 3 persoane fizice care sunt autorizate sa desfasore activitati economice - Reteaua comerciala este putin dezvoltata, formata din din 9 magazine, comrcializand in proportie de 60% produse alimentare si 40% produse nealimentare; - Turismul nu are un aport semnificativ.

Complexul de asezari rupestre; Fostele bai de la Fisici; Marcaje rudimentare; Principala sursa d einformare paginile web Pensiunea turistica nu este deschisa oficial.

Braiesti - Agricultura reprezinta 75% din econmia comunei - Industria reprezinta 10% din venitul economic al comunei. Principalele ocupatii industriale: extractia petrolului precum si exploatarea si prelucrarea lemnului; - Comertul detin o pondere de 10% din veniturile comunei. In comuna functioneaza 18 unitati private care comercializeaza in principal, produse alimentare. - In comuna functioneaza in total 24 de societati cu capital privat si 14 persoanr fizice autorizate sa desfasoare activitati economice. - Turismul nu are un aport semnificativ.

Nesemnificativa

Canesti - Agricultura principala ramura cu o pondere de 70% din economia comunei. Se cultiva porumb, grau si floarea-soarelui. Crestera animalelor, ovine, porcine, bovine. - Industria reprezinta 25% din economia locala si se bazeaza pe extractia petrolului si a gazelor naturale, exploatarea si prelucrarea lemnului; - Comertul detine 5% din economia locala, Functioneaza 10 magazine care comercializeaza, produse alientare, in prncipal. - Turismul nu are un aport semnificativ.

Nesemnificativa

Chiliile - Agricultura este principala ramura economica. Aportul este de 95% din venitul local. Cultura cerealelor, a plantelor furajere, cresterea animalelor, cultivarea pomilor fructiferi (pruni si meri) - Industria este aproape inexistenta la nivelul comunei - Comertul are o ponedre de 5% din venitul local. In comuna functioneaza 4 magaine. - Turismul nu are un aport semnificativ.

Lacul Mociaru. Nu exista amenajari sau marcaje

Colti

- Agricultura este principala ramura economica locala cu o pondere de 90%. Se cultiva porumb, griu, florea soarelui; - Industria cuprinde doare 3% din populatie; - Comertul si turismul nu au fost cuantificate dar veniturile sunt sub 10% din economia locala.

Muzeul Chihlimbarului din Colti. Nu sut puse in valoare toate exponatele (colectia de etnografie, colectiile de roci / fosile nu au explicatii); Marcajele rudimentare; Complexul rupestru de la Alunis la 6 km, din centrul comunei; O pensiune Turistica ( de 10 locuri)

Cozieni

- Agricultura este principala ocupatie a localnicilor cu o pondere de 80 % din economia locala - Comertul detine 20% din economia locala, exista 11 magazine particulare si 6 persoane fizice autorizate sa desfasoare activitati comerciale. - Industria este slab reprezentata, exista doar o moara de faina si uruiala; - Turismul nu are un aport semnificativ.

Nesemnificativa

Lopatari - Agricultura este activitatea de baza a localniicilor si in special cresterea animalelor - Industria este reprezentata de exploatarea si prelucrarea primara a lemnului (30 de gatere); - Reteaua comerciala este formata din 42 de magazine care desfac produse alimentare , precum si produse nealimentare. -Turismul are o pondere foarte mica

Punctul major de atractie Focul Viu nu este amenajat, nu sunt marcaje, nu este clar reglementat accesul in zona de interes. Exista un muzeu scolar de uz didactic

Manzalesti - Agricultura este principala ramura a economiei comunei reprezentind 80% din venitul comunei. -Industria aduce un aport de 5% din venitul local. - Comertul reprezinta 6% din venitul comunei. -Turismul reprzinta 3% din venitul local

Functioneaza o pensiune de 2 margarete.

Odaile -Agricultura detine o pondere de 95% din venitul local - Industria este slab reprezentata . - Comertul furnizeaza 5% din venitul local. - Turismul nu are un aport semnificativ.

Nesemnificativa

Panatau - Agricultura este constituie principala ocupatie a locuitorilor, cel mai dezvoltat sector fiind zootehnia si apoi cultura pomilor fructiferi, contribuind cu peste 80% la veniturile locale;

- Industri locala este reprezentata de mici ateliere de croitorie, distilerii locale, tesut; - Comertul are o pondere de aproximativ 15%, in comuna fiind inregistrate 17 societati cu

capital privat si 5 persoane fizice autorizate; - Turismul nu are un aport semnificativ.

Nu exista pensiuni turistice sau restaurante.

Pirscov - Industria are un aport de aproximativ 10% in economia locala. Exista o intreprindere de prelucrare a lemnului si una de industrializare a fructelor;

- Agricultura are o pondere de peste 80% (terenuri arabile, pasuni, livezi, paduri); - Comertul are o pondere de 10%. In comuna sunt inregistrate 61 de societati cu capital privat

si 16 persoane fizice autorizate; - Turismul nu are un aport semnificativ.

Nu exista pensiuni sau restaurante. Punctul de atractie cel mai important este reprezentat de Casa Memoriala Vasile Voiculescu. In albia riului Buzau, in apropierea localitatii Badila, se afla rezervatia geologica Badila (calcare mezozoice)

Sarulesti - Agricultura reprezinta 96% din venitul local - Industriea are un aport scazut. - Comertul reprezinta 2% din venituri. Exista 10 magazine care vand produse alimentare. - Turismul nu are un aport semnificativ.

Nesemnificative

Scortoasa - Agricultura reprezinta 68% din venitul comunei si este bazata pe zootehnie si pomicultura - Industria reprezinta 10% din venitul comunei bazata pe extractia de petrol si gaze. Comertul este slab reprezentat. Exista 5 magazine; - Turismul nu are un aport semnificativ.

Un element de atractie il constituie Vulcanii noroiosi

Vintila Voda - Agricultura este principala activitate economica cu o pondere de 79% din venitul local - Industria reprezinta 5% din venitul local - Comertul are o pondere de 20% din economia comunei. Exista 23 de magazine private. - Turismul are un aport mic la economia locala

Exista o singura pensiune agrotristica de 2 margarete cu 7 camere.

Valea Salciei

- Agricultura reprezentata prin cresterea animalelor si cultivarea pamantului, pomicultura. - Industria consta din existenta unui Centru de colectare si prelucrare a laptelui - Turismul nu are un aport semnificativ.

Obiective turistice : Zidul Uriasilor. Exista un trasu turistic marcat ce trece prin comuna si leaga valea Buzaului de Bisoca, Nu exista spatii de cazare.

Total Populatie Suprafata

Agricultura: pondere intre 75% si 95%, cu exceptia comunei Berca unde este 16% Industria: pondere de maxim 10%, cu exceptia comunei Berca unde este 70% Comertul: 5 20% Turismul: 0 4%

In totalitate pot fi enumerate cinci puncte naturale ce beneficiaza de o promovare mai importanta, doua muzee si o casa memoriala, aproximativ 50 de locuri de cazare.

PROBLEMELE GENERALE IDENTIFICATE SI OBIECTIVELE DE DEZVOLTARE Comuna Problemele identificate

Administratie si interviuri Obiective de dezvoltare

(propuneri ale administratiiilor) Obiective de dezvoltare

(din interviuri)

Beceni

Nu au ap curent n comun. Slnicul sap n drumul judetean Deeuri aruncate n ru. Nu se colecteaz organizat gunoiul de pe sate. Tinerii, dei atrai s fac liceul aici n loc s plece la Buzu sau n alte orae, pleac pe antiere n Bucureti

Dezvoltarea sectorului de confectii; Extinderea capacitatii de prelucrare a produselor animalelor, inclusiv diversificarea produselor; Procesrea fructelor.

Cursuri de turism rural in liceu si elevii sa devina promotori in turismul rural Uscatorie de fructe la nivel mai mare Un targ cu specific Caiac-canoe pe raurile de apa sarata, Ciclism, motocilism pe poteci de deal, Deltaplanorism Festival de film pentru elevii de liceu. Turism ecologic, sal de spectacole si stadion.

Berca

Lipsa locurilor de munca si a scolilor. E o singura scoala ce are si clase de liceu si de scoala primara - clase 1-12 in satul Berca; Fabrica Cristal Arting Super a fost inchisa. Reducerea activitatii de la Schela Berca; Animalele un mai pot fi hranite, lipsa resurse. Cojani - apa potabila curenta, gaze si nici scoala; IViforata si Baceni si Valea Nucului - apa curenta si gaze; O parte din gospodariile din Tatarligu nu au apa si nici gaze; In Paclele drumul este prost

Devoltarea turismului Extinderea reelei de ap i canalizare Modernizare staiei de epurare existente si dou staii noi Depozite ecologice de gunoi Spatiu pentru tirguri Repararea drumurilor de acces catre satele componente Zona de recreere in Berca Facilitati pentru agroturism Muzeu / Teatru

Infiintarea centre de prelucrare a carni si laptelui; Infiintarea unor societati de constructii civile; Infiintarea unor societati tamplarie metalica; Crearea unor unitati pentru exploatarea si prelucrarea lemnului; Unitate de fabricare a rachiului de fructe.

Bozioru

Problema drumurilor ntre satele centrale i cele mrginae Clase simultane din cauza numrului mic de elevi; Populaie mbtrnit simim cum se depopuleaz satele Deeurile, Lipsa conectrii la internet

Constituirea unor centre de colectare a laptelui, lana, piei; Exploatarea lemnului; Rficientizarea sectorului zootehnic

Turism trasee n ntregul complex de aezri rupestre, plimbri pe cai Reabilitarea bazei de tratament de la Fiici Renfiinarea distileriei, Creterea animalelor Valorificare plante medicinale

Bisoca

Starea drumurilor din comun, mai greu dect pe restul vii Alunecrile de teren, transportul ctre i dinspre alte localiti. Iluminatul public doar n dou sate din opt, Bisoca i Plei . Alimentarea cu ap, Pdurea Gvanu (pini) apare menionat ca fiind arie protejat, dar a fost retrocedat i tiat, Clasele de liceu pot s fie anulate din lips de elevi. Autorizarea colilor din satele mrginae; Migraia, preponderent n Italia.

Infiintarea de microferme specializate pe cresterea animalelor; Extinderea suprafetelor de pomi fructieri; Sectie de prelucrare a produselor animaliere; Bichetarea rumegusului; Prelucrarea fructelor. Infiintarea de pensiuni

Pescuit n zona Lacurile Plimbri ctre diferitele obiective Ciclism, sporturi offroad Practicarea escaladei (faleze de gresie) i a boulderingului (grupri de bolovani)

Breti

Refacerea drumului Breti-Pinu nu a putut fi recepionat Drumurile reprezint un obstacol important pentru dezvoltare; Captarea de ap de la Oale pn n Breti a fost dezafectata si oamenii au rmas fr apa (desi era mirositoare i foarte dur); Tinerii pleac n alte pri deoarece nu sunt locuri de munc. Lumea se ocup n zon de creterea animalelor (oierit), dar mult mai puini dect pe vremuri; Pn la Buzu nu exist nici un punct de prelucrarea laptelui.

Infiintarea unei societati de transport Mici ateliere (frizerie, cismarie, tamplarie); Cabinete medicale specializate; Sectie de prelucrarea fructelor de padure; Balastiere care sa valorifice pietrisul si nisipul; Farmacii cu profil uman, vetrinar, fito-sanitar;

Modernizare drumuri comunale Aduciune ap n satele comunei Construcia unei coli noi Dezvoltarea micii industrii

Cneti

Drumurile intracomunale; drumul uchea - Odile a fost reabilitat, dar a suferit deja o ruptur; celelalte sate sunt prost conectate la centrul de comun Alimentarea cu ap s-a fcut la Cneti, uchea, Valea Verzei; la Negoina nu toate uliele au ap de la reea; funcioneaz dup un program dimineaa i seara; la Pcuri au ap de la fntn (snt vreo 20 de familii) Dei eava de gaze trece prin comun, nu exist alimentare cu gaze ; Lipsa locurilor de munc; Lipsa internetului

Sectii de prelucrare a produselor animaliere; Sectii de prelucrare a fructelor de padure; Exploatarea izvoarelor minerale. Reimpadurirea suprafetelor defrisate; Extinerea suprafetelor cu pomi fructiferi. Farmacie cu profil uman, veterinar, fito-sanitar;

Turism satul Pcuri, izvoarele sulfuroase, legtur cu Valea Srelului prin Odile Creterea animalelor, nfiinarea unui centru de achiziii, constituirea unei reele de distribuie a produselor Pomicultura

Chiliile

Comuna sufer de depopulare i de lipsa locurilor de munc i a infrastructurii. Drumul judeean are poriuni dificile. Legtura cu Loptariul se face mai ales peste deal, dar exist i un drum reabilitat; Dei exist un dispensar stesc cu cteva paturi (ns fr ap curent), medic este doar n comuna alturat. Autobuzele i microbuzele circul bine vara, ns iarna se ntmpl s nu poat ajunge pn aici. Alunecrile de teren care mai distrug gospodrii.

Industrializarea fructelor Uscatoare de fructe; Exploatarea si prelucrarea lemnului; Industrializarea produselor de origine animala. Extinderea suprafetelor cultivate cu pomi Farmacie cu profil uman, veterinar, fito-sanitar

Comuna poate reprezenta un bun punct de legtur ntre vi, datorit trecerilor spre Valea Slnicului. n ciuda existenei Lacului Mocearu, turismul nu este deloc dezvoltat, lipsete infrastructura de orice fel. Se poate practica un turism cu carele cu boi, eventual cu caii.

Coli

Drumurile proaste; alimentarea cu ap defectuoasa n Muscelu nu e pnz freatic, ci doar izvoare de munte care seac atunci cnd e secet. Populaia mbtrnit, plecarea tineretului.

Reabilitarea cladirii muzeului Chihlimbarului; Reabilitarea scolii

Comun ce poate fi legat de Bozioru i de acolo de Loptari i Gura Teghii Trasee turistice n muni, la biserici

Cozieni

Apa potabila. In general, fiecare gospodarie are fantana in curte, dar de cele mai multe ori apa un este potabila; Lipsa locurilor de munca. In general, lumea munceste la Parscov la taiat padurea sau la fabrica de sticla din Satuc; Cu 12 ani n urm era o fabrica de marmelada in satul Trestia, o uscatorie de fructe, dar acum s-au inchis.

Ateliere frizerie, coafura, croitorie, tamplarie; Societati de transport in comun pe ruta Buzau Cabinete medicale specializate; Centre de exploatare a materialelor de constructie; Unitate de comercializare a bunurilor de larg consum.

Oamenii au pmnt n zona de cmpie, n comuna Padina si ar putea fi exploatat mai eficient. Exist dou asociaii n comun care se ocup de exploatarea acestor zone.

Loptari

Drumurile intracomunale Alimentarea cu ap exista o retea de ap potabil dor in zona strazii principale, n rest, alimentarea cu ap se face de la fntn sau prin captarea unui izvor; Lipsa locurilor de munc Accesul la informaii informarea se face prin TV i radio. Lipsesc posturile legale de radio n localitate sau pe Valea Slnicului. Internet nu exist dect la coala din satul Loptari; Marcarea obiectivelor turistice - Focul viu este greu de gsit; Problema depozitarii gunoiului; Poluarea produs de multiplele gatere i ateliere de prelucrare a lemnului care nu respecta prevederilor legate de distana fa de cursul de ap i de depozitarea/transportul deeurilor.

Eficentizarea sectorului zotehnic. Infiintarea unui centru de achizitionare, animale si produse animaliere (lapte, lana) Extinderea suprafetelor de livezi si exploatarea acestora in sistem intensiv; Brichetarea rumegusului. Dezvoltarea agroturismului

Posibil agroturism Pescuit exist i o pstrvrie Creterea animalelor, nfiinarea unui centru de achiziii, constituirea unei reele de distribuie a produselor, pomicultura Brichetarea rumeguului. In prezent, principala resurs economic este lemnul, ar fi posibil dezvoltarea industriei de prelucrare Formaiile de dansuri populare din satele Luncile Loptari i Plotina, grup vocal Revigorarea cinematografului de var din satul Loptari (ecranul a rmas, dar nu mai este folosit)

Mnzleti Principalele probleme apar n urma distanei relativ mare fa de centrele urbane

Instalatie pentru brichetarea rumegusului; Reactivarea atelierelor de ceramica ; Imbutelierea apelor minerale din zona; Dezvoltarea agro turismului

Turismul, amenajarea zonei Meledic Refacerea ruinelor de la Meledic in scop turistic Marcarea punctelor de intere

Odile

Apa, exist puine fntni. Se aduce ap potabil cu butoaie sau bidoane de la 500-600m. Drumurile sunt proaste. Prin proiect SAPARD s-a reabilitat, n 2004, drumul Lacu uchea (comuna Cneti) 4 km. Clase simultane la scoala si slaba dotare cu echipamente; Dasclii sunt i ei puini; Sediul cminului cultural este n sala de edine a fostului CAP

Atelier de frizerie, tamplarie, croitorie. Infiintrea unei farmacii cu caracter uman, vetrinar, fito-sanitar

Extindere reea alimentare cu ap potabil Reabilitare drumuri Realizarea canalizrii Ecologizarea comunei Camin cultural

Panatau Alimentare cu gaze, extinderea alimentarii cu apa, Servicii medicale reduse, Nu sunt prelucrate produsele primare din zona, drumurile sunt depreciate, nu exista programe culturale, sportive, posibilitati reduse de cofinantare a proiectelor

Organizarea de cursuri de formare; Dezvoltarea infrastructurii de transport; infiintarea de ferme agricole, revigorarea unor activitati mestesugaresti,

Dezvoltarea d epensiuni agroturistice Ecologizarea comunei Realizare canalizare si alimentare cu apa

Pirscov Refacerea drumurilor judetene si comunale; alimentarea cu apa; nu exista programe culturale; extinderea alimentarii cu apa si canalizare;

infiintare de societati comerciale locale (cadastru, IMM); ferme agricole; societati de prelucrarea lemnului; industrializarea fructelor;

Refacerea drumurilor; dezvoltarea turismului (Muzeul Vasile Voiculescu, Calcarele de la Badila nu sunt suficient valorificate);

Sarulesti

Drumurile, alimentarea cu apa

Infiintarea unei sectii de prelucrarea legumelor si fructelor si a unei distilarii Infiintarea unor plantatii de pomi fructiferi; Infiintarea unei farmacii cu specific uman, veterinar si fito-sanitar

Alimentare cu ap Refacere infrastructur Turism

Scoroasa

Drumurile sunt nentreinute i se prezint ntr-o stare avansat de degradare ntrerupnd accesul normal n comun Alimentarea cu ap se face nc n unele gospodrii din fntni. Exist cazuri cnd fntnile au fost ptrunse de un strat de petrol afectndu-se astfel potabilitatea apei Reducerea locurilor de munc, mai les in petrol Deeurile groapa de gunoi este lng albia rului. pentru leurile animalelor exist puu sec, o groap de ciment unde se duc animalele moarte, peste care se arunc var, motorin i se d foc.

Turism Turism legat de pensiunea de la Vulcanii Noroioi; Exist persoane care sunt ghizi pentru turitii strini care bat zona cu piciorul Creterea animalelor exist deja asociaia cresctorilor de oi din Plopeasa i Policiori, exist o ferm particular de capre Pomicultura

Valea Salciei

Frecvente alunecri de teren, dezafectarea locuinelor unor locuitori ai comunei i mutarea acestora. Apa din primul strat freatic folosit de locuitori nu ntrunete condiiile de potabilitate;

Constructia de drumuri reprezinta o prioritate pentru zona.

Agricultur ecologic, datorit izolrii zonei Produse din mere poame Turism circuite nspre/din Bisoca sau Sruleti;

Vintil Vod

Principalele probleme apar n urma distanei relativ mare fa de centrele urbane mpreun cu lipsa unitilor economice mari care ar putea absorbi fora de munc. Astfel majoritatea tinerilor sunt navetiti sau ocupai n agricultur. Lipsa dotrilor edilitare de alimentare cu ap, gaze i canalizare. n acest moment se desfoar proiecte pentru ameliorarea acestei situaii.

Infiintarea unei sectii de prelucrarea laptelui Centre de prelucrarea lanii; Extinderea suprafetelor cultivate cu pomi fructiferi. Mici ateliere de prelucrare primara a lemnului

Schema de investiii proiecte gestionare deeuri Alimentare cu ap Modernizarea infrastructurii locale i a reelei de nvmnt Alimentare cu gaze

CARTA DE DEZVOLTARE TERITORIAL PENTRU GEOPARCUL INUTUL BUZULUI

Carta este un act interinstituional de corelare a politicilor, strategiilor i planurilor dedezvoltarepentruteritoriulinutulBuzului.Cartaasigurcoerenapoliticilordedezvoltare, injurulunorproiectelocale. CartaesteuninstrumentdecooperareceareechivalenelanivelulaltorstatemembrealeUniuniiEuropene.Incadrulparteneriatelordeproiecte,acooperrilorsauaplicaiilorpentrufinanri,existenaeioferunplusdecredibilitate.

caracteristicile carteiCartapropuneoabordareadezvoltriilaniveluluneiregruparidecomune;Estenevoiesafieidentificateelementelepatrimoniuluiteritoriuluisimoduldevalorificarealuiincomun;Coreleazproiectelecomunalededezvoltare;Creazobazpoliticgeneralacceptat;Asigurcreareaunormecanismedeparticipareatuturoractorilorteritoriului.

principalele etape in realizarea cartei

Realizareaunuiplangeneral;Identificareatuturorinstituiiloripurttorilordeinteresecepotparticipalarealizareaiaplicareacartei;Supunereaconinutuluicarteilaodezbaterepublicicompletareacuelementenoi;Aprobareacarteiinconsiliilelocale; Respectarea prevederilor ei de ctre toi partenerii, prin includerea prevederilor inplanurile,proiecteleiaciunilelocale;

Pentruaasiguraparticipareapublica celor interesai, prevederileei trebuiesc fcutepublicedectreConsiliulJudeean,Prefectur,primriilecomunelordinteritoriu.Pebazaeiseelaboreazprogrameledeaciuneimodalitileconcretederealizare.

Axele idenTificATe

AXA 1 - INUTUL BUZULUI UN TERITORIU AL sOLIDARITII sOCIALE

Estenevoiedeasecreacadrulpentrurealizareaunorparteneriatelanivelulteritoriuluiastfel inct serviciile publice s fie de calitate i in sprijinul locuitorilor. Direciile de aciuneidentificate:

1. Incurajareadezvoltriiunorformeasociativedetipul:CreareauneiAsociaiiIntercomunaleCreareadeAsociaiialeproductoriloragricoliCreareadeAsociaiialefemeilor Susinerea / incurajarea crerii deOrganizaii neguvernamentale pentru diversesectoareale vieii locale: sociale (pentrubtrni, pentru cei cu resurse reduse, devoluntariat),demediu,educaionale,culturale.

2.Dezvoltareaserviciilorpublice3.Dezvoltareaunorserviciisocialeidesntate

Msuri operaionaleCreareauneipoliticidesusinereavieiiasociative;Susinereacreriidelocuridemuncinsectorulasociativ;Punereainpracticauneipoliticideincurajareavoluntariatului.Voluntaripentrudiferitesectoarealevieiisociale:sntate,mediu,cultur;Evaluareanevoilorlocuitorilorinmateriedeserviciisociale;Susinereadezvoltriiunortrgurilocaleidevnzareaproduselorlocale; Meninerea claselor din liceele i colile profesionale orientate spre activiti practiceadaptatenevoilorlocale(turism,agricultur,meteuguri);Susinereacreriiunuisistemdeasistenladomiciliu/reeadeinformareiconsultanlocal;Dezvoltareauneipoliticiintercomunalepentruincurajareadezvoltriiuneiinfrastructuridesport,serviciiculturale,recreere;Amenajareaunuispaiupentrutineri,creareadeechipecolective(artistice,sportive);Incurajareaproiectelordeschimburidetineri,aproiectelordeparteneriateducaionalicultural;Dezvoltareaunuisistemdedialogcucetenii;Sisteminformaticpentrurelaiacucetenii;Sistemdeconsultareiparticiparepublic.

AXA 2 TINUTUL BUZULUI - UN sPAIU AL DEZVOLTRII DURABILE

Direciile de aciune

1. Integrarea agriculturii, turismului, meteugurilor i susinerea IMM-urilor

Agriculturareprezint,conformdatelorprivindresurseleeconomice,ocupareaiobiectivelede dezvoltare, principala activitate economic, elementul tradiional al zonei i domeniul delegaturdintrecomune.Susinereadezvoltriiagriculturiitrebuicorelatcuactivitiledeturismidezvoltareamicilorintreprinderi(meteuguri,pensiuni,ghizi,miciintreprinderideprelucrareaproduselorlocale,turoperatori,serviciilocale).

Direciideaciune Meninereaidezvoltareastructuriloragricoleexistente; Dezvoltareaunorsuprafeecuproduseecologice; Posibilitateacreriiunoratelieredeprelucraresecundaralemnului(provenitmaialesdinzoneleLoptari,Bisoca,Breti; Ajutorpentrutineriiagricultori/dinproiecteledetipLEADER,FEADR; Promovareaproduselorecologice; Dezvoltareadecentredeprelucrareadiferitelorproduse:carne,lapte,fructe.

2. Revigorarea, dezvoltarea micilor meteuguri Dezvoltareamicilormeteuguriiartizanatuluilocalestelegat,maialesdeprelucrarea

lemnului,deesut,eventualdeolrititmplrie; Dezvoltarea unor produse noi / inovare in artizanat, corelat cu dezvoltarea

geoparcului;

Promovareaproduseloriameterilorlocali.Realizareaunuicatalogalproduselor; Iniiereaunoratelieredeartizanatdeart; AmenajareaunuiCentruculturalturisticinunadinlocalitilegeoparcului.

3. Dezvoltarea unui turism de calitate, legat de patrimoniul natural i cultural al zonei Strategiededezvoltareaturismuluicultural,geoturism,ecoturism,turismcultural; Identificareaunoractivitituristicecorelatecutraseeleexistenteipropunereadenoi

treseeiformareaunorviitorighizi,corelatcudezvoltareademiciintreprinderi; Proiectedeconstrucieauneiinfrastructurituristice; Campaniedepromovareidecomunicareadaptatoferteiitipurilordeturismvizate:

turismcultural,ecoturism,agroturism,turismdedescoperire,geo-turism; Corelareaactivitilordeturismcualteprogramededezvoltarelocal; Realizareaunorcabane,locuridecampare,traseedevizitare; Organizareadecluburideghizi/asociaiideghizi; Realizarea unei infrastructuri de informare in punctele de intrare in geoparc: Berca,

ValeaSalciei,Beceni,CozienisiaunorCentredevizitarelaColiiMnzleti; Realizareaunuicentrumontan/ecologicinLoptari; RealizareaunuiparteneriatcucustodeleVulcanilornoroioipentruinformarereciproc/

promovare/amenajareaspaiului,campare; Strategiedeformare,reconversieieducatieiinformarepublic.

4. CreareaunuicadruintercomunaldedezvoltareaIMM-urilor,deformareprofesionalidecreareaunorstructuriasociative Organizareadecursurideformarespcializateiadaptatezonei; CreareaunuiCentrudeformare,consultaniaunuiincubatordeafaceri; Identificareaunornoitipurideproduselocale; Creareauneiinfrastructuridesusinereaactivitilorprininformareimicrocredite; Organizareauneipieeaproduselorlocale; RealizareauneiReeleintercomunaledeinformare.

5.Amenajareaidinamizareazoneicentraleacomunelor Realizareaunorspaiideintlnirepublic,cuinfrastructur,reperearhitecturale,progrmedeviacomunitar. Inviitor,prindezvoltarea turismuluiviaa localitilorsevaanimaieste nevoiedeaaveaunspaiupublicdeintlnireiactivitisociale; Identificareaunorelementedeidentitatepentrucentrulcomunelor; Renovareacladirilorpublice; Incurajarea deschiderii demagazine, restaurante,cafenele, inzonacentralasatelor;

6. Politica de asigurare a uneireeledetransportinzon Identificarea rutelor i a

firmelordetransport; Realizareaorarelor.

7. Asigurareacalitiiapei Alimentricuap;

Realizareasistemelordecanalizare; Curtarearurilordecopaci,crengi,deeuri-sepotcrealocuridemuncipreveni

inundaiile; Colectareaireciclareadeeurilor.

AXA 3 - PATRIMONIUL LOCAL sUPORT PENTRU INTRIREA IDENTITII LOCALE

Esteelementul cheie in jurul cauia sepot concentra iniiativele localedepromovare,educaieidezvoltareaunorproduseturistice.Direciiledeaciunesunt:

1. O politic de identificare, conservare i valorificare durabil a patrimoniului natural iculturallocal;

Inventarierearesurselorlocale/realizaresuportGISpentrucase,punctedeinteres; Activiticomune,pentrumaimultesate,degestiuneadeeurilor; Sistemdemonitorizareiavertizareariscurilornaturale(inundaii,alunecrideteren) RealizareaunuiPlanGeneraldeUrbanismpentrutoatecomuneledingeoparc; Unsistemcomun,bazatpetehnologiainformaiilorpentruinformare,bazededate;

2. Patrimoniulnaturaliculturalresurspentrudezvoltareiidentitateteritorial DezvoltareaGeoparcului i realizarea structurilor demanagement i a infrastructurii

salepotfiunbunsuportpentruactivitiledeconservareivalorificare;

ManagementulSiturilorNatura2000; RealizareaPlanululuidemanagementalgeoparcului; Creareauneireeleapentruconservareanaturii; Dezvoltareageoturismului,ecoutrismului.

3. Patrimoniularhitecturaliculturalelementdeidentitate Identificareielaborareplanuridevalorificare; Realizarebazdedatecutipurilepracticilearhitecturale; RealizareaunuiRegulamentdeurbanism.

4. Proiecteculturalecomune Realizarea unui sistem de comunicare pentru a permite

accesullainformaiileprivindactivitileculturale; RealizareaunuiCalendaralactivitilortradiionale; Propuneredeproiecteculturaledecooperare; Realizaredeexpoziii,schimburiculturale; Realizareaunormuzeeinteractiveiaunuisistemdeghidajcultural; Realizareaunortraseetematicedevizitareateritoriului,adaptatelaresurselelocale:

Chiliile i aezrile rupestre; bisericile i mnstirile, sarea i chihlimbarul, petrolul igazelenaturale(FoculViu);

Amenajareapunctelordevizitareicentrelordeinformare.

5. Educaielegatdepatrimoniullocal Realizareadeparteneriateeducaionale;

Dezvoltareaunorpacheteeducaionaleadaptatelarealitilelocale; Propunereaunorproiecteeducaionale/parteneriate/schimburi/taberedevar.

6. Realizareauneistrategiideimagineicomunicare Realizareaunorelementedeidentitateateritoriului(sigl,logo); OCampaniedepromovarelanivellocal,naionaliinternaional; Promovareancadrultrgurilordeturism; Editareadematerialedepromovare.

PLAN DE ACIUNE PENTRU REALIZAREA CARTEI

1. Completareadosaruluipentrudeclarareageoparculuiiidentificareaunornoipunctedeinteres;2. CreareaAsociaieiIntercomunale;3. CreareauneistructuridefuncionareaAsociaieiIntercomunale;4. ReunireaAgenilordeDezvoltareintr-unGrupdelucrupentruproiecte,idei;5. Difuzareaprevederilorcarteiidosaruluidecandidatur;6. Completareaivalidareacartei;7. DepunereadocumentaieipentruLEADER;8. RealizareaPlanuluiGeneraldeUrbanismpentruansamblulcomunelor;9. Activitideinformare,formareieducaie;10.Activitidepromovareicomunicare.

Crearea unei Asociaii Intercomunale

Scopul Asociaiei Intercomunale l reprezint identificarea problemelor globale alecomunitilorlocalemembreistabilireamoduluiderezolvareaacestora,nscopuldezvoltriieconomiceisocialeazoneigeoparcului.Asociaiaipropuneurmtoareleobiective:

promovareadezvoltriieconomico-sociale;

protejareapatrimoniuluinaturaliculturalalregiunii;

revitalizareatradiiilorintrireaidentitiilocale;

dezvoltareaagroturismuluiiaturismuluicultural-tiinific,

dezvoltareaunuiparteneriatndomeniuleducaiei;

participarealaaciunidecooperaresauasocierepentruatragereadeinvestitoriiaciunidepromovarepeplansocial,economiciculturalaintereselorzonei.

Unmodeldestatutesteprezentatinanex.

TEME DE PROIECTE

FIA DE PROIECT - 1

Titlul Plan General de Urbanism Regional (PGUR) Aciune pilot de mobilizare a tuturor partenerilor, actorilor locali si locuitorilor pentru realizarea participativa a unui plan de urbanism adaptat strategiei de dezvoltare propuse. Contextul Geoparcul este o constructie pe termen lung ce necesita un cadru general pentru diferitele activitati specifice de prevazute: turism, educatie, infrastructura; Majoritatea comunelor au realizat Planurile de Urbanism General (PUG) in perioada 1997 2000, foarte putine au planuri mai noi (ex Berca, 2004). Aceste comune sunt in situatia reactualizarii planurilor. In noul context propus de strategia de dezvoltare, bazata pe realizarea unui geoparc, planurile trebuiesc reactualizate, adaptate noului cadru si construite in logica unei corelari reciproce si unitare a planificarii spatiale; Conform prevederilor legale in vigoare dar si in concordanta cu strategia propusa realizarea PGUR va trebui insotit de creerea unui cadru de consultare si dezbatere publica, atit la nivel local cit si regional; Aceste consultari si dezbateri trebuie utilizate ca un moment de initiere / intarire a reflectiei / constientizarii asupra valorilor culturale si de patrimoniu locale, a modului de valorificare, a modului de implicre la nivel individual sau de grup. Poate fi utilizat si ca un moment de identificare a modurilor traditionale de amplasare / constructie a amplasarii saptiilor de locuit si facilitatilor pentru evitarea distrugerilor repetate cauzate de alunecarile de teren si inundatii; Rezultatul poate constitui si o baza de date regional cu suport GIS privind regimul de folosinta si de stare a terenurilor. Publicul int Cei interesati sa dezvolte activitati in domeniul turismului, elevii, administratiile locale, cadrele didactice, locuitorii celor 18 comune. Partenerii

Consiliul Judetean, Consiliile locale / primariile comunelor Beceni, Berca, Bisoca, Braesti, Bozioru, Chiliile, Canesti, Cozieni, Colti, Lopatari, Minzalesti, Panatau, Pirscov, Sarulesti, Scortoasa, Vintila Voda, Valea Salciei, ONG locale, Directia Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National, APM Buzau, Directia Agricola, Camera de Industrie si Comert, directiile de cadastru / amenajarea teritoriului si urbanism, comisiile de specialitate ale Consiliului

Judetean, Ordinul Arhitectilor, institute/universitati de specialitate, firme si institutii locale.

Obiectivele

Crearea unui cadru de consultare si participare publica; Informarea, constientizarea si sensibilizarea locuitorilor si persoanelor

interesate; Corelarea programelor de dezvoltare locale; Corelarea cu planurile de amenajare si strategiile judetene, regionale si

nationale. Activitatile

Crearea unui parteneriat de proeict; Organizarea de intilniri periodice; Campanie de informare si formare asupra importantei PGUR; Inventarul patrimoniului natural si cultural; Identificarea tuturor planurilor, proiectelor, strategiilor de dezvoltare la nicel

teritorial, corelare lor si corelarea cu planul de dezvoltare a geoparcului;

Legatura cu alte activiti

PGUR va deveni instrumentul principal de planificare a tuturor activitatilor economice viitoare, atit la nivel local cit si la nivel general;

Realizarea PUG-urilor comunelor va fi corelata cu PGU; Corelarea cu Strategia de dezvolatare a Judetului Buzau.

Categorii de buget

Costuri de personal; Costuri de consultanta; Costuri de transport si subzistenta; Costuri pentru intilnirile de lucru; Costuri de editare; Costuri administrative; Costuri echipamente.

FIA DE PROIECT - 2 Titlul Sistem de valorificare a produselor locale alimentare si traditionale Contextul

Lipsa unei piete de desfacere pentru produsele locale (alimentare si traditionale) constituie urmare impediment in dezvoltarea economiilor locale, nu permite crearea unor locuri de munca in satele din zona rurala si duce la o disparitie treptata a activitatilor traditionale;

In timpul realizarii studiului, multi dintre cei interogati s-au declarat

interesati in realizarea / comercializarea de produse traditionale locale. Unele dintre proiectele cele mai invocate in sinteza preentata se refera la: statii de colectare si prelucrare a laptelui, uscarea / prelucrarea fructelor, prelucrarea fructelor de padure, prelucrarea produselor anumaliere, produse traditionale locale (ceramica de Minzalesti, prelucrarea lemnului traditia traforajului la case);

Turismul rural este corelat cu dezvoltarea acestor activitati si cele doua se

pot sustine reciproc. Publicul int

Producatorii locali, cei ce desfasoara activitati in turism, tur-operatori, unitatile locale de prelucrare a produselor.

Partenerii

Consiliul Judetean, Consiliile locale / primriile comunelor Beceni, Berca, Bisoca, Braesti, Bozioru, Chiliile, Canesti, Cozieni, Colti, Lopatari, Minzalesti, Panatau, Pirscov, Sarulesti, Scortoasa, Vintila Voda, Valea Salciei, ONG locale, Directia Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National, APM Buzau, Directia Agricola, Camera de Industrie si Comert, producatori locali.

Obiectivele Initierea unei politici de identificare si promovare a produselor locale in corelatie cu patrimoniul cultural local; Promovarea, in reteaua turistica, in restauratie, in campaniile turistice a bucatariei locale si a produselor traditionale; Crearea unei retele de promovare si vinzare a produselor traditionale; Realizarea unui cadru de cooperare intre producatori, consumatorii locali, turisti, tur-operatori.

Activitatile

Studiul potentialului zonei si a tipurilor de produse. Realizarea unui inventar al produselor, producatorilor, conditiilor de productie;

Elaborarea unei metodologii de realizare, comercializare, inregistrare a produselor locale, in concordanta cu normele europene;

Realizarea unui catalog al produselor locale; Organizarea de cursuri de formare pentru producatori; Crearea unei Asociatii a producatorilor traditionali pentru validarea

produselor si pastrarea calitatii; Crearea unei retele locale de producatori, distribuitori, consumatori; Asigurarea asistentei tehnice pentru marketingul produselor; Realizarea unei campanii de promovare la nivel regional (zona litoralului) si

national. Organizarea de standuri speciale la tirgurile traditionale din zona sau

regionale. Legatura cu alte activiti

Este un proiect ce se leaga direct cu proiectele de dezvoltarea turismului si cu cele de sustinere a unei agriculturi traditionale;

Corelare cu proiectele de promovare la nivel regional si national. Corelarea cu activitatile de