Fa]a nedorit@ a globaliz@rii:

Crima organizat@ }i terorismul (II)

În era globaliz@rii, organiza]iile situate în afara legii nu mai au ne-voie de o baz@ teritorial@ de unde s@-}i coordoneze ac]iunile. Re-volu]ia tehnologic@ a creat posibilitatea }efilor de re]ele s@-}i con-duc@ afacerile, indiferent de locul unde se afl@. Multe dintre ac]iu-nile lor pot fi duse la îndeplinire prin intermediul re]elei de calcula-toare }i telecomunica]ii. Utilizarea transferurilor electronice, acce-sul liber la Internet }i tehnologia de comunica]ii supersofisticat@,permit structurilor criminale intensificarea comiterii de infrac]iunicu autori neidentifica]i, erodându-se astfel autoritatea statelor.Aceasta nu înseamn@ îns@ c@ s-a renun]at la corup]ie, mit@, în-]elegeri secrete sau extorc@ri. Când toate acestea e}ueaz@, se re-curge la violen]@. Datorit@ faptului c@ au existat situa]ii în careorganiza]iile criminale au avut posibilitatea de a-}i demonstraviolen]a ie}it@ din comun, ca mijloc de ap@rare a intereselor sale,se poate crea confuzie în discernerea între actele lor }i cele aleorganiza]iilor teroriste. Singura deferen]@ notabil@ dintre ele esteaceea c@ terori}tii sunt mai pu]in interesa]i de profit, ei fiind maidegrab@ motiva]i de fanatismul religios sau ideologic, atacurilelor având ca ]inte statutul cu ceea ce înseamn@ el (institu]iile }ireprezentan]ii lor.

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC

PUNCTUL PE EUROPA

...25 martie 1957. Ca într-o predestinare, la Roma, în Sala Hora]ilor }iCuria]ilor, din fort@rea]a „cet@]ii eterne”, }ase }efi de state din EuropaOccidental@ se a}ezau la aceea}i mas@, pentru a parafa un Tratat istoric,prin care se puneau bazele unei comunit@]i ce dorea s@ pun@ cap@t uneist@ri de r@zboi permanente }i s@ lucreze pentru un viitor comun. Era unproiect continental, n@scut prin voin]a Germaniei, Fran]ei, Italiei, Olandei,Belgiei }i Luxemburgului, în ora}ul în care, cu dou@ mii de ani înainte,se produsese prima globalizare din istoria umanit@]ii. Câ]i dintre oa-menii politici de atunci credeau cu adev@rat în reu}ita }i dezvoltareaacestui proiect, pân@ la edificiul im-pun@tor }i cuprinz@tor de ast@zi?...25 martie 2007. La o jum@tate de secol distan]@ de acel moment crucialdin istoria continentului nostru, 500 de milioane de cet@]eni din 27 de ]@rieuropene au s@rb@torit jubileul unei pove}ti de succes }i plin@ de promi-siuni care se cheam@ ast@zi Uniunea European@, un club select care are în co-mun nu doar un set de principii }i valori generoase, ci }i un spa]iu de cir-cula]ie liber@ a persoanelor, bunurilor }i serviciilor. În 50 de ani, proiectul euro-pean ce debuta la Roma a trecut prin cinci extinderi succesive, dintre careultima în dou@ etape, }i a consemnat în timp realiz@ri remarcabile: politic@extern@ }i de securitate comun@, Uniunea vamal@, Pia]a Unic@, Uniuneamonetar@, pân@ la Tratatul Constitu]ional aflat în curs de ratificare.Într-adev@r, este greu de imaginat cum ar fi ar@tat }i ce ar fi reprezentatcontinentul nostru, azi, f@r@ Uniunea European@. Agen]ia France Presse schi-]eaz@ imaginea cenu}ie a unei Europe cu 30 de monede diferite, cu siste-me de telefonie mobil@ divizate, cu re]ele de v@mi frontaliere care ar fi blo-cat transporturile interna]ionale, cu monopoluri în domeniul energetic }ial telecomunica]iilor, cu economii închise marcate, fiecare în parte, de oconcuren]@ acerb@ în sectorul export-import, cu pie]e de desfacere frac]io-nate, care ar fi generat pre]uri mai mari }i o putere de cump@rare a con-sumatorilor drastic diminuat@, cu dezechilibre greu de contracarat pe pie-]ele muncii, cu o Europ@ de Est postcomunist@, împ@r]it@ între autocra]iis@race }i regimuri totalitare, lipsit@ de reforme politice }i economiceprofunde. Potrivit acestui scenariu, am fi tr@it într-o altfel de Europ@,cu un nivel de trai }i de civiliza]ie mai sc@zut, cu o ]es@tur@ }ubred@de interese na]ionale centrifuge, dac@ nu de-a dreptul divergente.În replic@, iat@, construc]ia european@ s-a dovedit mai viabil@ }i mai desucces decât cele mai optimiste previziuni: suntem martorii celei mailungi perioade de pace între statele membre }i ai unui export de sta-bilitate }i prosperitate f@r@ precedent.Desigur, nu putem s@ nu constat@m c@ modelul european, prinpropor]iile }i succesele sale, inspir@ }i alte state, de pe alte me-ridiane, la demersuri similare.

„Europa nu va fi creat@ toat@ dintr-odat@ sau printr-o construc]ie globa-l@; va fi creat@ prin realiz@ri concre-te, prin ob]inerea, în primul rând, aunei solidarit@]i de facto...”

Jean Monnet

c my b

c my b

Nu de ieri, de azi se }tie îngrijorarea ap@s@toarea exportatorilor în leg@tur@ cu înt@rirea leului ro-mânesc. {i chiar dac@ exist@ suficiente elementede a lua în serios aceste îngrijor@ri pentru cre}-terea deficitului comercial, nu aceasta a fost mo-tivul pentru care leul tare a devenit periculos.Ultima }edin]@ a Consiliului de Administra]ie alBNR, f@r@ s@ spun@ explicit c@ aceast@ înt@rireeste for]at@, a luat m@suri pentru temperarea ei.Decizia BNR a fost s@ reduc@ dobânda depolitic@ monetar@, dobând@ reper la 7,50 pro-cente, dup@ ce, cu o lun@ înainte, o mai coborâsecu 0,75&. 1,75& în dou@ luni este un recordpentru Banca Na]ional@, care obi}nuise pia]a cuinterven]ii la maximum jum@tate de an asupradobânzii de politic@ monetar@. Prima motiva]iea opera]iilor pe dobând@ monetar@ este legat@,desigur, de infla]ie. Dar, dup@ succesul de anultrecut, se pare c@ mai exist@ }i alte ]inte în afarainfla]iei considerate înfrânt@. Un leu puterniceste mai degrab@ antiinfla]ionist }i înt@rirea leu-lui aducea un sprijin suplimentar acestui proces.Aceasta pân@ la un anumit nivel, îns@, cândaceast@ înt@rire duce la cre}terea exagerat@ ainteresului pentru moneda na]ional@. Prea atrac-tiv, leul este vulnerabil.

La Facultatea de Istorie a ULBS se desf@}uar@un masterat pe tema “Economia Rom$niei ^ncontextul rela]iilor interna]ionale. Perioada con-temporan@”. Studen]ii masteranzii realizeaz@ lu-cr@ri interesante ^n cadrul forma]iunii respective.%mplinindu-se, ^n aceste zile, cca 90 de ani dela conturarea unor cotituri anume, pozitive, pen-tru Rom$nia, ^n primul r@zboi mondial, folosimprilejul }i public@m materialul de fa]@.

Redac]ia

continuare ^n pagina 7

continuare ^n pagina 2

continuare ^n pagina 4

continuare ^n pagina 3

For]@ de munc@

Carmen-Ioana Jucan

Management sanitar

pag. 7Decebal N. Tod@ri]@

Evolu]ii la burs@

Taxe

pag. 8Ileana Ilie

pag. 6Lia Baltador

UE - 50

Emil DAVID

...La Universitatea Liber@ din Berlin – adoua mare universitate de stat a Capitalei,numit@ „liber@” întrucât a luat na}tere înBerlinul de vest, „liber” fa]@ de Berlinul deest „democratic-comunist” – discut@m cuprof.univ.dr.Jörg Sydow, de la Institutulde management. „Urm@rim s@ facem untransfer de know-how c@tre ministere }i fir-me, având chiar acum pe agend@ un ampluprogram de cercetare în beneficiul Ministe-rului Transporturilor”, ne spune. „Chiar dac@sunt finan]ate 100& de c@tre stat, universi-t@]ile sunt obligate, prin reglement@rile uni-versitare, s@ finalizeze programe de cerceta-re de amploare”. Ne gândim c@ }i noi, la ULBS,avem un Centru de Cercet@ri Economice carea finalizat în ultimele luni 3 contracte, unulcu Autoritatea Na]ional@ a Energiei – o po-sibil@ }i probabil@ „Burs@ a energiei”, }ialte dou@ cu alte institu]ii, în probleme

esen]iale de structur@ economic@: concen-trarea, centralizarea capitalului etc. Ne afl@m,deci, în direc]ii convergente. Ne mai spuneprof.Jörg Sydow c@ din cei 6 cercet@toridintr-o forma]iune de cercetare, 3 sunt pl@-ti]i din fonduri bugetare }i 3 din veniturileaduse prin realizarea contractelor de cercetare. Se pune un mare accent }i pe economiafundamental@ }i pe economia aplicat@. Cei ceabsolv@ domeniul economic fundamental suntc@uta]i de institutele de cercet@ri, de institu]ii,în general de „birocra]ia func]ional@”. Pozi]iifrumoase, salarii bune, perspective. Au bineconstituit orizontul în aceast@ direc]ie. Cei cefinalizeaz@ studii de economie aplicat@ sunt,în general, recruta]i de marile trusturi }i con-cerne, de întreprinderi, firme. Orientarea loreste „}i pe modele, dar }i pe practic@”.

(Dan Popescu)

continuare ^n pagina 5

O nou@ îngrijorare:leul tare

Economia României înprimul r@zboi mondial

O }ans@ pentru România:noua construc]ie european@

Berlinul, cel de toate zilele (II)- gânduri, fapte, introspec]ii -

nr. 109 anul 3 vineri, 30 martie 2007 0,50 RON

Coloseum-ul din Roma

drd. C@t@lin NICOLESCU

Dan SUCIU

pag. 2Iulia Nagy pag. 3

Martie, 2007

Imaginea s@pt@m$nii

CONSTRUC[IA EUROPEAN~ MANAGEMENT SANITAR VINERI 30 MARTIE 20072

urmare din pagina 1Recent, a fost deconspirat în pres@un proiect al Departamentului ameri-can pentru Securitate Intern@, princare se dore}te un Parteneriat pen-tru Prosperitate }i Securitate în Ame-rica de Nord (SPP), un nume fie el}i provizoriu pentru o uniune întreSUA, Canada }i Mexic, pe plan eco-nomic, transfrontalier, al protej@rii me-diului, alimenta]iei }i serviciilor sani-tare. Este de a}teptat ca, potrivitacestui acord, ini]iat }i supervizat lacel mai înalt nivel, s@ avem cât decurând o replic@ a UE, pe un alt con-tinent: Uniunea American@. Simplulfapt c@ aceasta inten]ioneaz@ s@-}irescrie legile }i reglement@rile admi-nistrative dup@ modelul european,recomand@ experien]a UE ca pe oconstruc]ie de succes }i notorietatemondial@ }i ca pe o solu]ie pentruprovoc@rile secolului XXI.Dar, a}a cum Europa de azi nu maiseam@n@ cu cea de ieri, avem toatemotivele s@ credem c@ jubileul dinacest an, s@rb@torit zilele trecute cufast, dar }i cu pruden]@, la Berlin, }i

marcat de proclamarea Declara]ieicomune privind viitorul Europei, estedoar semnalul unui nou început.Europa de mâine se confrunt@ cu noiamenin]@ri, precum crima organizat@,terorismul }i schimb@rile climatice,sec@tuirea rezervelor de energie }icombustibil la nivel global. În acela}itimp, Europa de mâine se afl@ în fa]aunor oportunit@]i f@r@ precedent, cumar fi deblocarea procesului de ratifi-care a Tratatului Constitu]ional, extin-derea spre Est, construc]ia institu]io-nal@ }i f@urirea unei bun@st@ri echi-tabile pentru to]i cet@]enii europeni.„Noi, cet@]enii Europei, ne-am unitpentru o via]@ mai bun@ – se spuneîn textul Tratatului de la Berlin.Ast@zi, la 50 de ani de la semnareaTratatului de la Roma, am convenitasupra obiectului de a fundamentaUniunea European@ pe o nou@ baz@comun@, pân@ la alegerile pentruParlamentul European, din 2009”.Este un semnal c@ reformele }i pro-gresul vor continua, în beneficiul tu-turor, într-un reînnoit spirit comuni-tar }i cu puternice sentimente deapartenen]@. Vor trece al]i ani, altedecenii }i Uniunea European@ va tre-bui s@ demonstreze c@ a înv@]at din

succesele sale, }i-a contabilizat }iasumat erorile }i a realizat c@ func-]ioneaz@ optim doar atunci când po-liticile sale sunt determinate de ne-voia de a le oferi europenilor bene-ficii practice }i când viziunea sa asu-pra viitorului se potrive}te cu ceeace î}i doresc ace}tia. Adic@, atuncicând se va în]elege c@ st@pânii Euro-pei nu sunt statele, ci cet@]enii lor.România, ca semnatar@ a Tratatuluide la Berlin }i ca ]ar@ care a con-tribuit, în spiritul acestui document,la configurarea viitorului Uniunii, are}ansa de a se afla acum în miezulunui moment de r@scruce al proiec-tului european. Aceasta ar trebui s@ne înt@reasc@ voin]a de a ne reformaprofund, pentru a putea gestiona înmod eficient provoc@rile crescândeîntr-o lume globalizat@ }i pentru ag@si solu]ii motivante în construireaunui viitor comun. Nu exist@ pentrunoi o alt@ cale decât aceea pe careun ilustru precursor al ideii de uni-tate european@, n@scut pe meleaguriromâne}ti, Nicolae Titulescu, ne-al@sat-o ca pe o pre]ioas@ profesiunede credin]@: „Cei care mor pentru oidee sunt eroi al c@ror testament esteun singur cuvânt: continua]i”.

Rela]ia dintre legile europene, s@n@tate}i politicile de s@n@tate este extremde complex@, datorit@ determinismuluicomplex al s@n@t@]ii }i bolii. UniuneaEuropean@ a statuat faptul c@ dore}tepentru cet@]enii s@i un nivel înalt deprotec]ie a s@n@t@]ii, dar politicilecare pot realiza acest deziderat suntîmp@r]ite pe domenii extrem dediferite ale activit@]i UE. Situa]ia înceea ce prive}te serviciile de s@n@tateeste complex@ }i dinamic@, în parte}i datorit@ e}ecului de a crea o de-marca]ie clar@ între competen]ele sta-telor membre }i institu]iile Uniunii Euro-pene. Procesul de extindere este, deasemenea, complex, printre cauze men-]ionându-se diversitatea ]@rilor mem-bre, foste candidate, }i rapiditatea cucare au loc schimb@rile. Multitudineaproblemelor create de l@rgirea UEeste enorm@, fiecare având implica]iiatât asupra statelor existente cât }i acelor nou admise.

1. Extiderea Uniunii Europene, im-pactul asupra s@n@t@]ii }i siste-melor de s@n@tate. Provoc@ri }iperspective

C@derea comunismului în ]@rile cen-tral }i est-europene, de}i a venit cao surpriz@ pentru mult@ lume, a însem-nat clar c@, la un moment dat, aces-te state vor deveni parte a UniuniiEuropene. Au existat mul]i factoricare au favorizat extinderea, care afost v@zut@ ca aducând beneficii nunumai pentru ]@rile candidate, dar }ipentru cele deja existente. În primul

rând, aceasta însemna creerea uneizone extinse de pace, stabilitate }iprosperitate într-o Europ@ pân@ nudemult divizat@ de r@zboiul rece. Înal doilea rând, admiterea a peste 100de milioane de persoane, din econo-mii în cre}tere rapid@, la cele peste370 de milioane de persoane ale UEse a}tepta s@ determine un boom decre}tere economic@ }i de creare delocuri de munc@ în cadrul tuturorstatelor. În al treilea rând, adoptareade c@tre state a politicilor UE de pro-tec]ie a mediului, de lupt@ împotrivacrimei, drogurilor, migra]iei ilegaleputea însemna cre}terea calit@]ii vie]iicet@]enilor ]@rilor membre. În al patru-lea rând, noile state membre au dusla l@rgirea diversit@]ii culturale, a schim-burilor de idei }i la mai buna în]e-legere a celorlal]i. Nu în ultimul rând,o Europ@ l@rgit@ joac@ un rol sub-stan]ial mai mare în lumea afacerilor,în politicile externe }i de securitate,în politicile de comer] }i în alte sec-toare ale guvern@rii globale, repre-zentând, nu în ultimul rând o con-trapondere pentru SUA, într-o lumecare p@rea s@ devin@ unipolar@.Un element cheie pentru statele mem-bre este adoptarea }i implementareaaquis-ului comunitar. Acesta cuprinde31 de capitole, acoperind întreg spec-trul politicilor Uniunii. Cele cu rele-van]@ particular@ pentru s@n@tate suntCap.13, despre politici sociale, Cap.23,despre consumatori }i protec]ia s@n@-t@]ii. Cu toate c@ nu sunt men]ionateexplicit, aproape toate au implica]ii }iasupra s@n@t@]ii. Diferen]ele dintre ]@-rile nou admise }i ]@rile care au creatuniunea sunt foarte mari în anumitedomenii. Cu o relevan]@ particular@ înacest context este speran]a de via]@la na}tere, care este, pentru toate]@rile nou admise, sub cea a Portu-galiei, care este cea mai joas@ dincadrul ]@rilor vechi membre UE.A}a cum toat@ lumea }tie, UniuneaEuropean@ a fost creat@ în 1957, printratatul de la Roma, scopul principalfiind politic (evitarea unui nou r@zboiFran]a - Germania) }i secundar eco-nomic, aceasta însemnând libera cir-cula]ie a bunurilor, capitalurilor, per-

soanelor }i serviciilor. Tratatul aveapu]ine lucruri de spus, la început,despre s@n@tate, dar, în anul 1993,un nou element, destul de limitat, esteadev@rat, a fost introdus prin Tratatulde la Maastricht, care statua c@ Uniu-nea va contribui la crearea unui înaltnivel de protec]ie pentru cet@]enii s@i,introducând articolul 129 în tratat,pentru a-i da mai mult@ importan]@}i for]@. Cu toate acestea, institu]iilecomunitare erau limitate în coordo-narea politicilor }i programelor dindomeniul s@n@t@]ii, dar erau prevenites@-}i armonizeze legisla]ia. În prac-tic@, articolul 129 a oferit baza unuiprogram de ac]iune pentru promo-varea s@n@t@]ii, informare, educare }itraining în s@n@tatea public@. Cu toateacestea, asisten]a s@n@t@]ii era }i înc@mai este o zon@ în care multe gu-verne nu doresc imixtiuni.Tratatul de la Amsterdam, din 1997,a clarificat modul în care legile co-munitare afecteaz@ serviciile de s@n@-tate, statuând c@: “Ac]iunile comu-nitare în domeniul s@n@t@]ii publicevor respecta în totalitate responsa-bilit@]ile statelor membre de a orga-

niza }i furniza servicii de s@n@tate }iasisten]@ medical@”. Excluderea ser-viciilor de s@n@tate din competen]aUE s-a dovedit a nu fi o situa]ie atâtde simpl@, pe cât se a}teptau oficialiiuniunii. În prezent, exist@ un consensîn cadrul ]@rilor europene, c@ servici-ile de s@n@tate nu pot fi v@zute caorice alt tip de servicii, sau l@sate învoia pie]ii, c@ cei care au nevoia ceamai mare de aceste servicii sunt încele mai multe cazuri în imposibili-tatea de a o face, c@ interac]iuniledintre utilizatori }i furnizori sunt ca-racterizate de asimetrii marcate, pla-sând utilizatorii în pozi]ii vulnerabile.Urmând principiul european al soli-darit@]ii, majoritatea statelor, inclusivcele în tranzi]ie au statuat sisteme des@n@tate care s@ asigure acoperireuniversal@ sau aproape. De}i servici-ile de s@n@tate sunt exceptate dincadrul tratatului, acestea pot operafolosind multe pârghii acoperite depia]a unic@. Libera circula]ie acoper@bunuri, cum ar fi tehnologii medicalesau farmaceutice, persoane, cum arfi pacien]i }i profesioni}ti din s@n@-tate, servicii , cum ar fi furnizarea de

asisten]@ de s@n@tate sau de activit@]inecesare pentru buna func]ionare aacesteia. Procesul de achizi]ie aacestora este sub inciden]a legiloreuropene, în particular pentru ca-zurile în care trebuie s@ fie transpa-rente }i nediscriminatorii.Situa]ia formal@ din sistemele de s@-n@tate este oarecum confuz@ în acestmoment. Multe guverne, asigurateprin prevederile tratatului de neinter-ven]ia UE în serviciile de s@n@tate, aufost puse în dificultate de regle-ment@rile Cur]ii Europene de Justi]ie,care a solu]ionat diverse cauze dinacest domeniu.În absen]a unei baze legale clare, oposibilitate a fost Coordonarea prinMetode Deschise, statuat@ de Consi-liul European la Lisabona în anul2000. Aceasta a facilitat extinderea“bunei practici” }i atingerea uneiconvergen]e sporite în zonele în carearmonizarea legisla]iei nu este posi-bil@. În 2003, mini}trii statelor mem-bre din Comisia European@ au ini]iatdemersuri pentru stabilirea unor ]intecomune în acest domeniu, stabilireaindicatorilor de bun@ practic@, stabi-lirea de ghiduri de politici }i a ]in-telor care trebuiesc atinse }i care potfi adoptate într-un timp scurt, sta-bilirea unui sistem de monitorizarepe baza înv@]@rii mutuale. Toate aces-te evolu]ii indic@ faptul c@ este nece-sar@ o revizuire a Tratatului. Cele mai importante provoc@ri pentrusistemele de s@n@tate ale ]@rilor noimembre au fost percepute ca fiindarmonizarea legisla]iei din acest do-meniu, presiunea crescut@ asupracheltuielilor pentru asisten]a medical@}i necesitatea îmbun@t@]irii s@n@t@]iipopula]iei ca mijloc de reducere a ne-voii de asisten]@ medical@. Alte pro-bleme sunt reprezentate de standar-dele de calitate, performan]a sistemu-lui de s@n@tate, echitatea }i sectorulfarmaceutic. Oarecum surprinz@tor,chestiuni în general considerate impor-tante, cum ar fi cre}terea mobilit@]iiprofesioni}tilor din sistem }i sporireadrepturilor pacien]ilor, au avut o cot@de interes mai sc@zut@.

(va urma)

O }ans@ pentru România: noua construc]ie european@

Politici de reform@ în sistemele de s@n@tate ale ]@rilor noi membre UE

Emil DAVID

drd. Carmen-Ioana JUCAN

Imagine din Sofia, Bulgaria

Imagine din Roma

urmare din pagina 1Terorismul. Globalizarea înseamn@ re-]ea extins@ }i sofisticat@ de comuni-ca]ii. Globalizarea conduce la intensi-ficarea schimbului de informa]ii, iaracestea au ca rezultat integrarea cul-turilor na]ionale, care adeseori se rea-lizeaz@ (con}tient sau nu) prin sacri-ficarea valorilor identitare }i a tra-di]iilor. Procesul este adeseori privitîn mod critic }i interpretat în sensulînlocuirii tradi]iilor seculare cu ni}tevalori externe, str@ine, care nu expri-m@ decât consumatorism vulgar, sexua-litate str@lucitoare }i violen]@. Ca urmare,multe grupuri au f@cut apel la reîn-toarcerea la practicile religioase fun-damentaliste, precum utilizarea Sharieisau a promov@rii înv@]@mintelor bibliceîn }coli. Când încerc@rile lor s-au con-fruntat cu rezisten]a maselor, acestegrupuri au recurs la violen]@ în atin-gerea obiectivelor propuse.Cauzele ac]iunilor teroriste nu se reducdoar la ideea de mai sus. În acestcontext, putem s@ vorbim }i de s@-r@cie, de grave discrepan]e socialecare, de mai multe ori, î}i afl@ sursaîn asuprire/exploatare de orice fel arfi, de ordinea mondial@ ap@rut@ la anu-mite intervale de timp }i care estemodelat@, în primul rând, din perspec-tiva celor ce de]in puterea (economi-c@, politic@, militar@, tehnologic@). Bine-în]eles c@ aceste cauze nu justific@utilizarea violen]ei }i a teorii ca sin-gur@ }i absolut@ cale de înl@turare adiscrepan]elor. Dar aceasta constituieo alt@ problem@, care nu face obiec-tul analizei noastre. Toate acestea facca terorismul s@ fie definit în diversevariante, adeseori extrem de diferite.Dac@ o organiza]ie este catalogat@ cafiind sau nu un grup terorist, depindede perspectivele de abordare, de per-cep]ia fiec@ruia. Ca regul@ general@,dac@ observatorul aprob@ ac]iunileviolente ale unui individ, atunci îlconsider@ ca fiind un „lupt@tor pen-

tru libertate”; dac@ dezaprob@ aseme-nea ac]iuni, acela}i individ este per-ceput ca terorist.În ciuda tuturor dificult@]ilor, putemafirma c@ terorismul const@ în folo-sirea deliberat@ }i sistematic@ a mij-loacelor de natur@ s@ provoace teroa-rea în vederea atingerii celor mai di-verse scopuri care în cele din urm@,au o finalitate politic@. Terorismul pro-moveaz@ interese, ambi]ii }i mesajefondate pe uzul intimid@rii, amenin-]@rii, for]ei }i violen]ei. Terorismul re-prezint@ exploatarea con}tient@ a te-rorii, gradul de team@ este generatde îns@}i natura crimei respective, demodul de comitere sau de aparentaabsurditate }i inutilitate a ei.Sfera de ac]iune a terorismului nu cu-noa}te practic limite, manifestându-seîn aproape toate domeniile vie]ii po-litice }i sociale:l ob]inerea independen]ei politice aunui stat; l schimbarea sau men]inerea struc-turii economice sau sociale dintr-unstat sau chiar dintr-o anumit@ regiune.Terorismul a devenit interna]ional sautransna]ional, prin apari]ia unor orga-niza]ii }i grupuri care, prin metodefolosite }i prin întinderea ac]iunilorpe care le întreprind, dep@}esc fron-tierele statale }i includ indivizi dena]ionalit@]i diferite. Interna]ionali-zarea terorismului este urmat@ extin-derea zonelor sale de ac]iune, p@s-trându-se îns@ metodele de interven-]ie: asasinate, r@piri, de atentate cubomb@, atacuri armate, amenin]@ri,acte care potrivit ordinii legale suntconsiderate criminale. Actele de tero-rism interna]ional sunt preg@tite, decele mai multe ori, într-un alt terito-riu decât cel de unde urmeaz@ s@ fieexecutate }i s@ produc@ efecte.Dac@, pân@ nu de mult, terorismulera considerat un fenomen exotic, iarterori}tii erau cataloga]i sociopa]i saupsihopa]i }i adesea confrunta]i cuasasinii unor personalit@]i politice,

din ani ’80 încoace, un nou fenomena atras aten]ia – terorismul sus]inutde stat sau terorismul de stat. Înforma sa cea mai simpl@, acesta apareatunci când anumite state-na]iuni, dinmotive proprii, finan]eaz@, preg@tesc }isprijin@ grupurile }i mi}c@rile teroriste.El a devenit o component@ insidioas@a luptei pentru putere la nivel global,limitarea sa necesitând un complexde factori:l aplicarea de sanc]iuni diplomatice;l aplicarea de sanc]iuni economice;l sporirea costurilor interne ale teroris-mului – sus]inerea de c@tre stateledemocrate, angajate în lupta de com-batere a terorismului, a grupurilor opo-zante regimului existent în statelesponsor ale terorismului interna]ional;l folosirea sau amenin]area cu fo-

losirea for]ei armate; utilizarea repre-saliilor militare.Statele democratice trebuie s@ adopteîn lupta lor antiterorist@ o atitudine de-fensiv@, de ap@rare a întregului sistem(a cet@]enilor }i a ]@rilor lor) ac]iunilepe care structurile teroriste le-au între-prins deja sau pe care inten]ioneaz@s@ le întreprind@ în diferite zone alelumii. Este o ac]iune defensiv@. Dar, prinmodul de exercitare, este ofensiv@. {i,de aceea, teritorialitatea în termeni deap@rare este înlocuit@ de capacitateade a proiecta puterea la distan]@.Terorismul este un fapt cert. Va per-sista, cu siguran]@, ca fenomen acut}i în viitor, pentru c@ motivele nu vorlipsi niciodat@. Complexitatea sistemu-lui interna]ional, frustr@rile unora }i în-cerc@rile de aplicare a principiului

„divide et impera” din partea altora,vor amplifica st@rile de tensiune, iarincidentele de mare anvergur@ vordeveni mai dese. Terorismul ar puteaderapa spre megaterorism (folosireamijloacelor de distrugere în mas@),iar statele }i organiza]iile interna]i-onale guvernamentale vor fi nevoites@ aloce cât mai multe resurse pen-tru combaterea amenin]@rilor globalela adresa securit@]ii mondiale.Globalizarea promite. În timp va pro-mova, într-adev@r la scar@ global@,deschiderea, va încuraja reformele po-litice }i economice, va înt@ri dorin]aoamenilor de a tr@i într-un sistemguvernat de/}i prin lege, va stimulaintegrarea }i va reduce probabilitatear@zboiului }i a recurgerii la utilizareafor]ei militare.

VINERI 30 MARTIE 2007 3TERORISM PIA[A MUNCII

Fa]a nedorit@ a globaliz@rii:

Crima organizat@ }i terorismul (II)drd. C@t@lin NICOLESCU

Migra]ia a existat de la începuturileomenirii. Fenomenul nu a încetat întimp, îns@ a înregistrat schimb@ri }i ac@p@tat noi forme. Procesele migra-torii se desf@}oar@ simultan }i suntîn cre}tere în multe ]@ri ale lumii.Unul din rezultatele pe termen lungale acestei evolu]ii ar putea fi apari]iasociet@]ilor multiculturale, tinzând sprenoi concepte ale cet@]eniei sau statu-lui na]ional. Cele mai multe dintre]@rile dezvoltate au devenit societ@]idiversificate, multietnice, iar cele carenu au ajuns înc@ la acest nivel, s-auorientat decisiv în aceast@ direc]ie.

Pentru cercet@torii din domeniul mi-gra]iei a devenit tot mai clar c@ acestfenomen trebuie privit ca un elementnormal }i structural al societ@]ii ome-ne}ti de-a lungul istoriei. Privit isto-ric, pentru un studiu teoretic al fe-nomenului, speciali}tii au identificatmai multe perioade principale demigra]ie. Astfel:

Migra]ia for]ei de munc@ }i recon-

struc]ia Europei: perioada 1950-1960

Imediat dup@ al doilea r@zboi mondi-al, etnicii na]ionali }i alte persoanecare se deplasaser@ au început s@ seîntoarc@ în ]@rile de origine, generândfluxuri migratorii de mas@ în Europa.În acela}i timp, îns@, reconstruc]iaEuropei postbelice necesita o marecantitate de for]@ de munc@. Ca ur-mare, autorit@]ile statelor interesate,firme sau agen]ii private au începuts@ recruteze lucr@tori str@ini. Acesteample mi}c@ri migra]ioniste în cadrulEuropei }i dinspre ]@rile în curs dedezvoltare au contribuit la dezvoltarea}i cre}terile succesive economice în-registrate în Europa, în perioada1945–1975. Competi]ia cu modelul

politic socialist din Europa Central@}i de Est a stimulat dezvoltarea depolitici care au condus nu doar larealizarea unui nivel ridicat al ocu-p@rii, dar }i la ameliorarea }i mo-dernizarea sistemelor de securitatesocial@ }i, astfel, la evolu]ia c@trestatele bun@st@rii generale din Europade Vest. În aceast@ perioad@, s-a dez-voltat industria grea, manufacturier@,sectorul construc]iilor }i activit@]ilepublice, determinând o cre}tere eco-nomic@ important@ în ]@rile europene.Lucr@torii migran]i din Irlanda }iEuropa de Sud (Grecia, Portugalia,Spania }i, într-o mai mic@ m@sur@,Italia) - ]@ri care s-au confruntat cueconomii în stagnare }i rate ridicateale }omajului – au r@spuns, la început,nevoilor pie]ei muncii din Europa deVest. Tratatul de la Roma din 1957,care a pus bazele Comunit@]ii Eco-nomice Europene, se fundamenta peanumite principii, printre care asigu-rarea liberei circula]ii a persoanelorîntre cele }ase state fondatoare. Caurmare, în anii `60, s-a înregistrat ocre}tere important@ a migra]iei îninteriorul Comunit@]ii, datorat@, înmare parte, num@rului important de

lucr@tori italieni care se deplasauspre celelalte cinci State Membre.Dar, chiar }i dup@ realizarea, în 1968,a cadrului legal }i institu]ional pentruasigurarea acestei libert@]i, fluxurilemigratorii dinspre ]@rile ter]e au r@-mas cantitativ superioare migra]ieifor]ei de munc@ intracomunitar@. Înaceast@ perioad@, au fost încheiatenumeroase acorduri bilaterale privindcircula]ia for]ei de munc@ între cele}ase State Membre }i ]@ri ter]e -spre exemplu, între Germania }i ]@rica Italia (1955), Grecia }i Spania(1960), Turcia (1961), Maroc (1963),Portugalia (1964), Tunisia (1965) }iYugoslavia (1968). Studiile ComisieiEuropene arat@ c@, în aceast@ pe-rioad@, formele migra]iei for]ei demunc@ au variat considerabil, în con-cordan]@ cu circumstan]ele istorice.Astfel, Fran]a, Belgia, Olanda }i MareaBritanie aveau posibilitatea s@ folo-seasc@ for]a de munc@ din coloniilelor sau din fostele colonii, iar rela]iileeconomice, politice }i culturale ofereau}ansa de a ob]ine for]@ de munc@ chiarf@r@ a utiliza sisteme de recrutare spe-cifice. Dimpotriv@, ]@ri ca Germaniasau Elve]ia nu aveau acces la mâna

de lucru „colonial@”. De aceea, aucreat sisteme de recrutare a for]ei demunc@ pentru atragerea lucr@torilorstr@ini temporari, c@rora li s-a acor-dat permisiunea de }edere ca „lucr@-tori oaspe]i”, fiind nevoie de activi-tatea lor . În perioada 1945 – 1975,dependen]a economiilor Statelor Mem-bre de lucr@torii str@ini a diminuatvolumul imigra]iei ilegale. Combate-rea imigra]iei ilegale a devenit oproblem@ prioritar@ a politicilor mul-tor State Membre dup@ declinul eco-nomic de la mijlocul anilor `70, urmatde cre}terea }omajului. Conform sta-tisticilor OCDE, de la începutul anilor`60 pân@ la începutul anilor `70, maimult de 30 milioane de lucr@toristr@ini au intrat în Comunitatea Eco-nomic@ European@, incluzând lucr@-torii temporari }i pe cei cu intr@rimultiple. Pân@ la începutul anilor `80,num@rul str@inilor reziden]i în Europade Vest s-a triplat fa]@ de anii `50,ajungând la 15 milioane. În 2000,peste 20 milioane lucr@tori str@inilocuiau în Spa]iul Economic Euro-pean, reprezentând 5,4& din totalulpopula]iei, cu mici varia]ii între ]@ri.

(va urma)

Iulia NAGY

Utilizarea for]ei de munc@ pe pia]a european@: elemente teoretice }i practice (I)

,,O enigm@ }i un miracol: poporulromân”(Gh.I.Br@tianu)

Înc@ înainte de declan}area primei con-flagra]ii mondiale a existat o lupt@ aideilor între oamenii politici românireferitoare la necesitatea dezvolt@riiindustriei autohtone. Dac@ reformeleagrare au avut „priz@” la popula]ie, le-gile protec]ioniste foarte severe, careaveau ca scop încurajarea produc@-torilor autohtoni de a se lansa înafaceri, au fost privite cu relativ dezin-teres. Explica]ia este simpl@; peste80& din popula]ia României lucra însectorul agricol. Prin urmare, s-aavut de luptat nu doar cu vitregiilefinanciare, ci }i cu mentalitatea mariimase a popula]iei române}ti.Totodat@, se mai poate afirma c@ pe-rioada neutralit@]ii, din punct de ve-dere economic, nu a relevat delocneutralitatea. Marii proprietari de ce-reale au efectuat un schimb asiduu cu]@rile beligerante, în pofida reglement@-rilor comerciale ce interziceau co-mer]ul cu aceste state. De}i atât ta-b@ra Antantei, cât }i cea a PuterilorCentrale au observat aceste înc@lc@riale normelor interna]ionale, s-au limi-tat doar la a atrage aten]ia României,dar nu }i la a lua m@suri concrete depedepsire a comportamentului s@u,deoarece ambele urm@reau atragereaRomâniei în r@zboi de partea lor. Cât prive}te schimbul economic al Ro-mâniei, de dinainte de primul r@zboimondial, aceasta a desf@}urat un intensschimb economic cu Germania, ceeace }i explic@ relativa al@turare, într-oprim@ faz@, a României la tab@ra PuterilorCentrale. Faptul c@ România s-a orien-tat, începând îndeosebi cu anul 1908,spre tab@ra Antantei, se explic@ în marem@sur@ prin atitudinea Germaniei desprijinire a dolean]elor bulgare (lainsisten]ele Austro-Ungariei) în detri-mentul României, dar }i }coliriii oa-menilor politici români, care au înce-

put s@ se remarce pe scena politic@}i s@ joace un rol tot mai important,în Fran]a. De}i s-a men]inut neutr@, în primii doiani, România a resim]it de la început oputernic@ influen]@ a st@rii de r@zboiasupra vie]ii sale economice. Leg@tu-rile economice normale cu alte stateau fost perturbate sau întrerupte,ceea ce a avut multiple repercusiuniasupra tuturor ramurilor de activitate.Pe de alt@ parte, România nu putear@mâne indiferent@ sau inactiv@ fa]@de perspectiva intr@rii în r@zboi pen-tru înf@ptuirea idealuilui na]ional, ci tre-buia s@ ia anumite m@suri de preg@-tire }i în domeniul economic.În industrie, ramurile economice careî}i exportau produsele - cum erau indus-tria mor@ritului, industria petrolului }icea forestier@ - au fost rupte de pie-]ele de desfacere, }i, ca urmare, autrebuit s@-}i reduc@ produc]ia, con-cediind }i o parte din personal. Ra-murile ce importau materia prim@ oob]ineau acum }i mai greu, sau numai puteau s@ o ob]in@. În ceea ceprive}te ma}inile, utilajele }i pieselede schimb pe care toate industriile leaduseser@ din afar@, acestea nu maiputeau fi aduse din import, datorit@restric]iilor }i c@ilor de comunica]ieafectate de r@zboi. În aceste condi]ii,pre]urile la aceste produse, aflate înstocuri, au început s@ creasc@ vertigi-nos, dar }i lipsa produselor respec-tive s-a accentuat.Întreruperea leg@turilor cu exteriorul acreat mari greut@]i, deoarece Româ-niei îi lipseau o mul]ime de ramuricheie ale industriei care s@ produc@pentru ap@rare. Pentru fabricarea unormateriale de r@zboi, existau în ]ar@ doartrei întreprinderi specializate: ArsenalulArmatei, Pirotehnica Cotroceni }i Pul-ber@ria Dude}ti, dar care nu aveau odotare tehnic@ modern@ }i nici o pro-duc]ie suficient@. Astfel, conform uneirevizii generale f@cut@ de oficialit@]iîntre august-decembrie 1914, s-a con-statat c@ înzestrarea armatei nu eraîndestul@toare, nu numai în ce pri-ve}te mijloacele de r@zboi moderne(avioane, artileria grea etc.) cât }i cele„clasice” precum pu}tile, mitralierele,tunurile }i muni]ia pentru ele. Pro-curarea din import era anevoioas@,dac@ nu chiar imposibil@. În situa]ia existent@ guvernul a luatm@surile pe care le-a crezut posibile.În aprilie 1915 a fost creat@ „Comisiatehnic@ industrial@”, având ca sarcin@

s@ plaseze comenzi pentru armat@ înindustriile existente. Comisia avea uncaracter consultativ. În noiembrie 1915,ea a fost înlocuit@ cu „Direc]ia gene-ral@ a muni]iilor”, creat@ ca organ dedecizie în Ministerul de r@zboi. Con-form programului minimal întocmit,urmau s@ se produc@ în ]ar@ 30&din materialele necesare armatei - ceeace nu s-a reu}it. Restul se preconizas@ fie acoperit din import dar neu-tralitatea României facea importul greu.N-au lipsit, din p@cate, nici cazuri încare o serie de industria}i se ar@tauinteresa]i mai ales în încasarea bani-lor pentru comenzi }i mai pu]in decalitatea livr@rilor. Din toate aceste motive, preg@tireamaterial@ a armatei române l@sa dedorit. De aceea, în prima faz@ a r@z-boiului - în campania anului 1916 - eava suferi grele înfrângeri. La aceastaa contribuit îns@ }i faptul c@ Alia]ii nu}i-au asumat }i îndeplinit obliga]ia dea declan}a ofensive pe frontul rusescde la Salonic.Pentru agricultur@, problema princi-pal@ în anii neutralit@]ii României afost desfacerea produselor agricolepe pie]ele externe. Rela]iile de produc-]ie au r@mas neschimbate. Ca atare,unele preocup@ri au fost acelea de ase lua o serie de m@suri menite s@ în-lesneasc@ comer]ul exterior de pro-duse agricole. {i comer]ul exterior al României a avutde suferit în anii neutralit@]ii }i s-aamplificat, mai ales dup@ ce Turcia,în septembrie 1914, a închis strâm-torile, comer]ul românesc pe cale ma-ritim@ fiind astfel total }trangulat. Înplus, România a fost nevoit@ s@ vând@,în 1915, peste trei sferturi din produseîn ]@rile Puterilor Centrale. Regimul co-mer]ului exterior al României a fostmodificat în câteva rânduri, ajungân-du-se, pân@ la urm@, la stabilireaunor taxe de export pl@tibile în aur - laporumb, f@ina de porumb }i fasole.Pentru a-i feri pe exportatorii românide pierderi, guvernul României a înfi-in]at în octombrie 1915 „Comisiuneacentral@ pentru vânzarea }i exportulcerealelor }i derivatelor”. Comisia aveaatribu]ii cu caracter de monopol destat. Ea stabilea cantit@]iile necesareconsumului intern, pre]uri maximaleîn interior }i pre]uri minimale la ex-port. Exportul de cereale se puteaface numai prin intermediul Comisiei.În felul acesta exportatorii români decereale reu}eau s@ fac@ front comun

împotriva organismelor similare celuaser@ fiin]@ în Germania, Austria }iUngaria, }i care c@utau s@ cumpere pro-dusele agricole române}ti la pre]uricât mai mici. Au fost încheiate, înaceste condi]ii, dou@ contracte gene-rale pentru vânz@ri de cereale c@trePuterile Centrale }i unul cu Anglia. Celcu Anglia a avut ca scop împiedi-carea aprovizion@rii inamicului, cerea-lele cump@rate de englezi neavând peunde s@ fie exportate.Alte dou@ organisme de acela}i tip aumai fost „Comisia pentru exportul vi-nului” }i „Comisia pentru import”,aceasta din urm@ având ca sarcin@s@ procure materiale deficitare prinimport în compensa]ie. Exportul de pe-trol a sc@zut sim]itor datorit@ reduce-rii produc]iei. Germania exercita pre-

siuni s@-i vindem petrol; s-a încheiatchiar o conven]ie prin care, pentrufiecare vagon de benzin@, Germaniase angaja s@ livreze un vagon cumuni]ii sau medicamente.În ansamblu, între 1913-1915, volu-mul exportului românesc a sc@zut depeste 3 ori, iar al importului deaproape 5 ori. Valoric îns@ el a cres-cut, datorit@ umfl@rii pre]urilor. Încomer]ul interior, datorit@ reduceriiimportului }i priorit@]ii acordate pro-duc]iei pentru nevoi militare, o seriede produse industriale a început s@se g@seasc@ mai greu }i s@ fie vân-dut@ la pre]uri de specul@. Cerereamare de produse agricole pestegrani]@ genera o tendin]@ de stocare}i de cre}tere a pre]urilor }i pe pia]aintern@. În acest mod, au ap@rut spe-culan]ii }i îmbog@]i]ii de r@zboi. Înaceast@ situa]ie, la 24 noiembrie 1914,a fost adoptat@ o lege a m@surilorexcep]ionale, în virtutea c@reia dinaprilie 1915 au început s@ fie sta-bilite pre]uri maximale la articolele deprim@ necesitate. Cum îns@ acestepre]uri erau revizuite periodic, prilej cucare erau de regul@ majorate, efectulacestei m@suri a fost foarte redus,neputând împiedica scumpirea traiu-lui, scumpire resim]it@ cel mai greude masele muncitoare ale popula]iei.Finan]ele în anii neutralit@]ii au avutun caracter excedentar. Se remarc@totu}i, o cre}tere a presiunii fiscale.S-au contractat de c@tre stat }iîmprumuturi interne de la B.N.R. (însum@ total@ de 400 milioane de lei),precum }i unele împrumuturi secrete(în Anglia }i Italia), pentru arma-ment. Circula]ia monetar@ a crescutde peste trei ori din 1913 pân@ în

1916. F@r@ s@ fie înc@ infla]ie, ocre}tere atât de mare într-un intervalatât de scurt anun]a începutul unuiproces infla]ionist ce avea s@ se am-plifice în anii urm@tori.La 15/28 august 1916, armata româ-n@ a trecut Carpa]ii, în Transilvania, dup@ce cu o zi înainte România declara r@z-boi Austro-Ungariei. Ofensiva inamic@a putut fi oprit@ numai la por]ile Mol-dovei, pe linia Gala]i-N@moloasa-Foc}ani.Partea de sud a ]@rii (Oltenia, Muntenia,Dobrogea) reprezentând cca 2/3 dinteritoriul ei, a c@zut sub ocupa]ia Pu-terilor Centrale. Guvernul, adminis-tra]ia }i o parte din popula]ia civil@s-au refugiat în Moldova, unde a fostorganizat@ rezisten]a na]ional@ împo-triva invadatorilor, care pl@nuiau s@desfiin]eze România ca stat. Planurile

Puterilor Centrale au fost z@d@rniciteprin victoriile de la M@r@}ti, M@r@-}e}ti }i Oituz, din vara anului 1917.Teritoriul ocupat a fost supus dec@tre cotropitori unui jaf vast }i sis-tematic, sprijinit pe un regim deteroare împotriva popula]iei, care nuputea fi decât ostil@ ocupan]ilor. Eiau instalat o „Administra]ie militar@în România”, condus@ de un guver-nator militar. În cadrul acestei admi-nistra]ii, a fost creat „statul majoreconomic” („Wirtschaftstaab”) orga-nizat pe sec]ii - dup@ resursele prin-cipale existente - }i care avea ca sar-cin@ jefuirea României. Aceast@ po-litic@ a fost pus@ în practic@, cu toat@energia, în timpul celor 708 zile câta durat regimul de ocupa]ie.În domeniul industriei, au fost jefuitema}inile }i utilajele din unele ramuri}i trimise în Germania, Austro-Un-garia, Bulgaria }i Turcia. Cantitatea to-tal@ s-a cifrat la aproape 60 de miide tone. Puterile Centrale î}i ar@tau,astfel, înc@ o dat@ ostilitatea fa]@ dedezvoltarea industrial@ a României,pe care voiau s@ o transforme într-oanex@ agrar@ }i de materii prime. Ocu-pan]ii au rechizi]ionat apoi }i obiec-tele din metale neferoase (aram@, alam@,bronz }i cositor), ajungând s@ ridicepân@ }i clopotele de la biserici, ceeace a stârnit indignarea popula]iei. Deasemenea, au fost jefuite }i exportatemari cantit@]i de produse petroliere(cca. 1,2 milioane tone), lemn (peste200 de mii tone), sare, alcool, tutun,chimicale }i diverse alte produse, înafar@ de cele consumate pe loc dearmata de ocupa]ie sau de trupeleaflate în trecere.

(va urma)

ISTORIE ECONOMIC~ VINERI 30 MARTIE 20074

c my b

c my b

c my b

c my b

Economia României în Primul r@zboi mondial (I)

Simona CIORTAN

urmare din pagina 1„Nu este tipic pentru Germania s@ fierelativ distincte aceste domenii – maiales teoretic, modelare, dar }i aplica-tiv”, ni se mai spune. Ne gândim laînv@]@mântul nostru economic }i ob-serv@m c@ suntem pe acela}i drum.„Nu ave]i sentimentul unui relativ fali-ment al tipurilor actuale de înv@]are,produc]ie }i management, în condi-]iile supraînc@lzirii Planetei, în condi-]iile în care rela]ia dintre om }i me-diu a fost scoas@ zeci }i zeci de aniîn afara rela]iilor de pia]@?” îl întrebpe dl Sydow? „Ave]i dreptate, îmi r@s-punde, avem în vedere s@ recuper@mîntârzierile, s@ p@r@sim pistele false,dezvoltând prioritar sectoarele de eco-nomie ecologic@, preg@tind mai mul]i}i mai bine speciali}tii astfel. Corectfundamenta]i teoretic. Cre@m noi ca-tedre, desfiin]@m altele care nu maicorespund. Dezvolt@m }i aplic@m ho-t@rât, în fapt, managementul cunoa}-terii”. Prof.Sydow mai completeaz@:„Probleme mai avem în ce prive}tearmonizarea timpilor ce trebuie acor-da]i diferitelor discipline, unele fun-damentale, altele aplicative. De maimul]i ani încoace, am amplificat tim-pii acorda]i disciplinelor aplicative,reducând îns@ timpii pentru disci-plinele fundamentale. Ceea ce nu a

fost }i nu este deloc bine. Acum,corect@m. Trebuie s@ tindem spre unraport care s@ nu minimalizeze obiec-tele fundamentale de studiu, urm@rindo cre}tere a substan]ei de inteligen]@}i creativitate în înv@]@mântul nos-tru”. „S@ privilegiem, deci, tipul deînv@]are anticipativ în dauna înv@]@riide }oc”, este concluzia desprins@ deambele p@r]i....Facem o vizit@ la Ambasada Ro-mâniei din Berlin, unde discut@m cudl Claudiu Florian, ata}atul cultural.Un splendid edificiu, un foarte buninterlocutor iar dialogul – pe proble-me diverse, cu deschidere cultural@– dureaz@ vreo 3 ore. Opinii exce-lente despre Sibiu, Capital@ Cultural@European@ pentru 2007, despre con-ducerea sa administrativ@. Apreciem}ansele României ca membru plin alUniunii Europene, }i ele sunt reale.Într-una din seri, suntem invita]i laHotel Maritim, la „Estrel Festival Cen-ter”, pentru spectacolul „Stars in con-cert. Sensational Las Vegas in Berlin”.O întoarcere în timp }i o r@mânere înprezent: imitatori foarte reu}i]i, plia]iperfect pe original, ai unor celebri cân-t@re]i americani }i europeni: Elvis, Mi-chael Jackson, Frank Sinatra, MarlynMonroe, Abba, Rod Stewart, Madona,Louis Armstrong etc. Lume mult@, pu-blic decent, aplauze entuziaste. Ber-linezii }tiu s@ vad@, s@ în]eleag@, s@petreac@... ...Spre finalul vizitei, realiz@m, ca pie-toni, un frumos tur al Berlinului, în-so]i]i de ghidul – printre altele, exce-lent profesionist, dar }i simpatic –Detlev Schlensker. Ini]ial, Berlinul eradoar partea strict central@ de ast@zi.Restul erau comune împrejmuitoare.De exemplu, Reichstag-ul, acum înplin centrul ora}ului, era consideratsituat, în urm@ cu peste 100 de ani,în afara Berlinului. Kaiserul nu aveao p@rere prea bun@ despre dezbateri-

le purtate acolo, despre valoarea lor,crezând cu mult mai mult în propri-ile decizii. „Las@-i s@ stea acolo”, spu-nea. Între timp, lucrurile s-au aran-jat, zonele concentrice au fost inte-grate Berlinului... P@r@sim frumoasacapital@ a Germaniei, iar seara dor-mim la Bratislava, capital@ a Slova-ciei, ora} în plin@ dezvoltare economi-c@ }i urban@, în plin@ afirmare. A douazi, pu]in dup@ prânz, ajungem la Arad...

VINERI 30 MARTIE 2007 5

c my b

c my b

c my b

c my b

MODELUL ECONOMIC SOCIAL GERMAN

Berlinul, cel de toate zilele (I)

Dan POPESCU

- gânduri, fapte, introspec]ii -

ANIVERSAREA UE VINERI 30 MARTIE 20076

Sfâr}itul s@pt@mânii trecute a coinciscu manifest@rile de aniversare a 50de ani de la semnarea Tratatului dela Roma. Cele mai importante eveni-mente au avut loc la Berlin, capitalaGermaniei, care de]ine, în acest mo-ment, pre}edin]ia Uniunii Europene.Dar }i alte ora}e au g@zduit eveni-mente inedite. La Bruxelles, s-a or-ganizat un concert care a reunit celemai mari nume ale muzicii pop-rock.{i, totu}i, de ce este atât de impor-tant momentul Roma? S@ rezum@m:amintirea dezastrului provocat de celde-al doilea r@zboi mondial a f@cutca, în martie 1948, Marea Britanie,Fran]a }i statele Benelux s@ încheieTratatul de la Bruxelles, în vedereaap@r@rii comune împotriva U.R.S.S.}i a Germaniei. Trei ani mai târziu,]inând cont de modific@rile politice,s-a încercat crearea unei Comunit@]iEuropene de Ap@rare (CEA), format@din statele semnatare ale Tratatuluide constituire a Comunit@]ii Europenea C@rbunelui }i O]elului (CECO). Fran]a s-a opus vehement acestui de-mers, astfel c@ e}ecul CEA a creat unserios impas în calea integr@rii. Im-pasul a fost dep@}it dup@ întâlnireareprezentan]ilor statelor membre CECOde la Messina, în iunie 1955, în urmac@reia John Willem Beyer }i Henri Spaakau fost îns@rcina]i cu elaborarea unuiproiect de relansare a integr@rii, careviza dezvoltarea institu]ional@, fuziu-nea progresiv@ a economiilor, creareaunei pie]e comune }i armonizarea po-liticilor sociale. Raportul „Spaak”, lacare s-a ad@ugat un proiect de tratat,au constituit baza negocierilor de lacastelul Val Duchese, din Bruxelles.Aceste negocieri au condus la semna-rea, la Roma, în martie 1957, a „Tra-tatului Constitutiv al Comunit@]ii Eco-nomice Europene” (CEE) }i a „Trata-tului Constitutiv al Comunit@]ii Euro-

pene a Energiei Atomice” (EUROATOMsau CEEA). Tratatul CEE prevedea, ca obiectivegenerale, promovarea unei dezvolt@riarmonioase a activit@]ilor economice,stabilitatea crescând@ a statelor mem-bre, cre}terea nivelului de trai }i rea-lizarea unor rela]ii mai strânse întrestatele membre. În acest sens, s-a tre-cut la stabilirea pie]ei comune, prin in-troducere }i asigurarea celor patru li-bert@]i fundamentale (libera circula]iea bunurilor, a persoanelor, a servici-ilor, a capitalului, precum }i dreptulde }edere) pe teritoriul statelor mem-bre }i la apropierea progresiv@ apoliticilor economice na]ionale. Tratatul EUROATOM urm@rea stabi-lirea condi]iilor necesare pentru for-marea }i dezvoltarea rapid@ a indus-triilor nucleare. Comunitatea se anga-ja s@ dezvolte cercetarea }i difuzareacunoa}terii tehnice în domeniu, s@ sta-bileasc@ norme uniforme de securita-te pentru protec]ia sanitar@ a popu-la]iei }i a muncitorilor, s@ facilitezeinvesti]iile }i s@ garanteze utilizareapa}nic@ a materialelor nucleare.Pentru a sus]ine aceste obiective, seinstituie Fondul Social European, în1960, în vederea sprijinirii preg@tiriiprofesionale }i recalific@rii for]ei demunc@. Doi ani mai târziu, este creatFondul de Orientare }i Garantare Agri-col@, în vederea sprijinirii programe-lor de îmbun@t@]ire a condi]iilor deproduc]ie agricol@.Punctul de pornire în domeniul insti-tu]ional este Înalta Autoritate, insti-tu]ie creat@ odat@ cu ComunitateaEuropean@ a C@rbunelui }i O]elului.Acestei autorit@]i i s-au atribuit com-peten]e în ob]inerea }i publicarea deinforma]ii despre industria comun@ ac@rbunelui }i o]elului. Pentru ca Înal-ta Autoritate s@ nu fie supus@ sta-telor membre, ea a fost investit@ cuindependen]@ }i autoritate legal@, iardeciziile sale erau obligatorii. TratatulÎnaltei Autorit@]i prevedea, printrealtele urm@toarele drepturi: dreptulde a studia pie]ele }i pre]urile }i dea stabili strategii pe termen lung,dreptul de a lua m@suri directe încazul în care o reducere a cererii arduce spre o criz@ vizibil@, dreptul dea defini practicile abuzive de impu-nere a pre]urilor, dreptul de a opriformarea de c@tre statele membre detrusturi, carteluri sau alte în]elegericare s@ afecteze concuren]a etc. Înal-

ta Autoritate, dispun$nd }i de puterede decizie era controlat@ de cei 78de membrii ai Adun@rii Parlamentare,desemna]i în parlamentele na]ionale.În urma Tratatului de la Roma,comunit@]ile CEE }i EUROATOM dis-puneau din 4 institu]ii majore: Co-misia (Înalta Autoritate), Consiliul deMini}tri, Adunarea }i Curtea de Jus-ti]ie. Acest tratat prevede }i Comite-tul Economic }i Social, precum }ialte organisme }i institu]ii cu un rolimportant în crearea uniunii vamale.Dup@ mai multe întâlniri la nivel înalt,la 19 octombrie 1961, planul lui Chris-tian Fouchet prevede urm@toarele in-stitu]ii: Consiliul, Adunarea Parlamen-tar@ }i Comisia Politic@ European@.Consiliul se întrunea la 4 luni }i luadecizii în unanimitate. Mini}trii aface-rilor externe î}i continuau consult@-rile la 3 luni. Adunarea delibera peprobleme generale }i formula reco-mand@ri. Comisia Politic@ era format@din înal]i func]ionari ai ministerelorafacerilor externe ai Celor }ase }i pre-g@teau lucr@rile Consiliului }i toto-dat@ executa deciziile sale. În decem-brie 1961, pe baza Raportului lui RenePleven, se preconizeaz@ crearea sec-retariatului general al Uniunii, inde-pendent fa]@ de guverne, responsabil

în fa]a Adun@rii, cu drept de ini]ia-tiv@. Totodat@ se enun]a introducereasau extinderea votului majoritar }i ale-gerea Adun@rii Europene prin sufragiuuniversal.Aceste demersuri, la care se adaug@,bineîn]eles, }i altele, cum ar fi insti-tuirea Sistemului Monetar Europeansau adoptarea Actului Unic, au con-dus, în 1992, la încheierea Tratatuluide la Maastricht, Tratatul privindUniunea European@.Gazda evenimentelor oficiale desf@}u-rate cu ocazia anivers@rii Tratatuluide la Roma a fost cancelarul AngelaMerkel, care a fost }i cea care a datcitire Declara]iei de la Berlin. Acestdocument nu aduce elemente de nou-tate, dar reafirm@ valorile fundamen-tale pe care s-a realizat construc]iaeuropean@. „În Uniunea European@, iden-tit@]ile }i diferitele tradi]ii ale statelormembre sunt protejate. Deschiderea gra-ni]elor noastre }i diversitatea vie delimbi, culturi }i regiuni ne fac mai boga]i.”Amintind }i de problemele cu care seconfrunt@ omenirea în zorii mileniuluiIII, acest document face referire laprincipalele demersuri în vederea re-zolv@rii lor. Documentul precizeaz@:„ne confrunt@m cu provoc@ri majore,care dep@}esc grani]ele na]ionale, iarUniunea European@ este r@spunsul nos-tru la aceste provoc@ri. Numai împre-un@ putem s@ perpetu@m idealul nos-tru de societate european@, spre bine-le tuturor cet@]enilor Uniunii Europene.”Modelul european îmbin@ succesuleconomic cu responsabilitatea social@.În plan economic, punctele forte aleUE sunt reprezentate de pia]a comu-n@ }i moneda euro. “Astfel, putem

modela, în func]ie de valorile noastre,interdependen]a tot mai accentuat@ aeconomiei globale }i concuren]a totmai mare de pe pie]ele interna]io-nale. Bog@]ia Europei st@ în cuno}-tin]ele }i în capacitatea cet@]enilors@i. Acestea reprezint@ cheia cre}teriieconomice, a ocup@rii for]ei de mun-c@ }i a coeziunii sociale.“Alte preocup@ri vor viza combatereaterorismului, a crimei organizate }i imi-gra]iei ilegale. “Ap@r@m libert@]ile ce-t@]enilor }i drepturile lor civile, }iprin lupta împotriva celor care aten-teaz@ la acestea. Nu trebuie s@ maid@m niciodat@ vreo }ans@ rasismului}i xenofobiei.”Rezolvarea pa}nic@ a conflictelor înlume este un alt deziderat explicitasumat al Uniunii. “Uniunea Europea-n@ dore}te s@ promoveze libertatea }idezvoltarea în lume }i s@ contraca-reze s@r@cia, foametea }i bolile. Dorims@ ne asum@m, în continuare, un rolprin-cipal în aceast@ lupt@.” Continuând demersurile în domeniu-lui protec]iei mediului, documentul facereferire la politica energetic@, precum}i la combaterea efectului de înc@lzireglobal@: “Avem inten]ia comun@ s@fim deschiz@tori de drumuri în dome-niul politicii energetice }i în domeniulprotec]iei climei }i s@ ne aducem con-tribu]ia la prevenirea amenin]@rii glo-bale a schimb@rilor climatice.”Aceast@ declara]ie a fost dezam@gi-toare pentru unii, care a}teptau ele-mente spectaculoase. Chiar }i PapaBenedict al XVI-lea }i-a exprimat ne-mul]umirea cu privire la faptul c@ nus-a f@cut referire la valorile cre}tine,la care ader@ majoritatea europenilor.

S-ar p@rea c@, într-adev@rar fi existat o alt@ versi-une a declara]iei, dar carenu a fost acceptat@ dec@tre to]i reprezentan]iistatelor membre. Solu]ia,ca în multe cazuri, a fostcompromisul. Adoptareaacestei declara]ii aniver-sare a adus o dovad@ înplus c@, în orice situa]ie,exist@ o solu]ie (de com-promis), atunci când nulipse}te voin]a. Acestinstrument al compromi-sului, a întâlnirii la jum@-tate de drum, a permisca noi, europeni, s@ pu-tem s@rb@torim 50 de anide „Unitate în diversi-tate.”

50 de ani de pace }i prosperitate

drd. Lia - Alexandra BALTADOR

Roma, 1957

Berlin, 2007

Moned@ aniversar@

BURS~ VINERI 30 MARTIE 2007 7

La bursa din Sibiu, s@pt@mâna în cursa debutat cu pre]uri în sc@dere. Ampli-tudinea deprecierilor înregistrate de pre-]urile futures a fost una considerabil@,astfel c@ speculatorii intra-day pe po-zi]ii short au fost câ}tig@torii zilei. Peacest fond, lichiditatea înregistrat@ afost din nou una foarte bun@, num@-rul contractelor încheiate ajungând laaproape 24.000. Rulajului futures i-acorespuns o valoare echivalent@ cupeste 20,5 milioane de euro. Conformscenariului aferent perioadei de tran-zac]ionare de dinaintea unei scaden]e,

au continuat închiderile pentru orizon-tul investi]ional apropiat. Acestea nu auavut aceea}i intensitate fa]@ de pe-rioada anterioar@, num@rul închiderilorraportat la martie fiind de 778. „Pelâng@ închiderile pe martie, fire}ti ]inândcont de context, s-au putut observaînchideri }i pe scaden]a iunie, explica-te prin oportunit@]ile ivite pentru mar-carea timpurie a unor profituri, sau,dup@ caz, pentru limitarea unor even-

tuale pierderi. Totodat@, este vizibil uninteres sus]inut }i pentru scaden]elepe termen mediu }i lung, pentru carenum@rul pozi]iilor deschise a crescut”,a declarat un broker din pia]@. Pe final de lun@, contractele derivatecele mai tranzac]ionate se men]in, con-form direc]iei impuse înc@ de la înce-putul anului, cele din sectorul finan-ciar. La vârful clasamentului, s-au con-semnat din nou mi}c@ri, în sensul schim-bului de locuri dintre derivatele pe ac]iu-nile SIF 2 }i SIF 5, prin prisma num@-rului total de contracte pe cele patruscaden]e. DESIF 5 au fost cele maitranzac]ionate cu 11.466 contracte, se-condate de DESIF 2 cu aproape 11.000contracte. Pe majoritatea derivatelortranzac]ionate, cea de-a doua scaden]@din an a fost în mod clar mai lichid@,doar pe derivatele TLV scaden]a mar-tie impunându-se. În ceea ce prime}tepre]urile, sc@derile au fost consistente,remarcându-se deprecierea de 13,23bani pentru DESIF 2 martie, activecare au închis la 2,7077 lei/titlu, dar}i sc@derea de aproape 15 bani a pre-]ului DESIF 2 iunie, derivate cotate la2,71 lei/titlu. Pe pia]a DESIF 5 martie,sc@derea a atins 13,19 bani, iar va-loarea de la închidere era de 3,0961lei/ac]iune, în timp ce DESIF 5 iunie

au atins nivelul de 3,1032 lei/titlu, înurma unei coborâri de 13,68 bani. Cusume între 8 }i 12,25 bani s-au de-preciat }i pre]urile DESIF 2 }i 5, pen-tru ultimele dou@ scaden]e din an. Lichiditatea ridicat@ s-a men]inut pepia]a derivatelor }i în cea de-a douasesiune a s@pt@mânii, care s-a încheiatcu un volum de 25.120 contracte futu-res }i options, încheiate din 2869 tran-zac]ii. Termenul iunie }i-a t@iat partea

leului, generând 86,6& din rulajul zilei.Valoarea ob]inut@ a reliefat, la rândulei, interesul manifestat de juc@tori, laînchidere fiind consemnat echivalentula 21,3 milioane de euro. „Pe final descaden]@, în contextul oscila]iilor amplesc@dere-cre}tere, înregistrate de la o}edin]@ la alta, pia]a derivatelor apareca un adev@rat rai al speculatorilor.Lor li se datoreaz@ volumele ridicatedin ultima perioad@, pia]a oferind dozede atractivitate }i posibilit@]i pe mul-tiple tipuri de strategii, aplicabile petoate scaden]ele”, a declarat un bro-ker din pia]@. Pentru a doua zi con-secutiv, contractul DESIF 5 a r@mascel mai tranzac]ionat. Totalul transferatpe aceste active suport a urcat laaproape 12.250 contracte, cele maimulte îndreptându-se spre scaden]aiunie. Aceasta a atras 11.220 con-tracte, pre]urile de tranzac]ionare fiindcuprinse între un minim de 3,085 }iun maxim de 3,18 lei/ac]iune. Pe sca-den]a de la finele s@pt@mânii în curs,au fost încheiate 400 contracte Dinnou a atras aten]ia cota ridicat@ deatractivitate a scaden]ei decembrie, pen-tru care s-au realizat 458 contracte.Pentru derivatele pe ac]iunile SIF Olte-nia, s-au deta}at }i op]iunile call, înche-iate la un pre] de exercitare de 4 lei/ac-]iune }i o prim@ de 150 lei/contract.În ceea ce prive}te DESIF 2, }edin]ade mar]i s-a încheiat cu un total deaproape 10.900 contracte, din carepeste 10.000 pentru iunie. De pe sec-torul bancar, au atras aten]ia DETLVcu de 865 contracte. Pe aceste activesuport, scaden]a care se va încheiavineri de]ine înc@ prim-planul. Miercuri, cu dou@ }edin]e înainte descaden]@, pia]a derivatelor a atras dinnou un volum de transfer ridicat, to-talul contractelor urcând la 32.368, dincare 31.654 în pia]a futures }i 714 înpia]a op]iunilor. Rulajului futures i-acorespuns o valoare de 26,75 mili-oane de euro. Pre]urile s-au înscris înmajoritate pe un traseu ascendent, peacest fond preferin]ele îndreptându-sec@tre segmentul SIF, mai precis c@trederivatele pe ac]iunile SIF Moldova }iSIF Oltenia, care au fost vedetele zilei}i pe pia]a futures, dar }i pe cea aop]iunilor. „Pe parcursul lunii martie,în pia]a derivatelor se pot identifica }e-

din]e în care volumul op]iunilor a fostunul consistent. Printre acestea, se pla-seaz@ }i ziua de 28 martie, care s-aremarcat prin prisma contractelorcall, situa]ie de natur@ a ilustra onot@ optimist@ privitoare la cota]ii dinpartea unor juc@tori”, a declarat unbroker. Cele mai multe contracteoptions call au fost realizate în pia]aDESIF 5 iunie, unde, în schimbul unorprime, cuprinse între 90 }i 100lei/contract, a fost ob]inut un pre] deexercitare de 3,6 lei/ac]iune. S-au maiîncheiat contracte call pe DESIF 2decembrie }i DESIF 5 decembrie.În aria futures, sesiunea de la mijloculs@pt@mânii a fost una prielnic@ deschi-derilor de pozi]ii, totalul acestora urcândla 129.458. Scaden]a iunie a fost ceacare a beneficiat de aten]ie maxim@,atât din perspectiva contractelor rulate,cât }i a deschiderilor. Astfel, cea de-adoua scaden]@ din an a generat 85,25&din totalul futures, beneficiind }i de9148 de noi pozi]ii. DESIF 5 au reu}it

s@ se men]in@ lider pentru a treia zila rând, cu un total de 15.300 con-tracte. DESIF 5 martie au încheiatziua la o cota]ie de 3,19 lei/titlu, încre}tere cu 3,03 bani. Pentru iunie,pe aceste active au fost încheiatecontracte la pre]uri între 3,14 }i 3,23lei/ac]iune, închiderea stabilind o va-loare de 3,195 lei /titlu }i o aprecierede 2,6 bani. DESIF 2 au fost prefe-rate pentru 13.254 contracte. Pentruscaden]a de la finalul acestei s@p-t@mâni, ele valorau 2,826 lei/ac]iune,în cre}tere cu 7,6 bani. DESIF 2 iunieau atins un maxim de 2,837 }i unminim de 2,7227 lei/titlu, valoarea dela final fiind de 2,8 lei, iar cre}tereade 2,5 bani. Printre excep]iile de ladirec]ia verde a zilei, s-au num@ratDESIF 2 }i 5 decembrie, care au pier-dut 1,4 respectiv un ban. Tot pesc@dere au evoluat }i DETLV pe toatescaden]ele tranzac]ionate, martie fiindînc@ favorita juc@torilor, cu 86,14&din totalul atras de acestea.

Decebal N. Tod@ri]@- purt@tor de cuvânt al BMFMS

urmare din pagina 1Atât pentru pia]@, cât }i pentruexportatori, dar nimeni nu semai gânde}te acum la ei, de}iexporturile au luat doar 2 pro-cente, în ultima lun@. În schimb,dobânzile sunt primele vizate. Unleu puternic, cu dobânda ridi-cat@, este victima perfect@, maiales atunci când aceast@ în-t@rire este în prea mare m@sur@rezultatul jocului speculativ. Dar,grija aceasta a început s@ fieuna principal@, atunci când seregleaz@ dobânda. Ultima }edin-]@, de luna aceasta, a BNR, nua adus modific@ri în privin]a re-zervelor minime obligatorii, a}acum era de a}teptat, ci în aceast@politic@ monetar@. Semn c@ de-ranjeaz@ mai mult un leu preatare, decât creditele prea scumpe.De fapt, dobânda de politic@ mo-netar@ a fost, în ultimii doi ani,legat@ de cursul valutar. Fie di-rect, fie prin impactul asupra

infla]iei. În ultimii doi ani, fie-care modificare a dobânzii depolitic@ monetar@ a fost f@cut@în paralel, dac@ nu cumva chiar adeterminat o schimbare substan-]ial@ a cursului de schimb. Înaugust 2005, dobânda era caacum câteva zile - 8,5& - iarcursul 3,6008 (în varianta lei noi).Leul intrase într-o perioad@ deînt@rire favorabil@ sc@derii infla-]iei }i, în 22 septembrie, acela}ian, ajunsese la 3,5117 pentruun euro. Infla]ia intrase }i eape o traiectorie v@dit descen-dent@ }i BNR a decis o reduce-re substan]ial@ de un punct adobânzii. Dar, situa]ia nu a rezi-stat prea mult în aceste aranja-mente. La 9 februarie 2006, leulpierduse ceva din vigoare (3,5514)}i, pentru a da un o nou@ lovi-tur@ infla]iei, mai greu de tem-perat în iarn@, din cauza pre-]urilor la energie, dobânda afost rea}ezat@ la 8,50 de pro-cente. Cinci luni mai încolo, eraaceea}i tendin]@ de devalorizarea leului (5,5952 în 28 iunie

2006) }i acest fapt a constitu-it un bun prilej de a cre}te }imai mult dobânda de politic@monetar@: 8,75, iar BNR ajun-sese la cel mai ridicat nivel dedobând@ din Europa. Partea cuadev@rat bun@ a fost c@ acestecre}teri au dus la o sterilizarea pie]ei, astfel încât infla]ia afost, pe final de an 2006, maimic@ decât era de a}teptat. Avenit îns@ acest final de 2006,în care leul a luat-o razna, s-aînt@rit de la o zi la alta }i aînceput 2007 mai tare ca nicio-dat@. Sigur c@ la aceast@ înt@-rire a leului a contat aceast@dobând@ record. Un leu cu do-bânzi bune este un leu cerut }iatunci când înc@ nu era clardac@ dobânzile la dolar }i eurosunt sau nu în cre}tere, leul afost moneda de profit a sfâr-}itului de an. Sc@derea dobânziia fost, de aceea, cumva, anti-cipat@ de pia]@, la începutulacestui an, dar pa}ii de cobo-râre se credea c@ vor fi mici }irari. Au fost mari }i de}i. Pri-

mul, de jum@tate de punct, la12 februarie (când leul era de3,3944), iar al doilea de alt@jum@tate, în 26 martie (cândleul a continuat s@-}i arate mu}-chii la 3,3579). Cu o asemenea dobând@ în coa-d@, leul nu mai e atât de atrac-tiv }i, atunci, trebuie s@ urmezeo devalorizare, de altfel resim-]it@ u}or în primele zile. Defapt, se mizeaz@ pe t@ierea vi-itoarelor aripi pentru leu }i nuneap@rat devalorizarea lui ac-centuat@. Un leu prea tare spe-rie pentru viitor, nu neap@rat lavaloarea asta.Dar, o revalorizare a leului depeste 5&, în cursul acestui an,e periculoas@ }i risc@ s@ deapeste cap relativ fragilele echili-bre ale economiei. {i toate so-cotelile ar fi corecte, dac@ infla-]ia nu }i-ar face din nou decap. Atunci, nu mai conteaz@puterea leului, ci doar ]intireainfla]iei. Dac@ b@t@lia cu infla]ias-a cam terminat, cursul poatefi tratat cu toat@ aten]ia!

Dan SUCIU

O nou@ îngrijorare: leul tare

Bursa din Chicago

Pe final de scaden]@, lichiditate ridicat@ în pia]a la termen

"Nu trebuie neap@rat s@ se cheme tax@ deprim@ înmatriculare. Putem s@-i zicem taxapentru o Rom$nie curat@ sau taxa pentrup@strarea slujbelor", a spus premierul.De}i Comisia European@ a trimis, la sf$r}i-tul s@pt@m$nii trecute, un ultimatum Ro-m$niei pentru eliminarea taxei, T@riceanusus]ine, în continuare, oportunitatea acesteim@suri. "Trebuie s@ punem înainte interese-le Rom$niei. Obiectivul meu principaleste s@ promovez Rom$nia ca un statm$ndru, vertical", a precizat primul minis-tru. {eful Guvernului crede c@ locurilede munc@ ale angaja]ilor în companiileauto interne depind de aceast@ tax@. "Ca premier, refuz ca Rom$nia s@ se tran-sforme în lada de gunoi a Europei. Zecide mii de angaja]i din domeniul auto rom$-nesc risc@ s@-}i piard@ posturile, dac@elimin@m taxa", a subliniat T@riceanu.Ministrul economiei }i comer]ului, VarujanVosganian, a declarat, la ̂nceputul aces-tei s@pt@m$ni, c@ Guvernul este preg@tits@ g@seasc@ o solu]ie, pentru a evita unproces la Curtea European@ de justi]ie,pentru respectarea legisla]iei europenela aplicarea taxei de prim@ înmatricu-lare auto. "Ministerele Economiei, Finan]elor}i Mediului vor colabora pentru g@sireaunei solu]ii, astfel înc$t Rom$nia s@îmbine interesul na]ional cu statutul destat membru al UE", a afirmat Vosganian. Potrivit ministrului, produc]ia de auto-mobile este un element-cheie în indus-tria unei ]@ri, iar pentru Rom$nia estefundamental s@ încurajeze produc]iaintern@, tocmai de aceea oficialul Minis-terului Economiei }i Comer]ului (MEC)a sus]inut c@ în r@gazul de dou@ luni, datde Comisia European@, autorit@]ile vorg@si solu]ia cea mai potrivit@ ca s@îmbine cerin]ele UE cu interesele econo-

miei na]ionale.Vosganian a adus maimulte argumente, pentru a demonstrac@ eliminarea taxei de înmatriculare arcrea prejudicii industriei rom$ne}ti deautomobile, spun$nd c@ o sus]inere aacesteia va aduce numai beneficii.Conform datelor prezentate mar]i de ofi-cialul MEC, în 2007, Dacia va produce235.000 de autovehicule, din care 135.000pentru export, acestea fiind livrate în 49 de]@ri. Ministrul a ar@tat c@, potrivit strate-giei industriale, document pe care îl pre-g@te}te MEC, p$n@ în 2011, ar trebui s@se tripleze produc]ia intern@ de ma}ini."Urm@rim ca, încep$nd cu deceniul carevine, s@ avem o produc]ie de 600.000de ma}ini, ceea ce înseamn@ o triplarefa]@ de nivelul acestui an", a subliniatministrul. Potrivit acestuia, ]inta de600.000 de ma}ini va putea fi atins@ }iprin privatizarea uzinei din Craiova.

Parcul auto este învechit

Ministrul a mai argumentat c@ vechimeaparcului auto este un obstacol în calearespect@rii de c@tre Rom$nia a angaja-mentelor referitoare la emisiile de dioxidde carbon. "În Rom$nia, exist@ 4,6 mili-oane autovehicule, iar din acestea 3,8milioane sunt folosite la transportul depersoane. Din cele 3,8 milioane, circa2,5 milioane sunt autovehicule mai vechide zece ani", a afirmat Vosganian. În opi-nia sa, acest lucru arat@ c@ Rom$nia estepe penultimul loc din Europa în privin]av$rstei parcului auto.Oficialul a explicat c@, în ]@ri Polonia sauBulgaria, imediat dup@ aderare, s-auînregistrat intr@ri record de ma}ini se-cond-hand, uneori }i de 12 ori mai maridec$t în anii anteriori.

Reprezentanul MEC a mai spus c@ înEuropa exist@ nou@ ]@ri care utilizeaz@taxa de prim@ înmatriculare, iar în altestate europene exist@ o tax@ de posesie,care, de exemplu în Austria, dep@}e}te3.500 de euro pe an.Vosganian a mai argumentat c@ strate-gia industrial@ rom$neasc@ prevede ca cifrade afaceri a industriei auto s@ ajung@, laînceputul deceniului urm@tor, la peste 20miliarde de euro, de la 8 miliarde, c$ta fost în 2000. În acela}i timp, num@rulangaja]ilor din aceast@ industrie ar tre-bui s@ se dubleze, ajung$nd la peste300.000, p$n@ în 2011.

Tax@ de mediu vs. tax@ fiscal@

Ministrul Finan]elor, Sebastian Vl@descu,sus]ine c@ taxa auto este o tax@ demediu }i, prin urmare, ea poate faceobiectul unei ini]iative legislative cet@-]ene}ti pentru a fi eliminat@, în contra-dic]ie cu ministrul Mediului, SulfinaBarbu, care sus]ine c@ este o tax@ fis-cal@. Reprezentan]ii Asocia]iei Produc@-torilor }i Importatorilor de Automobiledin Rom$nia (APIA) au explicat, la odezbatere pe tema pie]ei auto în contexteuropean, c@ taxa de prim@ înmatricu-lare are at$t o component@ fiscal@, c$t}i una de mediu, iar men]inerea ei esteesen]ial@ pentru a nu transforma Rom$-nia într-o ]ar@ invadat@ de 'rable'. 'Credc@ orice tax@ are o component@ fiscal@,}i f@r@ îndoial@ c@ taxa de prim@ înma-triculare poate fi considerat@c@ fiind otax@ de mediu', a spus pre}edintele APIA,Brent Valmar.APIA consider@ drept un 'demers ires-ponsabil' încurajarea achizi]iei de autove-hicule vechi }i poluante }i d@ ca exem-

plu negativ Polonia, unde în primii doiani de la aderare (2004 }i 2005) au fostaduse în ]ar@ dou@ milioane de ma}inisecond - hand, dintre care 70& au fostmai vechi de zece ani. Cei de la APIA au mai spus, c@ f@r@aceast@ tax@, la noi s-ar putea repetasitua]ia din Cehia, unde, anul trecut, v$n-z@rile de ma}ini vechi le-au dep@}it pen-tru prima oar@ pe cele noi, sau am puteaajunge ca Bulgaria, unde în primele dou@luni din 2007 num@rul de ma}ini se-cond-hand înmatriculate a fost de cinciori mai mare dec$t num@rul de ma}ininoi. Anul trecut, în Rom$nia, s-au v$ndutaproape 300.000 de automobile noi }ialte 120.000 second-hand.

Dacia: Eliminarea taxei va afecta in-dustria auto rom$neasc@

Vice-pre}edintele Dacia, Constantin Stroe,a spus c@ eliminarea taxei ar putea afec-ta grav întreaga industrie rom$neasc@ }i

ar putea duce la înjum@t@]irea v$nz@rilorDacia în ]ar@. Stroe a adus }i el în fa]@exemplul Poloniei, unde “industria a avutgrav de suferit” din cauza importurilorfoarte mari de ma}ini uzate }i a spusc@ Rom$nia nu-}i poate permite s@ajung@ ca Polonia, unde anul trecut s-audus la export 88& dintre cele 700.000de automobile noi produse.APIA e de p@rere c@ sus]inerea intr@rilorde ma}ini vechi la pre]uri c$t mai mici,constituie o în}elare a cet@]eanului rom$n,care va constata peste c$]iva ani c@ tre-buie sa pl@teasc@ pentru posesia ma}iniirespective impozite sau taxe anuale multmai mari dec$t pentru una nou@, ana-log cu cele din alte state ale UE. Comisia European@ a decis, s@pt@m$natrecut@, s@ declan}eze procedura deinfrigement (înc@lcarea tratatului de ade-rare) împotriva Rom$niei, din cauz@ c@taxa de prim@ înmatriculare auto discri-mineaz@ ma}inile la m$na a doua adusedin alte state membre.

TAXE VINERI 30 MARTIE 20078

c my b

c my b

c my b

c my b

EVENIMENT 2007

Premierul C@lin Popescu T@riceanu nu vrea nici ^n ruptul capului s@ elimine taxa de prim@ înma-triculare, ci, în cel mai r@u caz, îi va schimba denumirea. Economia, Finan]ele }i Mediul caut@acum solu]ii pentru a evita un proces la Curtea European@ de justi]ie, pentru respectarea legisla-]iei europene la aplicarea taxei de prim@ înmatriculare auto.

Colegiul de redac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUEMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

LIA-ALEXANDRA BALTADOR - secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[, INDUSTRIE

{I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care

pot fi diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,e-mail rondul@rdslink.ro

T@riceanu: “Nu voi renun]a la taxa de prim@ înmatriculare”

Ileana ILIE