Educatia si Televizorul

7/25/2019 Educatia si Televizorul

1/17

MEDIA PRIN MIJLOACE ELECTRONICE I EDUCAIATeleviziunea, jocurile video i co!"u#erul

$alde!ar %& 'e#zerDepartamentul de tiine informatice, Universitatea din So Paulo, Brazilia

[email protected] www.ime.usp.br!"vwsetzer#ersiunea $.%, && octombrie &%%$

(& In#roducere

'ceast( lucrare a fost iniial scris( )n limba spaniol( pentru un wor*s+op$

care a avut loc la estivalul Educaia ascunde o comoaror-anizat de D/'/0 )nSan Salvador, martie $112. 3 versiune e4tins( )n limba portu-+ez( a fost publicat(ca prim capitol al c(rii mele Media prin mijloace electronice i educaia, o viziune

alternativ

2

, So Paulo, 5ditura 5scrituras, &%%$. 'cest articol este o traducere acelei de a doua versiuni, cu unele e4tinderi, f(r( referinele la celelalte capitole dincarte. /eferinele sunt acelea6i ca )n carte, nefiind adaptate pentru limba en-lez(.

Descriu aici, pe scurt, din punct de vedere fenomenolo-ic, fiecare aparatelectronic 7 televizor, 8oc video, computer 7 6i situaia utilizatorilor lor. 'poi tratezimpactul lor educaional. 3 abordare asem(n(toare a celor trei mi8loace deinformare permite comparaii interesante cu trimiteri la influena asupra utilizatorilor9fiecare acioneaz( )n primul r:nd asupra unei p(ri din activit(ile propriiutilizatorului. 'precierile mele se bazeaz( pe educaia ;aldorf ,introdus( de /udolf Steiner )n $1$1 6i utilizat( )n mai mult de 2%% de 6coli ?6i peste

$%%% de -r(dinie din lume.

)& Televiziunea

)&(& A"ara#ul

'paratul 0# are ca principal( component( un tub catodic ?ecranele cucristale lic+ide sunt )nc( prea scumpe, relativ rare 6i nu sunt luate )n considerareaici. Un filament este )nc(lzit form:nd ceea ce se nume6te un Anor electronic. 3

diferen( de tensiune foarte mare ?apro4. &C%%% # )n cazul televizoarelor color)ntre filament 6i ecranul metalizat )mpin-e electronii din nor c(tre ecran sub formaunei fascicul care love6te ecranul. n punctul de impact fosforul de pe suprafaaecranului emite lumin(. asciculul de electroni, prin fore ma-netice, are o mi6carede baleiere, form:nd pe ecran o urm( 7 )nt:i liniile impare, apoi cele pare, pentru adiminua efectul de clipire. 5ste interesant de reinut c( ima-inea nu se formeaz(niciodat( complet pe ecran, deoarece atunci c:nd fasciculul de electroni a8un-e)ntrun punct prin care a mai trecut, acel punct tocmai sa )ntunecat complet, altfelsar produce o suprapunere 6i ima-inea nu ar fi clar(. ma-inea se formeaz( defapt pe retin(, datorit( efectului de retenie a luminii, ceea ce nu se )nt:mpl( )n

cazul obiectelor direct observate de c(tre oc+i. 3 variaie )n intensitatea fascicului1ntlnire de lucru/seminar (n. tr.)2orig. Meios Eletrnicos e Educao: uma viso alternativa(n. tr.)

1
mailto:[email protected]://www.ime.usp.br/~vwsetzermailto:[email protected]://www.ime.usp.br/~vwsetzer


2/17

de electroni se materializeaz( )n puncte mai mult sau mai puin str(lucitoare. ncazul televizoarelor color, e4ist( o masc( cu secvene de c:te trei mici puncte9ro6u, verde 6i albastru, combinaia de diferite intensit(i ale fasciculului de electroni)n fiecare din cele trei puncte cre:nd pentru privitor iluzia culorilor. n standardulamerican, fiecare ima-ine este format( de E% de ori pe secund(, divizat( )n liniiformate secvenial cu a8utorul punctelor ?-rupurilor de puncte. =a cinema, ima-inilesunt formate cu a8utorul ima-inilor complete ?&F pe secund( 6i nu cu a8utorul liniilorde puncte. n acest caz, iluzia este doar de mi6care ? pe l:n-( ad:ncimea dat( deperspectiv(.

ma-inea este destul de proast(9 apro4imativ E%%%%% de puncte. Doar pentrucomparaie, retina are apro4imativ $C% de milioane de celule sensibile la lumin(.'6adar nu este posibil s( distin-i pe ecran e4presia feei unei persoane dac( totcorpul este vizibil. Prin urmare, )n telenovele 6i )n pro-ramele de 6tiri aproapenumai faa este vizibil( 7 dup( cum vom vedea mai t:rziu, e4presia feei uneipersoane este fundamental( )n transmisie. Gomparai de asemenea acuitateanoastr( vizual( c:nd ne uit(m la un copac la o anumit( distan( 6i putem vedea

distinct frunzeleH dac( un copac este filmat de o camer( video, frunzele nu pot fidistinse pe ecran.Ga 6i )n filme, televiziunea poate fi caracterizat( ca un sistem de ima-ini )n

serie, d:nd impresia de mi6care, cu sunet sincronizat. Diferenele fundamentalesunt c( ecranul televizorului este foarte mic, iar ecranele de cinema sunt mari?aceasta necesit( mi6care capului 6i a oc+ilor, iar ima-inea filmelor este mult maifin( 6i proiectat( ca )ntre-.

)&)& Privi#orul

Privitorul este, din punct de vedere fizic, inactiv. Gonsider:nd simurile, doarv(zul 6i auzul sunt active, dar )n mod parial 7 de e4emplu, oc+ii, practic, nu semi6c( ?Iander, $1J2, p. $KC. De fapt, mica suprafa( de pe retin( cu acuitatevizual( ma4im(, fovea, -enereaz( un con cu desc+iderea de & -rade )n faaoc+iului ?dintrun total de apro4imativ &%% de -rade acoperit de oc+ii fic6i, dup( cumse poate verifica prin desc+iderea braelor. 'paratul la distan( normal( acoper(doar vreo K -rade . De aici privirea fi4(, concentrat(, aspectatorului, deoarece mu6c+ii oc+iului sunt aproape inactivi. ma-inea nu devinemai detaliat( dac( privitorul se apropie de ecran, spre deosebire de obiectele reale.

n loc de asta, unii observ( punctele care formeaz( ima-inea color. n -eneral,distana p:n( la aparatul 0# este constant(, de aceea nu este nevoie deacomodare optic( ?conver-ena a4elor optice 6i a )n-ustimii lentilei cristalinuluiHstr(lucirea este de asemenea constant(, practic, deci pupila nu )6i sc+imb(desc+idereaEH etc.

L:ndirea este practic inactiv(9 nu este timp pentru raionamente con6tiente 6iasociaii mentale, acestea fiind relativ )ncete. 'ceasta sa demonstrat )n cele

3a meniona aici c n emisiunile de astzi (mai ales filme de aciune) schimbrile brute decadre genereaz i schimbri brute ale luminozitii ecranului. !utea s!une foarte brute."e !oate obser#a aceasta dac te uii noa!tea la un bloc n care sunt tele#izoare a!rinse.

$fortul ochilor cnd !ri#eti nu l sesizezi% dar cnd #ezi cum se schimb la ferestre intensitatealuminii te ntrebi cum e !osibil s nu te doar ochii... &u tiu care este influena asu!ra ochilora acestor schimbri brute% dar considernd c n natur nu e'ist asemenea fenomene brute(!oate fulgerele)% cred nici ochii nu sunt construii s su!orte natural aceasta. (n. tr.)

2


3/17

c:teva studii de cercetare a efectelor neurofiziolo-ice ale privitului la televizor9 electroencefalo-rama 6ilipsa mi6c(rii oc+ilor indic( o lips( de concentrare, somnolen(, semi+ipnoz( ?deobicei orice privitor intr( )n aceast( stare )n apro4imativ un minut. Oane ealN8ustific( aceast( stare mental( ca o reacie neurolo-ic( la stimuli vizuali e4a-erai 6icontinui . Glipirea ima-inii, mediul obscur 6i pasivitatea fizic( aprivitorului, )n mod special privirea fi4(, se apropie de scenariul pentru o 6edin( de+ipnoz( .

/(m:ne doar activitatea interioar( a sentimentelor. 5ste, practic, sin-uraactivitate interioar( 6i e4terioar( a privitorului. 'cesta este motivul pentru careemisiunile )ncearc( s( aib( impact asupra sentimentelor9 telenovelele cu ad:nciconflicte personale 6i situaii e4trem de ironice, sporturi periculoase, pline deaciune 6i mult discutata violen(.

0oate acestea )nseamn( c( privitorul se -(se6te )ntro stare de con6tien(tipic( a animalelor c:nd acestea nu sunt atrase de o activitate e4terioar( precumv:natul sau atenia )ndreptat( spre un posibil pericol, c(utarea +ranei etc.

Starea de somnolen( a privitorului este binecunoscut( re-izorilor?directorilor de ima-ine. De aceea ei caut( s( ofere ima-ini care se -(sescconstant )n mi6care9 dac( o ima-ine ar )n-+ea pentru un timp, privitorul ar aveatendina s( adoarm(. OerrN Iandel scrie c( )n Statele Unite e4ist( sc+imb(ri deima-ini de 2 sau $% ori pe minut )n medie, prin ceea ce el a numit Aefecte te+nice.'cestea includ efecte de apropiere, sc+imbare a camerei, suprapunere de ima-ini,afi6are de te4t pe ecran 6i sc+imbare nenatural( a vocii . ntransmisiile publicitare a num(rat )ntre $% 6i $C efecte te+nice. Qeil Postman, )ne4traordinara sa carte despre televiziune 6i discursul public, noteaz( o medie deE,C secunde pentru durata fiec(rei ima-ini . 'st(zi, )n televiziunea

brazilian( aceste sc+imb(ri sunt mult mai rapide, dup( cum am putut verifica.'ceast( sc+imbare constant( a ima-inilor 6i at:t de necesara stimulare asentimentelor!emoiilor ?mi8loace utilizate pentru a )mpiedica privitorul s( treac( dinstarea de somnolen( )n cea de somn profund, au drept consecin( c( tot ce setransmite la televiziune trebuie transformat )n spectacol. Postman atra-e ateniaasupra faptului c(, drept consecin(, totul )n via( devine spectacol9 politica, reli-ia,educaia etc. . 3amenii sau obi6nuit at:t de mult cutipul de spectacol de televiziune )nc:t nu accept( 6i nu tolereaz( alte forme deactivitate mai culturale, mai simple 6i mai calme, av:nd impresia c( suntplictisitoare.

Spre deosebire de aceasta, cititul cere o intens( activitate interioar(9 )n cazulunui roman, ima-inarea spaiului descris 6i a persoanelorH )n cazul unui te4t filozoficsau 6tiinific, asocierea constant( a conceptelor descrise 6i -enerarea unora noi.0elevizorul )ns( nu cere nici o activitate mental( 7 ima-inile sunt primite dea -ata,nu e nevoie s( asociezi nimic ?amintiiv( zicala Ao ima-ine valoreaz( c:t o mie decuvinte 7 6i nici timpul corespunz(tor. Qu e4ist( posibilitatea s( te -:nde6ti la cese transmite, deoarece viteza cu care se sc+imb( ima-inile, sunetul 6i subiectul)mpiedic( privitorul normal s( se concentreze con6tient 6i s( urm(reasc(transmisia.

)&*& Televiziunea i educa+ia

3


4/17

Din ce sa v(zut, se poate concluziona c( televizorul practic nu are nici unefect educaional. 5ducaia este un proces foarte lent 7 ceea ce se )nva( cu vitez(mare nu are de obicei valoare profund( 7 6i ar trebui s( urm(reasc( dezvoltarea-lobal( a copilului sau a t:n(rului. Gu televizorul totul trebuie s( fie rapid datorit(caracteristicilor aparatului 6i st(rii mentale a privitorului. Pe l:n-( faptul c( este unproces foarte lent, educaia trebuie s( aib( un caracter conte4tual9 profesorul are )nvedere ce sa predat )n ziua sau s(pt(m:na precedent( 6i, cu metode specificemodelul educaional, ca )n 5ducaia ;aldorf, profesorii 6tiu ce fac ceilali profesoride la aceea6i clas( 6i )6i cunosc elevii foarte bine. Din contra, televizorul, fiind unmi8loc de comunicare )n mas(, transmite ceva ce este cu totul )n afara conte4tuluiprivitorului.

Gred c( cel mai ne-ativ punct al televiziunii )n relaia cu educaia este acelac( educaia cere elevilor atenie 6i activitate, mai ales atunci c:nd se consider( c(educaia trebuie s( aib( ca scop principal dezvoltarea capacit(ilor ima-inative 6ide creaie mintal(. 0elevizorul face e4act contrariul9 potopul constant de milioanede ima-ini face privitorul s(6i piard( ima-inaia 6i creativitatea. 'ceast( situaie )i

prive6te )n special pe copii 6i tineri, care trebuie s( )6i dezvolte aceste capacit(i.Pentru un adult care le are de8a, pierderea lor parial( poate fi re-retabil(, dar estemult mai r(u s( nu poi niciodat( s( le dezvoli.

Goncluzia este c( televizorul poate fi utilizat ca un mi8loc de condiionare, darnu de educaie. De aceea, dup( cum de8a a observat OerrN Iander )n carteaanterior menionat(, e4ist( un maria8 perfect )ntre televiziune 6i publicitate . Pentru publicitate, starea ideal( a consumatorului este de semicon6tien(,deoarece aprecierea critic( nu este posibil( ?publicitatea este arta de a convin-eoamenii s( consume ceea ce nu au nevoie, cost( mai mult dec:t alte produse sauare calitate inferioar(. n anul &%%%, )n Brazilia sau c+eltuit aproape K milioane de

dolari )n publicitateH din aceasta sum( KER a fost partea reclamelor 0# 7 pentru c(funcioneaz( Iander menioneaz( c( )n Statele Unite c+eltuielile cu publicitatea la0# )n anii J% erau de K%R din total . Iarie ;inn 6i red 6i IerrelNn5merN arat( c( televizorul nu are nici un efect educaional . 5fectul pe care )l are este condiionarea aciunilor 6ia ima-inilor interioare.

'stfel televiziunea reprezint( )n multe aspecte antiteza educaiei. 'r trebuiutilizat )n educaie numai )n scop ilustrativ, cu filme de scurt( durat(, astfel )nc:tprofesorul s( poat( repeta ima-inile 6i s( discute cu studenii ce au vizionat, depreferin( la liceu sau la facultate.

*& Jocurile elec#ronice

*&(& A"ara#ul

#oi lua )n considerare aici numai 8ocul electronic cel mai tipic9 acela care cerede la 8uc(tor rapiditate, care 8oac( )mpotriva ma6inii 6i c:6ti-( puncte atunci c:nde4ecut( corect anumite aciuni. Qumesc acest tip de 8ocuri A8ocuri combative. Iaisunt numite de asemenea A8ocuri de tipul stimul 6i r(spuns.

'paratul const( )ntrun ecran ?relativ mare )n cazul televizorului saumonitorului de computer sau c+iar un ecran foarte mic la 8ocurile portabile, uncomputer 6i un dispozitiv de comunicaie )ntre 8uc(tor 6i computer 7 tastatur(,

*


5/17

8oNstic* sau pistol care detecteaz( poziia punctului vizat pe ecran atunci c:nd seapas( pe tr(-aci. 5cranul prezint( fi-uri )n mi6careH 8uc(torul trebuie s( efectuezeanumite aciuni cu de-etele, de e4emplu ap(sarea unor tasteH computeruldetecteaz( care taste au fost ap(sate 6i produce modificarea ima-inii de pe ecranH6i a6a mai departe.

'6a cum vom vedea mai t:rziu, computerele sunt ma6ini deterministe.'ceasta are o consecin(, c( dac( pe ecran este prezentat( o anumit( ima-ine 6i8uc(torul apas( o anumit( tast(, sc+imbarea ima-inii va fi )ntotdeauna aceea6i.Unele efecte aleatoare pot fi introduse, dar trebuie s( fac( parte dintro coleciepredeterminat( de aciuni posibile care au fost prev(zute de creatorul 8ocului.

*&)& Juc#orul

Spre deosebire de televiziune, sistemul aparat de 8oc 7 8uc(tor este un circuit)nc+is9 ce este afi6at pe ecran, adic( ce face ma6ina, depinde de aciunile8uc(torului. Prin urmare, 8uc(torul nu este fizic pasiv. Dar aciunile sale sunt foarte

limitate. Utiliz:nd o tastatur(, practic numai de-etele se mi6c(, destul de repede,dar m:inile r(m:n nemi6cateH cu un 8oNstic*, )n -eneral numai una din m:inirealizeaz( mi6c(ri de mic( amplitudine, mecanice.

Ga 6i )n cazul televizorului, vederea 6i auzul ?dac( e4ist( sunete sunt parialactive, dar la 8ocurile electronice e4ist( o mic( activitate a simului tactil 6i, ca s(folosim clasificarea celor $& simuri introdus( de /udolf Steiner


6/17

5ste interesant de reinut c( reaciile automate sunt caracteristice animalelor6i nu fiinelor umane adulte. n -eneral, adulii -:ndesc )nainte s( fac( ceva,cercet:nd cu a8utorul reprezent(rilor mentale urm(rile aciunilor lor. De e4emplu, s(presupunem un b(rbat care vede pe strad( o femeie foarte frumoas( 6i simtedorina s( o s(rute. n mod normal nu ar face asta, deoarece ar crede c( poate eanu )l place, ar putea s( ipe, cre:nd )n final o situaie 8enant( 6i a6a mai departe. Gao consecin( a acestor reprezent(ri interioare, b(rbatul se controleaz( 6i nuacioneaz( dup( impulsuri. 'cest lucru nu se )nt:mpl( )n cazul animalelor9 eleacioneaz( imediat dup( impulsuri 6i condiiile de mediu. Un animal nu se -:nde6tela consecinele aciunilor lui. Se poate spune deci c( 8ocurile electroniceanimalizeaz( 8uc(torii.

Pe de alt( parte, deoarece 8ocul impune aciuni motorii de mic( amplitudine6i automate iar aciunile acestea sunt mecanice, se poate spune c( 8ocurilerobotizeaz(C8uc(torii. 5ste u6or de ima-inat c( dac( )n locul 8uc(torului am puneo ma6in(, o camer( de luat vederi pentru detectat mi6c(rile de pe ecran 6i uncomputer pro-ramat s( r(spund( la aceste mi6c(ri )n consecin(, ar 8uca mult mai

bine dec:t orice fiin( uman(. Gu alte cuvinte, se poate spune c( 8uc(torul esteredus la o ma6in( care detecteaz( mici impulsuri vizuale limitate 6i efectueaz(mi6c(ri mici 6i limitate cu de-etele.

*&*& Jocurile elec#ronice i educa+ia

Unul din cele mai importante obiective ale educaiei este s( dezvoltecapacitatea de luare a unor decizii con6tiente corecte. Dup( cum sa v(zut,animalele acioneaz( dup( instincte 6i situaie, dar oamenii nu. Oocurile electronicese )mpotrivesc acestui obiectiv 6i produce o animalizare a omuluiH este contrar

unuia din obiectivele supreme ale educaiei, s( fac( din copii 6i tineri fiine maiumane 6i mai puin animale.Ga 6i )n cazul televizorului, 8ocul electronic nu depinde de conte4t. 0oi

8uc(torii sunt tratai identic. n acest mod, 8ocurile sunt contradictorii cu idealuleducaiei vestice de a produce indivizi c:t mai diferii K. Pe de alt( parte, 8ocurilecondiioneaz( 8uc(torii s( e4ecute mi6c(ri limitate, mecanice, ca s( c:6ti-e maimulte puncteJ. Unul din idealurile supreme ale educaiei este s( formeze aduli careacioneaz( liber 6i care )ncearc( s( )6i atin-( scopurile stabilite de ei )n6i6i, nu s(acioneze condiionat.

Un alt punct important este competiia fa( )n fa( cu cooperarea. n mod

tradiional, educaia la 6coal( 6i acas( a avut ca unul din obiectivele sale s(rep-(teasc( copiii 6i tinerii s( fac( fa( unei lumi aflat( )n competiie, din punct devedere profesional. L(sesc aceasta ca fiind o teribil( -re6eal(. Gred cu t(rie c(educaia trebuie s( pre-(teasc( oamenii pentru cooperare, nu pentru competiie.5ste sin-urul mod prin care se poate reduce problemele psi+olo-ice 6i sociale caresunt )n cre6tere )n lume, deoarece competiia este e-oist( ?)n termeni individualisau de -rup 6i antisocial(. Dac( prive6ti lumea natural(, adic( plantele 6i

,n original machinize+ mainizeaz!(n. tr.)-adic !ersoane% unice (n. tr.)dar !unctele astea nu se materializeaz n nimic real n cel mai bun caz% la 0ocurile mecanice

din sli s!ecializate unde se !ot ctiga bani% tot firma ctig !entru c 0ocurile sunt astfelfcute nct numai o !arte din banii ncasai se ntorc la 0uctori sub form de ctig iar

0uctorii% de obicei% folosesc banii ctigai ca s continue s 0oace% !entru c ei 0oac nu sctige bani% ci !uncte (n. tr.)

-


7/17

animalele, -(se6ti competiie peste tot, urm(rind supravieuirea indivizilor 6i aspeciilor. Qu consider oamenii ca fiind )ntru totul naturaliH de fapt, atunci c:nd omulpe6terilor a )nceput s( picteze pe perei nu mai era o fiin( natural(, 6i se poatespune c+iar c( oamenii nu au fost niciodat( naturali deplin. 3amenii au sentimente6i simt compasiune 6i dra-oste altruist( care nu e4ist( )n lumea natural(. Gred c(sin-ura cale pentru a opri tendina actual( de cre6tere a problemelor din lume estedezvoltarea acestor capacit(i, iar educaia )n familie 6i la 6coal( ar trebui s( aib(aportul esenial )n acest proces. Oocurile electronice ?mai ales cele de tip combativfac e4act opusul9 antreneaz( pentru competiie, pentru comportament violent, rece,antisocial. Iuli oameni consider( lo-ic c( societatea este ?din p(cate, cred euplin( de competiie, 6i antrenarea iar a8uta pe copii )n via( mai t:rziu. 'cestora eule spun c( )n educaie e4ist( momentul potrivit pentru toate lucrurile. Gopiii mei nuau fost educai )n familie 6i la 6coal( s( fie competitivi, ci cooperativi, nu s( urasc(,ci s( iubeasc(H c:nd au crescut, sau adaptat rapid la situaia social( teribil(actual( 6i au o via( profesional( plin( de succes 7 care a implicat foarte mult(competiie. Dar copiii mei au p(strat o ad:nc( sensibilitate pentru suferina uman(

7 6i animal( 7 sunt foarte responsabili din punct de vedere social, )ncerc:nd mereus(i a8ute pe alii. i niciodat(, absolut niciodat(, nu sau uitat la televizor 6i nu sau8ucat 8ocuri electronice acas( ?pentru simplul motiv c( nu leau avut niciodat( 6isunt foarte bucuros s( v(d c( fiicele mele fac acela6i lucru cu nepoii mei.

Ouc(torul 8ocurilor electronice )nva( cum s( e4ecute activit(i foartespecializate. Dar ceea ce )nva( nu poate fi aplicat dec:t la 8ocul respectiv 6i nupoate fi utilizat )n viaa real(. 0otu6i, )n situaii de ur-en(, de stres sau de con6tiin(confuz(, 8uc(torul sar putea s( reacioneze ca )n 8oc, dar manevr:nd ceea ce estereal ca ceva artificial. n acest sens 8ocurile sunt mult mai rele dec:t televizorul.0elevizorul )nre-istreaz( )n con6tiina spectatorului ima-inile v(zute 6i situaiileH

8ocurile electronice, pe l:n-( aceea6i )nre-istrare, antreneaz( 8uc(torul s( e4ecuteanumite aciuni. n recenta sa carte, Oo+n Qaisbitt, menioneaz( tra-edii petrecute)n unele 6coli americane, )n care condiionarea 6i antrenamentul realizate de8ocurile electronice au provocat aciuni violente tra-ice f(cute de tineri utilizatori. Uncaz impresionant este cel din ora6ul Paduca+, Mentuc*N, petrecut )n $1129 un t:n(rde $F ani a intrat )ntro clas( 6i a tras 2 focuri de arm( )n capul 6i )n toracelevictimelor, c:te un foc de persoan(, nimerind toate intele. Qaisbitt menioneaz( oanaliz( a cazului )n care se spune c( un bun poliist sau soldat nimere6te )n-eneral &%R din inte, nu tra-e niciodat( c:te un foc pentru fiecare victim( etc.. Dar faptul incredibil este c( t:n(rul nu a mai folosit niciodat( o arm(

)nainte9 sa antrenat )n utilizarea armei )ntrun 8oc electronic. n aceast( analiz( seobserv( c( un poliist utilizeaz( rareori armaH pe de alt( parte, )n 8ocul electronic,imediat dup( pornirea 8ocului este necesar s( )ncepi s( tra-i 6i s( nu te opre6ti,altfel punctele sunt pierdute. n e4emplele menionate de Qaisbitt, uci-a6ii auacionat ca animalele sau, mai r(u c+iar, ca ma6inile, cu fantastic( precizie 6i s:n-erece, f(r( nici un fel de compasiune. Un caz recent )l reprezint( tra-iceleevenimente din Qew Vor*, de la ;orld 0rade Genter9 aparent, piloii ce au deturnataeronavele sau antrenat continuu s( fac( curbe folosind simulatoare de zborH s(love6ti o int( cu un avion )n timpul efectu(rii unei curbe este un lucru foarte dificil.

'6adar 8ocurile electronice nu au nici un efect educaional. Din contra, sunt

d(un(toare educaiei 6i educ( -re6it.


8/17

-& Co!"u#erul

-&(& A"ara#ul

Gomputerele sunt total diferite de toate celelalte ma6ini. 'cestea din urm(transform(, transport( sau stoc+eaz( ener-ie sau materie. De e4emplu, un strun-transform( materiale, un automobil transport( oameni sau materiale, o bateriestoc+eaz( ener-ie electric( etc. Gomputerele nu fac nimic din ce am amintit9 eletransform(, transport( 6i stoc+eaz( date, care sunt reprezent(ri simbolicecuantificate sau cuantificabile 6i nu trebuie confundate cu informaia. nformaiatrebuie s( aib( )ntotdeauna un )neles pentru persoana care o prime6te, 6i )n unelecazuri nu poate fi transmis( sub form( de date ca, de e4emplu, senzaia de caldsau rece ?vezi articolul ADate, informaii, cunoa6tere 6i competen( pe siteul meuweb. Guantificarea este esenial( pentru date, altfel ele nu pot fi introduse )ntruncalculator, care opereaz( numai cu simboluri cuantificabile. De reinut c(pro-ramele pentru calculator ?software reprezint( de asemenea date.

Datele nu au e4isten( fizic(, material(, reprezint( doar un produs al -:ndiriiumane. ?aptul c( datele nu au e4isten( fizic( a permis reducerea dimensiunilorcomputerelor. 5ste imposibil s( reduci dimensiunea utila8elor sau automobilelor,deoarece dimensiunea lor trebuie s( se potriveasc( cu materialele fizice pe care letransform( sau transport(.

Un computer este o ma6in( care simuleaz( o -:ndire limitat(. Un pro-rampe care )l e4ecut( un computer reprezint( -:nduri transpuse )n instruciuni.54ecuia ?mai bine zis interpretarea pro-ramului simuleaz( -:ndurile pe carepro-ramatorul lea elaborat )n scopul prelucr(rii datelor care, dup( cum am v(zut,sunt de asemenea e4presia -:ndurilor. Qu este corect s( spunem c( un computer

-:nde6te, deoarece instruciunile pe care le interpreteaz( sunt -:nduri e4trem desimplificate, limitate la aciunile pe care ma6ina le poate e4ecuta. L:ndirea uman(acoper( infinit mai mult dec:t lo-ica utilizat( pentru a pro-rama sau simulae4ecuia unui pro-ram. Iai mult, un computer, orbe6te 6i ine4orabil interpreteaz(instruciunile unui pro-ram, deci nu poate avea creativitatea -:ndirii noastre, 6i,evident, nu poate nu poate avea sentimente. Sentimentele de obicei )nsoesc-:ndirea uman(, influen:ndo, 6i viceversa.

Datorit( recentului film al lui Steven Spielber- nteli-en( 'rtificial(,diva-+ez puin pe problema ma6inilor capabile s( simt(. 5ste posibil s( ai -:nduriuniversale, obiective, de e4emplu concepte matematice. De e4emplu, conceptul

cerc ca loc al punctelor ec+idistante fa( de un punct dat ?centrul s(u este absolutuniversal 6i atemporal. Qu depinde de persoana care se -:nde6te la acest lucru.'ctul -:ndirii este subiectiv, dependent de persoana care -:nde6te. Goninutul-:ndirii poate fi obiectiv, universal. Pe de alt( parte, sentimentele sunt subiectiveprin natura lor. Dac( o persoan( vede un trandafir, sar putea s( aib( sentimentede admiraie, de bucurie, de frumusee. 'lt( persoan( ar putea avea acelea6isentimente, dar fiecare persoan( simte individual. Bucuria simit( de cineva estereacia interioar( e4clusiv a sa, subiectiv(. 5u nu pot s( simt ce simte altcineva. Unsentiment nu este alc(tuit din reaciile e4terioare pe care o persoan( le manifest(atunci c:nd simte. Bucuria nu este e4presia facial( a bucuriei, este reacia

interioar( a persoanei care se bucur(, 6i aceast( reacie interioar( nu poate fitranspus( la nimeni altcineva. Gomp(timind ?ceea ce este precis ceea ce lipse6teatunci c:nd fundamentali6tii se comport( potrivit unei teorii, fie ea reli-ioas( sau


9/17

6tiinific(, o persoan( poate s( sufere )mpreun( cu alt( persoan(, dar fiecare aresuferina sa proprie, sentimentul individual de suferin(.

Gomputerele sunt ma6ini universale, nu numai )n sensul lui 'lan 0urin- c(orice computer poate fi )n stare s( simuleze aciunile interioare ale oric(rui altcomputer, dar )n sensul c( sunt ma6ini matematice ?vezi mai departe. 5ste posibils( )nele-i e4act ce face un pro-ram 6i s(l simulezi. Dat un oarecare pro-ram 6ie4act acelea6i date de intrare pe care pro-ramul le prime6te la rulare, o persoan(poate s( simuleze e4ecuia acelui pro-ram 6i s( produc( e4act aceea6i ie6ireconceptual(. 5ste o idioenie s( spui c( computerele sau orice alt fel de ma6in( arputea simi, cum a prezentat Spielber- )n film, )ncerc:nd s( convin-( cu e4trem depericuloasa teorie c( oamenii sunt ma6ini9 potrivit lui, ma6inile vor fi construite cuforma noastr( e4terioar(, vor avea -:nduri 6i vor aciona )n a6a fel )nc:t nu vorputea fi distinse de oameni 7 )n film, un fel de aparat de scanare este utilizat pentrua vedea dac( un robot are circuite electronice )n interior 6i deci nu este uman 7, 6ivor avea sentimente. 5vident, ma6inile ma6inile pot fi construite cu caracteristiciumane numai dac( oamenii sunt ma6ini. 5ste important de accentuat c( aceast(

viziune asupra lumii este absolut anti6tiinific( )n termenii cunoa6terii ?saui-noranei noastre 6tiinifice despre ce reprezint( oamenii, -:ndirea, inteli-ena 6isentimentele. Pentru aceia care subapreciaz( importana mesa8ului lui Spielber-, artrebui s( ne amintim c( avanpremiera filmului a fost f(cut( la I02 6i mulicercet(tori specializai )n nteli-en( 'rtificial(1 lau luat )n seriosH unii c+iar sauriscat s( spun( c( )n E% de ani ma6inile vor avea sentimente. Probabil au uitat deprofeiile privind ' de acum c:teva decenii, cu ma6ini inteli-ente care nu saumaterializat niciodat(.

napoi la tema noastr(, instruciunile 6i comenzile 7 c+iar 6i cele care pot fie4ecutate prin selectarea cu mouseul a unei picto-rame 7 ale unui limba8 de

pro-ramare sau pro-ram sunt entit(i matematice, deoarece pot fi )n totalitatedescrise pe cale formal(, cu a8utorul formulelor matematice.'lte ma6ini, care prelucreaz( materiale 6i ener-ie, nu sunt )ntru totul

descriptibile matematic, numai )ntro m(sur( apro4imativ(. 'ceasta deoarece nu secunoa6te ce este materia9 nu e4ist( un model fizic precis pentru ea ?este interesantde notat c( e4ist( modele matematice destul de precise 6i bune )n mecanicacuantic(, dar numai pentru atomii foarte simpli. Din moment ce datele sunt formatedin simboluri matematice, formale, se poate spune c( matematica computeruluieste lo-icsimbolic(. G+iar mai mult, e4ist( )nc( o restricie9 aceast( matematic(lo-icsimbolic( trebuie s( fie al-oritmic(. De aceea pro-ramele trebuie s( fie

formate din instruciuni bine definite matematic )n cadrul matematicilor discrete, 6iar trebui s( )6i termine la un moment e4ecuia, indiferent de datele de intrare. Iaimult, secvena de instruciuni este absolut fundamental( ?spre deosebire de celemulte formul(ri matematice, cum sunt de e4emplu a4iomele.

'6adar un computer poate fi caracterizat ca o ma6in( abstract(, matematic(,al-oritmic(. Din contra, ma6inile care nu sunt computere sunt ma6ini concrete. 0otceea ce se )nt:mpl( )ntrun computer nu are nimic dea face cu realitatea, maipuin atunci c:nd controleaz( alt( ma6in(. De aceea computerul reprezint( oricelucru )ntrun mod virtual, mental.

.4.5. 6 Massachusets "nstitute of #echnolog$+ !robabil cea mai im!ortant uni#ersitate cucaracter tehnic din "tatele 7nite i chiar din lume #rful de lance al cercetrii academice nfizic (n. tr.)8(eng.)%rtificial "ntelligencesau%&"&(n. tr.)

8


10/17

Iai e4ist( o foarte important( caracteristic( pe care computerele o au )ncomun cu multe alte ma6ini, ca de e4emplu o ma6in( de sp(lat9 activitatea lorpoate fi autonom(. Un pro-ram de computer poate procesa o mulime de date f(r(nici o intervenie din partea unui operator uman. De fapt, utilizatorul furnizeaz(computerului o comand( sau selecteaz( cu mouseul o picto-ram( ?de e4emplu,)ntrun editor de te4t, utilizeaz( o comand( s( spaieze )n mod e-al un para-raf,iar ma6ina e4ecut( un volum imens de instruciuni )n mod autonom. n aceste4emplu, calcule matematice 6i manipulare simbolic(9 de e4emplu, o anumit( linieeste aleas(, cuvintele ei pot fi concatenate )n partea st:n-( ?de e4emplu, mut:ndfiecare caracter pe o poziie -oal(, l(s:nd minimum posibil de spaiu )ntre dou(cuvinte consecutiveH apoi se num(r( cuvinteleH num(rul de spaii libere carer(m:ne la dreapta liniei este )mp(rit la num(rul de cuvinte minus unuH )n final, unnum(r de spaii libere e-al cu rezultatul )mp(ririi este inserat )ntre fiecare perec+ede cuvinte consecutive, mut:nd spre dreapta cuv:ntul cel mai din dreapta.

3 alt( caracteristic( fundamental( a computerelor care trebuie tratat( aicieste aceea c( ele sunt ma6ini deterministe. 'ceasta )nseamn( c( dac( ma6ina

este )ntro anumit( stare ?st(rile sale posibile sunt totdeauna finite 6i discrete, ceeace )nseamn( c( nu e4ist( o tranziie continu( )ntre oricare dou( st(ri, 6i oinstruciune este e4ecutat( ?sau o comand( este dat(, cum ar fi ap(sarea uneitaste sau a unei combinaii de taste, sau c+iar activarea unei picto-rame, ca )ne4emplul spaierii unui para-raf, ma6ina va e4ecutat mereu o tranziie c(treaceea6i stare. Dac( ceva se prezentat pe ecran, 6i ma6ina este )n stare dea6teptare a unei aciuni din partea utilizatorului, iar acesta din urm( realizeaz( oanumit( aciune, ecranul se va sc+imba mereu )n acela6i sens. 'cest determinismeste absolut esenial pentru computere9 este o caracteristic( care -aranteaz( c(rezultatul proces(rii unor anumite date este )ntotdeauna acela6i 6i corect.

3rice ma6in( care nu este computer ?ca s( fim mai preci6i, e vorba dema6inile nedi-itale sau analo-ice este nedeterminist(9 nu se poate prevede cuprecizie absolut( rezultatul unei aciuni e4ecutate de ma6in(. 5ste cazul un strun-care, c+iar dac( este automat, produce )ntotdeauna, de e4emplu, o pies( cudiametru apro4imativ, cu %,%C cm mai mult sau mai puin dec:t diametrul dorit.

Iai e4ist( 6i alte caracteristici ale computerelor, dar ce sa prezentat p:n(acum consider eu c( este esenialul din punct de vedere al educaiei.

-&)& U#iliza#orul

Ga 6i )n cazul 8ocurilor electronice, computerul 6i utilizatorul formeaz( uncicuit )nc+is. Utilizatorul prive6te de asemenea ecranul 6i )6i mi6c( puin de-etele 7poate un pic mai mult dec:t )n cazul 8ocurilor, dar totu6i mi6c(ri foarte limitate,mecanice. G:nd este utilizat mouseul, puin( coordonare motorie adiional(, simultactil 6i al mi6c(rii sunt necesare, dar de asemenea sunt foarte puin folosite dec:tla, s( zicem, prinderea unei min-i, c:ntatul la un instrument muzical, desenarea cuo pensul( fin( etc. Spre deosebire de 8ocurile electronice, nu este nevoie de obiceide mi6c(ri bru6te 6i rapide. Dar se poate observa c( utilizatorul, de asemenea,este, )ntrun anumit fel, prizonier al ma6inii, de multe ori )ntro stare pe care eu onumesc Astarea obsesiv( a utilizatorului. 'ceast( obsesie ine utilizatorul )n faa

computerului ore )ntre-i, deseori acesta uit( de viaa personal(, de obli-aiile 6inevoile sale. De unde vine aceast( obsesie tipic(W

19


11/17

'm v(zut c( un computer este o ma6in( automat(, abstract( 6i determinist(.'ceasta face ca utilizatorul s( fie si-ur c( o comand( pe care o d( ma6inii va fie4ecutat( a6a cum este prev(zut. Uneori aceasta nu se )nt:mpl(9 comanda nu estepotrivit( sau e4ist( erori )n pro-ram. G:nd se )nt:mpl( acest lucru, utilizatorul nuvede rezultatele a6teptate 6i simte o ad:nc( frustrare, diferit( de orice alt( frustrare)nt:lnit( de oameni )n viaa lor. S( lu(m, de e4emplu, un 8oc de tenis. G:nd8uc(torul -re6e6te serviciul, se simte frustratH dar nu 6tie dac( urm(torul serviciu vafi corect, f(c:nd min-ea s( cad( )n dreptun-+iul de cealalt( parte a fileului. Unutilizator de computer este absolut si-ur c( o comand( sau combinaie de tastee4ist( pentru a e4ecuta o anumit( operaiune dorit(. P:n( c:nd descoper( careeste comanda potrivit( sau combinaia de comenzi, utilizatorul este dominat de ostare obsesiv( de e4citare pur intelectual( 7 amintiiv( c( un calculator este oma6in( abstract(, lucr:nd la nivelul -:ndiriiH nu e4ist( limit(ri datorate unorcoordon(ri motorii incon6tiente, puin controlabile, ca )n tenis sau alte 8ocuri cumin-ea.

iind o ma6in( abstract(, matematic(, un computer foreaz( utilizatorul s(

utilizeze limba8e de comenzi care sunt de asemenea matematice, din lo-icasimbolic(. Se poate ar-umenta c( utilizeaz( simboluri 6i reprezent(ri )ntrun modcomplet diferit dec:t )n matematica obi6nuit(H da, dar totu6i este formalismmatematic. 'tenie9 nu m( refer aici la te+noredactarea unui te4t 7 aceasta sepoate face 6i )ntro stare de semicon6tien(, de6i implic( puin formalism pentru c(fiecare tast( produce mereu acela6i te4t )n acela6i mod 7, ci la actul iniierii uneicomenzi, cum ar fi alinierea unui te4t, salvarea sau tip(rirea unui document. 5steposibil s( introduci un te4t f(r( s( te -:nde6ti practic la el, nici m(car la )neles.'ceasta nu se poate c:nd dai o comand( computerului9 ar fi asem(n(tor cu a facecalcule f(r( s( fii atent la ce calculezi 7 rezultatul ar fi )n -eneral complet -re6it. Iai

mult, orice comand( pe care computerul o prime6te -enereaz( e4ecuia unei funciimatematice ?sau secvene de funcii )n interiorul ma6inii, a6a cum ar(tat cualinierea unui te4t. n acest mod, se poate spune c( un computer obli-( la utilizareaunui limba8 matematic, pur formal.

5ste important s( accentuez problema -:ndirii. Pentru a utiliza un computer,este absolut necesar s( )i furniz(m comenzi, )n orice pro-ram. Dup( cum sa v(zut,aceste comenzi activeaz( funcii matematice ?pentru calcule sau manipul(ri desimboluri, )n interiorul ma6inii. G:nd computerul prime6te comenzi sub form( dete4t 7ca 6i la selectarea unei picto-rame 7 utilizatorul este forat s( se -:ndeasc(con6tient la ele. n alte cuvinte, computerul foreaz( utilizatorul s( formuleze

-:nduri )ntrun formalism asem(n(tor celui din matematic(, care poate fi introdus)n ma6in( 6i interpretat de aceastaH eu le numesc A-:nduri ma6inale. Unul dinefectele acestui scenariu este c( utilizatorul este influenat s( lucreze f(r(disciplin(. De fapt, din moment ce spaiul de lucru este pur mental, tot ceea ce facenu are consecine directe asupra lumii reale. 'ceasta nu se )nt:mpl( c:nd cinevaconduce o ma6in( sau lucreaz( la strun-. Iai mult, orice -re6eal( poate ficorectat(, deci nu se impune o disciplin( pentru a obine lucruri bine f(cute,apreciabile estetic. De e4emplu, o persoan( care scrie o scrisoare de m:n( trebuies( urmeze o disciplin( mental( ri-uroas(, pentru a nu corecta ceea ce scrie ?multecorecturi ar l(sa te4tul neclar, ur:tH unele sunt c+iar imposibile, ca mutarea unui

para-raf )ntrun alt loc din te4t. G+iar 6i la scrierea unei ciorne, se )nt:mpl( acela6ilucru9 odat( ce te4tul definitiv a fost scris, va fi necesar s( nu se sc+imbe totul de lacap(t, s( se acorde atenie esteticii etc. Qimic din acestea nu se petrece la

11


12/17

utilizarea unui editor de te4t9 num(rul 6i tipul -re6elilor nu conteaz(, deoarece totulpoate fi corectat, mutat etc. Qu este nevoie s( fii atent la desp(rirea )n cuvinte9 uncorector automat poate s( detecteze erorile 6i s( su-ereze posibile corecii.Gorectorii -ramaticali sunt ast(zi suficient de sofisticai 6i cer din ce )n ce maipuin( atenie 6i raiune la scrierea unui te4t. oarte puini oameni apreciaz(urm(rirea unor re-uli fi4e 6i planificarea dinainte a ceea ce trebuie f(cut. Se poateconcluziona c( toate acestea fac ca utilizatorii 6i pro-ramatorii de calculatoare s(aib( o atitudine lipsit( de disciplin( mental(. n cazul pro-ramatorilor, se 6tie c(rareori proiecteaz( 6i implementeaz( pro-ramele )n mod disciplinat, de e4empludocument:nd cu atenie detaliile fazei de analiz( a proiectului sau pro-ramelor lor.Iai mult, verificarea pro-ramului, testarea 6i corectarea sunt foarte puinsistematice.

Gomparai aceasta cu utilizarea unei ma6ini concrete, un automobil dee4emplu9 o aciune realizat( cu lips( de disciplin( poate duce foarte u6or laaccident. oferul este forat s( conduc( disciplinat. Utilizarea -re6it( a unei ma6iniconcrete, spre deosebire de o ma6in( virtual(, cum este computerul, poate cauza

accidente fizice. 'ccidentele cauzate de computere sunt mentale, psi+olo-ice 6ipsi+ice 7 de aceea sunt )n i-norate )n cea mai mare m(sur(.

-&*& Co!"u#erele i educa+ia

S( lu(m )n consideraie faptele fundamentale c( utilizatorul unui computertrebuie s( e4erseze -:ndirea lo-icsimbolic( 6i al-oritmic(, 6i s( comunice el )nsu6icu ma6ina )n limba8ul formal. Urm(toarea )ntrebare, care de obicei nu este pus(,trebuie neap(rat formulat( de cei care ar-umenteaz( pentru sau )mpotriva utiliz(riicomputerelor )n educaie9 care este v:rsta potrivit( pentru un copil sau un t:n(r

pentru a )ncepe s( utilizeze acest tip de limba8 6i -:ndireWPentru a r(spunde la aceast( )ntrebare este necesar s( utiliz(m un model aldezvolt(rii copiilor 6i adolescenilor potrivit cu v:rsta lor. De aceea voi utilizamodelul introdus de /udolf Steiner, pe care )l consider mult mai lar- 6i mai profunddec:t alte modele, fiind utilizat )n mai mult de 2%% de 6coli ;aldof din lume ?afar(de probabil mai mult de $%%% de -r(dinie izolate. Pe scurt, potrivit modelului luiSteiner, e4ist( trei mari faze )n dezvoltarea iniial( a fiec(rei fiine umane,corespunz:nd unor perioade de J ani fiecare .

n prima faz(, p:n( la v:rsta de apro4imativ J ani, al c(rei sf:r6it este marcat

fizic de c(derea dinilor de lapte, copilul este desc+is spre e4terior, nu estecon6tient c( este separat de lume. Pentru el totul are via( 6i toate e4ist( )nima-inaia lui ca reale. Principala activitate care domin( activitatea interioar( acopilului este )n primul r:nd voina ?care conduce la dorine 6i aciuni. 'stfel,resurse educaionale de baz( ar trebui s( fie ima-inaia, ritmul 6i imitaia. Qu artrebui s( e4iste predare intelectual( dec:t indirect, cu a8utorul pove6tilor, al 8ocurilor6i prin obiecte m(runte realizate manual. Peda-o-ul ar trebui s( fie ceea ce senume6te mama )nv((toare. Gopiii nu ar trebui s( )nvee s( citeasc( )n aceast(perioad(, deoarece cititul foreaz( abstractizarea intelectual( ?vezi eseul pe acestsubiect pe siteul meu personal. De e4emplu, literele sunt ast(zi simboluri

abstracte ?nu erau a6a )n vec+ime, a6a cum nici azi nu sunt )n unele sistemeorientale de ideo-rame.

12


13/17

orele interioare care sar c+eltui )n acest proces trebuie s( fie c+eltuitepentru stabilirea unei baze fizice 6i pentru efortul e4traordinar de cre6tere 6i)nv(are ?neintelectual( a mersului, localiz(rii )n spaiu, vorbirii, form(rii primelorconcepte ?intuitive despre lume 6i pentru dezvoltarea coordon(rii motorii.

n a doua perioad(, )ntre J 6i $F ani ?vezi, de e4emplu, capitolul 5voluia )n adoua perioad( de J ani )n 6i , t:n(rapersoan( 6ia format de8a baza fizic( esenial(. 'cum poate s( )nceap( s(6idedice forele )nv((rii intelectuale. 3ricum, aceasta nu ar trebui s( fie abstract(, ci)ntotdeauna le-at( de lumea real(, )ncep:nd cu mediul )n care tr(ie6te. n aceast(perioad( activitatea interioar( a simirii este dezvoltat( )n primul r:nd, )nc:t fiecaresubiect trebuie prezentat )ntrun mod estetic, artistic. G+iar 6i matematica ar trebuiprezentat( prin le-(turi cu lumea real( 6i )ntro manier( artistic(, apel:nd lafantezie ?-eometria se potrive6te foarte bine aici. n 6tiine, ceea ce este maiimportant este )nv(area modului de observare 6i descriere a fenomenelor, f(r(e4plicare conceptual( )n mod abstract. 0otul trebuie s( fie plin de via(. Un contrae4emplu clasic )n Brazilia este modul )n care se pred( )n 6coal(, )n 8urul v:rstei de

2 ani, ce este o insul(9 o poriune de p(m:nt )ncon8urat( de ap( din toate p(rile?ceea ce, apropo, este incorect, din moment ce nu e4ist( ap( deasupra, 6i, )n-eneral, nici dedesubt.... 'ceast( definiie este un concept abstract mort 6i nu las(loc ima-inaiei. Pe de alt( parte, noiunea de insul( poate fi prezentat( printropoveste lun-( a unei persoane c(reia ia naufra-iat vasul, a )notat p:n( la (rmHapoi, dup( ce sa odi+nit, a m:ncat c:teva plante etc., )n orice direcia mer-ea,)nt:lnea o alt( pla8( sau ap(. 'stfel, copiii )6i pot ima-ina toat( bo-(ia pe care opoate conine o insul( real( cu ve-etaie 6i animale. 3 definiie este )ntotdeaunaaceea6i. deal ar fi ca povestea s( fie spus( cu detalii diferite pentru fiecare clas(,adaptat( la interesul 6i caracteristicile fiec(rui -rup de elevi. Un astfel de concept

este prezentat viu 6i nu mort. De fapt, din fericire, profesorii niciodat( nu definescce este un copac ?o bucat( de lemn )nfipt vertical )n p(m:nt, cu cren-i etc. etc..Dar aceasta nu a )mpiedicat nici un copil s(6i dezvolte corect conceptul de copac7 pornind de la e4periena proprie prin observaie, 8oac( cu copacii, mirosire,c((rare sau m:nc:ndule fructele. Gel mai bun profesor pentru aceast( v:rst(este un -eneralist, adic( o persoan( cu o cunoa6tere lar-( a culturii 6i vieii. Iaimult, ar trebui s( aib( o sensibilitate social( mare pentru a6i p(trunde elevii, s()nelea-( ce se petrece cu fiecare din ei. 0rebuie s( fie un adev(rat artist pentru adetecta nevoile de dezvoltare ale fiinelor ce )nfloresc, fiind capabil s( )6i formezedinamic claselee. Predarea nu este o 6tiin(, este o art(.

5ste interesant de remarcat c( potrivit vec+ilor tradiii, copiii )ncepeau s(mear-( la 6coal( )n 8urul v:rstei de J ani. 5ra o con6tiin( intuitiv( c( pentru a)nv(a s( cite6ti 6i s( socote6ti era nevoie de o anumit( maturitate care vine odat(cu v:rsta. G:nd am intrat )n $1C$ )n ceea ce se c+eam( )n Brazilia -imnaziu?corespunz(tor claselor C2, era necesar( o v:rst( minim( ?$$ ani )mplinii )naintede 8um(tatea anului academic. Saltul peste o clas( nu era permis. 'ceastadovede6te e4istena unei intuii privind relaia dintre maturitate 6i v:rst(. Dup(c:iva ani, aceast( restricie a fost eliminat(.

n a treia perioad(, de la $F la &$ de ani, cu )nceputul pubert(ii ?care, dinnefericire, este accelerat( de proasta educaie, influena mi8loacelor electronice de

informare etc. cea mai ampl( dezvoltare interioar( se petrece la nivelul -:ndiriiabstracte. 5ste momentul )n care lucrurile )ncep s( fie conceptualizate, utiliz:ndraionamente strict lo-ice, astfel ca t:n(rul s( )nelea-( lucrurile cu intelectul. Iai

13


14/17

)nainte, mi6carea unei min-i era controlat( instinctiv. 5ste timpul s( se )nelea-( dece o min-e descrie o curb( )n aer dac( este aruncat(. enomenele fizice,-eo-rafice, biolo-ice, c+imice 6i istorice nu trebuie numai bine observate 6idescrise, ca )n a doua perioad( de J ani, dar de asemenea trebuie s( fie )nelese.=a matematic(, este momentul )n care se poate )ncepe demonstrarea teoremelor?necesitatea demonstr(rii unei teoreme este incompre+ensibil( pentru un t:n(r sub$C ani9 i se pare c( teorema este evident( 6i nu poate )nele-e necesitatea sauutilitatea unei demonstraii formale. Profesorul ideal pentru aceast( v:rst( estespecialistul, cu un -rad universitar specializat ?un matematician trebuie s( predeamatematic(H un -eo-raf, -eo-rafia etc..

/evenind la calculatoare, suntem )n situaia de a r(spunde la )ntrebareac:ndW. 'mintiiv( c( un calculator este o ma6in( abstract(, care foreaz(utilizarea unei -:ndiri 6i a unui limba8 formale, abstracte, lo-ic simbolice. Potrivitmodelului dezvolt(rii copiilor 6i adolescenilor al lui /udolp+ Steiner, utilizarea uneiasemenea ma6ini nu este potrivit( )naintea pubert(ii ?liceului, perioadacorespunz(toare dezvolt(rii capacit(ii de -:ndire pur abstract( 6i formal(. naintea

acestei perioade, ar accelera )n mod neadecvat dezvoltarea mental( a copiilor 6iadolescenilor, cu serioase urm(ri ne-ative. Steiner spune c( faptul c( Loet+ef(cea )nc( -re6eli la desp(rirea )n silabe la v:rsta de $J ani, ar(t:nd o conservarea maleabilit(ii mentale, deoarece nu sa statornicit suficient de repede )n re-ulilementale ri-ide . Qeil Postman a atras atenia c( mediile detransmitere a informaiei accelereaz( inadecvat dezvoltarea copiilor 6iadolescenilor, transmi:nd e4perienele 6i ideile adulilor 6i f(c:ndui pe copii 6itineri s( se poarte ca adulii . Gomputerele e4act acest lucru )l fac, darla nivelul celei mai importante capacit(i, -:ndirea.

'st(zi, educatorii, psi+olo-ii 6i doctorii devin tot mai con6tieni c(

umbl(toarele

$%

nu sunt bune pentru copii. 3are ce are )n cap un p(rinte care vreas( -r(beasc( )nv(area mersului de c(tre copiii s(iW Qu e4ist( nici un copil s(n(toscare s( nu fi )nv(at s( mear-(, 6i asta ar trebui s( se )nt:mple )ntrun perioad(individual(, c:nd mu6c+ii, coordonarea motorie 6i impulsurile venite de la aduliicare mer- sunt maturizate. 5u numesc calculatorul umbl(tor mintal. G:t timp vatrece p:n( ce p(rinii 6i educatorii vor )nele-e c( a fora -:ndirea abstract(,intelectual(, este )n defavoarea copiilor 6i tinerilorW

'mintiiv( de asemenea c( am atras atenia asupra faptului c( computerelefavorizeaz( lipsa de disciplin(. Gopiii nu au destul autocontrol pentru a se st(p:ni,direcion:nd 6i limit:nd utilizarea computerului. G+iar mai mult, favorizarea lipsei de

disciplin( este e4act opusul unuia din obiectivele principale ale educaiei. 'ceastane duce la urm(torul punct.G:teva consideraii scurte despre nternet. Un copil care utilizeaz( internetul

nu are nici o restricie, )n afara cazului c:nd p(rinii utilizeaz( a6anumitele filtrecare )mpiedic( accesul la anumite locaii 6i!sau permit accesul numai la anumitelocaii ?pun pariu c( nternetul devine astfel foarte plictisitor. Dar dac( p(rinii )n-eneral nu )ncearc( sau nu reu6esc s( limiteze utilizarea televizorului, cum neputem a6tepta c( vor reu6i )n cazul calculatoruluiW Gea mai mult( informaieaccesat( prin nternet nu are un conte4t )n ceea ce prive6te copilul. nternetulreprezint( ceea ce se poate numi educaie libertin(9 copilul face ce vrea 6i c:nd

vrea. 5ste e4act contrariul a ceea ce educaia ar trebui s( fie9 din moment ce nu19orig. 'al(ers+ dis!oziti# de s!ri0in !entru co!ii care i a0ut s mearg asemntor cadrului!entru !ersoane handica!ate% dar cu roi (n. tr.)

1*


15/17

e4ist( nici un adult care s( aprecieze ce este mai bun pentru ei, copiii 6i tinerii aunevoie de o orientare constant( spre ce ar trebui s( citeasc(, s( )nvee etc.

5vident, )ntotdeauna trebuie l(sat puin loc 6i pentru libertate )n activit(ilepro-ramate, altfel creativitatea este omor:t(. ntuitiv, copiii a6teapt( un -+id )ndezvoltarea lor 6i o lips( de orientare poate provoca serioase dere-l(ri )ncomportament. Prin tradiie, p(rinii ale-, de e4emplu, c(rile pe care le citesc copiiilorH profesorii, ce trebuie s( li se predea 6i sub ce form(, potrivit cuno6tinelor,dezvolt(rii 6i mediului elevilor. 'ceasta nu se )nt:mpl( )n cazul nternetului. Uninstrument pentru aduli, complet deconte4tualizat, este oferit copiilor 6iadolescenilor, provoc:nd un efect de maturizare precoce, permi:ndule s( intre )ncontact cu informaie care nu este potrivit( pentru maturitatea 6i mediul lor.

3rice -r(bire a maturiz(rii fizice 6i psi+ice a copiilor 6i adolescenilor estefoarte d(un(toare pentru ei9 )n educaie 6i )n dezvoltarea personal( nu este posibilsaltul peste etape f(r( efecte ne-ative ulterioare. Qu poate )nv(a nimeni al-ebraf(r( s( cunoasc( aritmetica sau fiziolo-ia f(r( s( cunoasc( anatomia. Un alt pericoleste dezvoltarea capacit(ii de -:ndire formal( f(r( o dezvoltare potrivit( fizic( 6i

sentimental(. Oane ealN spune9 '6 spune c( multe din e6ecurile 6colii sedatoreaz( a6tept(rilor academice pentru care creierele copiilor nu au fost pre-(titedar, c+iar 6i a6a, leau fost b(-ate pe -:t$$ .

Din punct de vedere educaional, este foarte important de evideniat c(calculatoarele foreaz( utilizarea unor -:nduri 6i raionamente formale de un tipspecial9 cele care pot fi introduse )n ma6in( sub form( de comenzi 6i instruciuni.Dup( cum sa spus anterior, nu este posibil( utilizarea oricruipro-ram de orice felf(r( s( i se dea comenzi ?scrisul italic al cuv:ntului oric(rui a fost obinut cu

a8utorul comenzii G0/=XH utilizarea picto-ramei corespunz(toare ar )nsemnaacela6i lucru pentru utilizator. '6adar, )n aceast( aciune, -:ndirea utilizatoruluieste redus( la ceea ce poate fi interpretat de ma6in(. 5ducaia ar trebui s( aib( caunul din cele mai )nalte obiective ale sale dezvoltarea )nceat( a capacit(ii de-:ndire lo-ic( 6i obiectiv(, astfel )nc:t s( devin( liber( 6i creativ( la v:rsta adult(.'ceasta nu se poate )nt:mpla dac( -:ndirea este )ncadrat( prea devreme )n formeri-ide 6i moarte, ca cele cerute de orice ma6in(, 6i mult mai mult de computere,care lucreaz( la un nivel mental strict formal.

Datorit( tipurilor de -:ndire 6i limba8 formal impuse de utilizareacalculatoarelor 6i datorit( autocontrolului enorm pe care )l cer, 6i bazat pe

e4periena mea personal( cu elevii de liceu, am a8uns la concluzia c( v:rsta ideal(a tinerilor pentru a )ncepe s( utilizeze un calculator este $K ani, preferabil $J ?veziarticolul despre computere )n educaie, pe siteul meu web, pentru mai multedetalii.

.& Concluzii

Gred c( nu e4ist( loc pentru televiziune public( 6i 8ocuri electronice )neducaie. 56ecul pred(rii audiovizuale a ar(tat aceasta foarte clar )n cazul

televizorului. n Brazilia, milioane de dolari sunt c+eltuii pentru producerea de11am tradus )uldozed into them(care ar nsemna au fost )uldozate n ei) !rin termenul !lastic)!gate pe g*t(n. tr.)

1,


16/17

pro-rame 0# educaionale. Qiciodat( nu am -(sit vreo statistic( care s( arate ce 6ic:t sa )nv(at prin intermediul acestor pro-rame. Dup( cum sa v(zut, televiziuneanu este un mediu educaional, nici m(car unul informativ, ci unul de condiionare.'dmit utilizarea materialelor video, )n licee, pentru a ar(ta scurte demonstraii,)nsoite de discuii.

n cazul calculatoarelor, trebuie s( recunoa6tem c( sunt ma6ini folositoarepentru anumite activit(i. De e4emplu, ori-inalul acestui articol a fost scris de m:n(6i mai t:rziu redactat la calculator pentru revizie, pa-inare 6i trimitere prin nternetla San Salvador, pentru publicare )n =ucr(rile Simpozionului driart, )n februarie$112. 0raducerea )n portu-+ez(, f(cut( de studeni din ora6ul IaceiY, )n nordestulBraziliei, am primito de asemenea prin intermediul nternetului, cu un computer cucare am f(cut reviziile 6i traducerea aceasta. nternetul a introdus serviciile denout(i, cu ar fi listele electronice de discuii, unde o persoan( trimite un mesa8 lasute de persoane, stabilind un forum care poate fi destul de activ, funcie de vitezade publicare a mesa8elor. ?0otu6i, am v(zut c(derea c:torva din aceste liste datorit(lipsei de disciplin( a participanilorH ace6tia au e4a-erat num(rul de public(ri de

mesa8e, sc+imb:nd subiectul discuiei, trimi)nd comentarii de o linie sau prea lun-ietc. Datorit( nternetului, ast(zi este posibil accesul la informaii care )nainte nuerau disponibile.

De aceea p(rerea mea este c( este necesar s( se introduc( computerele )nlicee, dar )nv(:nd cum sunt utilizate 6i principalele lor aplicaii 6i, foarte important,)nv(:nd ce sunt computerele. 0otu6i, din moment ce aceasta cere o anumit(maturitate, propun ca prezentarea s( )nceap( cu studiul p(rii electronice, )nlaboratoare de circuite electronice ?)ncep:nd cu tranzistorul. Gircuitele electronicesunt o realitate fizic(, deci pot fi prezentate )naintea pro-ramelor, care sunt purabstracte. Dup( ce bazele funcion(rii fizice sunt )nelese se pot prezenta, )n ultimii

doi ani de studiu, pro-ramele 6i nternetul. ?#ezi de asemenea documentele despreinstrumentele educaionale pe siteul meu, pentru a preda ce sunt calculatoarele,cu posibilitatea desc(rc(rii de pro-rame realizate special pentru acest scop.ntotdeauna predarea trebuie s( se fac( dintro perspectiv( critic( dup( cum se 6irecomand( )n e4celentul raport al 'lianei pentru Gopil(rie .De e4emplu, se poate ar(ta c( )n nternet cre6terea -unoiului informaional estee4ponenial(, 6i devine din ce )n ce mai -reu s( -(se6ti ceva cu adev(rat folositorf(r( s( 6tii dinainte locaia. Sau c( )n po6ta electronic( nu trebuie s( cazi )ne4trema trimiterii de mesa8e tele-rafice, f(r( formul( de adresare, trat:nddestinatarii ca pe ni6te ma6ini 6i nu fiine umane etc.$&

5ste interesant de comparat cele trei mi8loace electronice de difuzare ainformaiei )n modul urm(tor9 8ocul electronic d( iluzia aciunii?e4ercitarea voinei,dar este o mi6care mecanic(. 0elevizorul d( iluzia simirii, dar este un sentimentireal, )ntotdeauna stimulat )ntrun mediu virtual, 6i nu datorit( ima-inaiei personaleca )n cazul cititului, sau realit(ii unei persoane prezente fizic care se bucur( sausufer(. Gomputerele dau iluzia activitii de gndire, dar este un tip de -:ndire carepoate fi introdus )ntro ma6in( prin comenzi 6i instruciuni, 6i este o caricatur( aceea ce ar trebui s( fie -:ndirea uman(. '6adar, cele trei tipuri de difuzare a

12ce s mai #orbim de :onne' i ali o!eratori ;" care ncearc s rs!ndeasc utilizareaemoticonurilorn rndul clienilor emoticonurile re!rezint !rescurtri ale unor cu#inte i

re!rezentri simbolice ale unor stri emoionale de e'em!lu% un zmbet este re!rezentat!rin


17/17

informaiei atac( cele trei activit(i pe care Steiner lea numit activit(i suflete6ti,reduc:ndule la un nivel nonuman.

'cest nivel este foarte clar9 )n cazul televizorului, este reducerea fiineiumane la condiia de animal semicon6tient. n cazul calculatoarelor, este reducereala o ma6in(, specializat( )ntrun anumit tip de -:nduri care pot fi introduse )n aceama6in(. n cazul 8ocurilor electronice, este reducerea, pe de o parte, a fiinei umanela un animal care reacioneaz( f(r( s( -:ndeasc( 6i f(r( moralitate 6i, pe de alt(parte, la un robot care reacioneaz( )n mod mecanic, standard.

'cest tabel rezum( acestea 6i alte puncte de comparaie.L:ndirea Simirea #oina ?aciunile

0# reduce stimuleaz(, dar dine4terior, nereal(

automatizeaz(,mecanicizeaz(

Oocurielectronice

elimin( stimuleaz(, darsentimentele decompetiie 6i provocare

stimuleaz(, dar voina dedep(6ire a unei provoc(ri

Galculatoru

l

stimuleaz(, dar

-:ndirea lo-icsimbolic(, ca oma6in(

stimuleaz(, dar

sentimentul uneiprovoc(ri

mecanicizeaz( mi6c(rile,

concentrare pe -:ndireaca o ma6in(

Sistemul 6colar este demodat ?vezi articolul despre )nvec+irea metodei depredare, pe siteul meu. Qu din cauza lipsei de te+nolo-ie, dup( cum consider(muli, ci pentru c( nu a )nsoit evoluia interioar( a fiinei umane )n secolul &%, dinpunct de vedere al aciunii, simirii 6i -:ndirii. Qu mai are rost utilizarea mi8loacelorde presiune, cum sunt notele ?sisteme de notare 6i repetarea claselor, nici tratareaelevilor )n mod impersonal, ca 6i cum ar fi ma6ini de stocat date. coala viitorului

nu trebuie s( fie una mai te+nic(, ci una mai uman(. 'r trebui s( )nvee copiii latimpul potrivit ?liceu s( )nelea-( ma6inile 6i s( le st(p:neasc(. 'r trebui s( predeautilizarea te+nolo-iei acolo unde este folositor, ridic( fiina uman( 6i nu ode-radeaz(, plas:ndo deci la locul potrivit ei. Qumai prin educaie putem r(sturnaprezenta dominaie a ma6inilor asupra fiinelor umane, care devin sclavii lor )n locde st(p:nii lor.

0iron Iarius

1

Educatia si Televizorul

Documents

Transcript of Educatia si Televizorul