EDUCAŢIA ÎN SPIRITUL VALORILOR EUROPENE

Educ.:Eparu Elena Grad. cu P.N.nr.1,Rovinari

1.UNIUNEA EUROPEANĂ,EDUCAŢIA ŞI ÎNVĂŢĂMÂNTUL Soliditatea construcţiei Europei unite,prin dezvoltarea comunităţilor ei,depinde nu numai de puterea economica şi financiară a ţărilor member ale Uniunii Europene,dar şi de prestigiul cultural pregătit ,creat şi afirmat prin sistemul educaţional. Şi,după cum prevede Tratatul de la Maastricht,rolul Uniunii este de a contribui la dezvoltarea unei educaţii de calitate,susţinându-se cooperarea statelor membre în acest domeniu de mare răspundere pentru viitorul social al comunităţii europene. Uniunea Europeană finanţează acţiuni de politică educaţională comunitară prin programe variate,printre care:Socrates, Erasmus, Tempus, Comenius, Leonardo da Vinci, Euridice ş.a. Având convingerea importanţei investiţiei în om prin educaţie, experţi în domeniul educaţiei au supus dezbaterii, în forumurile de conducere ale Uniunii Europene, problematica educaţiei în perspectiva dezvoltării personale a tinerilor, formării profesionale şi a integrării lor ctive în viaţa economică şi culturală a societăţii. Astfel, în cadrul dezbaterilor Consiliului European, la Lisabona, în martie 2000, s-a evidenţiat importanţa educaţiei pentru promovarea competenţei, competitivităţii şi calităţii profesionale dobândite într-un învăţământ de calitate,pentru promovarea incluziunii(integrării)sociale şi reducerea excluziunii (marginalizării) sociale. La Stockholm, în martie 2001, Consiliul European a adoptat Raportul “Obiective viitoare ale sistemelor de educaţie şi formare” pentru a direcţiona îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemelor de educaţie şi formare în spaţiul UE, facilitarea accesului larg la sistemul de educaţie şi formare şi deschiderea lor către lume. În anul 2002 s-au adoptat unele documente privind învăţarea permanentă şi cooperarea în domeniul formării profesionale şi obiectivele acesteia. Priorităţile urmărite prin cooperare sunt:

consolidarea dimensiunii europene în domeniul educaţiei şi formării profesionale;

recunoaşterea competenţelor şi calificărilor; asigurarea calităţii învăţământului.

Obiectivele strategice europene în domeniul educaţiei şi formării profesionale sunt:

Obiective privind accesul la educaţie:-extinderea accesului la educaţie şi reducerea abandonului şcolar ;-îmbunătăţirea accesului la educaţie şi formare pentru persoanele dezavantajate.

Obiective privind competenţele de bază, antreprenoriat şi limbi străine:-dezvoltarea competenţelor necesare într-o societate a cunoaşterii (comunicarea în limba maternă,în limbi de circulaţie internaţională, abilităţi privind tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor, competenţe civice şi interpersonale, antreprenoriat, conştiinţă culturală);

-dezvoltarea spiritului antreprenorial;-îmbunătăţirea învăţării limbilor străine.

Obiective privind consilierea şi orientarea profesională:-crearea unui spaţiu european al dezvoltării şi formării prin asigurarea consilierii profesionale de-a lungul vieţii;-crearea unor politici competitive de consiliere şi orientare profesională;-îmbunătăţirea serviciilor de consiliere şi orientare profesională;-îmbunătăţirea accesului la aceste servicii.

Obiective privind educaţia antreprenorială:-introducerea educaţiei antreprenoriale în curriculumul naţional;-lărgirea ariei antreprenoriale la nivelul învăţământului superior ;-implicarea antreprenorilor şi companiilor locale în desfăşurarea activităţilor educative;-pregătirea profesorilor;-dezvoltarea spiritului antreprenorial:iniţiativă, creativitate, risc.

Obiective privind egalitatea de şanse:-promovarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi în viaţa economică, socială, în privinţa exercitării drepturilor;-facilitarea integrării sociale a tinerilor;-sprijinirea integrării sociale a persoanelor cu handicap (cu dizabilităţi)

Obiective privind formarea formatorilor:-îmbunătăţirea educaţiei şi formării pentru formatori şi pentru profesori;-creşterea calităţii educaţiei pentru pregătirea profesorilor şi formatorilor;-dezvoltarea unui cadru comun european al competenţelor şi calificărilor profesorilor şi formatorilor;-formarea iniţială calitativă a profesorilor;-dezvoltarea unei culturi a mobilităţii profesionale ;-dezvoltarea profesională continuă;-promovarea dimensiunii europeneîn formarea prin cercetare şi informare.

Obiective privind noile tehnologii informaţionale şi de comunicare-TIC:-asigurarea accesibilităţii la infrastructura TIC;-dobândirea de către tineri a competenţelor digitale de bază;-formarea profesorilor, administratorilor şi a directorilor de şcoli;-integrarea TIC în curriculumul şcolar.

Obiective privind formarea continuă:-transpunerea în realitate a conceptului de formare continuă prin multiplicarea oportunităţilor de formare continuă;-asigurarea accesului la formare continuă;-recunoaşterea şi validarea formării nonformale şi informale.În Comisia Europeană,în 2005,s-a dezbătut Cadrul European al calificărilor şi s-a făcut recomandarea ca fiecare ţară membră să stabilească Cadrul Naţional al calificărilor, în corelaţie cu cel european, urmărindu-se opt niveluri ale rezultatelor învăţării pentru categoriile :cunoştinţe, deprinderi,competenţe generale,competenţe profesionale.

2.EDUCAŢIA ÎN SPIRITUL VALORILOR EUROPENE ŞI AL VALORILOR UNIUNII EUROPENE

Factorii educativi-familia, şcoala, universitatea, mass-media, instituţiile de cultură, internetul-pot şi trebuie să se implice în formarea conştiinţei şi a conduitei europene. Strategia politicii în domeniul educaţiei şi învăţământului are ca repere: -crearea mediului educaţional favorabil accesului la valorile culturii şi civilizaţiilor europene; -crearea deschiderii spre acceptarea interferenţelor cu valorile culturii şi civilizaţiilor neeuropene; -cunoaşterea şi respectarea valorilor culturilor şi civilizaţiilor neeuropene; -întărirea identităţii naţionale şi acceptarea alterităţii; -acceptarea şi respectarea valorilor Uniuniii Europene; -cooperarea şi colaborarea cu ţările lumii pentru securitate, pace şi prosperitate. Agenţii educativi-părinţii, învăţători, profesori, mentori –trebuie să aibă deschiderea şi pregătirea necesară pentru a favoriza copiilor şi tinerilor asimilarea valorilor culturii şi civilizaţiei naţionale şi europene, cunoaşterea şi respectarea valorilor culturilor şi civilizaţiilor neeuropene. Copiii şă tinerii trebuie să înţeleagă şi să accepte faptul că dobândirea cetăţeniei europene înseamnă aderarea la valorile promovate şi respectarea lor,că a fi europeni înseamnă şi a merge în Europa şi a aduce Europa acasă prin performanţele proprii, a se comporta ca reprezentanţi ai naţionalităţilor sau etniilor cărora le aparţin,dar în spirit european , a gândi european , păstrându-şi identitatea naţională. Ei trebuie pregătiţi pentru a-şi cunoaşte drepturile dar şi obligaţiile ,pentru a face faţă concurenţei profesionale, pentru a se afirma în condiţii de competitivitate. Integritatea europeană este o provocare atât pentru ţările membre cât şi pentru cele ce aspiră la un asemenea statut. Acestei provocări i se poate răspunde prin educaţia în spiritual valorilor europene şi al integrării europene ce poate fi considerată o componentă a “noilor educaţii”, dar şi un principiu al educaţiei integrale. Paradigma educaţiei în spiritual valorilor europene şi al integrării europene, cu dezideratele ei, oferă perspectivele conceperii şi punerii în practică a politicii educaţionale direcţionate de scopuri şi obiective. Scopul general este conştientizarea identităţii europene în consonanţă cu identitatea naţională şi dobândirea cetăţeniei europene în temeiul cetăţeniei naţionale.Scopuri generale sunt:

Orientarea învăţământului românesc, prin structură, conţinut, forme de organizare a instruirii şi evaluării, metodologia instruirii şi educaţiei, metodologia evaluării, spre compatibilizarea cu învăţământul ţărilor UE(educaţia formală);

Crearea oportunităţilor extraşcolare şi extrauniversitare pentru cunoaşterea şi folosirea modurilor de conectare la exigenţele spaţiului economic, politic şi cultural al UE(educaţia nonformală);

Orientarea politicii culturale spre consolidarea unui model cultural care să accepte diferenţele,un model multicultural ce nu exclude însă interacţiunea cu alte modele , neeuropene(educaţia informală).

Enunţăm principalele obiective strategice: Reformularea structurii sistemului de învăţământ –a tipurilor, profilurilor,

specializărilor la standarde europene. Adaptarea curriculumului(planuri, programe, manuale) din perspectiva valorilor

europene, ale Uniunii Europene.

Pregătirea şi perfecţionarea personalului didactic pentru realizarea activităţii instructive-educative la niveluri calitative europene.

Crearea climatului favorabil dezbaterii formale,nonformale şi informale a problemelor legate de integrarea eficientă în familia ţărilor Uniunii Europene.

Crearea şi mediatizarea oportunităţilor de studiu în ţările Uniunii Europene Asigurarea pregătirii şcolare şi universitare a elevilor şi studenţilor în raport cu

exigenţele europene. Asigurarea pregătirii profesionale iniţiale şi continue în raport cu exigenţele

europene.Enunţăm principalele obiective operaţionale:

Recunoaşterea şi asimilarea valorilor culturii şi civilizaţiei europene. Recunoaşterea şi respectarea interferenţelor cu valorile culturilor şi civilizaţiilor

neeuropene. Recunoaşterea şi asimilarea valorilor culturii naţionale în context european şi

mondial. Oferirea, în mod accesibil, a informaţiilor legate de trecutul, prezentul şi viitorul

UE, de acquis-ul european (drepturile şi obligaţiile statelor europene, actele normative respective. Cf.DOOM 2)

Recunoaşterea şi exercitarea drepturilor şi libertăţilor ca şi cetăţeni europeni. Asumarea responsabilităţilor şi obligaţiilor ca şi cetăţeni europeni. Cunoaşterea oportunităţilor de studiu în ţările europene şi a modurilor de a

avea acces la ele. Cunoaşterea oportunităţilor de formare profesională continuă şi a modurilor de

a avea acces la ele. Cunoaşterea oportunităţilor de valorificare a aptitudinilor de cercetare ştiinţifică

în spaţiul european. Cunoaşterea exigenţelor vieţii economice din spaţiul UE pentru a face faţă, ca

întreprinzători, concurenţei pe piaţă europeană liberă. Cunoaşterea sistemului decizional al UE:Consiliul Uniunii Europene, Consililul

European, Comisia Europeană, Parlamentul European. Cunoaşterea temeiurilor juridice ce stau la baza UE. Cunoaşterea sistemului jurisdicţional comunitar , a instituţiilor acestuia: Curtea

de Justiţie, Tribunalul de Primă Instanţă, Curtea de Conturi. Cunoaşterea sistemului financiar-bancar: Institutul Monetar European,Sistemul

European al Băncilor Centrale, a relaţiilor dintre băncile naţionale şi cele europene.

Cunoaşterea instituţiilor abilitate să acţioneze pentru coordonarea anchetelor privind infracţiunile transfrontaliere:Eurojust şi Europol.

Cunoaşterea şi folosirea tehnicilor de difuzare şi receptare a informaţiilor legate de U.E.

Cunoaşterea oportunităţilor de a călători şi a modurilor de a avea acces la ele. Cunoaşterea avantajelor adoptării cetăţeniei europene. Construirea identităţii europene şi dobândirea cetăţeniei europene pe baza

apartenenţei naţionale şi entice.

Politicile şi strategiile de asigurare a calităţii în sistemul naţional de învăţământ din România vor fi permanent corelate cu orientările şi acţiunile promovate la nivel european şi mondial. Ministerul Educaţiei, prin politicile promovate şi prin strategii specifice de aplicare a acestora, asigură cadrul de realizare a calităţiilor serviciilor educaţionale,toate eforturile fiind concentrate pe linia creşterii calităţii şi a compatibilizării sistemului de învăţământ românesc cu sistemul european, însă pentru ca strategia de reformă a învăţământului românesc să aibă cu adevărat success este nevoie ca ea să aibă în vedere toate nivelurile învăţământului, de la cel preşcolar la post-universitar.

BIBLIOGRAFIE

1 .Rodica Şovar-Educaţia timpurie între deziderat şi realitate-Revista Învăţământului Preşcolar nr. 3-4/20062 .Ministerul Educaţiei , Cercetării şi Tineretului-Revista Învăţământului Preşcolar,nr.3/2007