_Einstein si teorema lui Pitagora_final.pdf

62
3 Motto: „O carte nu are rost decât dacă te învaţă cevaVoltaire Stimate cititor, În această cărticică vreau să-ţi expun unele evenimente (elemente) biografice referitoare le A. Einstein, din perioada gimnazială, care au determinat întâlnirea sa cu teorema lui Pithagora şi care a pus bazele metodei de lucru ce au dus la elborarea teoriei relativităţii. În acest sens, vom susţine demersul nostru prin mărturii date de însuşi Einstein, la vârsta de 67 de ani, într-o scurtă autobiografie a sa, pe care i-a cerut-o ETH-ul (Şcoala Politehnică din Zürich). În continuare, vom face o analiză a implicaţiei teoremei lui Pithagora în ştiinţă şi în civilizaţia societăţii omeneşti. În ultima parte a broşurii vom prezenta câteva demonstraţii ale teoremei lui Pithagora, printre care şi cea dată de Einstein la vârsta de 12 ani şi vom încheia cu o serie de generalizări şi aplicaţii ale acestei celebre teoreme. Sperăm ca cititorul să aibă răbdare şi interes în a înţelege că această teoremă a avut o contribuţie esenţială în schimbarea lumii şi în construirea civilizaţiei actuale. Lecturarea acestei broşuri cere cititorului cunoştinţe elementare din matematica gimnazială, asortate, uneori, cu hârtie şi creion. Îţi doresc, dragă cititor, sucees la lecturare şi să-ţi fie de folos. Autorul

Transcript of _Einstein si teorema lui Pitagora_final.pdf

3 Motto: O carte nu are rost dect dac te nva ceva Voltaire Stimate cititor, naceastcrticicvreaus-iexpununele evenimente(elemente)biograicereeritoarele!" #instein,$inperioa$agimna%ial,careau$eterminat &nt'lnirea sa cu teorema lui (it)agora *i care a pus ba%ele metodei de lucru ce au $us la elborarea teoriei relativitii" n acestsens,vomsusine$emersulnostruprinmrturii $ate $e &nsu*i #instein, la v'rsta $e +, $e ani, &ntr-o scurt autobiograieasa,pecarei-acerut-o#-.-ul(/coala (olite)nic $in 01ric))" ncontinuare,vomaceoanali%aimplicaieiteoremei lui (it)agora &n *tiin *i &n civili%aia societii omene*ti"nultimaparteabro*uriivompre%entac'teva $emonstraii ale teoremei lui (it)agora, printre care *i cea $at$e#insteinlav'rsta$e23ani*ivom&nc)eiacuo serie $e generali%ri *i aplicaii ale acestei celebre teoreme" Sperm ca cititorul s aib rb$are *i interes &n a &nelege caceastteoremaavutocontribuieesenial&n sc)imbarealumii*i&nconstruireacivili%aieiactuale" 4ecturareaacesteibro*uricerecititoruluicuno*tine elementare$inmatematicagimna%ial,asortate,uneori, cu)'rtie*icreion"i$oresc,$ragcititor,suceesla lecturare *i s-i ie $e olos" !utorul 4 Casa n care s-a nscut A. Einstein, n oraul Ulm, Balnohstrasse 2. Casa a !ost distrus n "#$$, ntr-un %om%ardament al aliailor I.INSTRUCIAIEDUCAIALUIEINSTEIN N FAMILIE I N COAL 1.Ctecevadinbi!"a#ia$%iEin&tein'(e"iada c(i$)"iei* Al%ert Einstein s-a nscut pe 25 martie 26,7 &n ora*ul 8lm, &n amilia lui &ermann Einstein *i a 'aulinei Einstein (nscut 9oc)) n2733,&nplingloriealui!lbert#istein,ostra$$in vestulorauluiaostnumit#instein,aptcareaost regretat&n27::,c'n$$enumireastr%iis-asc)imbat&n (ichte (ilo%o), $eoarece acesta nu usese evreu" 5 .ermann i Pauli ne Einstein (aulinei.ermanns-aucstorit&n%iua$e6august 26,+,&nsinagoga$in ;annsta$t"Mireasaavea2, ani,iar mirele 36 $e ani" n ciu$a celor 22 ani $ieren, au avut o relaie oarte apropiat i o csnicie extrem $e ericit" in povetilesuroriilui,Ma@a(nscut la 2662), alm c !lbert motenise temperamentulbuniculuisu matern(Aulius9oc))">in amintirilesuroriisale,asupra copilriei lui !lbert, care, $e apt,i-auostpublicatemultmait'r%iu (&n276,),almoserie$e amnunte pe care #instei nicio$at nule-a$escris,ccielnu-iaminteatrecutulirareori vorbea $espre tinereea lui"7 Setiecveniturileamiliei#insteinproveneau$intr-o aacere cu v'n%ri $e aparate (materiale) electrice, pe care .ermannainiiat-o&mpreuncuratelesuAaBob (inginer cu caliti te)nice i tiiniice $eosebite), &nt'i &n oraul8lm,apoi&nM1nc)en(2662-2665),casa@ung, &n inal, &n upcumsetie,$ela(it)agoranus-apstratnimic scris"(eba%aunortra$iiisepresupunecs-anscutpe insulaSamos,&ntr-olocalitate$inapropiereaMiletului, cetateaun$e-)ales&niinaseocoalcupreocupri matematice i ilosoice" ! &nvat cu -)ales, apoi, ugin$ $e tirania lui (olJcrates (con$uctorul insulei), s-a stabilit la;rotona,&nsu$ular viaa sa real nu poate i $esprins $e legen$a, extrem $e stuoas, esut&n@urullui"Se%icec(it)agoraaluat&nvturile sale $ela egipteni, c)al$ei i enicieni &n cltoriile sale" +. ca$a $%i /it2a!"a de$a C"tna #leviilui(it)agora,&ncoala$ela;rotona,aveauca semn $e unire, *enta)onul stelat (*enta)rama) care, pentru ei, aveaoseminiicaiemistic"4iterelescrise&nv'rurile pentagonuluiormaucuv'ntulsalut,&nlimbagreac , aa cum se ve$e &n igura $e mai @os: 15 !$evrul i cunoaterea nu se $ob'n$esc$eo$at,printr-o iluminareinstantanee" >ob'n$irealornecesitun lungir$eeorturi,$e observaiiiunstu$iu aproun$at" >e aici, (it)agora &ireparti%ea%&nvm'ntul &nmaimultetrepte$estu$iiprogresive,merg'n$$ela simplu la complex" n acest el, se poate spune c el pune ba%eleuneiveritabile8niversiti"!stel,(it)agora&i &mprea iniiaii (elevii) si $up urmtorul tablou: - LE!>84 (E#(!E!-GE: gra$ul %ero (exotericii)? - LE!>84 ># =GV# MMntr-un triun)hi dre*tun)hic ABC cu

C ? un)hidre*t,suma*tratelorconstruite*ecateteleBCiCAeste e)alcu*tratulconstruit*e i*otenu+a AB. >eci,putemscrie 2 2 2BC CA AB + = (evi$ent cestevorba$eariile acestorptrate),aacumse ve$e &n igura alturat: >eci, 2 2 2a b c + = sau BC AC AB + = sau 2 2 2BC AC AB + = " >eremarcatcnumelelui (it)agora nu este menionat &n #lementele lui #ucli$"22 (entruapre%entaiaspectularitmeticalteoremeilui (it)agora, vom $eini tri*letul *itha)oreic. Fie a, b, c numere naturale" Vom numi tri*let *itha)oreic un triplet(a,b,c)astel&nc't 2 2 2a b c + = ">atorit omogenitiirelaiei$emai&nainte,atuncii(b,a,c)i (ma, mb, mc), cu0 m , sunt triplete pit)agoreice" n ca%ul &n care a, b, c sunt prime &ntre ele, tripletul (a, b, c) se numete *rimitiv. >e aici re%ult aspectul aritmetic al teoremeilui(it)agoraire%olvarea&nnumere&ntregia ecuaiei 2 2 2x y z + = " -ripletelepit)agoreicenaturaleaparcucelpuinun mileniulababilonieni,)in$uiic)ine%i,&naintealui (it)agora, $eoarece ele nu au &n mo$ necesar legtur cu teorema lui (it)agora care apare &n aspectul geometric &n #lemente"!spectularitmeticalteoremeilui(it)agoraa $us la un $omeniu vast i interesant &n matematic: teoria ecuaiilordio!antice(re%olvareaecuaiiloralgebricecu coeicieni&n&nnumere&ntregi)"(utemspunec teoremalui(it)agorasereerlalegtura$intre celetrei laturialeunuitriung)i$reptung)ic"#arepre%int,&n on$,oprimlegtur(reali%atistoric)&ntre)eometriei al)e%r,permi'n$scalculm$istane&ncoor$onate,a inspirattrigonometriaiacon$uslacreareato*o)ra!ieii, &nultiminsatn,lacreareateorieirelativitii.9eplera numit teorema lui (it)agora comoara )eometriei. >e-a lungul istoriei a ost numit &n cele mai $iverse mo$uri: - teorema cstoriei (vec)ii eleni)? 23 - scaunul soilor (i-au %is )in$ui)? - invenie demn de hecatom% sau st*na matematicii. - *untea m)arului (au poreclit-o liceenii $e o$inioar)" Marelematematicianiilosorom'n,aca$"O.Onicescu, aceremarca:msurtorilecarese!ac*otrivitteoremeilui 'itha)oraauconstituitunuldintre!undamentelecivili+aiei euro*ene. -eorema lui (it)agora a @ucat un rol central &n geometria eucli$ian,on$at$egeometrulalexan$rin#ucli$iea estecaracteristicgeometrieieucli$iene,&nsensulceste ec)ivalentcuaimosulpostulateucli$ianalparalelelor, $eun$ere%ultc,&nspaiileneeucli$iene,teoremanu mai are loc"Suntpuineteoreme&nmatematiccaressebucure$e celebritateateoremeilui(it)agora"n27,2,c'n$ Eepublica=icaragua aales%ece ecuaiimatematicecare ausc)imbataalumii,catemauneiserii$etimbre, teorema lui (it)agora a aprut pe cel $e-al $oilea timbru, aa cum se ve$e &n igura $e mai @os: >easemenea,celebrul matematicianengle%ntr-o+i,nusemaitiecums-antm*lat,ntr-o!amilieaunui triun)hi isoscel, s-a iscat o ceart ntre i*otenu+ i catete. Catetele aue/*licatcnumaivorsselaseddcitedei*otenu+,cele sunt mai lun)i dect i*otenu+a. Chiar ntrea)a sta%ilitate a !amiliei s-ar %a+a *e ele, deoarece ele nchid un)hiul dre*t. 8*otenu+a, *e de 26 alt *arte,*retindeaceiirevinemeritul*rinci*aln meninerea triun)hiului,cci,dacn-arsu%ntindecatetele,triniciaun)hiului dre*t s-ar risi*i dendat. >nvremeaaceea,trianCrotonaunomtarenele*t,*enume 'ita)ora.Eraunmare*rietenaltriun)hiurilordre*tun)hicei, adeseori, se *lim%a *n n 4ri)onia, unde se ntreinea ndelun) cu *rietenelesale.>ntr-osear,trecnd*eln)casaaceluitriun)hi dre*tun)hicisoscel,au+i)l)ie.Au*cea!lmotivuldiscuiei, interveniupsimpliicare obinem: 2 2 2a b c + = " SsubliniemaptulcLariel$era am%ide/tru(a$icscriacuambele m'ini)?$eexemplu,scria&nacelai 34 timp cu m'na $reapt &n limba latin i cu m'na st'ng, &n limba greac" 3)nColle)e3athematicsJournal$in276+, matematicianul 3ichael &ard6 a $at o $emonstraie simpl iexpe$itivateoremeilui(it)agora";unotaiileigurii $emai@os,triung)iurile!;>i!;#suntasemenea (

090 DAE = )" >eci: 2 2 2c a ba b cb c a+= + = K2 O demonstraie %a+at *e teoria *ro*oriilor 2x cABC ABD c axc a = = 35 2 2a x bACD ABC b a axb a = = (rin a$unare, re%ult 2 2 2b c a + = " $2 Aemostraia dat de -eonardo da :inci 1"$L2-"L"#2 ;onstruim ptratul R;># pe ipotenu%a R; a triung)iului !R; (

090 A = ), aa cum se ve$e &n igura $e mai @os">ucem' ; ' ' DB ACEC DB i' ' AA EC "(tratul R;>#construitpeipotenu%aR;se$escompune&n patrutriung)iuri congruentecutriung)iul $at $e !R; $e catete b, c i &nptratul' ' ' AB CA $e latur ' ' AB AC B C b c = = aria 2 2( ' ' ') ' ( ) AB CA AB b c = = aria ( ) ABC =aria( ') CDB Karia ( ' ) DCE Karia ( ' ) EA B K 2bc" aria ( ) BCDE = aria ( ' ' ') 4 ABCA + aria ( ) ABC sau 2 2 2 2 2 2( ) 4 2 22bca b c b bc c bc b c = = = + + = +36 C" eci 2 2 2 2 2 2sc sa sb c a b = + = +M. 5eci*roca teoremei lui 'itha)ora Aac nABC avem relaia 2 2 2BC AB AC = + , atunci ABC este dre*tun)hic

0( 90 ) BAC = . Vom$a&naceastseciune$ou$emonstraiiale reciprocei, r a olosi teorema lui (it)agora generali%at" "2 Aemonstraie din Elemente, cartea 8, teorema $D Fietriung)iuloarecare!R;">ucemAE AC pecare lum!>K!Riunim;cu>";um!>K!R,avem 37 2 2AD AB = i 2 2 2 2AD AC AB AC + = + ">ar 2 2 2AB AC BC + = (prin ipote%), 2 2 2AD AC CD + = (princonstrucie,

090 DAC = )"Ee%ult 2 2CD BC CD BC = = i,$eci, ADC ABC = , av'n$ laturile egale (!>K!R? !;K!;? ;>KR;)" -riung)iurile !>; i !R; iin$ egale i ung)iurile opuse laturilor egale vor i egale, a$ic:

090 BAC DAC = = " 22 A doua demonstraienmatematic,reciprocateoremeilui(it)agoraestecel puinlael$eimportantcateorema&nsi">ac&n ABC lungimile laturilorveriic relaia 2 2 2a b c + = , atunci triung)iul este $reptung)ic (

090 C = )" Vom ace $emonstraiaprin reducerelaa%surd, 38 art'n$c$actriung)iulnue$reptung)ic,$arveriic relaia $in enun, atunci vom a@unge la o contra$icie"S urmrim pe igur: >uc'n$&nlimea)$inR,vomputeaconsi$eraaria ( ABC )casumasau$iernaariilora$outriung)iuri $reptung)ice!.RiR;."niecare$inaceste triung)iurisepoateaplicateoremalui(it)agora($e@a $emonstrat)">eciputemscrie: 2 2 2( ) c b d h = + i 2 2 2 2 2 2 2 2( ) 2 a d h c a b d d b bd = + = = "ns$inipote% 2 2 2c a b = ?$eci 2 0 0 bd d ABC = = este $reptung)ic &n ;" 39 ;a exerciiu, propunem cititorului c'teva demonstraii !r cuvintealeteoremeilui(it)agoraextrase$inremercabila lucrare N,O $in bibliograia noastr" 2)autornecunoscut, circa 3DD 3)." #" >u$eneJ (272,) 40 :) A" #" RUltc)er 5) FranB RurB 41 C) Leorges Rouligan$ 42 M2 Ar%orele lui 'itha)ora >acseiacatrunchide%a+, ormaalturat(untriung)i $reptung)ic i ptratul construit pe ipotenu%)iseparcurg urmtoarele etape: #tapa 2 #tapa 3 43 #tapa : se obine aa %isul ar%ore al lui 'itha)ora" n iecare etap, sumaariilortuturorptratelor$eacelainivelesteegal cuariaptratului$eba%"=ivelul2conine3ptrate? nivelul3conine5ptrate?nivelul:conine 32 8 =ptrate">eci,nivelulnconine2nptrate"Seve$e ime$iatcsumaariilorptratelor$epeacelainiveleste egal cu aria ptratului $in trunc)iul $e ba%" N2 4eorema lui 'itha)ora *rin *trate ma)ice Se tie c un *trat ma)ic este compus $in numere naturale ae%atesubormaunuiptrat,astelca,iecarelinie, iecarecoloaniiecare$iagonalspro$ucaceiai sum"nlucrarealuiElisha-oomis,$in275D,segsesc ptrate magice care reali%ea% teorema lui (it)agora" 44 atoritcelor$ouaspecte (aritmetici)eometric)aleteoremeilui(it)agora,vom $eosebiposibiliti$egenerali%arealeaspectului geometriciposibiliti$egenerali%arealeaspectului aritmetic" A. ,enerali+ri ale as*ectului )eometric 2) 4eorema lui 'itha)ora ntr-un triun)hi oarecare Ggenerali%arenaturalateoremeilui(it)agoraaost $atprinteoremaluialOashi(le)eacosinusului&nrile anglo-saxone),cunoscut&nmanualul$ecls"aac&ntr-untriung)ioarecareung)iurile, , sunt opuselaturilor$elungimia,b,caletriung)iului!R;, atunci avem: 2 2 2( ) ( ) sign sign a b c + = + (exerciiu X) (entru 2 =se obine 2 2 2( ) 0 sign a b c + = + =46 3)n2,56,marelematematician4"#uler&nlucrareasa :ariae demonstrationes )eometricae a $emonstrat propo%iia: >ntr-un*atrulaterconve/ABCA,dac'iGsuntmi;loacele dia)onalelorACi,res*ectiv,BA,atunciavem< 2 2 2 2 2 2 24 AB BC CD DA AC BD PQ + + + = + + (lsm $emonstraia&nsarcinacititorului,spre$electare)">ac 0 PQ = , atunci se regsete teorema lui (it)agora" :),enerali+ri*rivind !i)urileconstruite*elaturile unuitriun)hi dre*tun)hic Aac*elaturileunuitriun)hidre*tun)hicsedescriu!i)uri asemenea,atunciaria!i)uriide*ei*otenu+estee)alcusuma ariilor !i)urilor descrise *e catete. ngeneral,igurile$escrisepelaturileunuitriung)i $reptung)icpotipoligoanecunlaturi(nK:,5,""""""") regulatesauneregulate ($arasemenea), semicercuri(cu $iametrulc'tlatura), $reptung)iuri, paralelograme etc">eexemplu:*elaturile ABC dre*tun)hicse construiesc se)mente de cerc ce su%ntindacelaiun)hi . Setiecariaunui segment$ecerceste $at$erelaia: 47 ( )2 2 001sin ; 3602 180a a aS R kR | |= = = |\ (urmrim pe igura $e mai sus): ( ) ( )2 2 2 201sin2 180b c b c b cS S R R k R R| |+ = + = + |\ ;um 3 1 2ABO BCO CAO avem c: a b cR R Rma b c= = = , $in care re%ult ; ;a b cR amR bmR cm = = = >eci 2 2 2 2 2 2( )b c aS S km b c km a kRa S + = + = = = " >ac 0180 = atunciseobinsemicercurii,$eci,aria semicercului$escrispeipotenu%esteegalcusuma ariilor semicercurilor construite pe catete" $2 ,enerali+area n s*aiu nspaiu,triung)iul$reptung)ic!R;(090 A = )areca omologtetrae$rul>!R;(tri$reptung)ic&n>),aacum se ve$e &n igura alturat">eciAD BD CD ($eci ; ; ADB BDC CAD sunt $reptung)ice)" >ucem( ) DH ABC i AH BC E = ?$inaptulc ( ) BC ADE re%ultc DF AB ">eci.K ortocentrulABC i,$e 48 aceea,tetrae$rul$reptung)ic>!R;semainumetei tetredruortocentric.nADE (cu

090 ADE = )avem teorema catetei (teorema lui #ucli$): 2DE AEHE = 2 2DE BC AEBCHEBC = 2( ) ( ) ( )4 2 2S DBC S ABC S BHC = 2( ) ( ) ( ) S DBC S ABC S BHC = (S) n mo$ analog, avem: 2( ) ( ) ( ) S ADB S ABC S AHB = (SS) 2( ) ( ) ( ) S ADC S ABC S AHC = (SSS) Fc'n$ (S) T (SS) T (SSS), obinem: 2 2 2 2( ) ( ) ( ) ( ) S ADB S BDC S CDA S ABC + + = care repre%intteoremalui'itha)ora*entrutetraedrultridre*tun)hic AABC. !ceastrelaieaoststabilit&n2+27$ectre matematicianul i ilo%oul rance% E" >escartes" L E/tinederea teoremei lui 'itha)ora la un s*aiu euclidian real n-dimensional n acest sens avem: 'tratuldia)onaleiunuihi*er*araleli*i*eddre*tdins*aiul nestee)alcusuma*tratelormuchiilor,a$ic 2 2 2 21 2...na a a a = + + + " Aemacconsi$ermmuc)iileunuiparalipipe$ca vectori 1 2, ,...,na a a i$iagonalasaa (astel&nc'ts 49 orme%e un contur &nc)is), avem relaia 1nia a =, pe care ri$ic'n$-olaptratiin'n$seamac

( , ) 0i ia a = i 0( , ) 90i ja a = ,avemrelaia 2 21nia a =(teoremalui (it)agora)" O%servaie -eoremalui(it)agorasepoateextin$eilaosupraa oarecare,raportatlacoor$onatelesalecurbilinii(u,v), astelc&mbracoorm$ierenial(aacumaartat Lauss): 2 2 2ds Edu Fdudv Gdv = + +un$e2 2 22 2 2x y zEu u ux y zGv v vx x y y z zFu v u v u v | | | | | |= + + |||\ \ \ | | | | | |= + + |||\ \ \ = + + cu ( , )( , )( , )x x u vy y u vz z u v=== 2( , ) ( ) u v #vi$entcexpresia$emaisuspoateiextinsila )ipersupraee $in n " 50 B. ,enerali+ri *rivind as*ectul aritmetic al th. lui 'itha)ora !spectul artimetic(algebric) al t)" lui (it)agora se exprim prinre%olvareaecuaiei: 2 2 2x y z + = &ntr-omulime numeric($eobiceipentruaoputeaasociacu aspectul geometric)" n acest mo$ au ost gsite o serie $e triplete, cum sunt: -tripletul egiptean primitiv: (:, 5, C)? -tripletul in$ian primitiv: (C, 23, 2:)" Ee%olvareaunorecuaiialgebrice(cucoeicieni&n)a ostpuspentruprima$at$ectreAio!ant(sec"ac 1 2, ,...,na a asunt numere naturale consecutive, se obinnumereiraionale$eorma 2 2 2 2 211 2 ; 1 2 3 ;...; ( 1)(2 1)6 n n n + + + + + cun" (entru2;3;...;8 n = seobinnumereleiraionale 5; 14; 30; 55; 91; 140; 204 ,olosin$igura$e mai @os: 56 $) Folosin$ teorema lui #ucli$ &n semicercuri concentrice cucentrulDira%ele2,3,:,5,C,+seobinnumerele iraionale3; 5; 7; 11; 8; 12;...; 35 repre%entate &n igura $e mai @os: 57 e);onstruin$semicercuri$e$iametre3?:?"""?23, intersecia perpen$icularelor pe $iametrul !R &n punctele $e $ivi%iune 3? :? """ ?22 cu semicercurile $e $iametre :? 5? """?23seobiniraionalele:7; 3;...; 11; 6; 20;... , repre%entate &n igura $e mai @os: 22 -unulele lui &i**ocrat din Chios 1sec : . &r.2 =umimlunularialimitat$e$ouarce$ecerccareau aceleaiextremiti(ca&nigura alturat): #xisturmtoareaproprietate ($e$us$inteoremalui(it)agora): 7umalunulelormr)initedesemicercurile construite*ecateteleunuitriun)hidre*tun)hicidesemicercul construit *e i*otenu+, este e)al cu suma triun)hiului. 58 Aemonstraie< !vem,evi$ent,$inteoremalui(it)agora(reeritoarela semicercurile construite pe laturile unui triung)i !R;) c: 1L T aria( )1S T2L T aria( )2S Karia( )1S Taria( ABC )T T aria( )2S , a$ic 1 2L L + = aria( ABC ) .ippocrataconstruitprima$atiguriplanecurbilinii (mrginite$earce$ecerc)numitelunule,alecrorarii suntec)ivalentecuigurimrginite$e$repte(construite curiglaicompasul)"!stel$elunulesenumesccara%ile (cua$rabile)" nN:Ose$auoserie$eproprietire%ultate$inlunule construitepelaturilepoligoanelorregulate">easemenea, &n Guadrature, nr" ,2 $in 3DD:, ilustrul proesor (ranQois 5ideauexpune&ntr-unarticolcua$raturalunuleilui .ippocrate cu ample comentarii" 59 Eenunm la pre%entarea lor &n crticica noastr spre a nu o transorma &n carte de )eometrie" Mai semnalm cititorului interesat $e mai a$'nc geometrie i celebra lucrare a lui A" .a$amara$:Cursde)eometrie*lan(tra$us&nlimba rom'n), un$e, &n exerciiul :2,, se anali%ea% lunulele lui .ippocrate" 6. A($icaii ("actice 2)(utemconsi$era,caaplicaiipracticealeteoremeilui (it)agora,oserie$erelaiimetrice&niguriplaneca: relaialui7te@art,*utereaunui*unct!adeuncerc,teorema medianeintr-untriun)hi,calculullaturiiia*otemeiunui poligonregulat&nscris&ntr-uncerc,distana$intre$ou puncte$ate&ncoor$onaterectangulare,oserie$e probleme $e maxime i minime geometrice etc" etc" (ve%i N:O)" 3)n&nc)eiere,vompre%enta,pentrucititorulmai avansat,lun)imeaunuiarcdecur%trasatpeosupraa" >ac pe supraaa (_) $e ecuaii ( , )( , )( , )x x u vy y u vz z u v= == cu( , ) uv ,avemocurb( ) $eecuaie ( )( )u u tv v t= =cu[ ]1 2, t t t , atunci,$upprima!ormdi!ernialalui1R2,$e$ucemc 60 2 22du du dv dvds E F G dtdt dt dt dt| | | | | |= + + |||\ \ \ ,iar$ac lum punctele( )1Ati( )2Btpe( ) , atunci:

( )212 2lung 2ttdu du dv dvAB E F G dtdt dt dt dt| | | |= + + ||\ \ " >ac( ) esteuna$incurbelegaussiene$ecoor$onate, $eexemplu,ceapentrucare0 dv = ,atunci

( )21lunguuAB Edu ="ns'rit,&n&nc)eiereaacesteiexcursii&nlumea matematicii, cutrenulcareaavutcalocomotivteorema lui(it)agora,&imulumesc,stimatecititor,caaicut eortul $e a ne &nsoi p'n la ultimul obiectiv al ei: cltoria *e su*ra!ee cur%e, nu numai *lane. Sperm s nu te i speriat simbolurile olosite $e noi, $ar aste este matematica: un lim%a; sim%olicB 61 6ib$i!"a#ie N2O !$rian ;" !lbu, O istorie a matematicii, #$" =emira, 3DDD? N3O S S S, 'a)ini de istoria matematicii, #$" #urostampa, -imioara, 3D2:? N:O Mi)u ;erc)e%, 'ita)ora, #$" 4itera, Rucureti, 2765? N5Oncil,3atematicadistractiv,clasele:88i:888, #$itura !E-, Rucureti, 3D23? NCOLeorgLlaeseri9onra$(olt)ier,7ur*renantsima)esdes mathPmatiSuP, #$" .eral$, Rucureti, 3DD+ ? N+OAeanMallinger,'ita)orai3isteriileAntichitii,#$".eral$, Rucureti, 3DD+? N,OEogerS"=elsen,'reuvessansmots,#$".ermann,(aris, 3D2: ? N6O#$mon$=icolau,Cutndrealul,#$"!lbatros,Rucureti, 276: ? N7O Qnt)ia ()illips i S)ana (riPer, " lucruri des*re Einstein, #$" Meteor (ress, Rucureti, 3DD6 ? N2DO#"Eusu,Aela4haleslaEinstein,#$"!lbatros,Rucureti, 27,2 ? N22O V" Smilga, >n )oan du* !rumos, #$" -ineretului, Rucureti, 27+6 ? N23Oogaru, 'alim*sest, 3DDC? 27" Stelian Stan, (renolo)ia a%surdului, 3DD+? 3D" Silviu;ostac)e,Conducereaiadministrareasocietilor comerciale, 3DD+? 32" >umitru