Elev: IONESCU MIHAELA Clasa a IX a

Profesor îndrumător: TICLEANU MARIANA

.IUNIE 2010

APELE TERREI

In mod obişnuit apa este un lichid, un compus hidrogenat al oxigenului. Ea insa poate exista in trei stări diferite de agregare, trecând cu relativa usurinta (pe Terra) dintr-una in alta: lichida, gazoasa (vapori) si solida (gheata). Unitatile geografice ale hidrosferei, respectiv sistemele teritoriale in care e organizata apa sunt: oceanele, marile, apele curgatoare, lacurile si apela subterane, ghetarii. Apa intra insa in componenta altor învelişuri ale Pamantului,cu care hidrosfera propriu-zisa se găseşte intr-un permanent schimb (circuit). Este vorba de apa din atmosfera (sub forma de vapori), din biosfera (80% din materia vie este compusa din apa), din rocile scoarţei (ca apa libera sau legata chimic) si din sol.

CIRCUITUL APEI PE TERRA

S-a incetatenit formularea circuitului apei in natura. La modul cel mai general, aceasta consta in evaporarea apei de la

suprafata oceanelor si a continentelor, ridicarea ei in atmosfera, precipitarea sub forma de ploaie sau zapada si reantoarcerea ei in

ocean fie in mod direct, fie prin intermediul apelor curgatoare sau prin ghetari.

Exista un circuit mare (sau lung) si altele mici. Aceasta se refera la situaţia când ploua direct pe ocean sau când apa se evapora de pe

continent si se întoarce, prin ploaie, tot pe continent. De subliniat este si faptul ca oceanele au si alte circuite, de suprafaţa sau de adânc, si

faptul ca o parte din apa se blochează in gheţari.

REPARTIŢIA APEI OCEANICE PE GLOB

Aceasta este inegala.

Circa noua zecimi se grupează pe o jumătate din sfera emisferica a Terrei, având polul situat in SE-

ul Insulei Noua Zeelanda.

MARILE

MARILE sunt intinderi de apa oceanica, mai mici sau mai putin adanci decat oceanele.

MAREA NEAGRA MAREA MEDITERANA

MAREA MOARTA MAREA ROSIE

RAURILE SI FLUVIILE RAURILE SI FLUVIILE sunt organisme care colecteaza apele

superficiale continentale. Raurile si fluviile au un regim de curgere permanent, deoarece se alimenteaza nu numai din ploi ci si din ape

subterane.Un fluviu este o apă curgătoare mare (atât în debit cât şi în întinderea

propriu-zisă de apă) şi care se varsă într-o mare sau într-un ocean. Diferenţa dintre fluviu şi râu este atât în dimensiune cât şi în faptul că râurile se varsă de obicei într-un fluviu, într-un alt râu sau într-un lac. Fluviile sunt navigabile cel puţin în porţiunea lor finală. La vărsare,

din cauza interacţiunii dintre apa sărată a mării sau a ocenului cu apa dulce a fluviului, se formează o deltă sau un estuar.

În Europa cele mai lungi fluvii sunt Volga şi Dunărea.

DUNAREA LA PORTILE DE FIER DELTA DUNARII

Lacurile Lacul Sf. Ana

Lacurile reprezinta mase de apa care stagneaza in excavatiuni ale continentului. Dimensiunile lor sunt variabile; adancimea incepe de la cativa metri si pana la 1620m

cat are lacul Baikal, iar suprafata de la foarte mica la 37000 km patrati cat are

Marea Caspica.

In Romania exista in jur de 3500 de lacuri, dar doar 0.9% dintre ele au o suprafata ce depaseste 1 km patrat. Cele mai importante sunt

lacurile provenite din fostele lagune de pe malul Marii Negre (Razim 425 km patrati, Sinoe 171 km patrati) si lacurile formate de-

a lungul malurilor Dunarii (Oltenia 22 km patrati, Brates 21 km patrati). Lacurile glaciare se intâlnesc in Muntii Carpati (Lacul

Bucura, cu o suprafata de 10,8 ha este cel mai mare dintre ele). In afara de acestea mai exista lacuri facute de om, importante pentru puterea energetica pe care o inmagazineaza, cele mai importante fiind cele de pe Dunare la Portile de Fier II (40.000 ha) si Portile de Fier I (10.000 ha, dar cu un volum de apa de 2.400 milioane metri

cubi - de trei ori mai mult decat la Portile de Fier II), dar si cel de la Stânca-Costesti (5,900 ha) pe Prut si de la Izvoru Muntelui pe râul

Bicaz (3.100 ha).

POLUAREA APEI

Poluarea este definita ca acea schimbare a compoziţiei apei care o face dăunătoare pentru sănătatea oamenilor, si duce la deteriorarea

florei si faunei din mediul acvatic.80%din poluările marine provin

de pe uscat, pe calea fluviilor, deversărilor de pe coasta sau din

atmosfera.

Principalele forme de poluare a ape in functie de sursele si natura lor sunt:

a) poluarea organica- sursa de poluare o reprezinta deversarile menajere din

marile orase si o serie de industrii precum cea a celulozei si hartiei sau cea agro-alimentara.

Manifestari: deversari de apa-materialele organice sunt consumate sau degradate de catre bacterii. In general

materiile organice constituie un mediu favorabil de inmultire a bacteriilor si in consecinta are loc un consum mare de oxigen

care determina moartea prin asfixierea pestilor.b) poluarea toxica

-sursa de poluare:sursele industriale, industria chimica, extractiva si de prelucrarea metalelor.

Una din problemele importante ale acestei forme de poluare o reprezinta masurarea toxicitatii produselor.

c) poluarea bacteriana- afecteaza apa potabila. Pentru protejarea ei sunt prevazute in jurul puturilor de captare a apei potabile PERIMETRE DE PROTECTIE; ozonaria constituie cea mai buna solutie, dar

este foarte costisitoare.

d) poluarea termica-o mare parte a apelor folosite in industrie sunt ape de racire care apoi se evacueaza in atmosfera in stare calda. Ca atare aceasta va degaja

caldura si are ca scop urmatoarele:..-o influenta directa asupra unor specii vegetale si animale

-o activitate bacteriana mai intensa, astfel un consum mare de oxigen(in perioadele foare calde se observ pesti pe mal asfixiati)

f) poluare chimica-surse de poluare a apei sunt: „ploile acide”, ingrasamintele chimice

sau organice, petrolul, diferite substante chimice deversate de inteprinderi industriale.

Ploile acide duc la acidifierea apei, cu moartea organismelor acvatice, fenomen ce a primit denumirea de „moartea lacurilor”.

Azotatii folositi ca ingrasaminte, spalati de apa de ploaie si dusi in apa potabila produc tulburari nervoase si anemi grave, indeosebi la

copii(cianoza infantila), prin transformarea in azotati care blocheaza hemoglobina in sange.Diferite substante chimice sau organice produc inmultirea exagerata a algelor, numita „inflorirea apelor”.Acest proces

duce la scaderea cantitatii de oxigen din apa(prin consumarea acestuia in procesul de descompunere a algelor ), la moartea animalelor acvatice, la inmultirea unor bacterii ce produc hidrogen sulfurat.Poluarea apei cu petrol se face mai ales in urma accidentelor petrolierelor, a curatirii acestora, dar si cu petrol din sonde.

g) poluarea biologica-prin intermediul apei potabile de irigarii din bazinele de inot, se face cu

germenii ce produc febra tifoida, holera, dizentera cu chisti de protozoare.

Poluarea apelor afecteaza calitatea vieţii la scara

planetara. Apa reprezintă sursa de viata pentru organismele din toate

mediile. Fara apa nu poate exista viata. Calitatea ei a început din ce in

ce mai mult sa se degradeze ca urmare a modificărilor de ordin fizic, chimic si bacteriologic.

Cauzele poluarii apei:•Scurgeri accidentale de reziduuri de la diverse fabrici, dar si deversări deliberate a unor poluanţi;•Scurgeri de la rezervoare de depozitare si conducte de transport subterane, mai ales produse petroliere;•Pesticidele si erbicidele administrate in lucrările agricole care se deplasează prin sol fiind transportate de apa de ploaie sau de la irigaţii pana la panza freatica;•Ingrasamintele chimice si scurgerile provenite de la combinatele zootehnice;•Deseurile si reziduurile menajere;•Sarea presarata in timpul iernii pe sosele, care este purtata prin sol de apa de ploaie si zapada topita;•Depunerile de poluanţi din atmosfera, ploile acide.

Poluarea lacului Erie

Poluarea Marilor Apa raurilor se scurge in mare si ca rezultat, intinderi

mari de litoral au plaje inadmisibil de poluate. Scurgerile de petrol din navele-tanc transoceanice pot

distruge viata salbatica pe intinderi mari.

Poluarea cu petrol a marilor poate aparea cand se curata tancurile petroliere sau cand au loc accidente

pe platformele de forare.

Poluarea OceanelorAproximativ 360 milioane km 2 din suprafata Pamantului sunt

oceane. Din pacate apele oceanelor sunt adesea loc de deversare a reziduurilor; cu efecte adverse asupra vietii marine. Oceanele sunt legate de uscat prin intermediul raurilor care sunt

transmitatorii poluantilor. Substantele chimice (petroliere, fertilizatorii-nitratii si fosfatii, insecticidele, erbicidele, care nu se descompun in contact cu solul se infiltreaza prin pamant in apa

raurilor si sunt astfel purtate pana in oceane. Titeiul si alte substante petrochimice sunt principalii poluatori ai oceanelor.

Poluarea Râurilor Substantele care polueaza solul sunt adesea spalate

in paraie si rauri, provocand poluarea apelor. Desi evacuarea deseurilor de catre fabrici este strict

controlata, este de ajuns un mic accident pentru ca deseurile toxice sa distruga un rau.

Poluarea apelor curgatoare afecteaza canalele, fluviile si raurile pe cursul lor pana la revarsarea in mari. Ea poate contamina si suprafetele intinse de apa, cum

sunt iazurile sau lacurile artificiale. Poluarea apei curgatoare este de obicei invizibila

deoarece agentii poluanti se dizolva in apa.

Exemplu de Poluare Raul Tamisa din Londra, a fost relativ curat pana la inceputul anilor 1800, pentru ca apa era drenata in principal de la suprafata. Se revarsau in rau si ape

reziduale, dar acestea ajungeau in puturi de decantare, de unde deseurile lichide se scurgeau iar

solidele se descompuneau. Dupa introducerea toaletelor igienice, puturile de decantare n-au mai facut

fata la intregul lichid si apele reziduale au curs prin canale direct in rau. Raul s-a deteriorat rapid si s-au

declansat epidemii de holera si febra tifoida. Statia de epurare construita cu un sistem de drenare

metropolitan al apelor reziduale a rezolvat momentan problema. Cresterea populatiei si a industriei in zona Londrei a produs multa poluare in zona de maree a

Tamisei incat, in 1950, raul mirosea neplacut in lunile de vara si pestii au disparut. Construirea unor statii de

epurare mai mari si mult mai eficiente a imbunatatit calitatea apei, si in prezent Tamisa din Londra contine

multe specii de pesti