BERLIN, Isaiah - Patru eseuri despre libertate - Ed. Humanitas (1996)

8/19/2019 BERLIN, Isaiah - Patru eseuri despre libertate - Ed. Humanitas (1996)

1/306


2/306


3/306

„ SOCIETATEA CIVILĂ"

Acestă carte ete editată cu prijnul

CENRAL EUROPEAN UNIVERSITY PRESSşi P Ă


4/306

Sr ISAIAH BERLI (n 6 iune 199 Rga eona)storc ş scrii banic cunosc pentr scrierie saede ozoe poiică a emgra dn ninea Soetcă

n ngla, împreună cu amia sa 192 studatla St Paul's Scoo n ondra apo benecnd de obrsă a opus hrst ollege xord obţnuttitul de docor în iere 1935 predat pe rnd lamai mute coegi dn xod

Scrieri mpoante: l Mx; Hs e nd Envonment (1939) o anază a nuenţeor lui arx Hstocl nevtbl (1955) o crcă a doctrinelordeensmulu The Age of Enlghtenment (1956) odscuţe asupra oor secolui a opsprezeceleaş Fu Essys n ber (1969) ozoia u pocăădeşte procuparea n prmul rînd pentru problema

beăţi ş a beuui bu în scieăţi dn ce cemai mecanicste ş mai totatare. uegeri de eseur auost pubcae n oume ca: Rusn Thnkes (198)Concepts nd Ctegoes (198) Agnst the Cuent(199) ş Pesonl mpesons (198) În 199 a pubca The Cooked Tmber of Humn: Chpte n theHstoy of des ost înnoblat în 195


5/306

ISAIAH BERLIN

PATRU ESERI

DESPRE LIBERTTE

Traducere deAREN ŞEAN-SAA

Pre deIHI RD SN

iHUMAA


6/306

Cpeta

IOANA DRAGOMIESCU MARDAE

ISAIAH BERLN

FOR SSS O LBRYOxfrd Univesiy Pe, 99

© Ox nvey Pe 99

h Tanlin f F sy L ginly pubihe în Enghn 99 pubihed by arangeme w Oxod Unvesy Pe.

Aceă ucee căţii F ssy ce vene gn apău n imba engleză n 99 ee pblicaă cu acdu

Oo ney Pe

© HUMANTAS 99 pen pezena eine mâneacă

© ENRAL EROPEAN NRSY PRESS nu Pefaă


7/306

PRAĂ

aia rli i lara ri a iil

A negla doeniul îndii poliice însea pu şi splu a ne abandona înoa cednelo piitie i ectice aeie de politică

H R t ee ee ette

De ce ua în seis idee ae petru că ee acă un rlmprant în scietate a srşul bigraie pe ce i ce uiKar arx Isaa Berln ne ră un argumen oare smplu naaea olulu der arx care ş-a prpus să respngă teza cideie detenă cursu strei a slăbt rţa spuselr sale prin

însăşi nunţa pe care a aut aptu c ă deie au cnsecnţe nu este însă un gument decsin area examnării lr cu maximă seriztate ste ce mutrba da d ndţie necesară dar nu sucentă a uni astede aiudini Ba car s-ar puea să e un argument n aareaprrii r u supercaa Dacă dee sîn mprante pentu că

u consecne aunci cnsecnţee sîn de examinat cu precădereiar cnsecinţe pun în c nterse care dacă ar ezate arputa deermna neîncreere în idei

saa Bern ciar etecează în secu a duăzecilea stiate îndrepată împtria deilr2 Iar această sttate merge pînăla rădăcina ucrurr: ea s traduce prntr suprmare a înreb

rilr ca atare 3Rîdurie cae uează sînt îcrcare d a cntura ne derţă ae gîndir u saia Bern. ceste nii sîn priit să cupecăere ca punri de prbeme ş ma puţn ca răspunsur de

Isa Ben Kr Mrx Od Uiesity Pess 956 p 267.

Nu se ai ecue la aguene ( Isai Bi Pru ur dpr

ibr p. 86) nu a eist conice d d ci otilitate îndeptatpotia ideilo ca ae (sai Belin Paru ur p 10


8/306

6 PREAĂ

ne4 odul de a gîndi a ui Berlin ădează o neîncredeeunciară n răspunsurile simple la maile îtrebări5

saah Bern sa născu la Riga î 99 Se trăgea dinro am

lie eească absorbi în anii inereţii culura rusă, căreia -apăsra un u interes mai apoi o resul ieţi 7 A studiat la xdşi a începu să pedea acoo în 192

Bern a ăcu pae din-un ceebru cerc de ozoi din xordalăui de Stua Hampshire, red yer J Ausn şi aţii8enru membr acesui gp lozoa era în primu rîd anaiză oaciate de caricae a enunţurior noase şa înţeleasă iozoa inde să e ie mai degrab în cnersaţii ecî n scris9Bern însuşi a aut mar eziăr cînd ost orba să accepepunerea îrun crcui mai arg a scriero sale ozoice0

red că ese însă e impoan să zăboim o clipă asupra aceea ce Berin ne spune despre ozoie l începe prin a remacaexistenţa a două ipuri de întebări a care şm unde să căutăm

răspunsu întrebăie empirice (a cror dezegare ese plasaă subsemnu conrouui peor) şi înrebărie oale (a cae răspundem sprinindune pe argumene deducie Pentru Bern

4 „Mai puin poae dect oicae al gîndito se site Bein în posesiaveui adevăr siplu n uia căia să reac la ieretea şi tsfaea ui (Roger Haushee „Introducere la Isaiah Be Agnh Currn ed de Hery Hdy Clendon Pess Ord 99 p XIII.

Pru ur p Pentu datele biograce i o apreciee concisă a rdcinio culurale

ale aie lui Isaiah Beli . Roge Haushee, „Bel and the eegence of libeal plualis, Europn br Mtinus Niho, aga983 p 50

Mătuie sau n act sns şi studl d oul Run Thner

ed de Heny Hdy şi Aieen Kelly onra, Hogarth ess 978. V şiuia lui Bel ce spun c oanceii şi gnditoi uşi din secolulal nouspezeelea au contibuit la fea izii sale (saiah Bein,Th Crood Tbr of Huny ed de Henry Hady Fontana Pess,Londa 990 pp. 3)

Cf Bed Willias „Inroducee" la Isaiah Bein, Conp ndCgor ed de Hny Hdy Od Univesiy Pess, 980 p XI

Ibd

Pent biblograa scieilo sale Hery Hady A Bibliographyof Isaiah Beli Isaiah Beln Agan h Crrn pp 356380

d


9/306

PREAĂ

poud gat de tradia empirsmuui brtac acestea sît sguree îtrebăr itegbe cu privre a ceea ce exstă sau poatexista Fozoa u ră î cocureă cu cercetarea empirică sau

ca ormaă a prvşt modu în care este trattă experiea pueî evidă prsupozii modee ş cadre12ste impotant să accetuăm asupr aptuu că petru saah

Ber oza u este nc o cercetare rmaă3 Bri sedstaează d abordarea pozitvistocă a ozoe.4 arcarea pr taducre î imba ogc susiea e u trbuie ăcutădecît dacă aduce u pus de tegbitate avasează argumetu smicatv că mbaju atura este mdiu iresc aexprimări metaorice car este o surs auttcă de iumiare15

Vizuea u Ber cu prvre a iozoie ca dezvăure apesupoziiior seamăă remarcă Beard Wiam mai mut caceea a ui ogwood decît cu a iozoiei aaitice1 6 Smpataui Beri ptru abordarea aaitcă este totuş discutabiă. Ea

răzbate de pidă ş di pagie pe cae gîdioru d Oxord ecosacră ui ichteberg7

ezumat pru Beri iozoia u st imagie a umi c o discipiă care aaizaă mduie de a vda umea Dosebrea ese cruciaă

Ber avea să deviă cuoscut uu pubc mai arg datortă

studior de storie a ideior8 ş ozoe potică ovu orietării12 Cf Bein Conp nd Ctgori p 9 Cf ibid şi Bein ed) Th Ag of Enghnmnt New Aican

ibay (Mento Book) New Yok 956 p Nu ae ens s favoiz un tip de popoiii în dauna altoa -

ssine Belin în Conpt nd Cgori 57)

bidm p 80. Bead Willia op i p 7 Filozoa - scie Lichtenbeg 742 799) este ata d a tasa

distci ) Ţanul losete propoziiil clei ai abstacte lozoida ele sînt îpacheta castate nclcite n ; ool ne ofepopoiiile în staa lo pu" (ud Belin Th Ag of Enighnmntp 277). ichtenbeg epi aces ais - sc Bein - ideea clozoa este analiz" E apeci c aceasta este una dint cele ai

oiginale obseai cute reodat u eeie la looe (ibid Istii ideio peciza Berl în 988 - ia consacat paeci de


10/306

8 PREAĂ

sale către stora delor pare să st egat de căutarea ue dscpe î care cuoaşterea ace pogrse auetce ozoa ca atareu ar cuoaşte aste de progrese9

utem decela îsă o ueă a cocepe u Berl despre ilozoe î studle sale de stora deor20 cercetătorul u este căutarea deor de supraaă ca să spuem aşa el u se uumeşte să acă repertorul deilo uor autor2 să stableascăaţ ş amd ceea ce se caută sît prsupozţe dscursulu sesodeă outatea moduu de a e pue îtreb sît ecosttute dstc mcate22 Îtr-u cuvît Berl ca storc a deorese î căutarea uor modur de a vedea ucrure a uo mdeeş dstc coceptuae

utem usta deea de m sus pr ocuza la care Berauge cercet1d opea poltcă a u achave 23 orgaltatealu achave costă î trecerea de la o vzue asupra lumomuu ca structură ucă tegbă4 a deea coexstee uor

eur dametae avîd î se uate separat o îtemeereegaă dar compatbe uele cu aee5 cesta este u exempu de presupoze tactă degajaă pr aaza deor

Î ce ses ace stora deor progrese? Î ce ses exstă acdescoper (aşa cum u ar exsta î ozoe ? posb ăspusla aceste îtrebăr este să spuem că stora deor permtestabrea croologe uor cocepte ş categor amlae Rezuatu e atrage atea Ber este adesea surprzător26

deea că varetatea este prerablă uormtă este de pdăapărută u cu mut tmp î urmă la e deea că toleraa est de

A e edea eplicaţiile pe care le ofeă elin n pea la Copt Ctgor p V

° Cf Bad Wiliam op t p XV pecu şi Roge HauheeIoducee la Agnt h Currnt p Berl epinge rea oiei ideilor îno olecţie de eo

curoae adeea de neţele v Conp d Cgor p 68)2 Ibd3 achiaveli pune Belin a la o pofdă aenă aupa

gîndi ale d nu enul uual al depindei or înţăui depreobneea i mennerea puei (Th Crood Tmbr o Hu p 7)

Cf erl Ag h Cr p. Id p 69 şi Berl Th Crood br of Hum p 3.26


11/306

PREAĂ 9

prerat toerae 27 ouea îsăş de utură îeeasă cateroexue a dverseor actvtă ae membro ue comută date"28 ca egătuă între sstemee urdce rege, ae

şte obceur mbă mtur are o dată reatv recetă deaştere Ea este tm egată de o vzue ecumuaostă dupe vaore s deesc î orzotu ieăre utu, ocepe pecare Ber o deumeşte purasm cutura Orge purasmuu cutua Ber e reăseşte î opeee u Vco29 ş Herder30

Ber u crede că stoa deor este o vestae precsă de

geu ceor d ştee emprce Deş u respe putu devede după care uee dspe store u aater patuar sauauxar se pot apropa ate mut de modeu şteor atur3 Ber cosderă ă ore store ma ampă are, de apt, u aracte eteoretc32 ea eurmărd să ormueze poteze eg, săstruască at spus o teore mode dea u-ş ae ou

screre sorcor depe de a e auta ca î ştee atur să suprdem obectu cercetat e u ar ace decît să edepăteze33 de o îeegee adevată 34

Dspee î are avem dea e u eemete ae ue turpresupu o capactate de a pătrude î cutura respetvă, de a o

27 bdm pp 0708 în Bern, Agn th Currn, p 333, ede seeea o ly uo sfel de de Berln a ns i supfpul c lee negav v a jos) ese o o noţun ode (cfPru ur, pp 53 1)

28 Beln, Th Crood Tmbr o Humn p 54 bd p 79 V . Beln, Agn h Currnt p 110; de seenea depre V co ş

Heder . Ptru ur p 7

Moogle dedce sore ehnooge sau une şţe de, usoie eei de oed nr- sa d dup Ben e po pop deodelul ţeo nu Toul ee posl penu c e voba de cevlocl, ce poe pis n-n oel Berln, Conp nd Cgo 18119)

A pioerul ne eoi ee, pen soc, o cuzaţ Belnonp gor p 1113)

3 Cf Pru ur p 7

4 Ae de f onchde Berln, u dou p e coee cen şţele nu ş ce dn nţel use (Conpt Ctgor

6


12/306

REAĂ

îeeg. 35 ace stora deor îseamă a pătrude îr umeste o opere decată de reconstture 3

Ber a cotrbut a meerea teesuu petru ozofa

potcă3 îtr-o peroadă î care screre de acest ge se rărserăî umea de mbă egeză peacă ucrăre sae d ozoepotcă de a cosdera de ord ozoc ma geera precuş de a costaăre sae d doeu sore der.

Ber a apărat dreptu a exsteă a ozofe poce îtrumomet cîd ea se aa sub o dubă presue mctoare cea dspreuu petru de de cae am amt dea ama de covgerea că oa potcă este totu3 respect cea a poztvsmuuogc ce îarat cu u crteru restrctv a îeeuu cosderacă screre tradoae de zoe potcă erau decît o magaze de osesur 39

Ber a aprecat îsă că pe de o pare este paadoxa40 ca uveac atît de agtat d puct de vedere potc să u abă ecou îozoa ptcă41 Pe de ată parte e a dezvotat u argumeare teresat refertor a egătura dre socetae beră ş o-

Berl vee aici esigu u ros enru Vthn (nelegere)(Conpt nd Ctgori ale căei oigii ieleuale el e ucenă a ieea ui V ico e ntrr ca elegere a unei alte cultui

3 Cf Ptru ri 3 ş mooul acesei ncecăi inouce n oea lui Isaa

Berlin Berlin reconsitui cu mare măesrie momenu crucal eru

declarea acestor evoluii în secoul al ouăzeciea: ezbaterea e laCongre�ul n 903 ce a marca scinaea socialemocraei ruse îbolşevic menevici degaul Posaovsk rmuează la rnciiul suboronări orcăe valor intereselor e art să nă la

imel i onsecine aceasă olitiă nseamă auarea orcăe dezbateri e dei ndoseb a ezbaerii ieilor oice (Cf Ptru uri 94ş lus exa)

Berlin admite că ermei oitc sî vagi, ar consră că nufacem nci un seiciu aevărulu încercîn să- clam ma mul ecîese necesa v. Ptru uri 43 v şi ma sus r la citica luiBerli la aresa oztvismuui logic)

4 Cf Berl Conpt nd Ctgori 41 Be sciin 96 aecia că nic o oeră moată e lo

zoe olică nu a art în veacul a douăzecilea („Does Poiical oy


13/306

PREAĂ

zofia olitică 42 Pe scurt el a susţinu că întro societate lierăexistă silitatea unei alegeri enuine între dverse ţeuri ndamenale; iar această alegere nu poae e obecul unei disuţi

tehnice sau şiinţce c doar al uneia ilozoce.43 Dacă ţeul ar fiunc4 atuni în dscuţie ar doar mijloacee de al atinge o temăce poae fi abordată iinţific

Evoluţiile ulterioare din anii aezec (o dată cu ulicareamarii scrier a lu John Rawls A heoy of utce) recum iremarcabila producţie de filzofe politică din anii otzei auconfirmat e puţn în lumea ţărilor de mă engleză teza lui

erln ă ilozofa iiă oe oferi dezvotări imreizibie4O ale porvită de înţelegere a emelor enrae ale gndiri lui

Isaih Bein ese reconstituirea rului inerogaiilor are motiveazăreecţile iozolui di Oxford Vom pleca de la întrearea dacăexistă temeiur penru a crede n ineviabilitatea evenimeeloritorice4

Întrebarea de ma sus este meiă să pună în evidenţă araterulprolemaic al exinderii dezntropomorfizării de lumea naturalăla lumea mului.7 Dacă ar să mergem pînă la ultimeleconsecinţe ale dezantroomorzări atunci ar rebui să renunţăma concete recum cele de berate i responsaliate individualăCauzalitatea ar explica toul opţiunle a căror existenţă cosituie presupozţie a libertăţii decî o iluzie ia responsabilitaeaar un nosens. Marea diultae a aesui emers rezidă însă îngolirea de substană a lumi omuui.

Lichtenerg gditorul atît de reţuit de Witgenstein unăoăatrăgea aenţia asupr pului că idee omlu t schmba starea

42 Dp floof polc oct r v Concets an Cate

gores p 15043 Dup Br eor pltc est o teor flozoc (cf Conets anCateors pp. 4 66, n poe f u cplec (x n şc l cacms c on cf Concptsan Cateores p 62.

4 V Conepts an Cator p 49 Idem p. 2. Brl un c prod arut contra dnu

tore că artt c rutl n fvor trnul întnconcldnt (v Patr es pp 2224, 31 4

7


14/306

1 2 PREAĂ

orui său îmi închiui că sît olnav şi chiar voi avea o staremalaivă4 Lăgind caru acesor idei ot spune că nu modcprin iei mişarea laneelor de e bla cerească dar că în socieate ieile mele schimbă mersu lururlor Iar această scime esteposiilă enru că t aege înte iverse ursur ale evenimenteor

Poziţia ui erin conţine cred aceptarea prespoziţiei cădeile nu sn cue De aceea ni nu este suicien să examiămefectele ideilor Pot să aăs întrerupăorul ş să aprnd lumina frăsă şi ni ese eeccate unosc ar legăura caală releană ieie morale sau olitice însă resupun n piul rînd

alcea După cum am arăta dea experena de isoric a ideilor îi spune u Berlin că î azu omului treuie să fii în stare sănţelei să e ranspui îro altă ume.

Din perspectia ineviailităţii storice a exlica înseamnă asuordona unor legi geerale49 Tipul acesta de cunoaştere areanumie resuoziţii ) că lucrurile şi ersoanele au o anumenaură indeendentă de cunoaştere b) că legi universale

guvernează aceste naturi (c) că aceste legi înt în rincpiucognosciile 5În cazu lumii omului a reuşit îsă cinea să ientifice aceste

legi generale? u51 Desigr aesa nu ete un argument mprvaexisenţei leilor respecive ar e auncă o uteiă umbră de îndială aura sturor metodlogce ce ne er să le dscperim

Dn ersectiva sponaneităţii sorce a explia înseamnă a te

pune în siuaţia altuia a sesiza mive nu auze52 Aici rolul eiel oacă „proiecţia imaginavă"5 capaciaea e a tansmite oviziune asupr vieii54• După Belin nu exisă logiă" specificăacestui tip e cerceare55 Nu modu n ar� căuăm răsunsurlediferă ci locl unde le căuăm

Logica ransunerii n siuaţia altra ind cea uaă emersule mai s ese unul aţional ile cultuile umane n sn searate ca perspeciele relaiviste de baierele icomunicailăţii

48 Cia în Berli Te Age of ngtenment, 26 V Patr eser 36 4 C elin, Conepts an Cateors p 4. V în aces sens, obsevaţiile lui Berlin Patr eser p 90 Cf Conts an Categores, pp 33, 3 Im 13 Ie p 39


15/306

PREAĂ 1 3

Îneleerea şi comunicarea cu alte lumi st posle după elinpentu că exisă totui u între cultui56

Punile acestea sînt compuse, în nd de ceea ei ce e oamenisă ie oeni nu simple erg ale unui lant cauzal Dimpotrivă dinpersectiva inevitailităii isorice indivii sîn inrdiente aleunor re care animă procesele sociale

Dacă indiviz s simple inredente ale unor entităi mai ample,aunci aceste enităi mai amle sî uătoarele responsailtii58

Întearea este acum în ce fel oate i întemetă ierateauman. Daă erm s cunoaştem leile dezvoltri istorice59,

atun liertatea se va înemei pe cunoaştee60 Dacă ştm eputem r de esturle deşarte de iluzle peicioase n care necund inorana Natura noară îşi poate ăsi atel cea mai ună î plinire. Iar lumea întreaă se dezvotă aonios6

Pespectiva spontaneiti isorice feră însă un u oul altăspuns la prolema întemeieri lierăii Din această ersectivă,elurle umane nu sînt escperite ele nu sîn localizae îtro

natură um în sine, ci sînt nventate62 Saiul opiunilor oferăsiilittea de a alee între ourle natre ndamentale 63Acum este ate momentul să avansăm una dntre înteile

cele ma imorane enru oamen cum ot salite în modcolectiv scopurile, cum ee corelate cadrl unei comunităti Cu alte cuvinte, ete vora desre îtreaea „De către cines iu ueat ? Întearea aceata are sens din ele perspective schiate ma sus Dacă scopurle s descopeite, atunci ceimai uni treuie să conducă Iar „cei mai uni" în aest caz

însenă cei care cunosc cu adevărat cauzele, leile dezvoltriiDe aemenea nmic nu ne împiedică s susinem într-o vari

ană a acestei viziun asupra omului că indivizi ştiu cel maiine care sînt nevoile lor a nrediente esenale ale aturi

6 Cf Patr eer p. 187 I p 142 em p 43. Im p 606 erli discuă eza idenicăi librăţii cu raţiuea (. Concpts an

Cateore p 1)1 V aces sens remacile lui erin n Patr eser pp. 139 228

6 V erin Te rook Tmr of Hman p. 188 Cf Patr eser pp 49, 156


16/306

14 REAĂ

lor) E vor stăpînii natua ai poiuui desi enru cădispun de aceast cuoaştere

Punctul de vedere schiţat ai sus este odela dn perspecivaa ceea ce Berlin denueşe lbette potă Intenia ui Berlin ueste nici e epare de a condana leratea pozitiv ca pe o fasă îţelegere a lierţii Fiozol din Oxfrd avea u punct de vederecu ult ai rafinat a subtl dec el al contraunerior sau respingerlor sipliste.

Ceea ce onesă Beln este presupoziţia că exsa o aonea ţelurilor noastre fundaetale că oaeni ar ocu u cosmos65

în care copurile lor ulie sît copatiik Din nou, sub iuenţastudilor sale de storie a deilor el cede că onsu aesta nuse usţine66 ş de aseeea se îndoeşte că ar exista o soluţienlă6 a probeelor care ăînt uanatea

Ceea ce ne spune Blin despe cna deulu unei lui onioe şi raţione este cede, exe de senicativ şi d tia ebi cu cae epu O utope, de pildă, u este de resps

doar pentru că are consecine peiculoase conduce, de pld laviolenă) ci enu că ideea ca ae este incoerentă Penu a constaacoerena ideii, teuie să o exin să critic ca ae ca idee

Vaorile noasre pot incopatibile Monsul se incoeent i,aai sub senul lualtăţii unciare a uanului, noi treuie salege nebea este Cît de e să e sfe egerii noe 69A rpunde a ea îsenă a deteina înţeesul lbe

!ăţii negte

Lieatea negatiă nu o exclude pe cea poziivă Intr-o lue aopţiunilo ae sens să spu că vrei s fii propriul u stpn sau căvre a orice deczie care e actează să e luată cu paricipareata A opera aii o excludere ar însena iplict să ne pronunţ îpotriva pluralisului7 Aceasa nu înseană îns foele de

65 Penru ideea de cosmos mono n care oae nrebările de genul„um să răesc?" e iar fce pe oameni drepţ aionali şi rciţi găsesc un răspuns plasa sub conrolul peor ş compabil cu celelale răspunsur v Berl Te Ag of ngtenment p 27

66 V n aes sens Berln T Crooe Tmr of Hmant p iPatr sr p. 23

67 Patr esr p 252.68 V i comenl lui Rog Hausheer n „oducere a Bern

Aganst t Crrn spcal p U6 . Par esr p 77


17/306

REAĂ 1 5

liberae nu se o coni n genere urărirea unu bine luralcondue la concte7

nro ersetvă lualis nici un bine nu oate asou.

Nu există reedi asolue ale suferinelor uane Nu există căiabolue ale libeţii uaneBerlin nsistă este adeărat asura deraajelor liertăţii ozi

ive 72 Dar din nou otivaţa este de ordin isoric Aest ti deiberate s-a dovedi în eoca odeă lin de ercole

Liberatea ozitivă oate devia ătre utke3 şi doniexerior74 Dacă organizrea raioală aonioasă a soietăii are

un sens atuni ae un sens i laiarea în ederea atinger aeste aronii ar liicarea conduce la înhidere şi utke lanificatori se eesc de nuenţele erurbatoare venite din eerori au tendina să se retragă într-o lue izolată od delieat

Lberatea negativă are şi ea duă Berlin ericolele ei dar eenu s-au aniesta cu aeeaşi acuitate în rocesele isorice recene

ca în azul liberăi ozitve5Greutatea e care o au resuoziţiile reitoare la luras îndisuele olitice ractice red că oate fi ilustrată rnrun exelu silu nchiuiivă uătoul caz iaginar: există o ounitate A care are anuie trdiii oune o libă oună etc. io counitate B searată saţial de A şi avînd un set de tradiţii oliă etc drie de ale ouăii A iar este un gru care

răiete jloul couniăi B dr are în coun cu A libatadiile etc ncercaţ să evaluai resuoziile răsunsurlor oztve ş negaive la uăoarele întrebăr (îtreare entru eidn gruul ) Ese seararea lui de A o tragedie istoră (întreare enru couniatea B Este uiatea counităii incluzîndaici şi e ce dn un ţel care trebue atns rn iloace constiuonale şi de altă naură Făă a ona în detalu de ce le

71 Blin adme inclusv că acese ice conă ceea ce am pueadenum oloara ragică a condiţiei uane v T Crooke Tmer ofHma p 85.

7 oice idee bună s poae ransrma nrun „corse înrnobsacol în calea lbeăţ umane (c Berin Conets an Categoep 19)

7 „ Patr e pp 8 22074 „ Pat ser, p 23324 23675 V 59


18/306

1 PREAŢĂ

conuntae cu dilea aegri între o stratege antipluralistă şi unaluralistă, vor avea orcu endina să adă în antiluris putetotuşi rearca fatul că un răspun poziiv la bele răr, deşi

iică acţiuni oitice de sen contar conin o presuozicoună respingerea pluraisuui apeierea că acsa nu eprezintă în sine o aoare.

Dacă pue ilustra ca ai sus grutatea pluralisulu îndisutele litic, pute oare să susţine n chip plauzibil, pînăla aăt, ln teoreti Nu coincid oae luralisu în cel dinură cu un relais al alorlo? Berlin insistă explicit asura

distincţiei dinre lurais şi rlatiis Gînditou din Oxrddecela prezenţa unor ·aloi universale în ric foă umnă deiaţă.77 Aceste aloi stau sub senu dreptului aenio de areuza să accete să ie trataţi inun şi ale dreptului de a disunede o feră î interorul ceia dciziile lor snt suerne7

A utea detecta, în luna celor tabilie ai sus, resupoziiacă doar dreturile negativ sînt absolute79, căci din diverseeulăi reie caractrul negtv a acestor drepturi În aest fe,char dacă ibetata negativă nu are o prioritate asolută, drepturie negaie ar a ava acastă roritate.

Put să n aopie au de nebare fnaă a încercăii dea aa luina screrilor lui sai Berlin e nue ne poatfae să luă ideile în serios: c atceva lîngă consecinţee

ideior ne-a putea c să le rată cu axiă onsideraţie? Credcă de conturuile inal ale răspunsului la această ntreare ne potapopia consideaţil lui erlin pe agnea vieţii şi operei uiJohn Stua Mi

Este un lucu în fond foarte ne unoscut că John Stuat Mlla st crescut de către tatăl său î spirtu tadiţiei utilitaiste darcă atunci cnd Mill fiu şi-a popu să dzvote arguentul său

în avoarea ietăţii uane, el a fost departe de a-i da o foătipic utiitaisă Nu onsecinţe benfice la cae ne aşepăde a libetate ci altcea o justifică Berin insistă asupra faptu

76 V emarcile sale dn The Crooked Timer of Humanity pp 01-8

Referior la aese valori univesal v, e pilă comniile dinConcepts and Cateories p. 166 The Crooked er of Humanit p

78 f Patru eseuri p 20


19/306

RAĂ 1

lui ă John Stuar Mill iubea citica în ine 0 Divergenţa deopini ae în ine o valae

John Stuar Mil crede în deptul omului de a avea ropriieopinii8 ir acet drept ete în prfectă cononnă şi cu reingereaadeărrlor abolute83 şi cu ibitatea ca în ocieate ă xiteconicte de alor 84 În acete condiţii ceea c rămîne abolu eteexamenu ctic al idior confrunta lr nu cu un advăr abolu5au cu un ideal86 ci pur şi implu une cu altee

Proceul conuntii critice a ideilor moral şi politice reupune cncluie o pendula permanntă într înţelegee ca

tranpunere în alte ituaţii şi ameiorarea continuă a prriei piţi în ţa contrargumentelor dile nu pot fi eiminate decît prinargumente dar în caul ideilo morale şi politice nu eiă unimplu proce d elecţie (deşi nele idei ot ă înceee ă maimerit adeiunea cuiva din pricina incompaiilităţii coneinelor r cu depturil ngaie) ci un roc cu mult mai cmplica deile au o iaţă şi chiar dcă nu le împătăşeşti şi nu leacceţi conecinele8 tot oţi ătrunde în minea ceor cae leuţin Atfel deil au oprtatea interantă de a putea examinate din interor A rămîn în afa lo eamnă a rămîne n afalumii umane Dacă vri ăi înţegi pe oameni ca oameni, teuiă l iei ideil în erio

8 f Patu eseuri p 289 f Ptru euri p 2

MII DU SON

ucueşi unie 99

V ş dea epui de a gei în Patru seuri p 28 f Patru esuri p 2384 f Patru uri p 688 şi comenie lui elin pe ema adevărurilor unversae în The

Crookd Timer of Humanit p 318 Penru declnu idei e lume percă care a puea suj ep san

ad peru oecudinea idlor noase v ş The Crooked Timer ofHum i p 23

87 oare suesv ese în aces sens sudi lu Berlin consacra luiJoseph de Maisre (reipăr în The Crooked Timer of Humaity

9 4)


20/306


21/306

S Sd


22/306


23/306

ITROCR

„L'on immole re abstrai les treses e on ore au eule en mas seloocause du eue en dtai" *BNAN CNAN D ' q

Pml dn cele atru eseri ae aceste cări a aărut n număusecia, de mijoc de seco a eodcui newyorez FoegnAa ceeae tre au a bă pelegeri Acese eseu anazeazădite asecte ae bertăi ndivduae e se oresc priu lavcsidine acesei non în imul teor deologc alesecoulu nostr al doea a semnficaiie e cae e caăănoiunea în scierile isoricior ae seciaiştio ştine sociaeş ale ator auori reocuai de itezee şi de meodee istoie oriale socologiei al reilea a imorana a două conceii maoreasua bertii n istoria ideio şi uu la rou ucat de deaubertăi individuale în gîndiea unuia dine cei a devotaisusnăoi ai să on Stuar Mill

Pmu şi utmu dintre aceste eseur u sîi comentaideosebie A doilea şi a eiea a simuat nsă o înns ş înoina ea friă conrovesă eoaece ci dnte ooneniimei a înaina obiecii care i a a eevante ct ş ndetăiem oun să caric acele unce n care îmi recunos eoaea sausa de caiate; oae ceeae ctci aşa cum se să demon

stez) m se a nesicae iva dintre cei ma seve ctic imei î atacă vederie făă s se sriine e fae sau e aguentsau îmi iuă oini ce nu snt ale mele ş cia dacă acet ucruse oate datora cîeodată sei ele de catate nu mă sim oli

* „Sacricăm inţei abracte inee reae şi oem ooruli nmasă oloausu ooului detalu." (N t )

1 Datoresc mulţumi insttţiilor care mau iia să ţin acese reegeri şi resect edioior acesor eseui enru ami acord emis


24/306

22 NOUC

să discu ş cu a ma uţ să aăr oziţi cre îm aa şi mieî aume cazur a de absude ca ş aceoa cae e asatează2

Dezacodure majore ivie îe me ş criic me seoşi ot

cadae atru mar caegori rima deteiismu şi reevaţa sa etru coceţiie oastre dese oamei ş isora o adoua ocu judecăţior de vaoare ş arcua a udecăţomoae î gîdirea isoică ş sociaă a eia osibi iaea şi oouitatea de a disige domeiu eoei otice îe ceea cescioii modei au deumit beratea ozvă" şi ibertaeaegaivă" imortaţa acestei disicţii eru deosebirea ue

oară e betae şi codiţie ei de exseţă ecum şierogaţia asura a ce aume ce ca iberae de oice ti a ea sămere ecodiţioat eortul de căuare şi de osesie iar utima chesiuea mosmuui a uităţii sau a aoiei iatăţioexiseţe umae red că ooziţia erciă trasată adesea îreiberaea egaivă şi ae atăţi sociae şi otice mai evdepozive ecum utaea armoa acea comoametuaţioa dreatea auoomia odiea cooeea etru aigeea scouro comue îşi e rădăcie aumie cur oveche docră ce susţe că oae ucure cu adevăa bue sîtegae uee de aee îru asambu efect şi uia sau că ceui u o i icomatibie îte ee ooau acesei eori estecă eaizarea coiguraţiei acesui asambu de vaoi costuie

uicu sco jusiicat a îegii aciviă aţioae aît ubice cîş ivate. Dacă sar doved că aceasă coceţie ese asă sauicoeretă udametee muor teorii ori acţui ecute şizee a i săbie sau disruse aectîd î cee di umăcocepţiie oase dese iberaea ersoaă şi sociaă ca şivaoaea e cae eo acodăm. Aceasă obemaic e ş ea riuae eevaţa ş imortaţa ei deosebiă

Să îceem cu cea mai ceebă obemă dire oae căci eaaectează direc aura umaă: aceea a deermiismuui e e

C toae că n modica texul înro mieră radicală ăcun număr de schbări c inenia de a clariica ceva dine pnctelecenale care a s nelese greşi e citici şi recenzeni Snt pronntorat prosoior S Hshe, H L. A H Thomas Nagel ş

domnlu Parck Gardine penr că mia aas aenia asupra erolo şia obsctăilo M srăduit să le emedez fără a satisce pe dep t i ti i ti i b i i iti i


25/306

NROUC 23

cauza sau teeoogic u u susţi aşa cum cred uii ditre cei mvehemeţ crtici a mei că sitatea deteismuu este edoecă (deci cu atît ma puţ că aş putea demostra aş ceva c

doar c agumetee î favoarea u u sît cocudete ş că, dacăe ar devei veodată uaim acceptat peetrîd î stuctucomportametuui ş a gîdir geerae atuci semicaţa şiutizarea aumto cocepte ş cuvite udametae petrugdea umaă ar devei desuete sau ar trebu î mod dastc,trasomate. ează de aic că utiizaea cuetă a acestorcuvte şi cocepte de baz costituie u agumet d u petru

aiaţia că detemiismu este s c petru ipoteza că muţidte aceia care proseă aceată doctriă pu practică rareorsau chiar icodată, ceea ce propovăduiesc şi (dacă teza mea estevaidă ceea ce este şi ma curos ei ici u par a coştieţi deceea ce pae pa face o psă de corespodeă ître teoia ori covgere or eae aşa cum sît ee expmate pi ceea ce

ac ş spu Faptu că pobema voiţe bee ucă î timp ce puţpîă î epoca stoicor că ea a ămîtat î aceeaşi măsură oamede îd şi ozo de pose că muaea ei cară este de oextaordară dictate că abodăie ei medevae i modeedeş au ats o ieţe ai mae î aaza măuchiuu de cocepte mpicate u eau adus î eseţă mai apoape de o souţiedeitvă că î tmp ce aumţ oamei pa î mod atura

decocertaţ de compexitatea e aţi cosiră această perpexitate drept o simp couzie uşo de diz cu veu sovetozoic puteic toate acestea coră deeiismuui u statutparticua îte pobemee ozoce u am ăcut î aceste eseuro tetativă sistematică de a discuta pobema voiţe bee ca ataema teesat î specia apotu său cu ideea de cazatate î isto

ie u ac deît să ea aci teza mea iiţiaă aceea că îipa o cotradicţie evidetă a afia pe de o parte că toate evemetee st î îtegme deteate î eseţa or de ate evemete (oricae ar statutu acestei aiai3) i pe de ata ăoamei sît iber să aeagă îte ce pui două variate d cţue ber u umai seu că st capabi să că cea ce

3 a e aena nei ae_iun ivesale despre atura lcurio. Daea puea, a imiă, să e chiar eirică, căci ce e exeienă a


26/306

24 NOUCERE

au aes să ă (ş penu ă au aes so ă) în sensul ă înaeeea e nu au s deemnaţ de aze exeae onolu o A susţne ă feae a de vonţă sau de alegee ese dee

mna în înegme de aneedenee sae espeve m se pae (na a o ea ce sa spus împova aese de) în onnuenab u deea pe ae şo fa despe alegee oameobşnuţ ş loz an înd nu apă onşen o pozţedeens Să uă o saţe oneă avem obeu de aoaza de a uda sau ndamna pe oamen penu aţune lo aepăm as p ă e sn esponsab oal penu ele

aepăm ă sa f puu ompoa d de ă nu a sonsînş să aţoneze aşa um au aţona sensue u a puu „au s onsînş nu sîn ee dn ogă sa dn dep ee ose în onvesaţe bşnue a de e oamen de pesad î ş de e so) bne, nu vd um un obe aî deăspd nu subna de ednţa în deensm ă îndoaăă aeeaş uvne a uea în sev deemnşlo în epmaeaadmaţe sau a dspeţuu penu aţe eno sau penuaee o penu a înuaa sau a desuaa audn deeable înă dn pele epo ale seăţ mane. O pemsa leăţ alege ş a esponsabă în înţelesu n aeKan uza aeş emen e puţn una dne modalăţle în aee sîn în mod bşnu osţ asz a ebu să fe în aese

ndţ abadonaă. Nu e n o îndoal ă deensm geşe de sens un îneg egsu de expes oale oae puţnssţnăo a deemnsmuu sau neba e upnde aesegsu ş e eu dezab sau nu a aese gode sens asupa gînd ş mauu nos ond de a aeaaed ă ae so sa lz a soe ae susţn ă esponsabaea ş deensm nu sîn nda nompble geşesnden daă exsă sau nu veo fmă vadă de deensm4 ş

4 Cît prieşte incompatiblitatea care este luaă în iscuţie lgcăconceptuală psihologică sau e n a ip, ea ese o problemă a cae uoi a un răspus erea mea ese că reaţia înte piiile aupa ealiăţicte ş atunile sau conngeile) moale - atî pa ogc ct şpsiologc - necestă o aiză lozocă ma apronaă Teza că u

extă o relaţie ogcă retă îne e - e exempu icia ne pş ale aesea atbută i Hume - se pe impauzibiă ea iicn


27/306

NROUCE 25

înă daă ndfen daă veo fă de ednţă n eaaeaesponsabăţ moae ese usaă sa nu, eea e m se paea ese ă ee două nepe se exud epo po f ambee

lpse de eme, d nu p ,î

aelaş mp ambee adevăaenenţa mea nu a fs de a anşa îne acese aeave dade a ama ă în mbau l bşnu amen au nsdea noae mpule, beaea de a aege ca un da neen a eaae ndsuablă Ş susţn ma depae ă daă aeşa a devendno a nvnş de nau evzuea ş ansfmaeanepel ş a de fundamenae e a ua a f mu ma

pofunde ş ma ăsoae de pa să eazeze maaeadeemnş nempan noo de acese onsdeaţ nue ş n nu nenţonez să e aum

Afaţa că am înea să demonsez saea deensmuu pe cae sau baza mue dne e pe ae eampm nu ae n un undamen Mă văd bga să spun aesluu u aumă nssenţă că îţva dne me (înspeal dmnul ) pessă în am abu peenţa de a demonsa nvadaea ezeo deemnsmlu Numa ă aeaăpeenţe a ş ale pn udae aue me pecum eea ăs a avea daoa de a fae udeăţ male, nu mauapaţnu ndaă da aeasa ese pbemă a ae vo aveaa să evn ma zu Mu ma pes m fs învnu de a

f connda deemnsmu u fasmu5 a ş a ese voba deo neînţeegee Adm ă sensu ş onsenţee fasmulu sînedae de pu ă deze umane sîn smple pduse seundae epnomene napable de a nfuenţa evenmenee aeşumează mpevzba deuae ndependen de onţele umanedaă nu m ab oponenţl me pozţe aî de geu de

susţnu Maaea ămîn aaşa adeemnmuue-detemn) dna în ae ăsăue aaese aeoamen „sucue de pesonalae, emoţe audneopţunle deze, aele ae emană de a e jaă înadevă uno în o eea ce se înîmpă numa ă sîn ele însee ezuauuno auze, pshe ş fze scae ş ndvduae ae a îndu

Vezi A K Sen eeinsm and Hisoal redicions, nqinr 2 New Delhi 15 pp 995 e asemenea Gordon Le Th

f 46 49


28/306

26 OUC

o sîn efece ae o auze ş aşa ma depae îno înlnţueneîneup Conf cee ma unosue vesun a aesedne sîn be da po fae eea e does ş da po even

ua aege îne cee dou posbţ ae aţun pe ae veau soînepnd. Numa ă aegeea mea ese deemna ea însş de oauz af ea na deî un evenmen înîmpăo aaeasă aeav epuzează oae psblţe as a vobde o aegee beă înn sens în ae ea nu ese n auza şn înîmpoae nu ma ae nc un înţees Aeas nepţelască e pae să souţoneze n vzunea eo ma mulţ zo

pobema beuu ab nu e în opna ea deî o vaan ce exlude însă în aeeaş măsu deea de espnsabae aeoe deense pn pale . Aes auodeemnsm sau„ deensm slab în cae de a fuaea ogna de eînţeepu so Chysppus muţ gîndo şau gs spjn a fsdess de Kan a un subeugu vedn de dspeţ" Wam

James a eea dep deensmu moae numndu pbab pea aspu maşna eschvă a quagme o evaon)Nu înţeleg cum se poae spune despe ena nu numa ă o me

de ob au la alea m daă hpu e ma mu deaî ea a fs esponsabla (ş nu doa aua) ăzbouu oand apăm ă a ognea ăzbouu a s nu ezuau unealeg ee a fug u as pe ae lena nu ea nevo să

o fă doa ezsba sa fumuseţe În a sa expma lş n een modeaţ domnu en eunoaşe spe deosebe deo pae dn alaţ s exsă o onade îne e puţnanume înţeesu aaşae udelo moae bşnue pe de opae deemnsm pe de aa l neag ouş ă acepaeaezeo deensmulu due u neeae a anlaea posblţ

de fce udeăţ oale aţonae bazînduse pe fpu asemenea udeţ a puea înă fos a mdeea ompoamenuuuman aţonînd a smu sau ped În emen oaeumapopaţ psou es Nage în gumenaţe aes meuloas ş mpede6 susţne ă ş în azu în caeaepm deensmu lauda musaea ş abuea espon

6 The Strce of Science, ew Yok 1961 pp 9604 De asemenea de acela auor Deensm n Hsory" Philphy and Phen


29/306

NOUCE 27

sbiăţi pue î gee fue ompomeu m de exemplu pi efu o sup dsipliei efului ş şmi depe î mp ce u e (pobb) i un eft sup

poesuui digesei su sup iie sîgeui om Aesluu poe i deă, d e nu ige eseţ polemei disuţie Judeile ose de oe ş î spei peiee eosu e ăsăuilo omeo dispui nu u î iee ies ş i m î piip să ioeze meisme uiie s înueze su să eizeze pe oemponi oi săfunţioneze işe ăăuze peu poseite ee nu

îem pu şi simplu să ifuem ţiui iioe deş î fps pue să fem şi es uu) su s fomulm udesieseice i d eideniem fumusee su uîţeiineigenţ su posi geeozie su osi o (oi no) ibue pe e poi u fem de să le dozăm dupăo să de o pope D ie m lud su m ondmnă

peu ă m es um m es o s ăspud u ş sîeu fău u po s m ompo f su e og oniuăspusee e u u e beef sup me îm îes su îmislăes) hoăîe de mege l ăzboi su de mă îsie îpiu omus S pe semee ne peum şpespei eompeseo su pedepseo să ifuenezeompomeu de o mieă imponă es uu fîde

uie su eiuose u es ese pobem î diuie idă ud muse ş i e eele sî meie, usife dnpunc de edee mo su u uem mg uşo o sue îne peem ă u idid meă o muse d expimeei poe e ee oe ş de cee e bem să o desămD s modiă meiu su i omuui e oium emniz pesupun geu putu e ş nu num ionîno modie dii Dă îsă eu ş pei pueomuui e e fp deeină ă e nu s i puu ompo(smi gîdi, doi ege) de făo ebi să osidees p de ud su de muse ide ulu su ăezee eemismuui sî dete ouie de mei şi de iăî îneesu o oişui nu u i o piie ă oe

luue eenmentee şi pesonee sî demie ui udi me fie se edu înde spe sumee ped i i i d


30/306

28 NOUC

idespi ad în unţie de disaţa faă de u aumeideal e iau în dsuţie aiae dzilo umani e sî ei epo f şi e po fae şi au capaiaea de a o modifia iind hi

flosie onşien în aces sop a auni cîd eompensăm saupedepsim u nma u sigua dieţă ă în azu oameioaem posibiiaea omunăii u e fp de neoepu î azuanimaleo Aesa ese miezul deenismuui „moae soft) aşa uma doă oesumeShik Dacă ouşi noţuiede me ină esponsabiliae e sa aza pe dezi e usîn în îegime deeminae auza ele a deen î aeasă

pespeiă iaţioae sau inoeee id î onsenă abandonae de oe om aiona Maoiaea epeţio ui Spozapesupu ă el susiu ea aceasă eză ia mae pae dnee ed ă aea depa Îsă e ă Spoza a aima sau nu aşaea ie ă aea sau nu depae în aeasă pinţă eza mea eseă oiî de mul s egăsi oepţia ui Spioza ei ma muţioameni ei mai mulţi fiozo şi isoii u obes şi nuaţioează aşa um a ebui so fă daă a ede în adeuldeemiismuui Căi daă eza deeinsă aepaă î modsie ea a pooa o ansfoae adiaă e pui oameioae does să fie oa şi oseei omn Sen u oadmbă oseeă şi seae explă chia ă aui îddeeiii uilzează lmaul aude ş a musăi moae ei

s asemen aeo ae nă î mai ioă pe umnezeu sauasemeni îdăgoţo ae ş delaă fideliae pîă la şultimpuo7 e oba de u aeş p de disus meafo e uebue îţees ad ltteam. Aem a el puţi euoaşeeaimplă (pe ae puţi deemnş o f) a fpuu ă daăaese uie a uae î sesu lo ea ea u a î eguăÎ ee e mă peşe u ăd u moi peu e şpesupue ă ei mai mulţ dine e e fooses u asfe demba u mpliaţile sale de eă aegee e aeaie iio peum ş eu î uilzează î sensu ui iea iîo manieă cwaă meai sau eoă osoues Nage aage aeţa ă deeş ae peum Bossuecedeau î omipoenţa şi omisiţ oidee şi î onou

ei asupa eău pas al omuui aibuau ouş u mămie7


31/306

NTOCE 29

ndiizio umi esposbie moă fpeo o şi ădepi ednţeo deeinise musumii şii e şiu peis să ibuie esposbiăi ş să uiizeze di pi ud

şi muse8 eum mue d spusele pofsouui es Ngeşi esă fimie ese pefc deă Numi ă e u eii o eenţă peu ee e ne ieeseză fmţ ă u oeoningeie umne sî oeene u ese o desopeie oginăAese eempe ă do ă omeo i se pe pee posibisă subse deeinism î eoie d să u îl i în osdeţieî pi iei o ismu nu gee psiie musu

mni şi nii deemismul u sbm igoe iişiosu mxişio deşi îo mxişi e e emă de esi dezmine dese edinţ oiî es de sineă

Domnul H C mege îsă şi mi depe l deă„Adeu ese ă iuie une sî ibee î şi deeine ou depinde do de pespei din e e osideăm Şimi depe iiţee ume due sîn esposbie de popio pesoie " 0 Cou se găseşe s mi se pe înf ue dieme insoue ă domnu C e să spuă ăiinţele umne po nsf n pesoniăţi o în imp eoe needenele ămî eshimbe el egă uzie dă

The Strucure of Scince pp 636

Vezi de aemenea n agme simia dar la l de neconvingăor,în cursl inagral prosoruli Sydney Pollard a Sheeld Univesiy(Pat and Preent 3 apriie 165 pp 3 Ml din ceea ce spneproso Pold îmi pae oerent i demn de a repods da ideea saspiniă de apel la storie că proesiunile de credină trebie să ecoerene c pnerea lor n pactică et, vorbind emsic extrem desrpinzăoare penru n istoic Proeso age op cit, 602sgeează ă egăa tre credina ibel arbitru i deeinism este

cam de acelaşi ip legătra nre cnvingerea că o masă are o praăduă i ipoteza că ea ese contitită din eleroni în peetă rotaie celedoă descie ăspnd pobemei n planri dierie i deci ee nu secotazic Analgia proesoli n mi se pare potriviă Convingerea căma ete te soidă repas implică nici o aaţie despre eectroni i ese în picipi compaibiă c oc docrină despre ei ivelelen se interereă Da dacă e cred că om acţinează mod liber im se sne lterior ă de apt el a aqiona astel per că „aa e elăct" şi nar pt să acioneze atl voi cu sigană nevo săaccep că ceea ce am cez nţial es ast inrma


32/306

3 INTOUCEE

no o face caraceru omulu nd sngur răsunzăor de aceleacesua aunc a orb de esonsablae n sensul uzual n careaces ermen mlcă eou moral) nu a are sens ără

ndoală ebul „a uea" are mule nţelesur unele dnre eleau fos lumnae rn dsncţe otane făcue de ănzăorflozo ode Cu oae acesea dac eu eaene nu omodea caceul sau comoamenul rnr-un ac de decze saunrun nreg ssem de asfl de ace), ce la ndu u să nue n nege eena de aneedene cauzale aunc nu ădn ce sens o ersoană raţonală ar uea să ă acă resonsabl

moral fe enru caaceul e enu cooramenu meuoţunea de fnţă resonsablă moral dene as ce a buncaz, ologcă aceasă ceauă buloasă se alăuă um nmor a cenaurlo Aeaele acese dleme ne nsoţesc de mamu de două len ese nu a ncerca să e eă sau să edmnuăm rn aaţa conftablă că u dende de unculde dee dn ce rm chesunea Aceasă bemă, aaă naenţa u Mll cae a da n cele dn umă un uns conuz)de a căe otuă Wlam James na scăa dec cndul eRenouer care ămne ncă n rlanul aenţe lozocenu oae nlăuraă armnd că nebărle a ce deensmunţc ofră răsuns sn dfe de cee souţonae de docrnaounarsulu a betăţ de aegee ne aeae; sau că

cele două ur de nreb aar la nele" dre asfe nc oseudo-robeă sa dn conuza acesor nele" sau a caegolor coresunzăoare) nderen de obscurăţle lor, deermnsmu nedeemnsul sn răsunsur rae enru aceea,uncă nebae a nu enru două, n două lnur dfre) Ce de nrebare ese aceasa emrcă, conceuală meazcăagmacă lnscă ce scheă ce ode al omulu nau conuează eren ulzaţ aă roblee fozofceaore dar ele deăesc cadru acese noduce

ou ocma enru că unele dnte cee a asre cc aleezelor mele ron e la lozo reocuaţ de acese oblememajoe, ee nu o gnoe n negme Asfel ofesoulJ A Passmoe rdcă două obecţ : Aceea că eora obsea

oruu lu aace care oae ezce fără geeală o dacă1


33/306

NTOUC 3 1

deţne oae cnonele relene desre condţle anecedene dese legle cre nen nu oae n rcu orula ccdeea de ls exhaus a uuo anecedenelor unu eene

ese absurd nu e une ncoda orcae ar sare ucrro „a oae anecedenele care exs enarl ese coe".Sgur aceas obseraţe ese corec Cu oae acesea char dacdeernsu n- dec o eod rgac exra lul „A de gnd s acţonez s gndesc bazndu e oeza cecre eenen are una sau ule cauze sucene dencabe" el ar sasace exgenţele deernor. În acela

ns o aseenea decze ar coduce cea radca dr cc argo de sens orce oraae ce ucreaz cu noţun ca resonsable aloare ora lbeae n sensul kanan rnsareround cu consecnţe logce e cae deen n generle se abţn s e exmneze e le nalze b) Cu c aa u desre un ac a ra edee condaab oral cu a

sne a dsu s conenz c agenu n ccusanţeeacuare de, cu eeamenu su cu cauzee anecedenelcate na uu s rocedeze aa cu no crede ca rebus rocedeze condan ea uor enu c nu a reu s csau s e ceea ce uu s c sau s e. Ignoraţa nsensbaea recaea sa de gnaţe ne nunec raţonaenu ne edc s ede ele aa cu sn udecţe

noase sn adesea suercae dogace sucene resonsable nedee bbare. Îesc consderaţle oerne czae e care e ns erdcul oesorulu Passore Mulecrz edreţ uu eae dac nu erau gnoranţaejudecţe dogee lsa de nţeegere Tou a generazaaceas one cu e c o ce osoru Pssore nseamn a cda n echu sos ou comd nena nsn argoae hane odee. Dac (aa cu se nl aceoracaab de o auocrc sncer) cu c ne cunoae a bne cua uţn sne ncnaţ s ne er geele e ce sa aunc conrarul en celalţ anue c nua nosne ber n ce aţ sn deernaţ A exune consecnţee oare ae gnoranţe sau ae raţonalţ ese un

lucu a crede ns c acesea sn uncele suse ae ndgnrorae ese o exaoe nes alab oae doa accend d l j d l


34/306

2 NTOCE

desre alţ sn adesea suerfcae nedree nu lcă neaăcă nu rebue să ma judecăm reodaă cu a ma mul că ouea să ne abţnem de la sa Und un asfel de raţonamen a

ebu să nerzcem uuror oameno să umere enu că exsăca care nu o aduna corec.Posoru Moon Whe aacă aale dnun ungh

oecum dr E eă că nu ue, n gnera condamnaace consdeae „rele) e cae agenul a s consrns să lendenească de exemlu n cazul ucder u ncoln de căreBooh, dacă acceăm că acesa dn umă a fs a să a o ase

de decze sau ce un să o execue, nden dacă decza aaaţnu sau nu) Î orce caz doul Whe conse că esenuman să acuz un om enru o acţune deenaă cauzanua, ede da nu ncomab cu conngee deenseA uea susţne e, concee o cuură n cae emenea erdcemoae noale. Prn ue nu oae dec o doadă de

ur roncalsm dacă ne ncu că nconoul e care lres aunc cnd cacă acele deenae cauzal dre bunsau ree ese unersa că e ae orgnea nro caegoefundaenală care gueează exeena uuror soceăţo osble Prosou Whe anaează mcae caaogă unu acdre „rău" Pe mne ă eocuă exres recum „cuab"„cea ce n-ar rebu să c" „men să e condana nc una nefnd echaenă cu „ău sau n mod necesa, echaene nre ele Da char aa mă nreb dacă roou Wennnd un ceoman, ar consdera rezonab să sună „Eadeăra nu e o o să r, de s uea să- da seama cănu rocedez bne Cu oae acesea, nu rebue să ur. Ar rebusă e dec să nceez De e connua, e om consdera nu numa

un răuăcăor, c unul care eră un blam ora e că bamue ce să oă e că nu, el a f n aceea ăsură mera " Oaerofesoru Whe n-ar s că e cea n nereguă cu aceasăusrae sa nu numa n rora noasră soceae, c n orce

ondaion o Hisorica Knowld ork 96 pp 276 u po ptnd că sînt n a să fc dpa aici zo compx i

nsa p ca xpun pofsul it n sălucitoaa s carSpr so fac în ală par îl og ă mă irt pnru caac sumar

i


35/306

IOUCE 33

lume n cre o sl de ermnooge morl re sens Su r gndpoe că cesă ul ree ăusee o nsuce gnţe morlă d e celu ce pue A epro oenlor cee

ce u po e să că epreză dor o dodă de sre deedee su c rope odeun cnd e orb de cruzme de usţe un se de rţonle Dcă sune unu ocre our nd, rd preen că u reu să cedeze,că cul lu ese rerehesl ol, de sne conns că nsre n ce er e nu ue proed l ue dcă ţ oc, să ă moţ erdcul Ş cre r pue rgumenele

C ă doreţ să- modcţ lu su or) comoenu Su că dore să ă expr u smlu reus Dcă cee r sngurele oe, n-r rămne loc penru o udecdreă u Dcă sr sue, ou , că uc cnd condnţun o neţ nedrep su n od răuăcos, orb nruc nu ţdern să enţ dculăe cror ou e- cău că,

presunle exerce ur lu dee, ces derero s-r z e resuunere c nume czu, dc nu noe, ou r puu ce o lă egere dec ce e cre ocondmnţ dr cu mu m greu dec ă gţ, reu lăud mru su scrcu une ersone ncene, u re de mre nc dumneosră mororu, nu eţ nc undre în on ceu ce reproe sl cereţ Dn ces mo

e ă nnu e dre e de gnornţ culpblă, e de neomee Dr dc credeţ cu deăr că oulu er cuz mosl s legă cee ce ţ reer să legă, ese ezonbl săspuneţ că el reu ou să c cesă egere Ce moeue oc n rcu, penru ă usc unc cnd găsţresonsbl s cnd supueţ unor leg re (ecum xele lu Kn e ce e nelege e că le ccepă e că nu căor lcble nu se nsă opoună czu ceorconsrn prn nsă nur lor cpomn, dsomn ţc e nde ţ rge ln de seprţe de ce Dcă oţunle, oe cese suţ, s cuz deene, orc de dre r cuzee, ueor cole enru un chr dence) cu uzurun, leor u, de ce unc ese rţonl să condmn nrn

cz nu celă Exclud gumenu de urs enru usc uee, musrrle, ennţărle u le der,


36/306

RDCR

aupra calităi moae bamuu N ot îneege de ce este man pst de rue (ş nu do mai puin futl) să conamni u ncab unct e vedere phoogic de a se înfrn de laau crde decî un andicaat c pentru că re u membdat codamna un ucigaş este u act mai raona saua pu in raonal dect acea e a- acua pumnaul : ată aoaenu ui Godwn Ce pun el era coere î manera sa antcăd a nege crurie Deş cea mai cunocută crte ui enmeşte Pot uste rette oltcă), u e uşor de spus ceee oate ave drettea, ca noiue moraă etru un eter

mis convis Aş puea casa actee n drete ş edrepte aş cumo c c cee ege şi iegae aşa cum soe erice duă ct sntde copte Dar dacă un om nu se poate îmieic să aconeeîrn anumit fe atunc ce înele ma are etru el că cevrpretă „o eeapsă bne meraă ? Noune de u stie dvnăetc ustce), de dreptă răsată ust deert) sau de răspatămală c tare nu numa că n-a m avea nic o alcaie dar ardeveni greu nteigbie tuc cînd Samue Butler în rehontasfoă crmee în obece de smate ş de mă, ar boaatruecă în ăcat ce se cere edest, e s acceteze reativismu vaorlor morae, c raonatatea or în ropra lu socetate roitatea nui bam orieat către aberae moaeau mentae dar u şi către cee fice su fologice u cunosc

o cae mai exresvă de evdena cît e drte a f termnoogamraă ş copoment nst daă am ceea e ar trebu păunii, să m nşe detemnşt e o oreă asoută i mairguroş socogi detiş ră ciar aest cru, conserîndca lău de răsplă sau de rbure ş drepttea nu în sensusă sr ridic îeeă ca c moa aterab n faegor scmătoare este noune reştică ce î are orignea în imaturitate oogică ş eroae pio, ca ş domnul Sense potrivesc aceste de şi, cred e e bună dretate Exstăteei care dcă am ua deensmul î seros, ar reb scoşin u sau flos or ntr-un ses prcular asemei eua încare vorbim de vrăjtoae sau de zeii Oimpuu Ar trebui auncica un precum dreptate echttea, răsat cnstea să ie

reevuate, dacă vrem să le ăsrăm n vă ş să evităm retrogarea r a ro e năcocri abdonte ntasme decu i i f


37/306

NOUC 3

r dste su se d u e îştgure uşte ştţeDă pte etestă este eărtă est ete peţu p retebe să- pătm. Că sîntem su nu gt - em mă ăe urju e pr etă perspă ţă

ă exprese sre mr rn exu utu ş setă stre ee e m eţ ă spuem unu ebu ]utur neuute mnuu We r f nu ă est se trze pe se prsînd etemnmu tnuînd în elş tmpsă enunţe s să epte jdeăţ e knt ă ete neren ă nu îţeegem mtee pentru re utzeză sl e ter

men ă bj u, ă e hărăzt să exprme lume relă u e ese suet de tegb Benţees ptu ă u exstt şprbb ă înă m exstă ume e gîntr hr n urntră re prsînd reţ în detensm u se jeneză săpruă u beşug de dursur rltre ătînd unu ştu u r treb să egă n emnseză eît ă dă ete

ret ee e spun eu gîndtr de be lu ş utrt sîntprespuş tedtă nfu. Cu te unte exempu eure să exptee un ur e re e m u e n nue îndes ume ă rue nu pte ept elş tm ă legele snt etente ş ă men eră reprure sugnre stră (s dn ntră pusure r) pentu ă u eă ţneze su să n ţe întrn ume e

Arm ă d densă ă detemnsu ete nepţe ă mbjul et r tebu rez î m drs uste peă p hlgă z gă ş u tît m puţn eă.ste erţue epre ee e trebu să epte u să euăre sstem e gîre re ntrebneză tegre ndmete e ltţ nstre ue C susem ă nu este reznbl să dnă men e ă eger sînt lbere nu nepjn pe u u sste de lr mre pe re tă utură le- pute respne) pe re ţ prtuă între nepteeerpte ş ele elute re ueneză bju ş eesre A spune ă mă r pute l de bne rttă dnnt de eere mr prem u bbr gnrnt su un nurb nu nstte prpe eă n re reeleză

deărul neptu ă est tp de uă su de mustre n reses eît pentru persne pe e egere lberă. tă e K ă df l î


38/306

3 RDCR

e lor ibee egeri ăre s n d neren ndscubile ceă ci ş în dscu risoec desre elevoe ş nvolnre dr şi în gîndre noloolor de uncş înă în ee ose.

Unu dinre oivele şenuu ă de eele deerinisere osbe îrevăzuă e reen riuni c cee ăse nmere c re rnre osuele eodei şinice Iă ce nesune ofsorul S N Hmshe e mrgine cesu ubec

În sudiu acual compoamenulu uman suerse flozofce uea ua o ocu a supeiio eigoae adionale înobuconaea pogeuui În aces conex upeiia conă n aconfunda dee că inee mane n ebi aae ca si cum a obice natuae c dea ă ee nu sn n ealae obece nauae în ace , se poae foae uor ece de a popozia moaă căoameni nu a ebui să fie manipuai conroai pecum ceeaeobiece nauae a amaia casozocă diiă c ei nu po mpuai conoai aces mod n aea acuaă a opiei pubice

eama ae juticaă poocaă de picaea i ehnooga socaăe poae sa or no ozoe a nedeensmuui 3

ces versmen exrm î e î re crersicenru senien mrcn şi e răsîd de ce m ni că şn ş rone r i în erol dcă eeinsmul rfi ress s chir s îdolă. Nu vă nc o riune enru

ceă emă e o obul enr escoerre coreioşi exlor nve nu nsenă că ol ese cunicb declr ă i se reuce cău ce (fie ă ceslucru ese devăr su ) nu imă fl că oe eveneneeu . În lus su i onne n opni e ce in reielemene deconcerne

( N se sune că cofu dee că fn un nu rrebu e ş cum r f obece nure cu dee ă ele nu sînn ree obiece nure" e de sersie. Dr ce moivş ve enu nu r nele une c ş um r obeenre dcă u convingere me ă ee se deosebesc de umeleîn cîev sece icre cee în sel e le deesc umne? Ş ore nu esă covngere să l b udin mele

morle re mă îmiedcă să e re re obiece dcă dor


39/306

TRDCR 37

ret mace entru a tge scure ? Ş are nu în vuteaacese eeb m se are că maua cstrîge a esăa creer etc sînt rcedee rerehensbe? Daă m e unesă nu trate un ect recum un scaun mtvul te

că bec

ul n scue seă anumte arbute e care te scaune nu le ausau ă treeşte me au tr acer care î dstng de cauneebşnute caracterstcă ce ar utea trecută cu vederea sau charnegaă Precetu al de a nu trat amen c ş cum r anmale sau ucrur nu ave nic ustfcare ranaă dacă nuaccetăm că amen au ş ale atrbute în ara celr e car e

reăsm la becele naturale anmae, ante, ucrur ec (şdrent daă cestă esebre este e înăş numtă naturală saunu) n cncue dere e cnttu cne legătur întrecele duă de nu ae f ută fără ăsa ce uţn un dn ee fărăeme rţna t ce a ce cu sgurană mrbabl resule care vrbeşte autu

(b) Cî ese vesmentee e nu trece de a airmaţa căersanee nu ar trebu să e muate sau cntrate aafrmaţa că ee t mnute sau ctrlate recum rcebect natura este cu sgurană mut ma rezabl ă reuunem că că eu vă sun să nu cedaţ astel n- su entrucă am cnvngerea că ersanele umane nu t mauate saucntrlate în cet m c dtrvă enru că sînt cnvns că

este mu m rbab ă şa ceva se ate îtîma Daă vămun să nu cntrlaţ ş ă nu anu nee umae, n centru că mă gîndesc la ererea regretabă e t ş de energeîn cau în cre nu ve reuş c mptrvă etu că me teamăcă veţ e re bne ş că acet ucru î va ls e amen ebeatea lr beate e cre cre eu e ar uea ă cnservedacă a euş ă se sustagă mauă ş uu exev c

( Team rvcată de lancarea ş e ehnga calăate remţtă mult ma regnant e ce ce cred că acese rţe f înutae ş că acă nu sar nterven n esenţa lamen ar avea sbltatea e a alege în md lber cursul uneacun ş nu numa (cum cred detenşt de a eecuta ecrevble ş de etermnate Ş s-r ărea că în reltate

cnţa astră actuaă e încre în utma alternatvă Dar dcă rerăm e rma rt e greu sr ua ea îneamnă ă ă f


40/306

RDCR

Rssu ete aratv oar dacă deterismul este adevrtÎns em astfe îr-un cerc cos N are seesre deeismul însuşi că este o serse generat e la

convgere c şin v f omomis că remiee lui nu îtaccetate, şi r st e însuş ca e „cştiă fasăgeerat de o teretae greştă a at e ? L ma rmeororce dorn ar utea transfmaă î serstie r n văc u otiv etr a suse că e eeisml fie eetermismul snt sau trebue trnsrmae î aa ceva

ă e întoarem la scritorii efoofi erile aceor ce a

sbia iaecvarea ategoror rori tieo aturii îstuierea comorteni ua u moi e aşa maerrobea ncît reditat soiile rmitive rose e matealş şi oztvişi secolelor ouăsrezeceea şi a douăecea.În consein orce sce serioasă asura acestu subet treeeeat acum e o surtă cosierare a vasteor ezbate e cae

ea usat ltmu s e secol. Cî omul E H C susnecă ete t oăres sau ce u st de rouzime săe e eama vzor mai resosabtate eveimenteorstorce oietarea biracă") c crăle nstre istorice vor c tît mai ştine şi dec m mate ş m vibile c vori ma imrsoae se doveeşte e îsş u reicos re

crecios umaş materiiştior ogmtc i secolui a otsreecelea.15 Această octriă nu mai ărea îtutot azbăic măca î vremea u Comte şi a urmaşlor săi ş dec c cîmai mult a u Penov ătee maismuui rus care cu toatstrlucirea sa, datoreşte în sa iozoe storei mi mt matersmuu secou al osezece ş otsmu seoa nouăsrezecelea decî u Hege sa eemeeor egeliee d

Max ă recnoaştem otuşi metee domnu Cr C susie

14 amph ăpde oăea de a aa oame a smpeobee ale deeşe p de dee mol toma peu ăda d p de edee ic oae po aa asl S Iaahe ete dzaod m Ka) oed ebaea „Soame ma e obe a ? a o poblmă empă mp

ce e s ă a mp me pote aa pe e a pe ump ob aa, me treue ă aee p a e mod


41/306

RDCR 3

c niu ntoooul eceea tbuteo uesu etţo nte snt nfet e ue et1 i-tţi tve nu c de obect D tu o eoe ei

ut eo cuei devulu Aooofil e gene deeoe ci ndecvte ctegolo ne lue ne- Da ace cz ebue exe un doenu ce caegoe une e o c decvat ce et ue nţeoune A eue c mi ce ese vbl decee i e-zcee tu neuane tebue cu necette fie lcbi fiţeo une c in ue cegoile ce deenţiazunul de neun nu ot dect etoe elicte iind cnoi le cole unţ e cde n eoeou n u ntooofiu toe e do. Dceod tţific d eute nu tebe bnenţele enuţ e oae eutee etodeo attce le ccutoeloe to istuente u etoe tlizte cu ucce n tnţee

ntu ce e t csic z ece etozice cooentul u n f ndoi bne-venite e eu dn ce te ce otive docte en d dovd de u obct Cu tote cete dtanţ estee nte cet fţe cetdne dogtc c neoe de dev cu tt i ult cu cît tei une neogţoe i integ doeniuu unei tiinţe tu Î veiunedou C eeţ ceste doctne e ote ed in seţude tu cu c i eonl geel cu t vbl cu cî i genec cu t tu cu ct enţ indvzi idoince o i olu o toe cu tt i eont, indet de devu oectv de eatte Acet teoe pae nci ut nici uţn dogic dect eoe ou

c istoi este eductbi fee i biogfe oenilo i A c devul se stuez undev ne cete extee neoziţiile l l de antice e lui Cote i Clyle nu e ncexodin d ote f cu tote cee, oe de eite.A cu ec odt nu f onie un eet oof veo note nu ve o nc un otiv s cede c

devu cnd v descoit e v dovedi nteen. Cu sguanţ nu e o neceitte c e e uiec u ne tubue ed ibl d


42/306

4 NTRODCRE

u e l i s en tee se e dnuuCrr e s resre ele ee e e Riun e rţns dec rţn u smie ş uid

te deme d invdt c e is de ndi şi de ucritice crcteriz cest cî ndir îneutre se sennetunc cîn Vre ş Hevius eu uriţi necneste înine c erm cu sune l de excv sub emelelucrurir s dstu euzele întnse ş rdinie serenul r un scrtr enec ş reb d tins de rmterisuui strc este în esenţ un zitvs rziu în r

dţ u guse Ce Hebet Sence şi H . Wes cee ceMnesqueu r numi un nd mplteu un ndtr neubu de beee ş dcutţe cre u dt ese sbecu d cu eder ş Hege Mrx ş Mx Weber Ese n de nsdeţe enru Mrx dr se ndetez de vzue s cmex un est cl sute şi rsunsuril denitive re

înreb r rsnsr dc nu e u i s nizez zţ dmnulu Crr cugr e re meri nec mc s rsund îrv nreee sre ri e ce le due niir ee Cele rve cuz sîn n nu de te el rerşez () c sîncnvns de sitte tezer detense şi esn x ctul re cuz „ndie n vzune dmnu Crr

ctţi nosre de înelee ce se etee în urul nstr; b) c„ rm u mre veeen c ese dr sorcuu s judece eCarl el Mre e leon etc. enr scele se de e ltl sus stru e tr s crde cicve ersnţlsoce enu cmtenu r mr c susţn c exc în soie este desrere n emen de nenţ umne cedmnul une cncel eiv de rţe scle

L tte este nu deî s eet cee ce rt de ()c ni n net (da nc n ut în nsderţe sbate c c vre versune deensmuu s o rerezent n rnc (de bb n n rnciu tere vld cmentuu umn c t uţn nu etns ncodc ş destt ste Sur me becţe se ere

tul c cetare detensmuu ese incomibl cu men1 6


43/306

INTRODUCERE

ţnerea unor concee rond înădăcnae în odu obşnu de aob şi a înd aî al nesecalşor cî ş a sorco ce uţn înuea occdenaă că dacă la ua în seos a ebu să e

zu drc acese noţun cenae buersae enru care acca donulu Csa a orcău al sorc nu a oer înă acureun exelu concluden. u cunosc nci un aruen convnăoîn voarea deensulu a nu aceasa ese esenţa obiecţeele c u că exercţul cure a susnăoror ui ş euzul lode a recunoaşe că eţ lă în aces caz ese ca unaea dnreeore ş raccă aată că un asel de suor eorec nu rebue ua

n rezen ra în seros orcne ar ce ce ende căl creeă(b) Sîn învnu că înde sorc să orazeze. u oae vobade aşa ceva Susin doar că sorc ca oţ oaen de alulzează un ba resăra nevabl cu cuvn încărcae cuoeţal evauav a îndena să e elne înseană a le ceresă îndenească o sarnă exe de dclă ş în us doă

rn rezuau a care vor aune obecv aţa ş sde rejudecăţ ereznă ăă îndoală vtuţ enu un sori caş enru oţ acea care în orce a doenu cauă să sableascăadevărul. a soc sînt ş e oen ş nu sîn oba a udecî alţ seen a or să înece să se dezuanzeze subeceeuae în dscuţe dozaea densăţ anaze ş eatzarea acenelo oae acesea sîn orenate de roia lor sară de valor. nsă

aceasă scară nu ebue să se ndeăteze ea ul de vaorleuane coune dacă e au în nenţe înţeeerea cootaenulu uan sau counicaea vzun o coo Penu a înţeleeaţunle odul ceorlaţ de a vedea uea nu ese ecesa săle îătăş a îneee nu înseană neaăa a aoba sor(ş oancer ce a alenaţ sîn acea ae sînt ce a uţnatzan dec o auă dsaţare aţă de sub ese a uldecî eesaă ar dacă înţeeeea ovelo a codurior oaesau socae a cvzaţior în îneu lo nu un o aceaea sau o antae realabă ea necesă în scb o eceeetnenă a ceea ce ese undaena enu ndvz sau enruuurle esecve ca dacă asl de vaor nu rezesc decîeuse Ş aceasă eeţe se bazează e o coneţe dese

natură nalăţe oulu ce ace ae nerană d oavzune ecă reloasă o esecă a socuu ese vao şî d ă


44/306

2 NTRODR

teaă lumina în care ee sînt exu ş gsesc neesaente expmarea în mbaul istoco n aceeaşi su în care seresesc î baju rci m e cută ă înţeeagă ş să descrecoaentu uan Crteie e cae e f atunci cîareciem lucarea stcior nu înt şi nu rebue să fe în incpiu dfrie d cee e cae le aică seciaiştor d atedmenii le cunaşte ş ae imagnaţei În anaz rezutateer ce ucrez în ra umanuu nu utem dtnge net „ptee"de emnificaţa l o Vare înt consttuente structuae efpter ş înt te eenţaă a o Valorile ntre rerezntă

compenă de a a înzestăi naste c nţe uane" cestea nu sînt cuvintele ele Ee aarţi nimănui atcuiva (cititoruva fi surins să afe) decît domuui Ca în eon 17 În ce riveşte eu aş fi aes o altă fruae pentru aeată aiţeDa cuvntele domnuu C îm snt a mut deît sucente şpe ee m vo az ararea în ţ acuzţiir ale ste evidentcă nu e neve ca istrci să exme fal judecăţ mrae aşau greşt crede domnul Car că dec În catatea lr de istcei nu tu su imeatvu nici unei ligaţ de a nfa ctitoi că te a fcut ru uanitţi n timp e Pasteu a adus nuaie (sau rce altceva sr puta crede) Pin simla utizae alimbaului curent, autoru nu ate co exrmarea a ceea ce elnsdeă ca oşnuit su mntrus hotrît au neînsemnat

amuzant sau întrstăt Descind eea ce sa întîmplat, pt unec milane de amen au st timş a moe voentă c auut că şi-au acrcat vieţile că au fst masacraţ sau pu şsmlu c popuaţia upei a fst edusă numeric sau că medaa de v aţă a sczut sau că uţ amei ş au erdut vieie Niiuna din aeste descie nu ete pe deln eutră toate pat îne pcaţi moral Oricît rcut ta tocl utiizîndun a pur desciptv ai devree sau m tîrziu cuvntee alei vo tda attudinea Detaşaea este ea însăş o poziţe mra Întrebuinţarea limbauu neutu Himler a cauza maea utrpesoane prin asixee") as se perceaă anumită tonateeti Aceasta nu însnă c a vi despre ameni în mdu ceai neutu cu putnţă este un lucru mpos de atins Statitcieni

api ai agenţil de naţ sau ai sectae de cercetare17 31


45/306

TOE 3

anumte ctegor de socoog de econmt puător de cuvnocal edacto nsărcn cu urnzaea de date stoco spotcenor pt e conderă că tee să se aprope de unst de maj. Se ntmplă a pentru ă ceste actvtă nu sntautone c snt concepute n ntena de a or nforae utăcelor a ă actvtate se consderă a un scop n sne stooomelr de acne. Dcumentrstu nu ete hema ă eecteesu să evdeneze eea ce se pare mpoant ă mnmazezeceea ce e pare nesemnatv n vaa omulu. Istrcul nschm nu se poate ustag de a aceata cc alt cee e el v a

scre detaat de ceea ce e nu soetatea s au o ată cuturăcnsdeă a centa or dn contra perc n vaa oameno nue va ma nm store Dacă stoe se numete ceea e scru stc atunc pobema centraă peste are nc un strc nu patetee e că e sau nu cntent ete um am devent no atescetă ceea ce ntem acum u ceea ce a st nto anumtăpera Răspunul mplcă o o o neegere pulaă asocetă a natur une resuor acunlo umane a vaoo a errhr de valr mpăăte e en lur decare zcen fzlg spect n antropoge zcă ngamatcă au n ecnomete ca nu pholog pecum cece uzează atra date spre nteetare e pt dspensa stornu este actvtate auxlaă; ea caută să oere o neegee ct ma

cmpetă a ceea ce oamen c nduă nund oamen leatrm valor pe are treue să m capa să le ecunatemca atare căc atfel e nr ma omen n oh not Prnue st nu se pot utage e că moazează e că nunecetă de a detena de a apeca ce ne cntează cudevăat n ce msură char daă nu se nteă de e cnteazăceată concuze ete ufcentă pentu a nelege că nounea destore nonevaluatvă (vlu- ca agnea toulu etanscre rbus pss dinbu nu nt dec nte uz

ae poa c Lordu Acton să dus acea tp de agument mptrva u eghton: n nma că aesta dn uă lsean mod cl n lma lpt de temen moral da utlzndun at de mba pentu dece pe mem me Boga

actee e ajun oaecum să- dslpe ă ea ne ntenonat sau nu acesta a t rezutatul neutratatea onsttue ea d ă d ă ă d


46/306

4 TROCR

ceea ce este. ctn u se îndia de pia entă a ui Ceightnia ni putem de ard cu Acton su, dimpotrivă cu CeghtnDa în amee ituaii udecata şi expimaea ei peacă dntr-opespectivă mrală chia şi atuni cnd n- ecunatem expct-i invita pe stc să descrie via amenir ără să veacăde emnicaia ei privă pin cee ce Mll numea inteesele peaente ae uanităii indient de mdu n care no e ncepemnu va duce la utetică înelegee a suiectului descis A e eresă pătrundă cu ajutr imagnaiei în prounimile ata inteicndu-le în acelaş timp ă ecugă la o înelegere mraă va

cnduce inevita la munie tnchiată a expeiee or şil văduvir a efuui or de ice senicaie umană. Iată ttce aveam de spus ca epă la ecia mraă a dmnuui Ca îndreptată împtriva prtuui ocei de ine leci male

Fără nici o îndal cnvingeea că există vali moae şisocie iectve eterne ş univesae neatine de chiărestrice da accesiile mii oicăui spt raiona dispus să-îndepte rivrea spe ele este atacailă din mute punte devedere Cu tate acestea psiitatea de a- neege pe amencnemn sau trăitoi ate vremu şi ha cmunicarea îteinele umane depind de existena u va omune şi nu darde existena unei lumi de apte mună Aceasta din umă esteda o condiie neceaă nu ucientă pentu relainarea înte

amen Cei ce nu au nici un cntact cu umea exteiaă sîntcaacteai drept armali în cauile extreme ept aienaiintali Dar la snt desişi i aic este pema care neintereeaă cei e hoinăes pea depe de valoile unepulicului larg Un m care deaă că şta cndva diere tein i ru da că acum uitat cu geu va creut � va reut va cndeat pe det un neun. Aemen lui ete mu cae nu numai că apă au tece cu vedeea dar literamente u euete ă neleagă ce iecie maginailă puteaavea cneva de exeplu la ege ce a pete uideea ăă unmtiv anume a tutur oameno u ch aaştri. i conideat un specimen na a raei umane daă nma ete cenu poate număra decît pnă a şase sau se înhpuie Iulius Cesar.

Acelaşi ucr care justică aeenea tete nmative (nedecptive) pentru neunie cneră şi dtineo dreptulu ntura şi l î ă


47/306

ROUCERE 45

versimiliae e cae acestea şi-au îştgat. Recuşterea vailr mune sau măca a unui mnm ieductibl de valicmune face ae din cceţa nastră desre fiinţă umănrmal Ea ne ermte s distngem ndamentee raităţiiumae de biceiuri tadţ legi dederi, mde etichete adce tate acee dmenii în cae aiţ schimbilr şi rder drenţe ciae ş strice naţine sau lcae nu este rivitc rară au ana sau ca dvdă de exenciate exremă saude nebunie, nci c indezirabi cu ît a uţn ca rblemac din unc de veere izic.

Nci sciere istriă situat este nvelu unei simle cncnaive şi care iică un rces de· eecţie şi de inerretare uae n întregime wr În aceste ndiţii, ce ai deebeşteun dicur raliza, ciica e det, de un atul cae in însuşatu reecţei ur rblemelor umane cade ineucbi în lasudecăţlr rae? Î nic u cz caraceru dit eici al imuui sma alegere a unu lmbaj aaent neuu ate aăea aebne, acelra ce nu îmăşesc niile utruui char mai inidi eseu desre necetatea isric m înceca s analiezsemnificaţile termeni de reudeă [bs] şi de aţalitate[prtli ] Nu c decî să ee c stingem ître receesubeciv şi una biectivă, se re, în uncţie de gadul în carevale rinciale erimte de ele accesibile iinţer umae

bişnuite, adic, actc maii mjităţ a ei d araetate lcril� şi imurle. Fiec cesa nu este un crieiu absutsau igid există vţii, exstă iulrisme nanae, ale şitrce greu bservabie etv su dimtv, sidene, existreudecăţi suerstii, raialăi ş tae ectee iraţnaleDr nu este nii n întregme reatv sau subieciv, căci altl cnceul de m ar deveni ea edetea, ar amei şi ciei,searaţi de dienţe ative insurmnabe ar cu ttul incabili de a îvinge distţee saile decaajee emrae şi dienţee cuurae entru a cmunca Obiectivitatea judecţii maeare ă deidă şi ch cnsea în gradu de ivaiablitae a reacilr mae. nu ate î inciu denită mai recis şicturaă ma clar arginile se rămîn ceţşae Categriie

rae şi categrie de vaae în gener nu nt a l detbile şi de indestctibe ecum să zcem cee ale eceţieil ii i l d i i l d l i d id


48/306

NTROUCR

pea şo endina ă ssnă un cor n reca îpoadotimuui oectivmuu c Pe o ză mnimă dence moae comune oiun ş cateo orelate se iicăorice omunicae umaă Ce înt ee t de exile ct de aleai l ş s impatu căor „ oe" iată întreă empieîntr- domenu snant impotnt, d inucen expot şevenia aît de psholoia moaă cît ş de ntropoa istoicăş soă A cere m ut decît atît înseamnă să dom s tecemdinco de onteele cunoaşteri umane omnicaile

() înt cuzat de a uinut ă ista e ocupă de motvaile

şi de iteniile oamenio căora dmnu Crr doreşte să e utuie aune „oeor ociale" La această acuză mă recunosc vinov ă văd iat să repet oicine se teeseză de specificulelor umane va aune ă ia onideraie motivaiie copue,decizie şi expeiea patiuară propi do indvizio umani şnu se va limita la ce i -a tmpa n calitate d corpu anateşi capie de ie A nu lua î seamă rou factoo neuman;sa eecul consecnelor nepevăzute ae atelor umane sau ptuă oamei nu-ş ee ntotdeauna mod corect propiu comprtament sau ainie acstui a îneta de a a căut cauzee n celmai teal şi mai mecnic sens cauze ce lămuresc ce ş cum s-antîmpat tate aceste n-a decît un semn de intilm ş deosurntism, iar eu nu am sueat nim de acest l Da a inra

motivaile şi cntextu în cae apa resl de osiităi aş cume oă ee actorio unee cae nu au fst icodată mpne iaraltele cae nici n-a fi puut să ie veodată nra spectuîduror şi a imainaei umane cum ap oamenii şi umea altor omen ale căro oncepi ş v (iluzii şi altee de acest fe)nu pt f elese deît apelnd n cee din uă la pople onepiişi valri nena ă enunăm a ma ce stoie Pumdsuta despre nena unu individ sau a luia n modelaeaevnmentelor Da a ncea educerea conduielor indivzior asmpl aniesă ae impeonalelor „e sociale ieductiileee nse a cmpoamentul oaenio cae după chia spusele uiMax ac stria evine a a da ir unei reificăr a tatstcounei fome de cnştină flsă" a rocraor şi a funcionalor

care reuză s ia în consdeae to ce e dovedeşe eracar acanticae, perpetnduse astl aiăe din teie şi dezi d ă S di h li f ă


49/306

NTODC

videcă sau nu pe cele pent cae au fost aplcate Ai înspăiîntae aeni făcîndui să eadă că sînt su stăpniea el iperonale ă de are nu au nii o putee nu e dect o preătre pshoiă pentru ni itu ce e vo fi ofrite pent u intenia dea e îndepăa credina în foe supranaturale în indivii onipotenţisau în na inviziiă pieei Mitu în cae no entităi sînt invete în care o nouă crednă este popaată cedin n odeestoic iuaie pentu care evidena epircă este euisticvrind insufiientă i care, prin uuarea individuui de povararesponsaităii pesonale hrănesc în uni o pasvtate irionaă i

n alii o activtate fantică la l de iraionaă căc nc nu este însufleitr dect ceitudine ă steee n cae or uptă pntrucaua acesto aeni că Istia „foree scile sau sptulnovatr al vitoru " îi dică deasupra uliii i îi poată nainteMee erit a episuui ode reidă tocai n revelareaacestui od de a îdi de a voi Daă e de căutat vo inteniepoleică n eseul eu ea nu poate

dect aceea de a discredita

cnstiie etazice de acst tip Dacă aordarea proeaticiiuane doa n teeni de poaiităi statistice prn cae senoră prea ut specicul uan din aprecieile sae aleeesale, ncepiile dite de viă constitue pare nepotvită etodei tiince un ehaviois ratuit cel pun a fl deînelător se dovedete a reursu a oţe ianae Pia ao

dre este a cu ei ea descrie casiă pezice chia dacă nuexpică doua expcă ntr-adevăr, dar ce în teeni ouipe cre nu-i pt nui dect neaiit. Bănuiesc că donu Canu se va ăi să susină vreuna dintre aceste etode Da n eaciasa îptriva naivită, a aoanei i a vanităii cel cae dinconsiderente naiase de casă sau dor pesonale se sit îndreptăii să dea leci de rală el s-a ăst puat ătre celatăextreă, a nopii ipersonaitii în ca nee uane se dizlvăn fe astracte Faptul ă potestez potiva aceste devieri nduce pe donul Car a cnvineea că eu susin asuditateacontaă. Ipoteza că nu există pozii ediană i că cele douăextree epuzeaă paeta posiiiăio îi ape ca eroaea undaentă din cae decr, n cee dn uă citicie se veheente

(i pate i ae altra aduse opinii ee ae sau ainare acest stadu a aruentaii vea să vin asupra ctova i d ă î d ă i d ă i


50/306

4 NTROCRE

sîn ale siei umae ( mae pe ce spe inieadmui Ca mi sar păea asurd ne isia nu ese înpincipa un cnfl damac îne vine indidale8 cuna

eea în peca a lei iinfc saile ndue a ieaemai eaă9 mi exină ce ese însă epusă peicluui esîei e pin inană i prin cee ce aceasa hrănee: iuziieare prejdecă20 eisă mare caniae de evidenă empirică în vaea ideii că dmeniu psiăii ne de a aleeie ee u mul mai eîns decî au îndi mu ameni în reusau decî c ae înă în md erna în prezen21 puem hadeslui din cîe iu eu leăi ecve în ie Teuie săepe îă că iecivul eu pincipa ee să suliiez că aî impcî ase e ei au de mdele u v aaa anumă ieaede aleee u da lierae de ane deeinaă de aleeila rîndul l în îneime deeminae de caue aneedene nem a să ne emdeăm în nsecnă vzunea nasă

despe eaae că aceasă saină ese cu m mai reduailădecî îi închipuie deemini O lume eerminisă pae cnepuă cel pu în pncipu î e eea ce prfees Ne dea a une ne umane va rămîne inaccmpamenu indivduu uman a înă su iuena ade a musări spe desee de measmu ui ce nu va (um u dire) aeca2 menii vr cninua ă descepersanee ucurie ca umase su uîe ă evalueze aciunileca avanajase dănăe rajase au mieei le su

omn Cistohr awon îmi atib aastă oni în Haa R v 70 959 584-588

apcae evenă e m a cu sintă latat

m a t bsc an cn ta osă - n antaţioalim babaşi absu mia t atribtă e căt omn Gon f n Tyanny o C oncpt 4649, căt oso J A Pn (înT Poop Rv c t cătr o Chto awsnop t mătat ună scrtor ma : cîia it i co vntă bnă cnă

i n în toat tu tcul mu Fom Ho an FaSt Fr Pong o t itotn Sot 959- 960

2 1 Em iit a lc a 48 50 5 53 56 65 V cnia i H P Rckman în T Ht orn an1958 69 0


51/306

NOC

gnle Kant aa că mrttea în enul e cae e î dădeacestu cuvînt va dsăre atun cîd egle ce guenează umefzcă se v etnde la t cee ce estă; în consecnţă ş nd

ecua de leae e care cnceul său de rensataterlă esuunea Kant a dtat msue sevee e cae emunea salve e aăînd aste n na me că a înees înrounzme devăata mză eme Suţ s este cuă oa ntenală dr cha de va treu s-o esngem ema mne. nt-un ssem detemnat cauza nţunle de aegeeleă ş de renaltate mă semnfcale o uzuae eevaează sau orcum devn lste de alcaate a nţueade acţune ar treu să e recnsderată

Nu t nega fatu c aumţ îndtr nu remt n un don nteectua atnc cnd nteretează nete ecm resonsaltate cualtate remuşcae etc stctă cntate cudetenăre cauzale. n cel m un c e cut să le î

trvea e ce nu sînt de acd cu e trunde cestoa conuze a cazatăţ cu un nut t de cnstngere. ontîngeea m medă eazae dornţel, da atunc î leîmnec sîn cu guanţă be cha dacă dnţee ee sînt elensele determnate cauza ; dacă nu ar aş dacă nu r f ecteae tendnţe ee geneale sa ngredente a oceure mele

ş ale tu meu de vaţă (e ote decr temen ecuvcauzl ) su dac aceste l rndu lr nu a f ceea ce snt rezu ta a un cuze fzce scale shogce ec tunc u sguranţ a esta un element de ură şansă de ntîmae ce r ruelanţul cauzal Dr comentu ntmtor u este ore ousueăţ raţnatţ resonstţ Ş snem a n suaţ încae duă zţ atenve ar ă euzeze sltţle Idee de

aegere ăă auz v sc c dn ce nu ese satsfăcătoeDa (ş nu treue să m dct sta) ngur tetvă aceatde semene gîndtor o aeger detenată de caze ş condeat susă resnsatţ etulu etc. este de amneantenal. ua aceste ee gdo olemzeaă de ault de dă m de n E hnue nă (s ce uţn deconer

eză) rtele unora l cum -a hnu e e dntî stc eal îsă oea nu î tur S-ar utea c de aceasta s ebă î d l î


52/306

50 NTODC

înlga acviăilo uan întun caz algl înt concutca vig al un cvn cauza lucu ic uncionaa unuioc canic în căal ca o uuă în acă cvnă

concuă ac ca un cn colx. Nc una dn cl douăagni nu a ă oivac nonuui dcua Avnvoi d un no od d o chă ca ă ibz vidnaconini oa din aul lui ocut al dcuulu adiionaoa ouil d a n iba d vchil anaogi obtrucv o(nu a oo o nolog ailiaă d guli nu inadcva joc d lbaj au dovd înă acu au Lucu acta

iun o iaginai lozoică ang ca nu cazu îndicui încă d căuat Souia ooruui Wh d ăua onl conlcual căi vaoic di au nvaiăi dir a acicii oal i ar că nu rzolvănc Nu ă o îdica ă bănuic că ida a ac atdnro oi ai vaă în ca cdna în din au n oic

ată conc aua lu au dnd d o dczi ragacă ajoă aura odaliă d a aa u cî au alu algîndi au al xin bazaă o uli d catgor ucil d a da cl i bun rzula hiar dacă a acctaacaă or nar uor ă îăcă noiun d nciacazală viabila algr ibă onabilita c Nu tndcă a in conuz dniuu, dar nc nu văd d c

ar rbui ă n îndră Nic ida d xlica ocănici rcu ntru oda ştiniică nu îi ar a ica aşacva ată în rzuat dezacordurie cu roorii E Nagi Moton Whi cu donu E H a cu dinişi claci idiciolii lor odi

bt ptvă mpotv lbrtă gtv

n cazu libtă ocal i oiic rdcă o obă car nut cu ou diiă d a a dinului ocial i itoc

Potuă ncaa xitni unui aiu în ca oiuna ă iibă dinuara ui iind incoatiblă cu xitna libtăl ( i l ) î î l i i A


53/306

NTRODCR 5

ndrnul nu resuune auoma că nel uman nu of aa rcum nmalel su lcul o aşa nc lbraa ocă ş n braa d alg nu sn mann d d nă

umană n zulaul un vou orc, dom maed onre Poblmaa naă d sna acso onş char adcvara acă conculu d fonă n anazanoun d bra au s două din uncl cr sa concnama are dn crca c ma fos adraă Obcţl rnca rovoca d acasă oblemacă s o duc a urmăoar r

() Dsncţa ca m tasao braa ozvă ş cangatvă d rnu că nu sîn rmul c l numş aslar scoasă sau ocum, a cagorcă

(b) d mul um nd rmnul d „lb" aşa cumvăd că dosc o a dn cc me fără al gol d sm

ncaa lu no asmna msuă nc să dvnă nulzabl? D c ar trbu ă rvm lbraa olcă ca o valoa?

nan d a aborda acs om vreau să corcz o roarvrablă rcuraă vrsuna orgnală a sulu oă od lbrt Dş acastă roa nu actază ănca sau vaabl

aa rgumnlor uza acolo ma cund m s a m lnărşt a cound ouş u oz car u o consdrgrşă23 n vruna orgnală a suu ca vorbc d bat

BERLIN, Isaiah - Patru eseuri despre libertate - Ed. Humanitas (1996)

Documents

Transcript of BERLIN, Isaiah - Patru eseuri despre libertate - Ed. Humanitas (1996)