REFERATImagistic n cardiologie

Electrocardiograma

CIOBANU MIOARA

Electrocardiograma(ECG)

n anul 1843 Carlo Matteucci descoper activitatea electric a inimii datorit experimentelor fcute pe inimile unor porumbei. n 1882, fiziologul Augustus Desir Waller face pentru prima dat un EKG jutorul soluiei conductoare de curent, clorur de argint, cinelui su Jimmy. In 1887 cu ajutorul unui electrometru capilar (inventat 1873 de Lippmann),Augustus Desir Waller a putut nregistra pentru prima dat fluxurile inimii.EKG este un dispozitiv care grafic inregistreaza activitatea electrica a muschilor inimii. Acesta este utilizat pentru a identifica batai de inima normale i anormale. Inventat la inceputul anilor 1900, EKG a devenit un important dispozitiv de diagnostic medical. Instrumentele pentru electrocardiogram urmau s fie semnificativ mbuntite de Willem Einthoven, iar din anul 1903 au fost ntroduse pentru diagnosticare n clinici. Tehnologia introdus de el se folosete si n prezent.EKG-ul este un procedeu de testare neinvaziv care se poate efectua oricand si aproape oriunde.Inima este o pompa musculara formata din patru camere. Cele doua camere de sus sunt denumite atrii, iar cele de jos, ventricule. Un sistem natural electric, face ca muschiul inimii sa se contracte si sa pompeze sangele catre plamani si restul corpului. Activitatea electrica a inimii poate fi detectata de la nivelul pielii prin niste mici discuri metalice, denumite electrozi. In timpul electrocardiogramei electrozii sunt atasati de piele la nivelul toracelui, bratelor si picioarelor. Acestia sunt conectati la un aparat ce transforma impulsurile electrice intr-o reprezentare grafica, pe care o inregistreaza pe hartie. Aceasta reprezentare grafica, ce apare sub forma unei linii, este analizata de aparat si mai apoi de catre medic. O electrocardiograma poate sa arate:- dovezi ale maririi de volum a inimii - semne ale unui flux sanguin insuficient la nivelul inimii - semne ale unor leziuni noi sau vechi ale inimii (infarcte) - probleme ale ritmului cardic(aritmii) - modificari ale activitatii electrice, determinate de un dezechilibru electrolitic - semne de inflamatie a sacului ce inconjoara inima(pericardite). O electrocardiogram nu prevede aparitia unui infarct miocardic.Elementele unui semnal ECG sunt culese cu sistemul de achizitie deschis care pune in evidenta momentele activitatii inimii prin: descarcarea stimulului din nodul sino- atrial , depolarizarea si introducerea contractiei atriale (unda P), transmiterea impulsului spre ventriculi (segmental PQ),depolarizarea si inducerea contractiei ventriculare (complexul QRS) si repolarizarea ventriclara (segmental ST si unda T).Acest ciclu se repeat cu o frecventa de circa 60-80/min.Un EKG permite medicilor sa se masoare tensiunea relativa a impulsurilor electrice, la diferite pozitii n inima. Electrocardiogramele sunt posibile, deoarece corpul este un bun conductor de energie electrica. Atunci cand un potential electric este generat intr-o sectiune a inimii, un curent electric se desfasoara la suprafata corpului intr-o anumita zona. Electrozii atasati organismului in aceste zone permit masurarea acestor curente. Aparatele care permit inregistrarea semnalului ECG sunt aparate electronice complexe concepute dedicat pe aplicatie.Ele permit vizualizarea si/sau inregistrarea pe suport de hartie a semnalelor culese ,dar singura prelucrare a semnalelor consta intr-o conditionare analogica a lor (amplificare, filtrare, separare galvanica). Inregistrarea astfel obtinuta, numita electrocardiograma este comparata de medic cu forme de unda tipice care caracterizeaza anumite afectiuni ale inimii si se stabileste diagnosticul.O prelucrare complexa a semnalelor electrofiziologice nu se poate face decat utilizand tehnici numerice, deci este necesara folositea unor sisteme automate de masurare computerizate.ECG este alcatuit dintr-un modul analogic care asigura conditionarea semnalului cules (amplificare diferentiala cu rejectia modulului comun ,filtrarea trecere banda 0.5 Hz-150 Hz, separate galvanic prin cuplaj optic cu amplificatorul de izolatie ISO 100-Burn Brown, adaptate la nivel pentru conversia A/D) si un de conversie A/D pe 12 biti cuplat la interfata seriala a unui calculator de tip PC. Prototipul aparatului a fost conceput pentru un singur canal de semnal, dar numarul de canale poate fi extins prin multiplexare pana la trei, daca se foloseste interfata seriala sau chiar daca se foloseste interfata paralela a calculatorului.Utilizarea ECG/EKG foloseste foarte mult in identificarea pacientilor bolnavi de inima, dar mai ales poate identifica boala de care sufera respectivul pacient fara a nu fi nevoie de o operatie sau de alte complicatii.

Explorarile cardiovasculare urmaresc:- stabilirea capacitatii functionale si a posibilitatilor de adaptare la efort a inimii si a vaselor sanguine;-.evidentierea tulburarilor functionale incipiente, precizarea gradului si intensitatii acestor tulburari;-stabilirea mecanismului prin care s-a instalat deficitul functional.Tulburarile aparatului cardiovascular reprezinta de multe ori rasunetul altor organe, de aceea probele nu pot fi interpretate izolat. Capacitatea functionala a inimii si a vaselor este influentata si de factori externi (surmenaj, emotii, abuz de alcool, nicotina). Din aceste considerente bolnavii trebuie pregatiti in mod corespunzator.METODE DE EXPLORAREExplorarea cordului: 1. E.C.G. de repaus si de efort2. Fonocardiograma3. Apexocardiograma4. Echocardiograma 5. Cateterismul cardiac6. RadiocardiografiaExplorile functionale ale aparatului circulator:1.Masurarea T.A.2.Oscilometria3.Masurarea presiunii venoase4. Determinarea timpului de circulatie 5.Determinarea masei sanguine6.Arteriograma7.Flebograma8.Rumpel- Leede Explorarea cordului Electrocardiograma ( EKG) electrocardiograma reprezinta inregistrarea grafica a activitatii electrice a inimii; pentru o interpretare corecta a traseului EKG este importanta cunoasterea anumitor date despre pacient: varsta, sex, inaltime, greutate, valoarea TA, simptome specifice, tratamente cardiologice urmate, in special tratamente cu medicamente antiaritmice;

electrocardiograma este utila in aprecierea factorilor ce pot perturba activitatea normala a cordului: tulburarile de ritm si conducere, prezenta infarctului miocardic acut, dezechilibrul electrolitic.

Interpretarea este efectuata de catre medic.Aparatul cu care se efectueaza inregistrarea electrocardiogramei se numeste electrocardiograf.Legatura dintre bolnav si aparat se face printr-un cablu. La extremitatea distala a cablului sunt atasate placute metalice denumite electrozi- in numar de zece, necesari pentru inregistrarea EKG-ului.Tensiunile bioelectrice produse de miocard sunt interceptate cu ajutorul electrozilor , sunt transmise la aparat prin cablu, amplificate si inregistrate sub forma unor diagrame numite electrocardiograme.Inscrierea se face pe hartie speciala care are un sistem de coordonate. In mod standard, se inregistreaza 12 derivatii :a)3 derivatii bipolare ale membrelor notate DI, DII, DIII -D I - intre bratul drept si bratul stang- D II - intre bratul drept si gamba stanga- D III - intre bratul stang si gamba stanga b) 3 derivatii unipolare de membe notate aVR, aVL, aVF- aVR pentru bratul drept- aVL pentru bratul stang- aVF pentru gamba stangac) 6 derivatii precordiale notate V1, V2, V3, V4, V5, V6

Locul de fixare a electrozilor exploratori in inregistrarile precordialePregatirea bolnavului pentru EKG

Se pregateste bolnavul d.p.d.v.. psihic pentru a inlatura factorii emotionali.Se transporta bolnavul in camera de inregistrare, de preferinta cu caruciorul, cu 10-15 minute inainte de inregistrare. Bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultatii si va fi rugat sa-si relaxeze musculatura.Electrozii se monteaza pe partile moi ale extremitatilor.Sub placa de metal a electrozilor se pune o pasta speciala pentru electrozi sau o panza inmuiata intr-o solutie de electrolit (o lingura de sare la un pahar de apa). Cei 10 electrozi ( 4 pentru membre si 6 precordiali) se fixeaza pe bolnav in felul urmator :Montarea electrozilor pe membre :-Rosu- mana dreapta-Galben- mana stanga-Verde- picior stang-Negru- picior dreptMontarea electrozilor precordiali:V1 - spatiul IV intercostal, pe marginea dreapta a sternuluiV2 spatiul IV intercostal, pe marginea stanga a sternului (corespunde peretelui anterior al ventriculului drept)V3 - este situat la jumatatea distantei dintre V2 si V4 si corespunde septului interventricular V4 - spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara (apex)V5 si V6 - sunt situate la acelasi nivel cu V4, respectiv pe linia axilara anterioara si pe linia axilara mijlocie stanga V4, V5, V6, - corespund ventriculului stang.V1- rosuV2- galbenV3- verdeV4- maroV5- negruV6- mov

Dupa montarea electrozilor pe pacient, se pune in functiune aparatul ; se lasa o perioada pentru stabilizare, apoi se trece la testare.Dupa inregistrarea cardiogramei se indeparteaza electrozii de pe pacient si se noteaza pe electrocardiograma numele, prenumele, varsta, inaltimea, greutatea, medicatia folosita, data si ora inregistrarii, semnatura celui care a efectuat inregistrarea .

Cateterismul cardiacCateterismul cardiac reprezinta introducerea unei sonde radioopace pe cale venoasa sau arteriala in cavitatile inimii sau in vasele mari, in vederea determinarii presiunii in diferitele cavitati cardiace si a saturatiei in oxigen a sangelui arterial si venos.Sonda este dirijata sub ecran radiologic.Cateterizarea cardiaca se dovedeste a fi deosebit de utila in stabilirea atitudinii terapeutice fata de pacientii coronarieni gravi= 'In timpul cateterizarii cardiace pacientul va fi permanent monitorizat EKG deoarece introducerea unui cateter la nivelul cordului poate induce aritmii fatale, echipamentul de resuscitare va fi intotdeauna pregatit;Cateterizarea cardiaca este de regula asociata cu realizarea unei angiografii, injectarea unei substante de contrast in sistemul vascular in vederea evaluarii inimii si vaselor de sange;Interventiile asistentului medical includ: inaintea cateterizarii cardiace:- va recomanda pacientului un post alimentar de 8 -12 ore inaintea desfasurarii procedurii - va explica pacientului cum se va desfasura procedura, precizand ca va trebui sa stea intins pe o masa dura aproximativ 2 ore- va incuraja pacientul sa -si exprime teama si nelinistea fata de aceasta tehnica, incercand de fiecare data sa-l linisteasca si sa -i insufle increderedupa cateterizarea cardiaca:- va supraveghea locul de punctie pentru a putea sesiza la timp sangerarea si aparitia unui eventual hematom- va masura periodic pulsul periferic la nivelul extremitatii afectate- va urmari temperatura si culoarea tegumentelor extremitatii afectate- va observa din timp orice modificare survenita in evolutia pacientului (durere, tulburari de ritm, bradicardie, hipotensiune arteriala, etc.) si va anunta medicul.

EchocardiografiaEchocardiografia, este o metoda de investigare neinvaziva ce utilizeaza ultrasunetele si care poate aprecia forma, marimea si functionalitatea structurilor cardiace.Asistentul medical va asigura pacientul ca aceasta tehnica este sigura si nedureroasa.Pacientul va fi instruit ca in timpul desfasurarii tehnicii va trebui :-sa schimbe pozitia de cateva ori, -sa respire linistit-si uneori sa-si tina respiratia pentru scurte perioade de timp.

Fonocardiograma este reprezentarea grafica a zgomotelor produse in cursul unui ciclu cardiac. Ea nu poate inlocui auscultatia inimii, ci o completeaza.

EXPLORARILE FUNCTIONALE ALE APARATULUI CIRCULATOR

Masurarea T.A.Oscilometria este metoda prin care se evidentiaza amplitudinea pulsatiilor peretelui arterial cu ajutorul oscilometrului( Pashon). Aparatul este alcatuit dintr-un cadran gradat in unitati, o manseta pneumatica cu doua camere in care pompam aerul cu o para de cauciuc. Manseta aparatului se fixeaza la nivelurile dorite pe membrele bolnavului, de unde pulsatiile se transmit la manometru. Amplitudinea pulsatiilor arteriale se observa pe cadranul gradat al aparatului.

Pregatirea bolnavului : -bolnavul este culcat in repaus cel putin 15 minute ;-se descopera membrele inferioare si superioare( imbracamintea sa nu fie stramta !)Fixarea aparatului : manseta aparatului se fixeaza la nivelul dorit, pe membrul de examinat.Masurarea :-se pompeaza aer pana dispare pulsul periferic( presiunea depaseste T.A : maxima)-se citeste amplitudinea oscilatiilor pe cadranul manometrului-se scade presiunea cu 10 mmHg si se citesc din nou oscilatiile arteriale.- scade apoi presiunea din 10 mmHG in 10 mm Hg , cu citiri succesive, pana se gaseste valoarea maxima a amplitudinii, ceea ce se numeste ** indice oscilometric**.Regiunile la care se cerceteaza oscilometria , in mod obisnuit, sunt 1/ 3 inferioara si superioara a gambei, 1/3 superioara a coapsei, antebratului si bratului.( totdeauna se masoara comparativ intre doua membre).In mod normal, valorile variaza intre 3- 6 diviziuni la coapsa, 2- 4 diviziuni in 1/3 superioara a gambei, 1,5- 2 diviziuni in 1/3 inferioara a gambei si 3-4 diviziuni la membrele superioare.Nu este importanta valoarea absoluta a cifrelor, dar are importanta diferenta intre doua regiuni simetrice. Diferenta mai mare de doua unitati intre un membru si celalalt( la acelasi nivel) este un semn patologic ( indica o leziune a trunchiului principal sau obstructii vasculare).

Masurarea presiunii venoasePresiunea venoasa este presiunea exercitata de sangele venos asupra peretilor venelor. Masurarea presiunii venoase este indicata pentru aprecierea insuficientei cordului drept si a gradului de umplere a patului vascular venos.Presiunea venoasa centrala se masoara prin intermediul cateterismului cardiac, iar presiunea venoasa periferica pe una din venele superficiale mari ale membrelor, de obicei la plica cotului sau la nivelul venei safene mari.Presiunea venoasa se determina in centimetri coloana de apa.Masurarea se executa cu diferite aparate sau cu un tub de sticla in forma de L, gradat in cm sau mm, lung de 30 cm cu diametrul de 3- 4 mm si prevazut la ambele capete cu tuburi de cauciuc.La capatul scurt al tubului se cupleaza acul de punctie. Capatul lung- la o seringa de 20 ml.

Pentru efecturea tehnicii este nevoie de doua asistente medicale.Intreaga tubulatura trebuie pregatita steril.O asistenta incarca tubul de sticla cu ser fiziologic steril, avand grija sa nu ramana aer in coloana de lichid..A doua asistenta aseaza bolnavul in decubit dorsal fara perna. Bratul bolnavului va fi intins, relaxat si sprijinit.Se pregateste seringa pentru punctia venoasaSe aplica garoul pe bratul bolnavuluiSe dezinfecteaza suprafata cutanataSe punctioneaza venaSe indeparteaza garoul de pe bratSe adapteaza tubul de sticla gradat la acul din vena si se realizeaza o comunicatie directa intre vena si aparat.Lichidul din tub coboara pana ajunge la nivelul presiunii din vena.Se citeste presiunea venoasa masurand inaltimea coloanei de lichid din tub.Valoarea presiunii venoase : 11- 12 cm coloana de apa. In insuficienta cardiaca dreapta si globala creste, iar in colaps periferic scade.

Timp de circulatie = perioada de timp (in secunde) in care o substanta parcurge un segment vascular. Durata timpului de circulatie este in functie de viteza de circulatie, de debitul cardiac, de volemie.Principiul determinarii consta in introducerea in sange a unor substante test si detectarea lor (prin mijloace obiective si sublective) la o anumita distanta de la locul de administrare unde apare ,o reactie caracteristica; se cronometreaza timpul necesar pentru parcurgerea distantei respective.Determinarea timpului de circulatie scoate in evidenta insuficienta cardiaca inca in faza incipienta, ajuta la diferentierea dispneii cardiace din insuficienta ventriculara stanga, de dispneea pulmonara.

Arteriograma (carotidograma, sfigmograma) (inregistrarea pulsului arterial)Arteriograma = inregistrarea grafica a pulsului arterial sub forma unei curbe. Carotidograma aduce date pretioase in studiul leziunilor valvei aortice.Pregatirea si pozitia bolnavului este aceeasi ca pentru inregistrarea EKG, dar cu barbia usor ridicata.Invitam bolnavul sa ramana in perfecta liniste, sa-si relaxeze musculatura, sa nu miste si sa-si retina respiratiaBolnavul se conecteaza la electrocardiograf print-un captator a carui plasare se face pe partea dreapta, aproape de carotida, de unde se inregistreaza cu o frecventa de 50 mm/s pulsatiile carotidei. In timpul inregistrarii, captatorul se fixeaza cu mana.La sfarsitul inregistrarii se noteaza pe sfigmograma numele si varsta bolnavului, data inregistrarii si numarul inregistrarii.

Flebograma (jugulograma) (Inregistrarea pulsului venos)Flebograma = inregistrarea grafica a pulsatiilor venei jugulare.De obicei se face la nivelul venei jugulare si poarta denumirea de Jugulograma.Pregatirea si pozitia bolnavului este aceeasi ca pentru inregistrarea electrocardiogramei.Bolnavul se conecteaza la aparat print-un captator care se fixeaza pe vena jugulara.In cazul in care vena nu poate fi reperata, se provoaca o staza venoasa obtinuta prin presiune manuala la baza gatului.Inregistrarea se face cu o frecventa de 50- 7 mm/ s.Flebograma contribuie la recunoasterea insuficientei cardiace, a pericarditeisi a leziunilor tricuspidiene..TestuI Rumpel-LeedeProba Rumpel-Leede = .aprecierea fragilitatii peretilor capilari (rezistentei capilarelor)Tehnica: se exercita o staza la nivelul bratu!ui timp de 5 minute, printr-o manseta pneumatica.umflata-la 10 mm sub presiunea sistolica. Interpretare: Daca nu apar petesii sau apar numai 1-3, nu sunt semne de fragilitate capilara. Aparitia unui numar mai mare de petesii se considera pozitiva (+++).

BIBLIOGRAFIE :1.Titirca Lucretia, Breviar de Explorari functionale si de ingrijiri speciale acordate bolnavului, ED. Viata Medicala Romaneasca, 20062.Mozes Carol, Tehnica ingrijirii bolnavului, Ed. Medicala, 2002