PROF. MARIANA SIMA,

COLEGIUL NAȚIONAL ”NICHITA STĂNESCU” PLOIEȘTI

Henri Coandă a fost unul dintre cei maimari savanți și inventatori români, cunoscut înlumea întreagă pentru descoperirile și invențiilesale din mai multe domenii (250 brevete deinventator). Cea mai importantă dintrerealizările sale, de o valoare inestimabilă, care ascris cu litere de aur numele lui Coandă în istoriaaeronauticii, a fost construirea și pilotareaprimului avion cu reacție, însă omul de științăromân a avut și alte invenții remarcabile, care i-au demonstrat genialitatea.

S-a născut pe 7 iunie 1886, într-o familie înstărită, alecărei origini ajungeau până la Tudor Vladimirescu și IancuJianu. Tatăl lui a fost generalul Constantin Coandă, fostprofesor de matematică la Școala națională de poduri șișosele din București și fost prim-ministru al României pentruo scurtă perioadă de timp, în 1918. Mama sa, Aida Danet, afost fiica medicului francez Gustave Danet, originardin Bretania (Morlaix,Finistère).

Henri Coandă a fost mai întâi elev al Școlii PetrachePoenaru din București, apoi al Liceului Sf. Sava din 1896,unde a urmat primele 3 clase, după care, la 13 ani, a fosttrimis de tatăl său, care voia să-l îndrume spre carieramilitară, la Liceul Militar din Iași (1899). A terminat liceul în1903, primind gradul de sergent major și a continuat studiilela Școala de ofițeri de artilerie, geniu și marină dinBucurești. Detașat la un regiment de artilerie de câmpdin Germania 1904, a fost trimis la TechnischeHochschule (Universitatea Tehnică) din Berlin-Charlottenburg.

Pasionat de probleme tehnice și mai ales detehnica aviaticii, în 1905 Coandă construieșteun avion-rachetă pentru armata română.

Între 1907-1908, a urmat de asemenea cursuriuniversitare în Belgia, la Liège și la Institutul tehnicMontefiore. În 1908, s-a întoars în țară și a fostîncadrat ofițer activ în Regimentul 2 de artilerie.Datorită firii sale și spiritului inventiv care nu seîmpăcau cu disciplina militară, el a cerut și obținutaprobarea de a părăsi armata, după care, profitândde libertatea recâștigată, a întreprins o lungăcălătorie cu automobilul pe ruta Isfahan - Teheran -Tibet. La întoarcere , a plecat în Franța și s-a înscrisla Școala superioară de aeronautică și construcții,nou înființată la Paris 1909, al cărei absolvent devineîn anul următor 1910, ca șef al primei promoții deingineri aeronautici.

A avut de foarte tânăr invenții și inovații,dar indiscutabil, cea

mai mare realizare a savantului român a fost construirea primului

avion cu reacție din lume. În octombrie 1910, cu prilejul celui de al

doilea Salon Aeronautic de la Paris, un afiș desenat de mâna lui

Coandă, invita vizitatorii să admire ”turbopropulsorul cu reacție”.

Compatriotul nostru a făcut dovada că avionul funcționează,

pilotându-l în câteva zboruri demonstrative. La scurtă vreme,

modelul său avea să fie lansat în producția de serie de către marii

constructori de avioane din lume.

1911: Aparat de zbor bimotor 1911: Sania cu reacție

1911-1914: Aparatele de zbor Bristol-Coandă

1914-1918: Aeronava Coandă-1916

1921: Beton-lemnul 1926: Dispozitiv de detecție a lichidelor în

sol 1927: Cisterna din beton 1928: Blocuri-piramidă1930: '"Efectul

Coandă'" 1935: Aerodina lenticulară 1954: Sistem de desalinizare a

apei de mare cu ajutorul energiei solare1960: Sistem de transport

în tub

https://ro.wikipedia.org/wiki/1911https://ro.wikipedia.org/wiki/1911https://ro.wikipedia.org/wiki/1911https://ro.wikipedia.org/wiki/1914https://ro.wikipedia.org/wiki/1914https://ro.wikipedia.org/wiki/1918https://ro.wikipedia.org/wiki/1921https://ro.wikipedia.org/wiki/1926https://ro.wikipedia.org/wiki/1927https://ro.wikipedia.org/wiki/1928https://ro.wikipedia.org/wiki/1930https://ro.wikipedia.org/wiki/Efectul_Coand%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/1935https://ro.wikipedia.org/wiki/1954https://ro.wikipedia.org/wiki/1960

Ultimii ani din viața lui Coandă au fost marcațide regimul comunist instaurat în România. Imediatdupă ce a ajuns la putere (în 1965), NicolaeCeaușescu a încercat să speculeze renumelesavantului și să se folosească de intelectul său.Politica lui Ceaușescu de distanțare față de Moscova,a atras simpatia Occidentului, mai ales după 1968când a refuzat să participe la invadarea Cehoslovacieiși au venit în vizită în România președinții Franței,SUA etc. ”Strategia” lui Nicolae Ceaușescu era de ase folosi de Coandă, care trebuia să aibă câtevainvenții și inovații deosebit de valoroase, de careOccidentul să simtă că are mare nevoie șiconducătorul putea controla astfel, relația cuputerile lumii. In acest fel, s-au născut două proiectemegalomanice ale lui Henri Coandă, cu care NicolaeCeaușescu spera să dea lovitura și să devină cel maiinfluent om al Europei.

Primul dintre acestea a fost numit ”DELTA –Orașul

viitorului” – un oraș al cercetării, dotat cu un ”computer

central”, de înaltă performanță la acea vreme, cu

laboratoare de cercetare pe diverse specialități, dar și un

loc în care oamenii de știință să se poată recrea într-un

mod activ. Ar fi fost în fapt, o stațiune de cercatre în care

elitele societății să creeze invenții deosebite și să dea

naștere unor idei geniale pentru momentele de criză. Locul

ales pentru grandioasa construcție a fost porțiunea de plajă

cuprinsă între Delta Dunării, brațele Sf. Gheorghe și Sulina

și Marea Neagră. O parte din spațiile acestui ”oraș al

viitorului” erau amplasate la suprafață (pentru ”fațadă”,

trebuia creată imaginea că cercetătorii români au la

dispoziție doar un loc pentru recreere), în timp ce spațiile

cu caracter ultra-secret, în care urmau să se nască ”marile

invenții”, ar fi fost construite în subteran, ferite de orice

fel de priviri indiscrete.

Al doilea proiect s-a numit ”Aerotubexpres”, o

instalație de transport prin conducte, pe baza

”efectului Coandă”. Invenția a fost brevetată în

România, la 21 mai 1970. Henri Coandă încercase toată

viața să găsească mijlocul de transport care să evite

frecarea, adică vehiculul ideal, iar acest proiect

”comandat” de Nicolae Ceaușescu ar fi putut constitui

încununarea cu succes a căutărilor sale. Tocmai de

aceea, savantul s-a implicat foarte mult în această

”lucrare”, ignorând cu sau fără bună-știință faptul că

geniul său era folosit în scop politic.

https://momenteistorice.ro/wp-content/uploads/2017/12/646x404-adevarul.ro_.jpghttps://momenteistorice.ro/wp-content/uploads/2017/12/646x404-adevarul.ro_.jpghttps://momenteistorice.ro/wp-content/uploads/2017/12/Trenul-lui-Henri-Coanda-1-stiri-extreme.ro_.jpghttps://momenteistorice.ro/wp-content/uploads/2017/12/Trenul-lui-Henri-Coanda-1-stiri-extreme.ro_.jpg

Inițial, Coandă a gândit ”Aerotubexpres” ca pe un sistem

de transport prin tuburi cu diametru de un metru, prin care să

circule containere cu marfă. Deplasarea, cu viteze de până la

500 de kilometri pe oră, urma să se facă pe baza diferenței de

presiune de la capătul conductelor. Savantul găsise și soluția

tehnică pentru elimina frecarea prin tub, prin aplicarea

”efectului Coandă”. Ulterior, lui Coandă i-a venit ideea de a

folosi tuburile transportoare și pentru pasageri. Pentru teste a

fost înființată baza exeperimentală de la Măneciu-Ungureni, în

zona muntelui Ciucaș, pe un teren în pantă, pe Valea

Teleajenului. Tuburile de transport au fost așezate atât

suprateran, cât și subteran, cu scopul testării echipamentelor de

transport în situații dintre cele mai dificile.

Invenția lui Coandă urma să fie aplicată în modconcret pe trei rute bine stabilite. Primele două ar fitrebuit să fie construite pe traseul București-Ploiești-Brașov, una pentru transportul de marfă și cealaltăpentru transportul de călători. A treia, destinată doarpasagerilor, urma să lege Bucureștiul de litoralul MăriiNegre și de ”orașul viitorului”, primind numele de cod”Autostrada Soarelui” (denumire dată ulterior de cătreautoritățile democratice unei autostrăzi obișnuite,construită pe aceeași rută).

https://momenteistorice.ro/wp-content/uploads/2017/12/imag1516_68772000-forum-metrouusor.ro_.jpghttps://momenteistorice.ro/wp-content/uploads/2017/12/imag1516_68772000-forum-metrouusor.ro_.jpg

Din păcate, savantul Henri Coandă depășise vârsta de 80 deani când a fost atras în aceste proiecte, o vârstă destul deînaintată, care nu i-a permis să le finalizeze. S-a stins din viață în1972, lăsând ”în aer” proiectele abia demarate. In România, nimeninu a încercat să continue ceea ce a început ilustrul om de științăromân, probabil din cauza costurilor exorbitante, deși cel puțin”Aerotubexpres” ar fi putut constitui o invenție de o valoaredeosebită, care ar fi revoluționat industria transporturilor dinîntreaga lume. Din păcate, Coandă a încetat din viaţă la 86 de ani,înainte să-şi vadă acest ultim proiect pus în practică. Acum 5 ani,americanii au anunțat că pe baza descoperirii lui Coandă vorconstrui un tren care să lege New York de Washington, sau LosAngeles.

Henri Coandă revenise definitiv în țară

în 1969, ca director al Institutului de

Creație Științifică și Tehnică (INCREST),

iar în anul următor, 1970, a devenit membru al

Academiei Române. A murit la București,

pe data de 25 noiembrie 1972, la vârsta de

86 de ani.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

*Daniel Antoneac, Henri Coanda, precursorul aviatiei cu reactive, Fundația Aspera Proedu, Brașov, 2003

*Petru Costinescu, Nicolae M. Mihăilescu, Mihai Olteneanu, Inventatori români, edițiile I și și a II-a, editurile AGIR și OSIM, București, 1999 și 2000.

*Uimitoarele invenții ale lui Henri Coandă - de milioane înSUA, abandonate de români, 19 decembrie 2010, Dan Arsenie, Evenimentul zilei

*Cum i-au venit lui Coandă ideile pentru primele sale invenții, 29 mai 2012, Cristinel C. Popa, Jurnalul Național

*Coanda, copilul indragostit de vânt, 3 mai 2004, Aniela Nine, Jurnalul Național

*Henri Coandă, omul care a revoluționat transportul: de la primul avion cu reacție la trenul tubular, 7 iunie 2015, Playtech.ro

http://www.aspera.ro/dl/henricoanda.pdfhttp://www.evz.ro/detalii/stiri/916154.htmlhttp://www.jurnalul.ro/special/henri-coanda-inventii-iasi-614124.htmhttp://www.jurnalul.ro/special/coanda-copilul-indragostit-de-vant-69350.htmhttp://playtech.ro/2015/inventatorul-care-a-revolutionat-transportul-de-la-primul-avion-cu-reactie-la-trenul-tubular/