zoaU

at-{nfrlt-{tl

Traduceredin englezi de

Louis Ulrich

EINSTEINVIATA SI UNIVERSUL SAUtt

CUPRINS

CuvAnt-inainte

Mullumiri

Personaje principale

CAPITOLUL 1

CAPITOLUL 2

CAPITOLUL 3

CAPIT'OLUL 4

CAPITOLUL 5

CAI'ITOLUL 6

CAPITOLUL 7

CAPITOLUI,8

CAPITOLUL 9

CAPITOLUL 1O

CAPITOLUT, 11

CAPITOLUL 12

CAPITOI,UL 13

CAPITOLUL 14

CAPITOLUL 15

CAPITOLUL 16

CAPITOLUT, 17

Cil[rind pe -o razide lumini

Copil[ria

Politehnica din Ztirich

Iubilii

Anulmiraculos

Relativitatea speciali

Cea mai fericit[ idee

Profesorul riticitor

Relativitatea generald

Divorlul

Universul lui Einstein

Faima

Sionistul rlt[citor

Laureatul Nobel

Teoriile unificate ale cAmpului

implinind5o de ani

Dumnezeul lui Einstein

9

10

15

20

z8

54

73

lL4

L32

:.66

185

2L7

254

278

292

311

339

16z

389

4L7

CAPITOLUL 18

CAPITOLUL 19

CAPITOLUL 2O

CAPITOLUL 21

CA['ITOLUL 22

CAPITOLUL 23

CAPITOLUL 24

CAPITOLUL 25

EPILOG

Surse

Note

Refugiatul

America

Inseparabilitatea cuantici

Bomba

Cetilean al lumii

Reperul

Panica rogie

Sfhrgitul

Creierul lui Einstein 9i mintea lui Einstein

428

460

483

507

523

545

562

574

583

591

6o7

CU\

Walter Isaacson, unul ial Time gi CEO al C\lO viayd americana t:oc

lucrdrile lui Einstein. i

Isaacson a transPus t:.-r,

Biografia lui Einst:lecturd surPrinzAtor J

aproape fiecare Pagrnomului Einstein era"

revolulionar, care si-a

un pacifist care a incu

ligios, dar disPrequrt.':

definiti tocmai de ac:

ritate, care i-a dererr:

referinfe, ficAndu-l s ivete, in locul Acade:ficut, de asemenea.'Jj

liale fiind mereu sut'c

Einstein a fost ce

Curiozitatea gi Perm:una dintre cele mai r':'

biografie oricui este ;

teoriei relativitd1ii.

Euro:

Caplror.ul l-

Cil[rind pe -o razAde luminl

,,Ji-arn promis patru lucr[ri", ii scria tinirul examinator de brevete pri-

etenului s[u. Scrisoarea se va dovedi a fi purtitoafea unora dintre cele

mai importante gtiri din istoria gtiinfei, insl semnificafia sa cruciall era

mascat[ de tonul ghidug, tipic autorului ei. in definitiv, doar ce-l ficuse

pe prietenul siu ,,balen[ congelati" gi igi cerea iertare pentru ci i-a scris

o scrisoare pe care o considera ,,o bilmiieall irelevanti". Abia cand a

ajuns la descrierea lucririlor, pe care le produsese in timpul siu liber, a

llsat si se intrevadi ci igi didea seama de importanla lor'1

,,prima se ocup[: de radiafie gi de propriete!ile energetice ale luminii

gi este foarte revolulionarS", explica el. Da, era, intr-adevir, revolulionarl.

suslinea ci lumina putea fi priviti nu doar ca o undi, ci gi ca un flux de

mici particule, numite cuante. Implica{iile care au apirut din aceasti

teorie - un Cosmos firl cauzalitate stricti sau certitudine - aveau si-l

bintuie pentru tot restul viefii.

,,cea de-a doua lucrare determini dimensiunea reali a atomilor."

Chiar daci-insigi existenla atomilor flcea incl obiectul unei dispute,

aceasta era cea mai simplfl dintre lucriri, motiv pentru care a gi ales-o

ca subiect sigur al ultimei sale tentative de a scrie o tezi de doctorat. Era

pe cale si revoluEio neze fizica, dar i9i vizuse in mod repetat zidlrnicite

eforturile de a obline un post academic sau mdcar o diplomfl doctorall

care) spera ei, i-ar pute

la cea de examinator .

A treia lucrare erliintr-un lichid, folosii-. -

acest proces. ea stal'..,

.,A patra lucrare :.refera 1a electrodin:::modificatd a spatiu.*.

mai mult decat o bl-::mente de gandire -:..ror -, el decisese sa :.:bsolut. Lucrarea a'.:

Speciali a Relatir ita::

Ceea ce nu-i sp;:.=

.ap, era ca in anui =-.apendice al celei ie-aDin ea avea sa af J:j -

Privind in urmi .::-:re legarurile cla.-.

=

:reativitatea de car: .

simbol suprem al ep:r::i, biner oitor, al ca:-

bunatate extraori,:.:ntr-un simbol si nu.;::

: to)t un mester bi:.-a::lofl io lucrArii :.::-:-ntre creativitate :. .

::.intiri aie epo;i: n--,

-{cum. ca arhii'e-e

:"m modul in ca:e .::

- -.n rormista. in:tir.. :=

s j - >-a implerit ;* -:

-.nuiui ne aluta si -::

::raginatia si eer.:-. -

:.:tr-un camp u;-.i :.- :

WALTER ISAACSON

care, spera el, i-ar putea aduce promovarea de la examinator clasa a III-a

la cea de examinator clasa a II-a la biroul de brevete unde lucra.

A treia lucrare explica migcarea aleatorie a particulelor microscopice

intr-un lichid, folosind analizastatistici a coliziunilor intimpliltoare. inacest proces, ea stabilea ci atomii gi moleculele existi efectiv.

,,A patra lucrare este in clipa de fali doar o schild neprelucrati gi se

referf, la electrodinamica corpurilor in migcare, avAnd labazd' o teorie

modificati a spaliului gi timpului." Ei bine, asta insemna cu siguranfi

mai mult decit o b{lm[jeati irelevanti. Bazindu-se exclusiv pe experi-

mente de gAndire - realizate mai degrabi in minte decit intr-un labora-

tor -, el decisese si re_nunfe la conceptele newtoniene de spaliu gi timp

absolut. Lucrarea avea si devini cunoscutl sub denumirea de Teoria

Speciali a Relativitilii.Ceea ce nu-i spunea prietenului siu, pentru ci nu ii trecuse inci prin

cap, era cil in anul acela avea si producl gi o a cincea lucrare, un scurt

apendice al celei de-a patra, care stabilea o relafie intre energie gi masi.

Din ea avea s[ apari cea mai cunoscuti ecualie din fizici: E=tllcl.

Privind ln urmi la secolul ce va fi linut minte pentru dorinfa sa de a

rupe legiturile clasice gi privind inainte spre o eri care cauti si cultive

creativitatea de care are nevoie inovagia gtiinfificil, se detaqeaz[ ca un

simbol suprem al epocii noastre un birbat: refugiatul din calea opresiu-

nii, binevoitor, al clrui pir vAlvoi, sugerind un halou, ochi scinteietori,

bunitate extraordinarl gi minte sclipitoare i-au transformat chipul

intr-un simbol gi numele intr-un sinonim pentru geniu. Albert Einstein

a fost un megter binecuvAntat cu imaginalie gi c[liuzit de credinla in

armonia lucririi naturii. Fascinanta lui poveste, o mirturie a legituriidintre creativitate gi libertate, reflecti deopotrivi marile victorii gi frI-mintiri ale epocii moderne.

Acum, ci arhivele sale au fost complet deschise, este posibil sI explo-

rim modul in care latura privati a lui Einstein - personalitatea sa non-

conformisti, instinctele sale de rebel, curiozitatearpasiunile gi detagarea

sa - s-a impletit cu latura sa politicl gi cu cea gtiin{ifici. Cunoagterea

omului ne ajuti si ingelegem sursele gtiinlei sale 9i invers. Caracterul,

imaginafia gi geniul creativ au fost toate legate, ca 9i cum f[ceau parte

dintr-un cAmp unificat.

EINSTEIN 2L

in ciuda reputa,tiei sale de ins distant, a fost de fapt plin de pasiune,

atAt in clutirile lui personale, cAt qi ln cele gtiinlifice. La colegiu s-a

indrlgostit nebunegte de singura femeie de la cursul siu de fizici, o sAr-

boaic[ bruneti gi hot[rAti pe nume Mileva Marii. Au avut o fiic[ nele-

gitimfl, apoi s-au c[sitorit qi au avut doi fii. Ea a servit drept cutie de

rezonanfi pentru ideile sale qtiinfifice qi l-a ajutat la calculele matema-

tice din lucririle lui, ins[, in cele din urm[, rela]ia lor s-a destrdmat.Einstein i-a ficut o propunere. intr-o buni zi avea si cAgtige Premiul

Nobel, a spus el; daci-i acorda divorful, li va da ei banii primifi. Ea s-a

gindit o slptimAni qi a acceptat. Fiindci teoriile lui erau atAt de radica-

le, a trebuit si mai treaci t7 anide Ia miraculoasa avalangi de idei por-

niti din biroul de brevete pinl cAnd el si prirneasci premiul, iar ea siincaseze banii.

Viala gi opera lui Einstein au reflectat disolugia certitudinilor sociale

gi a absoluturilor morale in atmosfera modernisti de la lnceputul seco-

lului XX. Nonconformismul imaginativ plutea in aer: Picasso, Joyce,Freud, Stravinsky, Schoenberg gi allii rupeau legiturile conventionale.

Aceasti atmosferi era inclrcat[ de o concepfie despre Univers in care

spaliul, timpul gi proprietillile particulelor plreau s[ se bazeze pe capriciile observafiilor.

Einstein insd nu a fost cu adevirat un relativist, chiar dacl a fost con-

siderat aga de mul1i, inclusiv de unii in al cilror dispre! se vldea antise-

mitismul. in spatele tuturor teoriilor sale, inclusiv cea a relativitilii, a

stat ciutarea statorniciei, a certitudinilor,si absoluturilor. Simlea c[ latennelia legilor Universului exista o realitate armonioasi, iar scopul

gtiinlei era si o descopere

Ciutarea sa a inceput in 1895, cAnd la vArsta de 16 ani si-a imaginatcum ar fi si alergi pe lAngi o razdde luminl. Un deceniu mai tArziu avea

si vini anul slu miraculos, descris tn scrisoarea de mai sus, cel care apus bazele celor doui mari progrese ale fizicii secolului XX: relativitateagi teoria cuantic[.

Dupi a$i zece anirin r9r5, i-a smuls naturii cununa de lauri a glorieisale, una dintre cele mai frumoase teorii din lntreaga gtiinlI, teoria gene-

rall a relativitlgii. Ca gi in cazul teoriei speciale, gindirea sa evoluase

prin experimente mintale. Imaginafi-vi c[ suntefi intr-un ascensor

inchis care accelercazd. prin spafiu, presupunea el intr-un astfel de

WALTER ISAACSON

experiment. Efectele p

experienla gravitagiei.

$ia inchipuit cI grav

r-enit cu ecualii ce desc

naqte din interactiunea

descrisl folosind un a]

rostogolili o bili de bor*l

line. Rostogoli$ apoi cittnu pentru ci aceasta exe

lui in care ea curbeaziacest lucru se intimpli i

pului. Sigur, nu-i usor, d

Un deceniu mai tirzde mijloc, iar acesta a folansare contribuise, se trtirudini gi probabilitigicontribulii la mecanica c

Avea si-gi petreaci urrn

mdzgilite, pe patul de nsocotea drept incomple

dati si o subsumeze unAtet in cei treizeci de

torii al$ treizeci petrec

tendintei sale de a fi un s

conformismul lui. Mintr

nat'e eliberati de constciudati, un rebel rever€

purta in suflet uqor gi cr

irca zarwi, nel[sind, as

Gena nonconformist

cit gi in orientarea sa pr

prea individualist ca sitului sau cu autoritattinsolenll, care l-au ajutaiergic la nationa-lism, ngi pini cAnd Hitler nu

22

experiment. Efectele pe care le-ati resimgi ar fi grer'r de Crstins de

experien ta gravitatiei.

$i-a inchipuit c[ gravitafia era o deformare a spaliului 9i timpului gi a

venit cu ecualii ce descriu modul in care dinamica acestei curburi se

r-ragte din interacliunea dintre materie, miscare qi energie. Ea poate fi

descrisi fblosind un alt experiment mintal. GAndiqi-vi cum ar Ii sirostogolili o bil6 de bowling pe suprafafa bidimensionala a unei trarnbu-

line. Rostogoliti apoi citeva bile de biliard. Ele se duc spre biia de bowiing

nu pentru ca aceasta exerciti vreo atraclie miraculoasS, ci datori.tS. f'elu-

iui in care ea curbeazd materialul trarnbulinei. Acurn irnaginafi-vi ca

.lcest lucru se intArnpli in textura cvadridirnensionali a spatiului si tim-

:ului. Sigur, nu-i u$or, dar de-asta noi nu suntem Einstein, iar el, da'

Un deceniu mai tArziu, in 1925, cariera lui aiungea exact in punctul

:e n-rijloc, iar acesta a fost unul de cotituri. Revoiulia cuantica, la a cirei

-rnsare contribuise, se transforma intr-o nciui mecanici bazati pe itrcer-

..iudini Ei probabilitiii. in anui acela gi-a aclus ultirnele sale rirari

:.,r-rtribulii la mecanica cuantici, dar, sirnultan, a inceput s[ i se 9i opuni.

rr ea si-gi petreaci urmitoarele trei decenii, incheiate cu cAteva ecualii

::rezgilite, pe patul de moarte, in 1955, criticAnd cu indbr5tnicie ceea ce

:-rcot€& drept incompletitudinea mecanicii cuantice gi iircercAnd toto-

--:r:i sd o subsumeze unei teorii unificate a c6mpului.

-{tAt in cei treizeci de ani in care a fost un revolufionar, cAt gi in urmi-.:Lii alli treizeci pretrecufi ca adversar, Einstein a rimas consecvent

.=riintei saie de a fi un solitar amuzat, care se simlea confortabitr in non-

, , rlbrnrisrnul lui. Minte independent6, el s-a lasat condus de o imagi-

, .:re eiiberatl de constringerile gAnrlirii conventionale' A fost o specie

-:rdata, un rebei reverenlios gi a fost c[lduzit de o credinti, Pe care o

. -.rra in suflet usor qi cu o sclipire in ochi, intr-un Dumnezeu care nu

- -a zaruri, nelasAnd, astfel, lucrurile s[ se petreacl ia intAmplare.

Gena nonconformista a lui Einstein s-a vidit atAt in personaiitatea,

-..: si ir-r orientarea sa politic[. Desi a sprijinit ideile socialiste, era rnult

-' ;: individuaiist ca si se simti confortabil cu controlul excesiv al sta-

- --rr sau cu autoritatea centrali. inclinaliile sale inniscute citre. -'ienqa, care l-au ajutat atAt de mult ca tAnir orn de qtiinfi, l-au f[cut

. ::{i.- 1a nafionalismr, rniiitarism si orice aducea a mentaiitate de turmd.

: :...na cand Hitler nu l-a determinat s[-$i revizuiasci ecuafiile sale

EINSTEIN L5

geopolitice, a fost un pacifist instinctiv, care a glorificat opozilia falide rlzboi.

Povestea lui cuprinde in ea intreaga gtiin![ modern5., de la infinitezi-mal Ia infinit, de la emisia de fotoni la expansiunea Cosmosului. La unsecol dup[ marile sale triumfuri, trlim tncl ln universul lui Einstein, unuldefinit la scara macro de teoria relativit[1ii gi la scara micro de o mecaniclcuantici, teorie care s-a dovedit gi ea durabill, chiar dacl rimAnedeconcertant[.

Amprentele lui se regisesc peste tot in tehnologiile actuale. Celulefotoelectrice gi lasere, energie nucleari gi fibr[ optici, cillitorie spalialisi chiar semiconductori, toate pornesc de la teoriile sale. A semnat scri-soarea citre Franklin Roosevelt in care avertizaci ar fi posibil si se con-

struiasci o bombi atomici, iar literele faimoasei sale ecualii care leagienergia de masi st[ruie in mintile noastre cAnd ne iniaginlm ciuperca

atomici rezultati.Primul pas al lui Einstein pe drumul spre glorie, ficut cAnd misur5-

torile efectuate in timpul unei eclipse din r9r9 i-au confirmat predicliacu privire la gradul ln care gravitalia curba lumina, a contribuit la nagterea

unei noi ere a celebritillii. Al a devenit o supernov[ gtiinlifici gi un uma-nist emblematic, chipul siu fiind unul dintre cele mai faimoase de pe

planetd. Publicul a fost serios intrigat de teoriile sale, l-a ridicat la statutulde geniu gi l-a canonizat drept un sf1nt laic.

Oare, daci n-ar fi avut acel halou capilar care plrea electrificat si acei

ochi pitrunziltori, ar mai fi devenit el simbolul numirul unu al gtiinfei?

SI presupunem, ca un experiment mintal, ci ar fi aritat ca Max Planck

sau ca Niels Bohr. Ar fi rimas la acelagi nivel de reputatie ca gi ei, cel alunui simplu geniu,stiin;ific? Sau ar fi ficut totugi saltul in panteonul locuitde Aristotel, Galileo gi Newton?2

Cred cI avem a doua situalie. Opera sa a avut un caracter foarte per-sonal, cu o tugi care a flcut-o ugor recognoscibili, la fel cum un Picasso

este recognoscibil ca fiind un Picasso. El a f[cut salturi de imaginalie qi

a identificat principii importante mai degrabi prin experimente mintaledecit prin inducfii metodice bazate pe date experimentale. Teoriile reztl-tate au fost uneori uluitoare, misterioase gi contraintuitive, dar, cu toateastea, ele au inclus noliuni care puteau captiva imaginafia popularil:

WALTER ISAACSON

relativitatea spagiului g

gi curbarea spagiului.

Aurei sale i s-a adira fosttemperati de mrfi detagat sau rece cumanifestat o bunitate

Dar, cu toatd popuJ

riuns sa simbolizeze $de rind nu puteau prir

dr"rpicumspuneDudleIrrcmrile nu au stat irgenii, insi explicaEia nera ceva ce majoritatraI XVIII-lea, secolul hal lui Thomas Edison,

crr gtiinEa gi chiar se pu

Tinand cont de nr

dernersurile qtiinfficrinseamni ci orice absr

de fizic5 sau cI ur avo

nicacuantici. ?nseam:

reprezinti un ava-ntai

invagd gtiinla, foafie s

si teoriile generale, unMaimult decAt atit

societi$bune. Ea ne aj

anemirade lucmrioblor, care ii caracterizea

De asta studierea h

toare gi nobili, iar ciumintesc epopeile eroil,

de citre NewYork Stat

gcolile. ,,Pe predarea ilarg despre persona

24

' Departament,,rl -:e:,::- : -

relativitatea spafiului gi tirnpului, E=ntc2t indoirea fasciculelor de lumind

si curbarea spafiului.Aurei sale i s-a adiugat umanitatea lui simpl[. Siguranla sa liuntrici

a fost temperati de modestia care vine din uimirea in fafa naturii. Putea

fi detagat sau rece cu cei apropiafi, insd fa;5 de omenire, in general, a

manifestat o bunitate real[ qi o compasiune blAnd[.

Dar, cu toati popularitatea gi accesibilitatea sa aparentd, Einstein a

ajuns si simbolizeze gi percepfia cd,fizicamodern5:era ceva ce muritoriide r6nd nu puteau pricepe, ,,domeniul foarte specializat al experfilor",

dupi cum spune Dudley Herschbach, profesor la Universitatea Haruard.3

Lucrurile nu au stat intotdeauna aqa. Galileo gi Newton au fost mari

genii, insi explicalia mecanici de tip cauz5-ef'ect pe care au dat-o lumiiera ceva ce majoritatea oamenilor serioqi puteau pricepe. in secolul

a1 XVIII-lea, secolul lui Benjamin Franklin, qi in secolul al XIX-lea, cel

al lui Thomas Edison, un om educat putea sim(i o oarecare familiaritate

;u gtiinfa 9i chiar se putea ocupa de ea ca antator.

TinAnd cont de nevoile secolului XXI, interesul popular pentru

iemersurile gtiinfifice ar trebui, daci se poate, revitalizat. Asta nu

-rseamni cI orice absolvent de Litere ar trebui si urmeze un curs scurt

:e fizici sau ci un avocat corporatist ar trebui si fie la curent cu meca-

::ica cuantici. inseamni, mai degrabi, ci inlelegerea metodelor gtiinfei

::nrezinti un avantaj pentru nigte cetifeni resporrsabili. Ceea ce ne

:', ata gtiin{a, foarte semnificativ, este corelalia intre dovezile factuale

,: :eoriile generale, un lucru bine iiustrat in viala lui Einstein.

].Iai mult decAt atAt, preluirea gloriilor qtiinlei este o trisituri a unei

' - ::era1i bune. Ea ne ajutd si nu pierdem acea capacitate copilireasci de

. :.: mira de lucruri obiqnuite, precum ciderea merelor si a ascensoare-

. - :. .are ii caracteriz eazdpe Einstein si pe alqi mari fizicieni teoreticieni.a

De asta studierea lui Einstein meriti osteneali. $tiinfa este inspira-

,..:- si nobili, iar ciutarea ei, o misiune incintdtoare, asa cum ne rea-

-,,.=.:.sc epopeile eroilor sii. Spre sfArgitul viefii, Einstein a fost intrebat

: . :.:re \erv York State Education Department'pe ce ar trebui si insiste

, - -.--i. ..Pe predarea istoriei", a rispuns el. ,,Ar trebui si se discute pe

.:. Jespre personalitifile care au adus beneficii omenirii prin

:: .-1:::.enrul pentru Educafie al Statului New York (n.r.).

EINSTEIN 25

inclepencienla caracterului 9i prin judecat[."s Fiinstein intrd in aceasti

categorie.

intr-un rxoment c&ird, in ta{a competiliei gloi:ale, se pune din nou

accentul pe educaqia gtiiratifici ;i pe matematici, ar trebui si remarcim

si cealaltS parie a rispunsului lui Einstein" ,,Colnentariile critice ale eie-

vilor trebuie luate intr-un spirit prietenos", a spus el. ,,Actlmularea de

cunogtinte nu ar trebui sil inibuge independenfa elevului." Avantajul

competitiv al unei societ5fi va veni nu din cAt cle bine predau scolile sale

inmulgirea gi tabelele periodice, ci din cit de bine stiniuneazi ele

irnaginalia 9i creativitatea'

Aici se afl6, cred eu, cheia geniului lui Eiflstein si a invfuarnintelnr pe

care ie tragem din viala sa. in studernlie ftu s-a d.escurcat niclcdat[ bine

cu invitarea pe de rost. Iar mai t6rrziu, ca teoretician, succesul lui a venit

nu clin fr:rla brutS a capacitl1ii saie de procesare mintai6, ci din

imaginagia gi creativitatea sa. Putea s[ construiasc[ ecuafii complexe,

dar, mai irnportant, gtia c5 m:ltematica este limb*ilrl pe care natura il

fblosegte pentrtl a-gi clescrie mini,rnile. Aqa a putut vizualiza modui in

care ecr-lafiile se reflectau in realit[1i - cte piirli, ctim i-ar fi apirut unui

traiat care alerga pe lingi o razl de lumirrfi ecllatiile cAmpului electro-

rnagnetic, descoperit de james Clerk lvtaxwell. Dupi ctlm a declarat el

cAndva, ,,inraginalia este mai importanti decit cnnoa$teren"'.6

Aceasta abor<lare i-a iillpus s6 imbrlliseze nonconfarmisr-nul.

,,Triiasc[ obr[znicial", ii spunea el plin de hucr.erie iubitei care avea sd"-i

devin[ ttltericlr sotie. ,,Ea e tngerul tneu pizitor in aceastd lume." ]\'trul$

ani mai tfrrziu, cAnd a1lii au crezut cd reticenla sa in a irnbrSliqa mecanica

cuantica doveclea ci-gi pierduse agerimea rninlii, e] se lamenta: ,,Ca simi pedepseasci pentru disprepl meu f,ala de autoritate, soarta a fdcut

din nrine o autoritate."-"7

Succesui s[u a venit din punerea sub semnui intrebdrii a inqelepciunii

conventionale, contestarea autorititii gi puterea de a se minuna in fafa

unor mistere care altora li se pareau banale. Asta l-a facut sd ilnbriliqeze

o moraiitate 9i o viziune poiiticl Lrazate L'!e respect i]entru minfile libere'

* Albert Einste in, Cuvinte mernorabik, culese gi adnotate de Alice Calaprice, traducere din

englezi de Sabina Dorneanu, Editura Humanitas, Bucureqti, 2cr.z.,p' 4o (n't)'** Ibidem. (n.t.).

IAiALTF]R ISAACSON26

::-;irele libere 9i indivizii liberi. Tirania i-a repugnat si a considerat

, . eranla nu doar ca pe o virtute, ci gi ca pe o conditie necesari pentru o

: - Jietate creativi. ,,Este important si cultiv[m individualitatea", spunea

-.. ..pentru ci doar individul poate produce idei noi."8

-{ceasti perspectivi l-a fdcut pe Einstein un retrel cu un profirnd res-

::.I pentru armonia naturii, unul care poseda amestectll corect dozat

:. imaginalie qi inlelepciune pentru a ne transforma intelegerea

--:iversului. Aceste trisituri sunt tot atAt de importante pentru &cest

:-..:u secol al globalizirii, in care succesul nostm va depinde de creativi

-,.:ea noastrii, cAt au fost pentru inceputul secolului XX, cAnd Einstein a

-,.ntribuit ia inaugurarea epocii moderne"

EINSTEIN 27

Ceprror,ur, 2

copt87g-t896

$vabul

A invfl1at greu si vorbeasci. ,,P[rin!ii mei erau atit de ingriiorali", i9i

amintea el mai titzie.r,,incit au chemat un medic." Tocmai cAnd ince-

puse s[ foloseasc[ cuvinte, cindva dupil varsta de z ani, a dezvoltat un

tic care a flcut-o pe servitoarea familiei si-l porecleascil ,,der Depperte",

,,Mutulic[,,, iar pe ceilalli membri ai familiei s[-1 considere "aproape

inapoiat". De fiecare dati cind voia s[ spuni ceva, igi goptea mai intiifiecare cuvflnt, pini cind acesta suna suficient de bine incit s[-l

pronunle cuvoce tare. ,,Fiecare propozi,tie pe care o rostea", igi amintea

idorata sa sori mai mici, ,,oricit de banali, o repeta pentru sine cu voce

scizut[, miEcAndu-gi buzele." Era foarte ingriiorltor, spunea ea. ,,Avea

atAtea probleme cu vorbitul, incflt ceilalli credeau ci n-o s[ aiungi nici-

odat[ s[ vorbeascl."tDezvoltarea sa lenti s-a combinat cu un spirit de revolti sfidltor

impotriva autoritifii, ceea ce l-a determinat pe un invl1itor si-l trimit[

la plimbare, iar pe altul si amuze istoria declarflnd ci elevul in cauzi nu

va fi niciodat[ in stare de nimic. Aceste trislturi au ficut din Albert

Einstein ocrotitorul gcolarilor distrali din toati lumea.2 Dar l-au 9i

ilaria

WALTER ISAACSON

- :. riri Einstein. C:,-'. ..;-: :

':,i--.:? Je \1. t..:.:-. - .

- --=:.::".. BLeure':: -- -- -'

: :-:a1 Einstein :.:.' -:::-1. ( t,t'i'tte t':'": '|.' ' .-

ajutat - sau cel pulin aga a presupus el mai tirzhs' - s[ devini cel mai

creativ geniu qtiinlific al timpurilor moderne.

Disprelul slu suveran fali de autoritate l-a ficut s[ puni sub semnul

intreblrii inlelepciunea primiti, intr-o manierd: la care confragi bine

pregS.tili din mediul academic nu s-au gindit niciodati. Iar cAt privegte

dezvoltarea sa verbali lenti, a ajuns si creadl ci ea i-a permis si obser-

ve, cu uimire, fenomenele cotidiene pe care algii le luau de la sine

inlelese. ,,Dac[ m5 intreb cum se face ci tocmai eu am stabilit teoria

relativit[1ii, mi se pare ci acest fapt este legat de urmitoarea imprejura-

re: omul normal nu mai gindeqte asupra problemei spaliului gi timpului.

Aceasta a f[cut-o, dupi pirerea sa, deja cAnd era copil. Eu, dimpotrivi,

m-am dezvoltat din punct de vedere intelectual atAt de incet, incAt abia

ca om matur am inceput si mi intreb despre spaliu gi timp. in mod

firesc, am pitruns mai adAnc in problemi decit copiii normal inzestrali",

a explicat, odati, Einstein..3

Problemele de dezvoltare ale lui Einstein au fost probabil exagerate,

poate chiar de el, pentm ci avem cAteva scrisori de la iubigii s[i bunici,

care spun c[ era la fel de inteligent gi de adorabil ca orice nepot. inslde-a lungul viefii, Einstein a manifestat o formi ugoarl de ecolalie, care

il ficea si repete pentru sine frazele, de doul sau chiar de trei ori, mai

a-ies dac[ il amuzau. $i, in general, a preferat s[ gAndeasci in imagini,

mai ales in experimente mintale celebre, precum cel in care se imagi-

rreazi privind fulgerele dintr-un tren in migcare sau experimentAnd

rravitalia aflat intr-un ascensor in cidere. ,,Gindesc foarte rar in cuvin-

re", i-a spus el mai tArziu unui psiholog. ,,imi trece prin minte cAte un

gand gi abia dupi aceea caut poate si-l exprim in cuvinte..."4

Einstein descindea, atAt pe linie materni, cAt qi paterni, din mici

comercianli gi negustori evrei care, de cel pufin doui secole, iqi

cagtigaseri traiul modest prin satele din Suabia, in sud-vestul Germaniei.

Cu fiecare generalie, deveniserS:, sau cel pulin aqa credeau ei, tot mai

asimilafi in cultura germani, pe care o iubeau. Deqi ewei prin apartenenli

- rlbert Einstein, Cumvdd eu lumea, O antologie, seleclia textelor de M. Flonta, I. PArvu;

.:"jucere de M. Flonta, i. Pirvu, D. Stoianovici; note qi postfafi de M. Flonta, Editura

- r:ranitas, Bucuregti, !992, P.3oo, nota 6 (,,Postfa!i. Idealul cunoaqterii gi idealul umanist

: .Lbert Einstein") (n.t.).'- Liem, Cuvinte memorabile,p.49 (n.t.).

EINSTEIN 29

cultrlrale Ei etnic[, ei au manif'estat un interes scizut fali de religie sau

de rituaiurile ei.

Einstein a respins in mod regulat rolul pe care descendenfa sa l-a

jucat in formarea celui care avea si devini. ,,Explorarea strirnogilor

mei", i-a spus el unui prieten, spre sf?rsitul vieqii, ,,nu duce nic[ieri."s

Afirmafia nu este intru totul adevirat[. Ei a avut norocul s[ se nasci

intr-o fainilie liberai[ 9i inteligentS, care punea pre! pe educafie, iar

viala i-a fost in rnod cert af,ectati, intr-o manieri deopotrivi frumoasi

gi tragici, de faptul ci apar{inea unei reiigii care avea o tradilie intelec-

tual[ elistincti gi o istorie marcati de marginalizare qi pribegie" Evident,

faptul cI s-a intAmplat ca el si fie evreu. in Germania la inceputul seco-

luiui XX i-a rnarginalizat gi mai rrrult 9i l-a f[cut 9i rnai rlticitor decAt

gi-ar fi dorit - dar gi asta a devenit parte integrant[ a personalitilii sale

qi a rolului pe care avea si-l joace in istoria lurr:ii.

Tatil tui Einstein, Heru"Iann, s-a nhscut int847, in satul lluchau din

Suabia, a cirui infloritoare comunitate evreiascfl abia incepea si se

bucure de dreptul de a practica orice rneserie. Hermann a dovedit

,,inclinalii deosebite spre matematici."* gi familia a reusit s[-l trimiti laliceu la Stuttgart, oras aflat la rzo cte kilometri cdtre nord.6 Dar nu si-a

putut permite si-l trimiti gi |a o universitate, care, in marea lor majori-

tatea oricum nu primeau evrei, aga cd s-a intors la Buchau, pentru a se

apuca de comert.

Caliva ani mai tArziu,'in contextut rnigrafiei generale a evreilor ger-

rnani din mediul rural in centrele industriale de la sfirgitul secolului

al XIX-lea, Hermann qi pdrintii sii s-atl mutat la Ulm, la 56 de kilo-

metri distanfd, un oras mult mai prosper, a cirui devizd' era, in mod

profetic: ,,Ulmenses sunt mathematici" - ,,Locuitorii din Ulm sunt

matematici eni."7

Acolo, el a devenit partener la compania de plflpumi din fulgi de

pasire a unui vir. Era ,,deosebit de prietenos, blAnd gi ingelept", igi va

aminti rnai tflrziu fiul siu.S De o delicatefe vecini cu docilitatea,

Hermann avea sd se dovedeascl un om de afaceri inept qi total lipsit de

sim! practic in chestiuni financiare. insd docilitatea sa l-a flcut foarte

Frangoise Balibar, Einstein. Bucuria gdndirij, Editura Univers, Bucuresti, 2oo7,p.18 (n.t').

WALTER ISAACSON

potrivit pentru a deve

femei voluntare. La r-r

u ani mai tdniri dec:

Tatil lui Pauline. Itor de grAne gi furntmoqtenit simgul lui pr

iuciug 9i ugor sarcasti

pi dureros (trlsituri ppare, potrivirea intre

tatea ei puternici im

solului sdu.r

Primul lor copil s-:

orag care se aliturasReich gerrnan. IniIiaIbiiat Abraham, dupierreieqte", spunea el

numele de Albert Ein

in r88o,la doar un ar

fulgi a lui Hermann

lli.inchen de citre frase ocupa cu produce

Hermann, |akob, cel

facultatea gi devenise

de furnizare a general

Germaniei, ]akob se c

consta in cele citevaugau, poate chiar m

sotiei sale.11

in noiembrie r88r

fiici, care a primit nr.lr

\Iaja. CAnd ia fost a

si creadi ci era o juc

potrivit pentru a deveni un tati de familie minunat qi un bun so! al unei

femei voluntare. La virsta de z9 de ani s-a clsltorit cu Pauline Koch, cu

rr ani mai tAniri decAt el.

Tatil lui Pauline, ]ulius Koch, ficuse o avere considerabilfl ca negus-

tor de grAne qi furnizor al Curlii Regale din Wiirttemberg. Pauline a

mogtenit simlul lui practic, dar firea eidfuz6, a fost indulciti de un spirit

iuciug gi ugor sarcastic qi de un rAs ce putea fi, in acelaqi timp, molipsitor

gi dureros (tr[s[turi pe care avea s[ le transrniti fiului siu). Dupd cAte se

pare, potrivirea intre Hermann gi Pauline a fost una fericiti, personali-

tatea ei puternic[ impletindu-se ,,in deplin[ armonie" cu pasivitatea

sofului siu.e

Primul lor copil s-a nlscut vineri, r4 rnartie r879,la ora rr:3o, la Ulm,

orag care se aliturase de curAnd, impreuni cu restul Suabiei, nouluiReich german. Inilial, Pauline gi Hermann plinuiserl s[-l numeasch pe

bdiat Abraham, dupd bunicul siu patern. Dar li s-a pirut cI sunl ,,prea

er-reiegte", spunea el rnai tArziu.lo Aga ci au pflstrat iniliala A gi i-au dat

numele de Albert Einstein"

Mi.inchen

in r88o,la doar un an dupi nagterea lui Albert, afacerea cu plipumi dinrulgi

" lui Hermann s-a prflbugit, iar el a fost convins si se mute la

l[trnchen de c[tre fratele silu ]akob, care deschisese acolo o societate ce

se ocupa cu producerea de echipamente electrice. Spre deosebire de

Hermann, |akob, cel mai mic dintre cei cinci fra1i, reugise s[ urmeze

rasultatea qi devenise inginer. in timp ce se strflduia si oblin[ contracte

de fumizare a generatoarelor gi iluminatului electric in oragele din sudul

Gerrraniei, Jakob se ocupa de latura tehnici, iar contribulia lui Hermann

ionsta in cele cAteva abilitef de vinzare pe care le avea, la care se ad[-irgau. poate chiar mai important, imprumuturile din partea familieirmiei sale."

[n noiembrie r88r, Pauline gi Hermann au avut un al doilea copil, ofr,.i. care a primit numele Maria, dar care toati viafa a folosit diminutivul

Maia. CAnd i-a fost aritati prima dati noua sa sori, Albert a fost lisat*i creadi ci era o jucirie minunati cu care si se joace. R[spunsul lui a

EINSTEIN 31