Profesor Profesor îndrumătorîndrumător

Marian Marian ColţanColţan

Elev: Cristian Elev: Cristian ParaschivParaschiv

Reforma hrisantică la români

Muzica ...Muzica ...Etimologic, cuvântul muzică este de origine grecescă, luându-și numele de la muse (termen care mai târziu are un înţeles mai larg desemnând în general inspiraţia în arta creatoare), iar zeiţa Euterpe era protectoarea muzicii la vechii greci .

Muzica :

mijloc de comunicare; limbaj cu organizare sonoră proprie, organizarea fiind cea care o diferă de vorbire“Atunci când vorbim, cântăm.” (Anton Pann).lume a ideilor J.S.Bach (compozitor, dirijor, organist) - majoritatea pieselor lui sunt transpuneri sonore a unor idei şi trăiri religioase.

Muzica religioasMuzica religioasăă

Muzica religioasă ortodoxă îşi găseşte rădăcinile în muzica şi poezia poporului evreu.

Primul izvor al muzicii bizantine este psalmodia sau interpretarea psalmilor Vechiului Testament. Proorocul David, considerat pe bună dreptate cel mai mare poet şi gânditor al poporului ales, a fost primul care şi-a închinat talentul creator pentru a înfrumuseţa cultul divin.

Renumiţii psalmi, scrişi dar şi interpretaţi de însuşi regele David, se păstrează până astăzi în cultul ortodox, arătând valoarea acestora şi actualitatea lor.

Muzica religioasMuzica religioasăăCântarea actuală de la stranele bisericilor este cunoscută de majoritatea credincioşilor fie sub numele de muzică religioasă ori muzică bizantină, muzică psaltică ori muzică sacră, toţi termenii referindu-se la muzica specifică în cultul ortodox. Putem vorbi despre muzică bizantină până la căderea Imperiului Bizantin, în 1453. După această dată, putem vorbi despre o muzică postbizantină sau psaltică, aşa cum este numită frecvent cântarea de la strană. Muzica actuală este de tradiţie bizantină.

Muzica bizantinMuzica bizantinăă

Sistemul muzical bizantin își află originile în muzica greacă antică, cea care a constituit în mod cert sistemul dominant în intregul bazin mediteranean.Sistemul muzical bizantin a fost elaborat în mod progresiv, a cunoscut evoluţii și influenţe străine, ceea ce a condus la un bogat patrimoniu de opere.

In dezvoltarea acestui repertoriu putem defini în mod schematic trei mari perioade:a) din sec. III până în sec. XIII;b) din sec. XIII până în sec. XIX;c) din sec. XIX până în prezent.

Reforma hrisantică = sistema cea Reforma hrisantică = sistema cea nouanoua

CONSTANTINOPOLCONSTANTINOPOL18141814

A vizat: Noţiunile

teoretice

Transcrierea vechilor cântări bizantine în noua notaţie

Promotorii Promotorii reformeireformei

Mitropolitul Hrisant

DeMaditos

Grigore Levitul

Hurmuz Hartofilax

IMPORTANŢA REFORMEI HRISANTICE

REDUCEREA SEMIOGRAFIEI;

FIXAREA STILURILOR CÂNTĂRILOR;

SISTEMATIZAREA GLASURILOR ŞI FTORALELOR;

FIXAREA UNUI SISTEM MODAL MAI PRECIS;

APARIŢIA DIEZULUI ŞI IFESULUI;

INTRODUCEREA UNUI SISTEM DE SOLFEGIERE(PARALAGHISIRE)

CA ȊN APUS.

Reforma Reforma hrisanticăhrisanticăReforma hrisantică s-a dovedit a fi un bun prilej spre a se definitiva amplul proces de ,,românire” a cântărilor bisericești, dupa cum spunea unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai muzicii bisericești românești, Anton Pann.

Ca urmare a organizării vieţii bisericești în ţara noastră, prin apariţia a doua mitropolii și a mai multor episcopii, cântarea bisericească intră într-o altă etapă. Ea începe să fie practicată pe cărţi speciale, scrise manual, cuprinzând pe lângă text și neumele muzicale, fiind însușită în cadrul unor activităţi specifice și de la surse care din ce în ce mai mult încep să devină specializate.

Acţiunea de traducere a cântărilor în limba română din secolul al XVIII-lea a determinat apariţia primelor manuscrise muzicale românești, realizate de Filotei Jipa (sin Agăi Jipei), Mihalache Moldovlahul, Ioan Duma-Brașoveanul, Constantin Naum Râmniceanul, Iosif de la Neamţ și mulţi alţii.

VVestigii muzicale romestigii muzicale romââneneșștiti

Anastasimatar românesc, scris pe teritoriul României în preajma anului 1717, copie după Anastasimatarul lui Filothei sin Agăi Jipei

http://www.crestinortodox.ro/comunitate/blog.php?user=Alex&blogentry_id=38

Ţările RomâneŢările RomâneIn privinţa conţinutului semantic al termenului de muzică psaltică, acesta

cumulează trei aspecte: -textul cântărilor; -melosul ca atare; -teoretizările numite propedii sau papadichii (manuale de muzică bizantină)

• Procesul de românire a cântărilor Procesul de românire a cântărilor presupune:Adaptare la specificul presupune:Adaptare la specificul

românesc,sau Autohtonizare sau românesc,sau Autohtonizare sau ȊmpământenireȊmpământenire

• Macarie Ieromonahul - traduc textul cântărilor de strană

• Anton Pann - definitivează terminologia muzicii

• Dimitrie Suceveanu bisericești

,,…am căutat la tonul zicerilor românești/ Şi am potrivit glăsuirea ca-n vorbirile firești’’. (prefaţa Heruvico-Chenonicarului lui Anton Pann)

Mari protopsalMari protopsalţţii din Muntenia din Muntenia

Macarie Ieromonahul (1775-1836), care tipărește la Viena, în anul 1823, primele cărţi de muzică bisericească în limba română: Teoreticonul, Anastasimatariul si Irmologhionul; Anton Pann (1797-1854), care în numai patrusprezece ani (1841-1854) a reușit să dea la lumină, în tipografia proprie, patrusprezece titluri de cărţi de muzică bisericească, la care, dacă adăugăm numărul volumelor și al retipăririlor, ajungem la o cifră impresionantă; Stefanache Popescu (1824-1910) a continuat munca celor doi, lăsând apoi ștafeta ilustrului său ucenic Ion Popescu-Pasărea (1871-1943), care l-a depășit chiar și pe Anton Pann prin numărul tipăriturilor muzicale. Varlaam Protosinghelul (1808-1894), cu ale sale inspirate axioane Vrednică ești și Ȋngerul a strigat și cunoscutele Răspunsuri liturgice pe glasul 5; Ghelasie Arhimandritul (Basarabeanul) († dupa 1854), creatorul frumoasei și atât de popularei Doxologii pe glasul 5; Neagu Ionescu (1837-1917) și Nicolae Severeanu (1864-1941), reprezentanţii școlii buzoiene.

Tipărituri de promovare a Tipărituri de promovare a reformeireformei

• 1820 - Noul Anastasimatar, 1820 - Noul Anastasimatar, (Bucure(Bucureșști), Petru Efesiuti), Petru Efesiu

• 1820 - Noul Doxastar Syntomon,1820 - Noul Doxastar Syntomon,(Bucure(Bucureșști), Petru Efesiuti), Petru Efesiu

• 1821- Introducere în teoria și 1821- Introducere în teoria și practica muzicii bisericești,practica muzicii bisericești,(Paris), Hrisant(Paris), Hrisant

• 1832 - Marea teorie a muzicii,1832 - Marea teorie a muzicii,(Triest)(Triest)

• 1823-Theoreticon,(Viena), 1823-Theoreticon,(Viena), Macarie IeromonahulMacarie Ieromonahul

• 1845-Bazul teoretic și practic al 1845-Bazul teoretic și practic al muzicii bisericești,(Bucuremuzicii bisericești,(Bucureșști), ti), Anton PannAnton Pann

BibliografieBibliografie

Panţiru G., Notaţia şi ehurile muzicii bizantine

Giuleanu V. Melodica bizantină

Lugojan T., Cântări bisericeşti

Lungu, N., Costea, Gr., Croitoru, I., Gramatica muzicii psaltice

http://www.crestinortodox.ro/liturgica/cantarea/istoria-muzicii-bizantine-

118574.html

http://www.crestinortodox.ro/comunitate/

http://www.psaltica.ro/

http://www.macarieieromonahul.ro