Elemente de Popular Culture in Analiza Unui Serial Tv

Elemente de “popular culture” în serialul TV

“Supernatural”

Cultura populară ( prescurtat de obicei cultură pop ) este formată dintr-un grup de

idei, perspective şi atitudini ( psihologie ) care sunt considerate ca preferate printr-un consens

neoficial în cadrul curentului principal care aparţine unei anumite culturi.

Influenţată masiv de mass media (începând cu secolul XX) şi transmisă prin

limbajul autohton al acelei culturi, această colecţie de idei străbate viaţa zilnică a societăţii.

Cultura populară este adesea privită ca fiind trivială şi capabilă de "a face să amuţească" omul,

pentru a găsi o acceptare consensuală în curentul principal. Ca rezultat al acestei concepţii,

este mult criticată de surse ştiinţifice şi care nu aparţin curentului principal (mai ales grupurile

religioase şi cele contra culturale), care o consideră superficială, de consum,

senzaţionalistă şi coruptă.

Definiţii ale popular culture sunt nenumărate, cu toate că definirea termenului în sine

este destul de complicată deoarece el este alcătuit din două cuvinte cu greutate `popular` şi

`cultură` care sunt concepte contestate în esenţă. John Storey, de exemplu, în`Teorii culturale

şi cultură populară`, a discutat şase definiţii ale culturii populare, iar marii teoreticieni ai

domeniului, dintre care mentionez: John Hartley şi John Fiske au definit, explicat si analizat în

lucrările de specialitate cultura populară, încât este lesne de înţeles faptul ca nu asta voi încerca

prin acest proiect, ci indentificarea şi analizarea anumitor trăsături specifice culturii populare prin

intermediul exemplului recunoscut în acţiunea unui apreciat serial tv.

Cultura populară are propriile ei căi de "explicare" a lumii; ea ne oferă modalităţi de

înţelegere a societăţii noastre şi ne ajută astfel să conştientizăm lumea; argumentul criticilor

culturali este că din cauza accentului pus pe destindere şi divertisment se adresează tuturor,

indiferent de clasă, vîrstă sau gen şi devine astfel unul dintre cele mai importante medii în care

se structurează "conştiinţa" noastră, prin intermediul căreia sînt instituite ideologiile şi se

manifestă hegemonia. Presa populară, muzica pop, televiziunea populară şi toate formele

divertismentului popular constituie activităţi centrale ale acestui proces.

Enache Raluca. CEP, Anul IElemente de popular culture in serialul tv ’’Supernatural’’

Cultura populară este greu de definit şi datorită diversităţii ei: fotbalul, sărbătorile de

Crăciun, invadatorii extratereştri, bingo, disco-dance, Cei din cartierul de est, McDonald şi

jocurile mecanice, toate acestea si multe altele ar putea fi incluse aici. Există totuşi unele

caracteristici definitorii comune; în primul rînd, cultura populară se referă la activităţile şi la

distracţiile care se desfăşoară în afara constrângerilor muncii, ca parte a timpului liber, şi care

sunt percepute de consumatori ca oferind forme de plăcere şi de divertisment. Pentru a

completa cele spuse mai sus aş adăuga opinia lui Theodor Adorno care argumentează, in

ultimul capitol al cărţii sale “Reconsiderarea industriei culturale”, faptul că popular culture

produce prin intermediul filmului, al radioului şi al revistelor, bunuri culturale standardizate cu

intenţia de a manipula masele şi a le conduce spre pasivitate. Tot el adaugă că “plăcerile

uşoare” care li se oferă oamenilor, fără a solicita niciun efort din partea acestora, ci doar prin

simplul lucru de a “consuma” cultura populară îi determină pe aceştia din urmă sa devină docili

şi mulţumiţi, ignorând, in fapt, situaţiile economice cu care se confruntă.

Să observăm aşadar câteva dintre procedeele prin care filmul ales pentru a fi analizat se

încadrează în fenomenul de cultură populară şi caracteristici prin care reuşeşte încă să ne

uimească, să ne “prindă”, să ne facă să revenim pentru următorul episod, pe noi oamenii în

continuă căutare de divertisment.

Supernatural – serialul

"Supernatural" descrie drama unei familii destrămate de moartea mamei şi un tată

vânător de entităţi supranaturale. Sătul de viaţa de războinic pe care tatăl îl obliga să o

ducă, Sam (Jared Padalecki), fiul mai mic al familiei, pleacă de acasă pentru a duce o viaţă

normală, departe de supranatural, şi pentru a urma Facultatea de Drept.

Însă, cum lucrurile frumoase nu ţin mult, Dean (Jensen Ackles), fratele mai mare, îi face

o vizită lui Sam pentru a-l anunţa că tatăl lor, John Winchester (Jeffrey Dean Morgan), a

dispărut.

Aventura Supernatural începe odată cu plecarea celor doi fraţi în căutarea tatălui şi a

demonului care le-a ucis mama. Călătoria lor este întreruptă de o mulţime de evenimente

supranaturale - întruchipări reale ale unor legende urbane şi mituri, fiinţe supranaturale, monştri,

demoni, vampiri şi fantome de care oamenii au auzit doar din legende si superstitii. In timpul

acestei lupte cu raul, Sam descopera multe lucruri despre sine, despre care nu stia pana atunci.

Încurajati de propriul tată să se avânte în această aventură pentru a găsi creatura care le-a ucis

mama cu mulţi ani în urmă, cei doi fraţi declanşează o adevarată vânătoare a demonilor. Pe


parcurs ei vor fi ajutaţi de către îngeri, arhangheli şi lupta lor împotriva fiinţelor întunericului se

va extinde şi va căpăta dimensiuni "biblice", fiind în permanenţă o bătălie între bine şi rău, îngeri

şi demoni.

Intertextualitatea

Acţiunea serialului Supernatural este bazată în întregime pe legende, intriga fiecărui

episod pornind de la: blesteme celebre in istorie, demoni, monştri, zei, spirite, alte entităţi,

legende urbane precum şi alte legende, cu menţiunea ca fiecare dintre acestea sunt preluate

din cultura americană (şi nu numai), ele fiind menţionate în texte biblice, scrieri culte sau

transmise pe cale orală între generaţii. Înainte de toate, trebuie însă să menţionez că

intertextualitatea reprezintă, într-o definire foarte simplificată, modul prin care un text se reflectă

sau face referire la un alt text.Sau cum spune John Fiske în “Understanding popular culture”:

‘productivitatea populară include competenţa intertextuală de a crea sensuri din texte’. Mai

aflăm un lucru interesant de la Friske, acela că : “sărăcia textului individual în cultura populară

este strâns legată de efemeritatea şi repetiţia acesteia – de aici putem deduce şi perisabilitatea

lui – deoarece nu este in joc doar nevoia industriei pentru reproducerea comodităţii culturale ci

şi forţele implicite ale culturii populare. Sărăcia textului individual şi emfaza recirculării constante

a sensurilor dovedesc repetiţie şi serialitate, ceea ce îi înlesneşte accesul către rutina vieţii

obişnuite.”

În publicitate rolul intertextualităţii nu este deloc unul neglijabil. Ea este un instrument

puternic de persuadare atât datorită naturii ei aluzive cât şi prin faptul că apelează la un element

cunoscut psihicului consumatorului pentru a capta atentia si interesul acestuia. Tind să cred că

acest lucru se aplică foarte bine şi în cultura populară. Omul reacţionează foarte deschis la

subiecte pe care deja le cunoaşte, din pură curiozitate de a observa o nouă abordare a

aceluiaşi element, din dorinţa de a compara două abordări, din plăcerea subiectului sau pur şi

simplu din comoditate.

În exemplul nostru intertextualitatea care mi-a părut foarte evidentă este cea cu

subiectul “Dosarelor X” prin abordarea supranaturalului şi a fenomenelor paranormale care se

doresc a fi elucidate si combătute.În serialul modern personajele cercetează presa scrisă şi

relatările de pe internet pentru a identifica evenimentele ciudate de pe parcursul întregii tări, iar

în celălalt agenţii sunt solicitaţi să ajute prin cunoştinţele lor la dezlegarea misterului care

învaluieşte o crimă, o răpire ş.a.m.d. Eroii principali ai acţiunii sunt în număr de doi: Dean şi

Sam în Supernatural; Mulder şi Scully în Dosarele X.


Un alt exemplu ar fi asemănarea “Supernatural” – “Buffy, spaima vampirilor”. Aici tratăm

problematica personajelor principale din cele două seriale comparate, eroi care se află într-o

continuă luptă cu forţele întunericului, pe care le înving. Descoperim la o privire mai atentă

asemănări ale trăsăturilor de caracter, chiar şi ale aspectului fizic şi tinută.

Nu pot nega faptul că există similitudini mai mult decât evidente cu alte scenarii ale altor

seriale şi cărţi foarte noi, însă relevanţa este mai puţin importantă, nu pentru că nu ar fi de

calitate,nu ar aparţine unui autor cunoscut sau aş observa o lipsă de creativitate a textului, ci

pentru că intertextualitatea este pusă pe seama faptului că asta se consumă astăzi, asta este

tendinţa actuală în popular culture şi este absolut logic să existe aceste asemănări. Privită per

ansamblu şi problematica este diferită: aş spune că ne confruntăm deja cu intertextualitate

competitivă contemporană în consumul de media. Câteva exemple pentru cele de mai sus ar fi :

asemănarea cu alte seriale ca Warehouse 13, Twilight, Heroes, Vampire diaries, Milleniu(1996),

Sinopsis Fringe(2008), Smallville, etc. Asemănarea cu filme precum Constantine.

Paradigmele mitologice

1. Mitologia

O mitologie este un ansamblu relativ coerent de mituri, întâmplări care descriu o

anumită religie sau un sistem de valori. Cuvântul "mitologie" provine din limba greacă din

fuziunea cuvintelor "mythos" ("poveste" sau "legendă") şi "logos" ("cuvânt"). În general, miturile

sunt opere literare narative tradiţionale care au rolul de a explica diferite fenomene ale naturii,

originea omului şi a animalelor, etc. De obicei, miturile implică prezenţa unui element sacru, a

unor zeităţi, a unor forţe fabuloase, supraomeneşti. Miturile se suprapun de cele mai multe ori

cu legendele, diferenţele dintre acestea fiind că legendele au un sâmbure de adevăr, în timp ce

miturile sunt complet imaginare.

De-a lungul timpului s-au evidenţiat diferite tipuri de mituri. Miturile rituale explică

eficienţa unei anumite practici religioase sau sunt legate de un templu sau de

un sanctuar. Miturile originii explică începerea unui obicei sau apariţia unui obiect sau a unui

nume. Miturile unui cult sunt cele ce redau importanţa şi semnificaţiile unui ritual dedicat unei

anumite zeităţi. Miturile de prestigiu sunt asociate adesea unui erou, unui oraş sau unor oameni,

aleşi şi sprijiniţi de o divinitate. Miturile escatologice descriu un eveniment catastrofal care de

obicei pune capăt lumii oamenilor, sau chiar întregului univers. Miturile sociale întăresc, justifică

sau apără nişte valori morale şi practicile unei societăţi.


2. Legendele urbane

Din prisma transformărilor sociale, extinderii globale a capitalismului şi a unei culturi de

masă a consumului s-a pus problema dispariţiei folclorului, ca element primordial şi specific al

societăţilor tradiţionale.

Folclorul nu a dispărut, fiind creat şi răspandit în societăţile contemporane. Acesta este

constituit din poveşti ce au primit titulatura ‘urbane’ pentru a face diferenţa faţă de folclorul

tradiţional din epoca preindustrială. Miturile şi legendele urbane transpun de cele mai multe ori

temerile şi îngrijorările contemporane în forma unor poveşti pe care oamenii le folosesc pentru a

confirma corectitudinea imaginii noastre despre lume,reprezentând singura formă actuală de

materializare a folclorului.

Există multe diferenţe între folclorul contemporan şi cel tradiţional, producându-se

modificări substanţiale la nivel structural. În primul rand legendele şi miturile actuale au un

caracter simplist al naraţiunii, poate chiar un simplu episod (ex: Securistul şi biletul RATB ) ; în

general, personajele fabuloase au fost înlocuite cu oameni simpli ajunşi în împrejurări de care

nu sunt răspunzători, într-o situaţie iesită din comun (ex: Cutremur 1977), conflictele care

motivau acţiunile eroilor au disparut. Apoi, legendele urbane se comportă diferit faţă de cele

tradiţionale. Se răspandesc mult mai usor, profitând de mijloacele de comunicare actuale. În

cazul miturilor urbane, transmiţătorii sunt în general tineri, fiind şi cei mai afectaţi de ele pentru

că ştiu prea puţine lucruri despre acest fenomen social modern. Maturitatea se pare că atrage

după sine abandonarea genului.

Prin comparaţie cu cele spuse mai sus, filozoful şi semioticianul Roland Barthes, în toate

textele carţii sale “Mitologii”, foloseşte o anumită metodă: prezentarea unui obiect de analizat

(fotografie, articol din presa vremii, automobil, reclamă, actriţă, critic literar) şi găsirea mesajelor

ascunse transmise de obiectul respectiv. Barthes e un critic feroce al burgheziei, pe care o face

arşice folosind o serie de argumente marxiste. Majoritatea autorilor scriu mini-eseuri despre

câte-un obiect, dar puţini trec de suprafaţa acestuia. Lectura lui Barthes, însă, mi se pare utilă

pentru oricine e interesat de decriptarea fondului de informaţii ascunse care circulă nestânjenite

printre noi.

Acestea fiind spuse, sa vedem ce mituri si legende putem culege din serialul ales.

Legende, mituri şi poveşti în Supernatural

Cele mai populare fiinţe fabuloase, prezente pe tot parcursul serialului sunt demonii,

spiritele, fantomele şi simbolurile. Pe locul al doilea sunt plasate alte entităţi, blestemele,

legendele urbane precum şi alte legende.


Demonii : Azazel- demonul cu ochi galbeni, cel care provoacă drama familiei.

Lilith un alt demon foarte puternic.

Crossroad Demon: demonul care încheia pacturi şi ‘contracta’ sufletele.

Mulţi alţi demoni mai puţin puternici, dar cu aceleaşi intenţii malefice.

Spiritele: prezenţa cea mai frecventă în cadrul episoadelor. Cele mai cunoscute

legende despre spirite care nu îşi găsesc odihna sunt :

Femeia în Alb, Fantoma Autostopistă sau Femeia care plânge, aceeaşi versiune a

femeii în alb, prezentă în legendele multor ţări.

Când Constance avea 24 de ani, soţul a înşelat-o. Suferind de nebunie temporară, ea şi-

a omorât cei doi copii înecându-i în cadă. Realizând ce a făcut, s-a dus pe şoseaua Centennial

şi s-a aruncat de pe Podul Sylvania, omorându-se. A fost îngropată în spatele casei ei, dar

spiritul ei s-a întors ca o Femeie în Alb, până când Dean şi Sam au oprit-o. A fost obligată să se

întoarcă la vechea ei casă şi să înfrunte spiritele copiilor ei, ceea ce a determinat ca spiritul ei

să-şi găsească pacea.

Cimitirul din Greenmount, Bellville (Greenmount Cemetery).Se spune că poți lua un

pasager fantomatic în mașină dacă conduci în jurul cimitirului Greenmount de trei ori într-o

noapte ploioasă cu portiera deschisă

Autostrada 48 din Carolina de Sud .De-a lungul acestui drum a fost văzut un autostopist

fantomatic .

Moartea din apă:

Când avea 12 ani, Peter a fost înecat de doi dintre prietenii lui în timp ce se jucau.

Spiritul lui Peter s-a întors pentru a se răzbuna omorându-i, rând pe rând, pe toţii membrii

familiei celor doi prieteni din copilărie, prin înecare. Acesta nu avea să se opească până ce nu îi

va fi omorât şi pe cei doi bărbaţi responsabili de moartea lui.

Bloody Mary –Maria cea sângeroasă : este una dintre cele mai cunoscute şi

înfricoşătoare legende americane

Mary Worthington avea de ceva timp o relaţie cu un bărbat însurat. Când s-a decis să-i

dezvăluie soţiei acestuia adevărul, bărbatul a omorât-o în faţa oglinzii tăindu-i ochii cu un cuţit.

Astfel spiritul ei a rămas prizonier în oglindă şi a început să se răzbune pe toţi cei care aveau un

secret referitor la moartea cuiva, moarte de care erau vinovaţi într-o oarecare măsură. Mary îi

omora pe aceştia scoţându-le ochii în faţa oglinzii.

Dean şi Sam au distrus spiritul fetei făcând-o pe aceasta să se privească în oglindă.

Astfel, reflecţia ei din oglindă a ucis-o pentru crimele comise.


Simbolurile Pentagrama. Contrar credinţelor populare, pentagrama este un simbol al

Vrăjitoriei păgâne şi nu al Satanismului sau altor practici malefice. „Pentagrama reprezintă o

protecţie foarte puternică împotriva răului” (Sam Winchester). Simbolul era adesea aşezat pe

uşi, ferestre şi în mijlocul caselor în toata Europa înaintea Creştinismului pentru a ţine departe

spiritele rele. Pe de altă parte, o pentagramă inversată face aluzie la negativitate. Pentagrama

este una dintre cele mai puternice şi persistente simboluri magice din istoria omenirii, fiind

importantă pentru multe dintre culturile străvechi, de la cea Maiaşă din America Latină, la cea

Indiană, Chineză, şi Egipteană. Au fost găsite inscripţionate pe zidurile peşterilor Neolitice şi în

desenele Babiloniene, unde este marcat simbolul planetei Venus, în mişcarea sa, considerat de

fapt simbolul secret al zeiţei Ishtar.

Scripturile, în special Ebraice, sunt abundente cu referinţe la pentagrame.

Ne întrebăm atunci de ce oare, pentru unii, pentagrama are o reputaţie atât de sinistră?

Primele pentagrame au fost inscripţionate în vechile peşteri, pe stâncă, oamenii de

atunci crezând că au o semnificaţie spirituală.În textele Sumeriene pentagrama reprezintă cele

5 planete vizibile, iar acordând aceasta cu matematicianul, occultistul şi filozoful grec Pitagora,

5 reprezintă numărul omului din motivul diviziunii corpului său, cap, mâini, picioare, şi totodată

fiecare dintre cele cinci vârfuri ale pentagramei reprezentând unul dintre cele 5 elemente care

constituiau omul: focul, apa, aerul, pământul şi etherul (sufletul).

Legendele

Halloween

Legenda Colt-ului pistolul creat de Samuel Colt, armă cu 13 gloanţe de argint ce poate

ucide orice fiinţă.

Doctorul Benton- care ciopârţea trupuri pentru a-şi adauga sieşi părţi sănătoase.

Omul cu cârlig de fier, Zborul 401 - condamnat la moarte

Corabia fantomă, H.H.Holmes – criminalul în serie

Fantoma Poltergheist din Amherst

Blesteme

Blesteme ale vrăjitoarelor, blestemul lăbuţei de iepure care aduce noroc, dar odată

pierdută aduce numai ghinioane şi în final moartea.

Blestemul Kaskasiei, tânăra îndrgostită de un indian. Povestea unei iubiri imposibile.

Cele prezentate mai sus constituie o mică parte din total. Ar mai fi de menţionat câteva

credinţe şi mituri prezente în toate mitologiile Terrei: lupta permanentă dintre bine şi rău, dintre

forţele întunericului şi cele ale luminii divine; Apocalipsa descrisă nu doar în textele biblice, ci în


toate scrierile popoarelor despre divinitate; Legendele şi miturile apariţiilor angelice şi

demonice,; Zeităţi păgâne, sirene, creaturi( vampiri, vârcolaci,morţi vii, vrăjtoare ); mitul

încarnării, al posedării trupurilor de către fiinţe ancestrale, toate acestea sunt parte din serial.

Închei acest capitol prin referirea la mitologia romană, la mitul celor doi fraţi, Remus şi

Romulus, fraţii crescuţi de o lupoaică, legenda preluată în nenumărate rânduri de scenarişti.

Stereotipiile sunt absolut necesare,ca în orice film sau serial de această natură.

Personajele sunt şi ele constituite dintr-o complexitate de stereotipii. Ce este de fapt

stereotipia? Stereotipurile şi prejudecăţile sunt metode de categorisire a lumii din jurul nostru.

Conform definiţiei din Dicţionarul Cambridge, stereotipurile sunt „o idee fixă pe care oamenii o

au despre cum este cineva sau ceva, în special despre ceva greşit”. Conform aceluiaşi

dicţionar, prejudecăţile sunt „o opinie sau sentiment nedrept şi nerezonabil, format fără

îndeajuns de multă gândire sau cunoaştere”. Cu alte cuvinte, stereotipurile sunt idei

preconcepute, clişee în timp ce prejudecăţile sunt sentimente iraţionale de frică şi neplăcere.

Pot fi înţelese ca nişte filtre de protecţie împotriva afluxului de informaţii care ne permit să

judecăm oamenii fără a-i cunoaşte personal sau cunoscându-i numai superficial: ele ne

limitează opinia despre realitate

Orice film american contine cel putin cateva clisee. Am ales doar pe cele care mi-au

placut mai mult:

câinii recunosc întotdeauna personajul negativ si latră la el.� un personaj negativ comite o crimă in faţa ferestrei în timp ce este privit prin binoclu.� cel puţin un frate geamăn este malefic.� o masină va exploda întotdeauna când se trage asupra ei, doar dacă nu e condusă de eroul �filmului.

� un hacker ghiceşte o parolă din maximum trei încercări.

� fulgerele şi tunetele sunt instantanee.

� noaptea totul este albastru.

mamele intotdeauna pregatesc la micul dejun ouă cu şuncă. Tatăl întotdeauna întarzie la birou �iar copiii se grăbesc să prindă autobuzul spre scoală. Mai au timp doar să soarbă din cafea/suc

şi să muşte dintr-o felie de pâine prăjită.

toate apartamentele din Paris au vedere spre Turnul Eiffel.� orice incuietoare poate fi desfacuta cu o carte de� credit sau o agrafa.


femeile vor fi întotdeauna epilate chiar şi în timpuri preistorice.� dacă o femeie e gravidă va naşte întotdeauna pană la finalul filmului.�Stereotipiile noaste ar fi:

- femeia vampir/demon care face sex cu oricine

-fantoma care caută răzbunare şi este adusă spre lumină

-binele învinge întotdeauna

-eroul principal învie de fiecare dată din morţi

-vânătorul uman care se îndragosteşte de monstrul vânat

-veşnicul vehicul refăcut după fiecare avarie sau explozie

-problematica competiţiei dintre fraţi

-fratele mai mare este şeful celui mai mic

-fratele mai mare are întotdeauna dreptate, sau se dovedeşte la final că are dreptate.

Şi multe, multe altele pe care din motive,subiective poate, le-am omis.

Hedonismul

Seria „Supernatural” înregistrează încă de la prima apariţie un succes fantastic. Este

vizionată de mai mult de 5 milioane de persoane din întreaga lume, iar mai mult de jumătate

dintre aceştia sunt fani înrăiţi. În consecinţă, a devenit o industrie foarte profitabilă bazată pe tot

soiul de obiecte personalizate cu chipurile celor doi protagonişti, ale celorlalte personaje chiar,

şi numele serialului. Se găsesc până şi arme de jucărie, identice cu cele ale fraţilor. Este inutil

să mai precizez câtă plăcere produc aceste lucruri fanilor, fiecare cheltuind în neştire din dorinţa

de a demonstra cât de mare apreciator, fan, al seriei este şi cât de mult se identifică dumnealui

cu eroii.

Ultima ştire postată de admiratori precizează faptul că urmează a fi lansat jocul video

aferent seriei, în care se reia lupta cu demonii şi fiinţele întunericului.

Inutil este să mai adaug că şi eu personal sunt un mare fan ,deşi, ce e drept nu am o

avere investită în obiectele valoroase de mai sus.

La revedere, am fugit să-mi cumpăr şi eu un tricou cu Sam şi o şepcuţă!


Elemente de Popular Culture in Analiza Unui Serial Tv

Documents

Transcript of Elemente de Popular Culture in Analiza Unui Serial Tv