EDGAR WALLACEGIUVAERELE COROANEIEDITURA ' SOLARIS &ROMCULT BUCUREŞTI, 19915 7

CAPITOLUL I„Jos... armele !"Treizeci şi una de puşti c zur dintr o singur mişcare, treizeci şi una deă ă ă

mâini înm nuşate In alb ca mişcate de un meoamism nev zut, se lipir deă ă ă vipuşca a treizeci şi unu de pantaloni. Nomişcat, în pozi ia „de drep i", şiiulţ ţ de tunici stacojii şi de. c ciuli de blan de urs st tea într'o aliniereă ă ă impecabil , lntr'un crescendo de tunet fanfara execut ultimele m suri aleă ă ă marşului şi se opri în clipa când cei patru codoşi disp reau In dosul coltuluiă marelui turn alb.

— Rupe i rândurile 1ţCu un sunet uscat, Bobbie Longiellow b g in teac lama sub ire a s bieiă ă ă ţ ă

sale, îşi. puse bine monoclul în orbit şi îşi arunc privirea spre siă ă lueta scund a capelei Sfântului Petru „ad ă vincula", care p rea c a ipeşte subă ă ţ v p ile acestei dimine i de var . Dup câteva clipe ă ă ţ ă ă i se p ru c o doamnă ă ă corpolent şi de în l ime mijlocie seă ă ţapropiase de el cu ghidul în man . Sergentul detaşamentului Uâtea la câ i\aă ţ paşi uep rtare în pozijia „de drep i". In spatele m scii obrazului s u pârlit,ă ţ ă ă p rea c râde pe înfundate.ă ă

— Te rog_ domnule...Fa a doamnei grase, era şi ea umflat , congesţ ă tionat , prietenoas şiă ă

ofi erul remarc c ea era în posesia unei guşi în triplu exemplar şi un nasţ ă ă de o înf işare mai mult masculin .ăţ ă

— Pute i s -mi spune i unde e mormântul lui Jear. =ş Grey ?ţ ă ţ— Mormântul cui ?— Al lui Jane Grey, domnuleBobbie arunc spre sergent o privire încurcat , în timp ce degetele saleă ă

îi chinuiau cele câteva fire de musta .ţă— i-ai aruncat ? Fuh... i-ai aruncat o privire în cimilir ? spuse el încet,Ţ Ţ

aşteptând ca inferiorul s u s -i vin în ajutor.ă ă ă— Care cimitir, domnule ?-- Ati f cea m;i bin< r v informa i la un ă ă ă ţ gardian ,,doamn ".ăErei prima zi de serviciu la tum a tân rului ofiă er ?i ace<;t lucru nu-iţ

l cea nici o pl cere. Sim ea o ur pentru lempeintura prea rkUocrttt, pentruă ă ţ ă tunica sa stacojip proa lipit pe corp şi mai ales pentru odioasa câcîulfl deă urs care-1 f cea s nă ă ăduşeasc . In adev r, în acea clip , locotenentulă ă ă Robert Longfellow ar fi dorit s fie orişicine, sau chiar orişice... în afar deă ă ofi er inferior în regiţ mentul de gard Berwick al Majest ii Sale.ă ăţ

Doamna cea gras îşi cercet din nou ahidul îă ă4 —

— Unde se g sesc bijuteriile coroanei ? vestitele pietre scumpe aleă coroanei ?

— In caset , iubit doamn , r spunsa Bobbie cu promptitudine. Dină ă ă ă fericire, în acea clip , ap ru un ghid adev rat, care, spre nespusa uşurare aă ă ă ofi erului, se îns rcina cu vizitatoarea şi o conţ ă duse spre turnul Warkefield.

— Ce plictiseal a dracului 1 murmur Bobbie. Ce aştepta s -i spun,ă ă ă

sergent ?— Nimic( sir, r spunse sergentul.ăŞi fa a lui Eobbie se lumin .ţ ăIntr în corpul de gard , îndreptându-se spre apartamentele saleă ă

particulare, în timp ce doamna Ollorby îşi urma vizita. Şi totuşi, doamna cea gras cu fa a rumen se interesa în adev r, tot atât de pu in de bijuteriileă ţ ă ă ţ coroanei cât se interesa de nefericita crin es al c rei cap gra ios c zuseţ ă ă ţ ă abea la câ iva metri de locul unde se desf şurase durerosul interogatoriu alţ ă locotenentului Longfellow.

Se g sea totuşi în tumul Londrei, în aceea diă minea c alt vizitatoareţă ă care ofta de emo ie din pricina tristului destin al lui Teane Grey. In picioaţ re lâg lan ul care împiedic pe curioşi s calce în picioare mica lespedeă ţ ă ă p trata pe care avusese loc sacrificiul. Hope Joyner privea la simpla insă -crip ie gravat pe pţ ă ,-ah . Apoi, ea ridic ochii spre capela mic unde tân raă ă ă ă femeie îşi dormea somnul din urm .ă

—S raca... s raca de ea, murmur ea încet.ă ă ăŞt Richard Hallov/eîl r.'avu nici cea rr>r! rr;-ă

peft de a surâde.ăNu avea oare sub ochi imaginea tinere e!, plânţ gând tinere ea ? Putea sţ ă

tadmire un profil peu- tect o siluet şi mai gra ioas în emo ia ei, un obrază ţ ă ţ dulce f r nici un defect, ieşind în relief pe fondul întunecat al pere ioră ă ţ înegri i de ani.'ţ

— Da, e oribil, nu e aşa ? Dacr Hope, dece vrei leap rat s întristeziă ă aceast diminea minuă ţă nat ?ă

Ea îi surâse, punându-i mâna pe bra .ţ— Sunt stupid , Dick. I i f g duesc c no voiu mai face... Această ţ ă ă ă ă

str lucitoare creatur nu e oare Bobbie ?ă ăSilueta usc iv a oii erului de gard se ivise pe un balcon.ăţ ă ţ ă— E Bobbie. S'a reîntors ieri sear din permisie şi azi are întâiaă

experien a serviciului g rzii turnului.ţă ăRâse amuzat.—Pentru întâia dat , te v d râzâd azi, îi spuse ea.ă ăAr fi putut r spunde c toCmai *în acea dimiă ă nea avea destule motiveţă

ca s nu surâd , dar prefer s tac .ă ă ă ă ăDick HolloweU, în uniforma sa neagr bine liă pit pe corp, ce eraă

înveselit numai de centura stacojie, însemn al gradului s u, îşi întrecea toă ă -var şa cu un cap. Avea o fa cu tr s turi eneră ţă ă ă gice şi line, ochi cenuşii şi o privire dreapt ; era Im silueta sa ml dioas ca şi în înf işarea sa mândr ,ă ă ă ăţ ă ceva ailştic, gata de a se preface în orice Clip într'un salt aprig.ă

El reîncepu :— 6 —«"- i-am ar tat totul acum. N d jduim» c a- ceet ÎUGTU ne va Mec sŢ ă ă ă ă ă pierdea» întreaga zi.fia râse :— Nu e adev rat din clipa în care ordonan a a venit s - i spun ceva,ă ţ ă ţ ă eşti ner bd tor s scapi de mine. Te aştept un vizitator, nu e aşa ?ă ă ă ăînainte ca el s -i ii putut r spunde, ea urm :ă ă ă— Sunt foarte curioas din fire şi de altfel cunosc turnul... dar aveam oă poft nebun de a te vedea In uniform .ă ă ă

Mergând încet, str b tur povârnişul dulce ce duce la poarta Leului şi seă ă ă oprir împreun penă ă tru a privi tristul gard de lemn, înd r tul c ruia curgeă ă ă fluviul.— Poarta Tr d torului...ă ăîşi urmar drumul^ trecur prin fa a sairtinele- lor care prezintau armele şiă ă ţ în curând ajunser în marea pia Tower Hill.ă ţă„Maşina tinerei fete veni s se opreasc lâng trotuar. Diek deschiseă ă ă portiera.— Când o s te rev d ?ă ăEa surâse :

De fiecare dat când vei voi Adu i aminte c numele meu e în caTtea deă ţ ă telefon şi c adoi s m nânc la Embasjsy.ă ă ă— Ce o s faci acuma ?ă• E f cu o mic strâmb tur .ă ă ă ă ă— Am perspectiva s înfrunt în curând o m- trevedere destul deă nepl cut , spuse ea privin- du-1 în adâncul ochilor.ă ăŞi el era aşteptat şi trebuia s aib o întreveă ă dere nepl cut . Dar nu o spuseă ă tinerei fe «vţ

El aştept , înainte de a se întoarce, oa nxrşlna a fi disp rut; apoi, cuă ă ă fa a gânditoare se reînţ toarse pe acelaş drum şi str b tu podlşca oaie treceă ă vechiul şan .ţ

La intrarea locuin ei sale, Brill, ordonan a sa/ u aştepta.ţ ţ—- Domnul acela mi-a cerut s v caut, sir. Spune c csre o întd'aire.ă ă ăDick Hallowell înclin încet capul.ă— N'o s am nevoie de rine timp de un sfert de or , Brill.ă ăDar n'ar fi r u, dac ai sta aci şi dac cineva întreab de mine, veiă ă ă ă

r spunde c sunt foane ocupat.ă ă— Bine sir Bichard.— Şi, spune-mi, Brill, domnul... acela i-a vorbit de... el însuşi ?ţBrill avu o clip de şov ire.ă ă— Nu, sir. P rea destul de r u dispus... Mi-a spus c v pule i socotiă ă ă ă ţ

fericit de a avea asa o locuin .ţăDin nou, şov i.ă— Asta e tot, s*r... A început apoi s morm ie. G sesc c are o mareă ă ă ă

îndr snegl de a veni aci pentru a critica totul. Dup cele pe care Te-amă ă ă v zut nu e lucru mare de capul lui.ă

— Da, Brill... Nu e lucru mare...Dick urc scara de piatr şi se opri în fa a unea uşi, pe care o deschiseă ă ţ

dintr'o îmbrâncitur .ăUn om era în picioare în fa a ferestrei confor- tabiîulv.i salon al lui Dickţ Hallowell şi p rea ă ab' • ş.~\ contempla ia unui grup care manevraţ— 8 —in curte. Fa a sa, pe jurn +ate întoarsa spre tân r, era sub ire şi nec jit ;ţ ă ă ţ ă ă hainele sale erau uzate şi ghetele cu tocurile roase, ar tau cât erau de Înă -trebuin ate. Totuşi, tr s turile şi inuta sa ar tau o stranie asem nare cuţ ă ă ţ ă ă acetea ale ofi erului care-I privea în t cere.ţ ă

— HellolSe întoarse cu un morm it pentru a privi pe noul venit şi furiş înă ă

aceast cercetare o nuan duşm noas .ă ţă ă ă

— Hello... Dragul meu frate 1!Dick nu r spunse nimic Când se g sir fa în fa asem narea deveni şiă ă ă ţă ţă ă

mai v dit , cu toate c nu era des vârşit . Desigur, dac Graham ă ă ă ă ă ă Hallowell ar fi ajuns s opreasc ou totul asprimea vocei sale, nimic nu ar fi permis caă ă s fie deoseă bi i unul fg .de cel lalt; dar Graham uitase cu toiul artaţ ţă ă blânde ei; uitase c într'o z; o univerţ ă sitate se mândrise de a avea în el pe cel mai str lucit elev. Ceeace îşi aducea numai aminte, era c era un omă ă persecutat de soart , un om care nu avusese niciodat „norocul" s u- Ajună ă ă -sese la vârsta în care nu- i mai aminteşti decât de durerile şi am r ciunileţ ă ă vie ei.ţ

— Primirea ta e tot aşa de entuziast ca de- obiceiu, sir Richard, morm iă ă el, şi aş face prinsoare c nu t.i nici m car gândul de a m pofti Ia popot ,ă ă ă ă nu e aşa ? îmi dai voie s - i prezint, frate, pe Graham Hallowell, 5esit ieriă ţ din închisoarea Dortmoor, c ruia i-a* ' :' a pl cere s - i povesteasc câtevaă ă ă ţ ă istorioara asupra iaduluî ocnei. Vocea i se aprinse. Dick " ' ^ du seama că ăb use prea mult şi c se g sea într'una di» teribilele sală ă ă e crize de ur .ă

— Chiar şi servitorul t u crede c are dreptul de a se purta cu mine ca şiă ă cu un lepros.

—Nu eşti altceva, murmur Dick cu o voce liniştit , dar l murit . Ună ă ă ă lepros... Astfel ai putea fi definit. Graham. Ceva impur şi nes n tos pe careă ă oamenii având o oarecare demnitate, îl ocolesc cu grij .., ceă va neomenesc, care n'are nici una din calit ile, care i-ar îndrept i existen a în fa a luiăţ ăţ ţ ţ Dumnezeu şi a oamenilor. Şi nu vei mai striga când îmi vorbeşti; c ci dacă ă nu, o s te iau de ceaf şi o s te asvârlu afar . E limpede ?ă ă ă ă

Omul avu o şov ire.ă— Nu lua aceste lucruri în seam , Dick... Poate c am b ut prea mult aziă ă ă

diminea , dragul meu., dar gândeşte-te la ceeace ai sim it ieşind din înţă ţ -chisoare abea de dou zeci şi patru de ore. Pune-te în locui meu...ă

Dick îl întrerupse deodat .ă— E imposibil... Nu pot s concep ce aş fi sim- •$t dac purtarea mea,ă ă

m'ar fi f cut s merit în- ehisoareaă ă j pronun el cu r ceal . Nu am destulţă ă ă ă Imagina ie... Cât „despre a m pune în locui t u", nu m pot vedeaţ ă ă ă drogând, pentru a-1 fura, pe un tân r ofi er din gard care avuseseă ţ ă încredere în tine, deoarece erai fratele meu vitreg. Nu pot s m v d apoiă ă ă r pind so ia unui om cinstit pentru a o l sa apoi f r mijloace la Viena. Şiă ţ ă ă ă sunt înc atâtea lucruri care nu mi le pot imagina.ă

Ce vrei dela mine, în adev r ?ă10 —

— Nu urai am un ban, murmur Graham întuneă cat. Credeam c voiuă putea trece în America...

Tân rul râse scurt, dor totuşi f r nici un pic de veselie.ă ă ă— Gât vrei ?— Hml cred c pre ul trecerea spre ă ţ New-York...—Şti foarte bine c n'o s fi l sat s intri în America cu un cazier judiciară ă ă ă

ca al t uă — Poate miraş putea lUa alt nume...— Nu, nu vei pleca şi nici n'ai de gând s te îmbarci.ăDick se aşez la birou, deschise un sertar din care scoase un carnet deă

cecuri în oare complet câteva nume şi cifre :ă— Uite ! ai un cec de cincizeci de lire. Sunt ultimii bani, pe care-i vëzi

delà mine. Şi dac crezi ca m vei sili s - i mai dau, venind aci s faciă ă ă ţ ă scandal, te înşeli. Colonelul şi camarazii mei de regiment cunosc tot adev rul asupra ta şi tân rul pe care l-ai excrocat e chiar acum de gard .ă ă ă Dac m plictiseşti, fac s te aresteze... M înă ă ă ă elegi ?ţ

Graham Hallowell îşi b g cecul în buzunar.ă ă—Ai o inim de piatră ă( gemu el. Dac tata ar fi ştiut...ă—Tata e mort, din fericire, murmur Dick cu gravitate. Totuşi a ştiută

destul pentru a muri în- tt'o criz cardiatic . E ceva pe care nu i-o voiuă ă ţ ierta Graham.

Graham oft adânc. Numai teama îl f cea s -3! st pâneasc furia ce-1ă ă ă ă ă aprindea. Dorea cu pasiune s r neasc , s sfâşie, s umileasc acettă ă ă ă ă ăfrate vitreg, oarei ura într'atât... Dar îi fpsea curajul.

—Privind pe fereastr , te-am v zut vorbind ou o încânt toare tân r .ă ă ă ă ă— Taci, îi t ie vorba Dick. Nu voiu primi niciă odat s vorbesc cu tineă ă

despre orice femeie de treab .ă—Foarte bine, ck 1 (Graham redevenise furios Şi violent). Pusesem înmoi

o întrebare... Diana ştie ?Ofi erul merse spre uş , pe care-o deschise brusc.ţ ă— Uite- i drumul...ţ— Diana...—Diana nu md priveşte. Te rog s - i aduci aă ţ minte de acest lucru. Şi în

primul rând, mi-e groaz de cei cari o înconjoar .ă ă— Vorbeşti de mine ?Cu un semn din cap, Dick ar t scana fratelui s u. Cu un obraznică ă ă

scuturat din umeri. Graham • recu pragul.12CAPITOLUL II.

Soneria telefonului sun pentru a treia oar . Atunci abea, Diana Martyrtă ă întinse plictisit braă ul pentru a ridica receptorul. Ştia dinainte cine o chemaţ : Colley, probabil ursuz şi gata de a pierde câteva minute în plângeri inutile, deoarece Diana îl f cuse s aştepte.ă ă

— Crede i-m c dac am fi ştiut c Alte a Voastr Serenisim neţ ă ă ă ă ţ ă ă cheam , ne-am fi repezit la întâia sonerie murmur Diana cu o voce care nuă ă prevestea bine. Nimic bine^ în orice caz, pen:-.u Colley care nu putea suferi sarcasmul.

— Po i s vi la Ciro's pentru mas ? întreb el.ţ ă ă ă— Imposibil 1 M nânc JU Graham Hallowell.ăAceast noutate era desigur o surpriz pentru Colley.ă ă— Haiioweîl 1 Nu te aud bine. Fumezi, Diana ?— Nu, dar se vede c pronun cuvintele destul de r u. Perspectiva de aă ţ ă

ii singur cu un domn care a ieşit de curând din închisoare e desigur destulă de deprimant . Nu e desigur asem n tor modelului clasic, ştiiă ă ă_ 4 5 r -«— In primul rând, nu a fast condamnat pe nedrept.— Ascult Dianetta...ăEa îl opri cu furie.Nu- i dau voie s m numeşti Dianetta.ţ ă ă— Diana. Patronul vrea s te vad . El mi-a spus-o.ă ă— Ei bine, spune patronului c nu vreau s -I v d eu, r spunse eaă ă ă ă

liniştit . Un criminal pe zi, e destul 1ăIn acea clip , Dombret, servitoarea, b tu încet Ia uş ,ă ă ă— Vre i s primi i pe miss Joyner, domnişoar ?ţ ă ţ ă— Miss Joyner... eşti sigur ?ă— Da, domnişoar , o tân r încânt toare.ă ă ă ă— Pofteşte-o.Dombret ieşi din odaie.— Miss Joyner...Diana înainta, cu mâna întins , şi cu fermec io- i rul ei surîs ce-i luminaă ă fa a, deobiceiu atât de paţ lid . Ea îşi cunoaştea puterea de seduc ie, avea înă ţ ea îns şi o încredere des vârşit şi avea în ace- laş timp conştiin a sigur aă ă ă ţ ă elegan ei sale, atât cât şi a splendoarei p rului ei c r miziu.ţ ă ă ă— Ce dr gu din partea dumitale, miss Joyner.ă ţHope Joyner lu mâna pe care cealalt iro înă ă tindea şi privirea limpede a ochilor ei cenuşii se întâlni, f r a se colora cu cea mai mic nuan deă ă ă ţă ostilitate sau de b nuial cu aceea a Dianei.ă ă— îmi era team oa vizita mea s nu v fac pl cere, murmur ea.ă ă ă ă ă ăAceasta era deci Hope Joyner. Era încânt roaw .ă ţ14 >—»Dlcmcx critic sever, foarte greu de satisf cut, nu putu s g seasc nici ună ă ă ă defect: nici în siluet , nici în voce, nici în carna ia celei oare o vizita.ă ţ

—Sunt încântat , dimpotriv . Aşeza i-v , v rog.ă ă ţ ă ă— Am primit o scrisoare dela domnia voastr ... o scrisoare destul deă

curioas , pronun încet Hope Joyner. Poate aş putea s v'p citesc... A iă ţă ă ţ uitat, desigur, ceeace con inea.ţ

Diana nu avea obiceiul de a uita astfel de lucruri ; ea nu f cu totuşi nici oă obiec ieţ 7 mul u- mindu-se s priveasc pe tân r cu un aer linişţ ă ă ă ă tit, în timp ce aceasta îşi scotea din poşet un plic mare din care scoase o foaie deă hârtie de scrisori cenuşie. F r alt introducere, începu s citeasc :ă ă ă ă ă

„Drag Miss Joyner, Sper c n'o s m învinui i de obr znicie, dac vă ă ă ă ţ ă ă ă spun despre ceva care m priveşte foarte mult. V cunosc destul pentru aă ă şti c nu ve i abuza de încrederea oare v'o dovedesc astfel. Iat , pe scurt,ă ţ ă dezagreabila situa ie în care m aflu :ţ ă

înainte ca s intra i în scen , eram logodit cu sir BJch. Hallgwellă ţ ă ă , cu toate c acum suntem ceră ta i din pricina unei afaceri de familie, care nuţ •'ar interesa. A i fost des întâlnit în tov r şia sa in ultimul timp şi lumeaţ ă ă ă vorbeşte de d-voastr f r bun voin , întrebându-se cine sunte i, de undeă ă ă ă ţă ţ veni i şi care e familia d-voastr . Dar toate astea ai'au nici o însemn tateţ ă ă pentru mine fa de... Se opri o clip pentru a întoarce pagina. ». doţă ă propriile mele n dejdi de fericire. Q iu-ăsbesc pe Dick din suflet şi mâ iubeşte şi el; cu toate c , pentru moment,ă abea ne vorbim. Mi-ar fi permis s fac apel la generozitatea d-voastr şi aşă ă putea n d jdui c d-voastr ne ve i da ocazia de a lega din nou leg turileă ă ă ă ţ ă de prietenie afectuoas , care ne unea ?"ă

T cu şi puse din nou scrisoarea în poşeta p© care o închise liniştit .ă ă—Cred c aceast cerere n'are nimic prea ă ă curios, murmur Diana cuă

r ceal .ă ă— îmi cere i, într'un cuvânt s m dau la o parte, ca s v fac loc, nu eţ ă ă ă ă

aşa? urm Hope cu vocea ei liniştit şi t ioas . Dar dece aş faă ă ă ă ce-o ?—Pute i chiar d-voastr s face i s se nasc ocaziile de a relua rela iileţ ă ă ţ ă ă ţ

cu Dick. Şi cred c aştepta i prea mult dela mine.ă ţDiana gânditoare îşi muşc buzele.ă— Aceast Scrisoare e ridicol , o m rturisesc, dar nu eram în starea meaă ă ă

normal când am scris-o. Dealtfel, faptul c sunte i o prieten de-a lui Dick,ă ă ţ ă nu vrea s zic c îl iubi i şi d-voastră ă ă ţ ă

Hope scutur din cap.ă—Nu am vrut s spun asta. iu numai s v înă Ţ ă ă treb dac v f urise i oă ă ă ţ

idee exagerat a facul- t ei de sacrificiu de care sunt în stare.ă ăţDiana închise pleoapele.— Vre i s spune i c îl iubi i ?ţ ă ţ ă ţHope înclin capul f r a tres ri :ă ă ă ă— Exact.Sinceritatea m rturisirei în buşi pe Diana, careă ă

16râmase, câteva clipe, fârâ a putea spune im cuvânt.

— Ce mişc tori sfârşi ea prin a murmura.ăEa urm :ă— Deci; trebue s cred c cererea mea, totuşi destul de îndrept it , nuă ă ăţ ă

o s schimbe... ambiă ioasele d-voastr proiecte ?ţ ă— E un lucru atât de ambi ios, întreb Hope cu un aer de nevinov ieţ ă ăţ

care z p ci pe cealalt , ca s ai afec iuni sau iubire pentru Dick Hallowell ?ă ă ă ă ţDiana se silea s se st pâneasc . Nu n d jă ă ă ă ă duise mult bine în urma'

trimiterei scrisorii, scris în adev r, sub impulsiunea unui capriciu. Voiseă ă poate s r neasc pe Dick Hallowell,. sau cel pu in s -1 tulbure. Dar azi,ă ă ă ţ ă prezen a Dianei înainţ tea ei, i se p rea o sfidare. Şi Diana era o peră soan ,ă care era mai bine s nu fie sfidată ă

— O s v ar t ceva.ă ă ăTân ra femeie ieşi, din odaie şi reveni câteva secunde mai târziu inândă ţ

în mâ o mic cutiu în piele. Ap s pe broasc ; capacul se ridică ă ţă ă ă ă ă deodat , l sând s se vad un inel cu trei briă ă ă ă liante, pe care Diana îl puse cu sila in rnân-a vizitatoarei sale.

— Citeşte, te rog, inscrip ia înscris în untrul acestui inel.ţ ă ăF r s vrea tân ra ascult , cu toate c în sinea ei nu sim ea nici cel maiă ă ă ă ă ă ţ

mic sen'imerit de curiozitate. În untrul inelului erau înscrise aceă ste cuvinte : , Dick lui Diana 1932".

— Ce spuneai ? murmur Diana.ă— Un inel de leaodn .ă

— 17 —Diouier apiecd capul. Haspe o privea, pu in stan-* jenit .ţ ă— Este acesta un argument mal puternic decât toate celea pe eare le-a iţ

întrebuin at pentru a m sili s opresa rela iile mele ou Dick? Ştiam c a iţ ă ă ţ ă ţ fost logodi i... mi-o spusese. Dar oei mai mul i oameni nu se logodesc deţ ţ mai multe ori? Fiind sincer , domnişoar Martyn, nu ştiu dac m port înă ă ă ă aceast clip cu cinism a au cu în eă ă ţ lepciune, dar v aştepta i oare oct eu să ţ ă primea© s numai v d niciodat pe Riehard Hajlowett ?ă ă ă

— M aştept s v v d i eând oeeaa» v vc* face pl cere, r spunseă ă ă ă ă ă ă ă Dignaqu un to» destul dat ocru.

Ea ridic din umeri.ă— E desigur o chestiune de gust şi de bun eduă ca ie. Nu v pute i gândiţ ă ţ

totuşi c voiu reselva aceast problem pentru d-voastr ?ă ă ă ăOchii ei nu p r seau poşeta lui Hope.ă ă— • Am fost poate imprudent scriindu-v acea* st scrisoare. Da i-mi-oă ă ă ţ

înapoi, v rog.ăDin nou, privirile IOT se încrucişar . Cu un gest rapid, Hope deschiseă

punga, scoase scrisoarea pe care o rupse în patru buc i, pe oare le puse peăţ mas . Apoi, dup un scurt semn din cap, ea se ridic şi ieşi din odaie. Diă ă ă ana era mirat de sun* amintele, ce ©rau in ea; nu-şi d dea înc s&qmaă ţ ă ă t

ce o determin în mod inconştient, cum s se poarte. De ani de zile nu seă ă mai gândea la Dicle Halloweli şi rolul pe care-i jucase el în via a sa îl p reaţ ă atât de dep rtat, atât de şters în cetite treă cutului...— 18 —l

Mai încerca s pun lânduial în sufletul ei, când intr Dombeit în odaieă ă ă ă pentru a anun a un vizitator, care de altfel urmase pas cu pas, serţ vitoarea.

Diana se aşezase pe o canapea aproape de fe- teastr , de unde seă vedea ceeace se petrecea în strad . Cu bra ele încrucişate cu un deget fină ţ şi alb pe buze, ea privea f r îng duin la personagiul sdren ros, careă ă ă ţă ţă intra. Acesta t cea, având pe buze Un surâs r ut cios şi având mâinile înă ă ă buzunare. Dup ce Dombret ieşi, Diana se întoarse spre el:ă

-*- Po i s -mi explici ?ţ ă— S - i explic ce ?ă ţ— Ce înseamn aceast inut sdren raae ?ă ă ţ ă ţă ăGraham Hallowell rânjind, arunc o privire a>ă

supra îmbr c mintei sale murdare şi distruse :ă ă— Am uitat s -mi schimb costumul.ăEa d du din cap :ă— Ah I Ai vizitat pe ilustrul Riehard. Şi ilustrul Riehard a fost mişcat de

s r cia ta?ă ăF r a r spunde, ©1 se arunc pe divan, scoase din buzunar un pachetă ă ă ă

de tutun şi o foaie de hârtie şi apoi începu s -şi fac o igar .ă ă ţ ă— Exist vreun motiv oarecare, pentru card vrei s te ar i în Curzonă ă ăţ

Street îmbr cat ca o sperieă toare ? Mai bine te vestesc chiar acum c acestă lucru nu m mişc pe mine...ă ă

— • Nici pe el, r spunse el încet aruncând spre plafon un nor de fum.ă Tot ce am putut scoate a fost un biet cec de 50 de lire. Eram gata s i-1ă arunc In obraz.

— Dar te-ai ab inut, nu e aşa?ţDe muit timp el nu se mai înfuria de tonul batjocoritor ai Dianei. Desigur

fusese un timp în care astfel de batjocoriri îl f ceau nebun de furie. Dară timpul acesta ana departe azi 1

— Credeai desigur, c - i va satisface toate ce* rin ele, numai pentru o seă ţ ţ sc pa de tine. Şi bine în eles, nu s'a întâmplat acest lucru. Ah. 1 Dac cdă ţ ă cunoaşte pe Dick, cum îl cunosc eu 1

— II cunosc prea bine, morm i el, e un fariseu.ăEa nu r spunse numaidecât. Din ii ei albi muşă ţ cau buza de jos.— Farisea T desigur nu. Dick nu e deloc fariseu..

Se opui pu in şi apoi reîncepu :ţ— N'a vorbit de mine ?Mi-a spus numai c nu ine s aud vorbin-ă ţ ă ă

du-se de tine... dac asta î i face pl cere...ă ţ ăEa aplec capul.ă—V d deci c ai avut grija s vorbeşti tu de mine ?ă ă ă—Are o nou prieten , urm Graham f r a se tulbura. E iermec t oare.ă ă ă ă ă ă

I-am v zut îndr gindu-se lâng lespedea de execu ii.ă ă ă ţDiana p ru indiferent la acesi lucru. El se hoă ă t rî cu greu s -i pună ă ă

întrebarea, care voise s t-o pun deja cu o sear mai înainte, dac du-ă ă ă ă tOfsA. nu i-ai îi lipsit deodat Tân ra femeie îi insă ă pira totdeauna un slab sentiment de team .ă

—Ai un apartament minunat, Diana. Dor, daca amintirea nu m înşeal ,ă ă cama am plecat locui ai pu in mai modest... Ştiam c te-ai mutat, dar a-ţ ă asastâ bog ie m încremeneşte.ăţ ă— .20 —

Veniturile ei, el o ştia, nu dep şeau în fiecare an câteva sute de lire, deciă abea ar fi trebuit s aib cu ce pl ti acest somptuos apartament. Deă ă ă sigur, ea mai scria din când în când câteva ariir* cole ; dar lenevia ei natural nu-iă d dea voie s câştige prea mult din meseria ei de jurnalist .ă ă ă

— Bânueşti lucrurile cele mai reîe, nu e aşa ? El bine, linişteşte-te. Am de lucru acum. Ai auzit vor- bindu-se de prin ul de Kishlastan?ţ

El d du din cap.ă— Sunt agentul lui de publicitate, urm ea rece şi aceast munc îmi dă ă ă ă

anual patru mii de lirvre.^ Cred c banii sunt cinsti i câştiga i. Prin ul tre-ă ţ ţ ţ bue s -şi potoleasc dorin a de r zbunare fa de lumea întreag , şi maiă ă ţ ă ţă ă ales fa de acest guvern mânt. Colley Warington mi 1-a prezenţă ă tat acum doi ani. Colley încercase s sângereze serios pe ilustrul vostru prieten şiă cum nu reuşise a avut idea de a m chema în ajutor. Desigur, am avută numaidecât cea mai puternic simpatie penă tru Excelen Sa şi nu mi-aţă trebuit mult timp pentru a g si punctul slab al cuirasei sale aurite. A pierdută dou lovituri de tun...ă

— Dou , ce? repet Graham, aiurit.ă ă— Dou lovituri de tun. Se pare c autorit ile franceze îi acordaseră ă ăţ ă

favoarea de a fi salutat cu nou lovituri de tun când venea în vizit oficial ;ă ă ă dar în urma unor diferite întâmpl ri destul de suă p r toare şi a unui anumită ă num r de scandaluri* acest salut fu micşorat la şapte lovituri. In Indiavă aceste lucruri au mare importan . Adaug la a» cestea faptul c Prin ul deţă ă ă ţ Kishlastan are patimapietrelor pre ioase şi c posed mai mult ca sigur cea mâi frumoasţ ă ă ă colec ie a Indiei.ţ

• — E însurat ? întreb Graham, îngrijorat.ă— De nou ori 1 Dar n'iam avut pl cerea de a Cunoaşte nici m car unaă ă ă

din femeile sale. Am adus mari servicii Excelen ei Sale: am ob inut caţ ţ ambasadorul nostru dela Paris s se intereseze de el şi am scris sau amă inspirat nenum rate artiă cole despre el.

Graham, pe care nu-1 linişteau destul aceste am nunte, îşi sc rpina cuă ă nervozitate b rbia. Diana izbucni în râs:ă

— Ai inten ia de a-mi face moral ?ţ ă

— Nu, dia* g sesc aceste lucruri curioase,ăînf işarea Dianei nu avea nimic prietenos, îşiăţ

d dea bine seama.ă— M duc acas s m schimb, morm i el, ri- dieându-se.ă ă ă ă ăŞi mai bine s i-o spun numaidecât, Diana, nu-mi place prea mult s teă ţ ă

v d f când acest lucru.ă ă— Sunt foarte nec jit , r spunse ea ironic . Ai ghicit, n d jduesc, că ă ă ă ă ă ă

venitul de patru sute de lire, din care înainte trebuia s tr esc la nevoie,ă ă s'«a volatilizat. Intr'un moment de optimism ne ra ionat, am încredin aiţ ţ capitalul unui tân r domn, care imaginase un plan minunat pentru a f ceaă ă avese numaidecât. Aceast încredere, între paă ranteze m'a f cut s pierd ună ă minunat logodnic.

Vorbea cu un ton vesel, dar se ghicea în vocea ei o ur şi o am r ciuneă ă ă cu greu st pânite.ă

— Aceast pierdere e reparobll , spuse Graă ă22ham. Şti c taebue s iau dou zeci de mii de Ur<» la apropiata meaă ă ă aniversare.

— Ml-tai mai spus-o râse ea- Din aeuovtocwe. de pe acum, această moştenire e acoperit de ipoteci, dup cum am descoperit-o dup arestaă ă ă rea ta.

Ea se opri, apoi reîncepu, autoritar :ă— Du-te acas şi îmbrac -te în mod decent şi revino s m iei la oraă ă ă ă

unul. Gr beşte-te- Aştept pe Cojley şi dac nu te va g si aci, va crede c l-ă ă ă ăam min iţ ţii conduse pân la uş . Apoi, gânditoare, seă ăaşez din 'nou pe divan. P rea: absorbit în lecă ă ă tura celui mai pasionant roman, când Colley se anun .ţă

Colley Warrington era un personagiu slab, cu fa a oa o lam de cu it, cuţ ă ţ craniul acoperit de smocuri de p r blond, destule abea pentru a asă cunde o chelie, care nu era decât la începutul ei. Cu fa a sa lung şi cu tr s turileţ ă ă ă sale adâncite nvea înf işarea unui om îmb trânit înainte de vreme.ăţ ă Oamenii c rora le pl ceau generaliz rii o gr bite îl învinuiau de risip , f ră ă ă ă ă ă ă a nu se întreba în acekrş timp de unde veneau banii, gra ie cţ ărora putea să se arate atât de cheltuitor

La Londra, la New-York şi în general în toate locurile din lume care sunt frecventate de buna societate, se întâlneşte un anumit num r le peră sonagii str lucitoare oare-şi fac o datorie ocupân- du-se numai de afacerile altuia,ă mai ales dac Acesta Se g seşte în Bottin Maudain.ă ă

Colley putea cu ajutorul memoriei sale : să— 23 —expue istoric şi s conteste legitimitatea tuturor titlurilor, s aducă ă ă informa iile cele mai des vârţ ă şite as»pra rudelor oric ruia, dar numai înă m sura dac aceste rude aveau şi ©le o situa ie de o oareă ă ţ care importan .ţă Cunoştea cu deam nuntul venitul fiec ruia, precum şi starea de înflorireă ă sau de ofilire a tuturor averilor. A parcurge cu el Bond Street, însemna a asista la dramele şi la comediile cele mai neaşteptate, c ci g sea de multeă ă ori seminifica n la anumite lucruri, ce nu puteau fi p trunse de oriceţ ă muritor. Putea s vorbeasc sină ă gur f r oprire.ă ă

— Iat pe Lily Benerley cu noul s u Rolls... Un dar al unui func ionar ală ă ţ

ambasadei Egiptului. Acolo e b trâna lady Vannery, o b trân milionar ...ă ă ă ă TocJ averea sa o va moşteni nepotul ei Jack Wadser. acela care s'a însurată cu Mildred Pers- low... O cunoaşte i, tân ra femeie care a f cut, o escapadţ ă ă ă in Kenia cu tân rul Leigh Castol fiu! lordului Mansem ?...ă

Unele persoane f r îng duin spunea c Wa- rington câştiga bine înă ă ă ţă ă urma acestui instinct., care-j d dea voie s fie la curent cu cel mai mică ă soandal. Un lord cancelar, îl calificase într'o zi pe drept cuvânt ca un „tic los înr ut it". Nu se uita nici conflictul deîa Padock Club, din sala deă ă ăţ Joc... Colley îşi d duse în mod discret demisia, afacerea fusese în buşit . Seă ă ă g sise şi la dou degete de o acuzare de şantaj. In cursul procesuă ă lui se dusese s fac o cur de odihn la Aix-en- Provence. Desigur, numele s uă ă ă ă ă nu fu pronun at;ţ— 24 —dar când un eminent magistrat sparse cu asprime acuzatului:

— Cred c o a treia persoan te ajut cu sfaă ă ă turile sale, atunci când sorii scrisorile de amenin are, toat lumea ştie de cine e vorba.ţ ă

Acesta era omul care intrase în înc pere şi privea tân ra femeie, destulă ă de am rît. . — Atunci, Diana ?ă

Aşeazâ-te şi înceteaz de a te plânge.ă— Unde e Graham ?— S'a dus acas s se schimbe.ă ăSe aşez cu b gare de seam pe marginea unui fotoliu.ă ă ă• — Eşti pu in nebun când nu vrei s rupi relaţ ă ă iile cu Graham...ţŞi *otuşi şti ce reputa ie are.ţ— Tot atât de bine, cum o cunoaşte el pe a ta, r spunse ea inlr'ună

început de surâs. Bag de seam c p rerea pe care o ai asupra capitoluluiă ă ă rela iilor utile sau primejdioase coincide cu desţ tul exactitate cu aceea a luiă Graham, cu singura deosebire c el se gândeşte c tu eşti cea mai proastă ă ă frecventaUe pentru o femeie cinstit .ă

Coliey morm i. Diana reîncepu :ă— Nu morm i şi nu te înfuria. Am nevoie de o informa ie. Eşti oă ţ

adev rat enciclopedie, Coliey dar pân azi nu am cpnsultat-o înc . Cine eă ă ă ă Hope Joyrier ?

Pofta sa de tr nc neal îl f cu s -şi uite «supă ă ă ă ă ărarea:— Hope Joyner ?... Un apartament minunat la Devemshire House...

— 25 —Dow nKiRmi: un Rolls şi ian-a am«r*cx3»& Foarte bogat . .ă ă

Prieten bun cu Dick Halioweil.ă ăDiana îl opri cu un somn de ner bdare :ă— i-am cerut informa ii precise.Ţ ţEl d du din cap :ă

— Nu ştiu mare lucru asupra ei. lntr'o zi a apărut deodat . Cred c şi-aă ă f cut studiile într'una din şcolile din Ascot, unde ceeace conteaz în priă ă mul rând, e averea. E curios c te intereseaz . Vorbeam de ea tocmai acumă ă câteva zile cu Bobbie Longfellow, locotenent în gard .ă

— N'am ştiut c eşti prietenul lui Bobbie ă Longfellow, îi t ie vorba Diana.ă— Nu sunt prietenul s u, recunoscu Coliey cu sinceritate, dar asta nu neă

opreşte s vorbim câteă odat împreun . Hoppe Joyner e orfan . Tat l ei, renă ă ă ă chilian bogat, îi l s drept moştenire o avere însemnat oare ă ă ă e gerat deă

Roke şi Morty. M întreb, de altfel, cum dracu s'a încredin at unoră ţ pi*şkn»ale oa Roke şi Morty, o astfel de moştenire.Diana îl întreba din privire, deaceea urm * .ă

— Roke şi Morty sunt aproape nişte excroci. De fiecare dat când ună proces criminal vine m fa a tribraaitilui din Old Bailey, dac e ceva mai deţ ă seam Roke şi Morty sunt şi ei. Nu sunt consul* *a i decât când o afacereă ţ încurcat nu poate -fî desluşit .ă ă— Ce ştii despre Hope Joyner ? reîncepu Diana— Ei dr cie I îmi ceri prea mult...ă— Tr ia, cred, kt Monk's Chasse, un domeniu Coliey se scarpin în cap.ă ădin Berkshire. O veche şi interesanta cas consă truita sub domnia lui Hernie..

— Colley, în numele cerului! Pu in îmi pas de arhitectur .ţ ă ă— Bine., bine., r spunse el, Hope Joyner a tr it ani de zile în această ă ă

cas . Hallett, tutorele ei, st tea mai mult în America şi feti a r mânea cuă ă ţ ă guvernanta. P r si Mouk's Chasse pentru a intra într'un pension ; dup ce-şiă ă ă termin studiile veni un an la Paris, pentru a-şi complecta educa ia. Aă ţ verea ei a fost totdeauna mare. Apartamentul în care locueşte a fost ales şi mobilat prin grija lui Roke şi Morty... Nu mai ştiu nimic de aceast tân r .ă ă ă Te intereseaz mult?ă

Diana trase un fum lung dtin igar înainte de a r spunde.ţ ă ă— Aceast tân r m intereseaz pentruc va trebui s iie suprimat ,ă ă ă ă ă ă ă ă

ştiin ific... dar cu totul.ţColley o privi încremenit; dar în curând începu s suiâd :ă ă— Nu o s fie prea uşor, drag prieten . Cineva din Londra e îndr gostită ă ă ă

ca un nebun de ea.Ea îl întrerupse cu furie :—Ştiu... Dick Hallowell.— Dick Hallowell \ Nu e el acela de care vorbesc.— Atunci, de cine vorbeşti ? Cine e înds gostit de ea?ă— St pânul nostru ilustru, Excelen a Sa prin ul de Kishlaston.ă ţ ţ— Prin ul 1 Dar nici n'o cunoaşte... E o glum de prost gust, cred ?ţ ă

— 27 —— A v zut-o, draga mea şi cum spune poetul „voir parioisă 7 c'est oJmer

defâ". Merge în parc în fiece diminea numai pentru a avea pl cerea de a oţă ă vedea trecând c lare ; pl teşte oameni ca s ştie la ce teatru merge ea, caă ă ă s poat merge s'o admire ; ea pre ueşte pentru el, aproape ca cele două ă ţ ă lovituri de tun pierdute şi colec ia sa de perleţ

Ast sear , trebue însfârşit s'o întâlneasc în mod oficial...ă ă ă— Ast sear ? la recep ie ?ă ă ţ— Exact. Recep ia a fost organizat pentru a da lui Riki prilejul de a-şiţ ă

vedea zei a. Nu are în el decât ur pentru Englezi şi gândul de a da oţ ă recep ie, dac nu ar fi avut un motiv particular pentru asta, i s'ar fi p rut totţ ă ă atât de lipsit de sens cum mi s'ar fi p ru mie gândul de-a-mi pl ti locul la oă ă serat . A ajuns s'o cunoasc pe Hope Joyner gra ie unui simplu subterfugiu :ă ă ţ a atras-o în Asocia ia Femeilor Orientale, o organiza ie riţ ţ dicol , care are caă int : sc parea surorilor noaţ ă ă stre hinduse din ororile polygamiei.

Diana str b tea camera cu mâinile la spate.ă ă— Nu mi-a vorbit niciodat de acest lucru, spuă se ea dup o clip .ă ă

— Deobiceiu, oamenii nu-şi consult agentul lor de publicitate înă afacerile lor sentimentale.

— Eşti cinic Colley.Se îndrept spre dormitor; dar dup ce desă ă chise uşa, se opri deodat ,ă

încremenit .ăIn prag, st tea o doamn destul de în vârsta.ă ă

» 2Scorpolent cu nasul mare şi cu o lumin sireafa' m privire.ă ă— Cine... e, îi dumneata ? bcJbâi Diana.— Buna ziua doamna 1 Eu mâ numesc Olloiby.B g mâna înti'o poşet mare ca o valiz şiă ă ă ăscoase o carte de vizit mare, pe care-o întinse tinerei iemei.ă— Conduc un birou de plasare, doamn . Dac ave i vreodat nevoie deă ă ţ ă vreo servitoare sau de-o buc t reas , da i-mi un telefon: Soho 3794.ă ă ă ţDiana o opri. Mirareg-i trecut , începuse s se înfurie.ă ă— Cum ai intrat ? Cum ai îndr snit s intri f r voie în acestă ă ă ă apartament ?Se întoarse c ulând pe Dombret din ochi pentru a o certa.ă— Ierta i-m , r spunse Mrs. Ollorby, aproape umil . Uşa era deschis ..ţ ă ă ă ă Am strigat, dar nimeni n'a r spuns Atunci, am intrat. Daca ave i vreoă ţ dată nevoie de o servitoare_____— N'am nevoie de nici o servitoare şi nici de dumneata 1Cu un semn poruncitor, Diana îi ar t uşa in- tr rei. F r a se tulbura, Mrs.ă ă ă ă ă Ollorby ieşi cu o vioiciune, pe care nu i-ar fi b nuit-o nimeni.ă— Ce s'a întâmplat ? întreb Colley când Diana reveni.ă— O vizit nepoftit . Directoarea nu ştiu c rui birou de plasare.ă ă ăSun pe Dombret:ă— Dece ai l sat uşa deschis ?ă ăServitoarea avu un gest de protestare— 16'«—Dar, doamna... nu l sasem uşa deschis .ă ă

— Nu min i 1 se înfurie Diana. Ai l sat uşa desţ ă chis şi un fel de cium aă ă profitat ca s intre la mine... Dumnezeu ştie cât timp a aşteptat înă anticamer .. *ă

Fericita sosire a lui Graham întrerupse dojana impus s racei Dambret,ă ă şi Diana, gonind «din mintea sa imaginea vizitatoarei nepoftit , începu oă conversa ie care trebuia s ie pân la sfârşitul dejunului, învârt irtdu-s© inţ ă ţ ă jurul pas iun ei prin uţ lui de Kishlaston, pentru nimicuri, fie ele lucruri sau fiin e vii 1ţ30 —CAPITOLUL III.

Se g seau oameni care s spun c mai ales bunul sim lipseaă ă ă ă ţ Excelen ei Sale prin ul de Kis- hlaston.ţ ţ

Acest personagiu lung şi sub ire, a c rui obraz ar ta toate caractereleţ ă ă tipului oriental, era, pentru moment, în neîn elegere cu guvern mântulţ ă francez şi în afar de aceasta mai era şi obiectul neînă crederii, dac nu ală duşm niei guvern mântului Indiei.ă ă

Cu toate c era cu numele cet ean francez, c ci titlul îi ens dat de ună ăţ ă mic principat aşezat la marginea st pânirilor franceze — principat în careă

f cea atâtea abuzuri încât guvernatorul din Pondichery îl chemase înainteaă sa — dobândise, spre nepl cerea guvern mântului britanic, numeă ă roase domenii în India englez .ă

Fusese poreclit Riki. Când ajunsese la Londra era prada diferitelor sentimente de ur , de altfel destul de confuze ; dar, deoarece avea o avereă uriaş , nu intarsie s trezeasc multe simpatii între membrii înalteiă ă ă societ i, totdeauna gata de a ierta excentrit ile potenta ilor indigeni 1ăţ ăţ ţ

In fiecare zi era întâlnit în locurile cele mal mondene ; nu lipsea oă repeti ie general şi mesele eal© ar tau un lux şi o d rnicieţ ă ă ă nemaipomenit .ă

Nici un delegat al lui Forreign Office nu exista şi Riki nu era primit în cercurile guasi-oficiale. Dar salvând aparen ele, Forreign Office eraţ reprezentat într'un mod mai mult, sau mai pu in oficios, la cele maiţ însemnate serb ri pe oaia le d dea prină ă ul de Kishîaston. Astfel Dickţ Hallowell primi o invita ie, în acelaş timp aducându-i-se in mod ţ discret la cunoştin c prezen a sa la palatul Arrid nu ar fi considerat defavorabil deţă ă ţ ă „autorit ile superioare"ăţ

Dick petrecuse în Imdda patru ani ai copil riei sale şi c p tase oă ă ă oarecare cunoştin a hin usta- nei, pe care c utase apoi s'o desvolteţă ă ă dintr'un gust anumit pentru aceast limb . Era aghiotant pe lângă ă ă guvernatorul general al Bengalului, când moartea tat lui s u îl sili s revieă ă ă în Anglia pentru a sus ine prestigiul titlului s u şi pentru a face pu inţ ă ţ ă ordine în moştenirea destui de înc rcat în datorii.ă ă

Primind invita ia se duse ia Bobbi© Lo'ngfellow, pe oare-1 g si întins şiţ ă absorbit în citirea u"ui jurnal sportiv.

— Doamne 1 murmur Bobbie dup -ce citi inviă ă ta ia. Te plâng cuţ sinceritate, dragul meu... Des n d jduesc c nu te bizui pe mine pentru aă ă ă reisi- lâlni pe acest b trân nebun.ă

— Nu ştiu dece îl faci nebun; dar credeam în aaev r-, c nii ai face r uă ă ă s ne înso eşti. Singur, o s m plictisesc de moarte.ă ţ ă ă32

— Nebun 1 reîncepu Bobbie cu dispre . Nu e nicî O îndoial . E unţ ă dezechilibrat. Abea intrasem în afurisita cas fortificat , când mi seă ă încredin a misiunea de a ar ta prin ului de Kishlaston toate bijuteriileţ ă ţ coroanei. Nu aş fi putut g si cl dnr.ea, în care se in pietrele pre ioase,ă ă ţ ţ dac un voinic dintre aceia atât de ridicoli îmbr ca i în costumul epoceiă ă ţ elisabetane nu mi-ar îi ar tat drumul... Am fost silit s urc nu ştiu câteă ă trepte penîeu a ar ta vizitatorului str lucitele pietre. Nu le v zusem nici euă ă ă niciodat , aşa c pierderea se mei micşor ...ă ă ă

— Dar dece spui c e nebun ?ă— E nebun dup pietrele scumpe în orice caz; am crezut c nu-1 voiuă ă

putea smulge niciodat din privirea coroanelor mârra'ai-se de balustrad ,ă Ţ ă nu le pierdea o clip din ochi.ă

Era înso it de alt Hindus, c ruia îi povestea o gr mad de lucruriţ ă ă ă interesante, din care, din nenorocire, nu în elegeam nici un cuvânt. Vorbeaţ tot timpul în hirdustari şi-mi p rea r u c nu te luaă ă ă ă sem cu mine pentru a-rni folosi de iâirnaciu.

Unul din escorta sa, îmi spuse c e un adev rat maniac în ceeaceă ă priveşte diamantele. Are, se pare, într'o înc pere a palatului s u din Kishla-ă ă

ston, o colec ie care pre ueşte nu ştiu câte milioaţ ţ ne de lire. Când a ieşit din turn era aşa de ame it de vederea bijuteriilor încât se tdra dealungul s lilorţ ă ca o cârp . inea neap rat s -mi dea ceră Ţ ă ă ce), cu perle drept amintire. Am refuzat spunân- -lu-i:

— Dragul meu rajah, am renun at de mult s port cercei.ţ ă— 32 —

De ani de ziîc- ts irecu! modio.Dicfc izb«clii în ras.»•** N^rtiojdursc c acest lâcrn nu te va opri de Q rî b iat cumsecade şiă ă

c rn vei înso i ast se«6a îâ pahitul Arrid. Am fost rugat în mod oficieri să ă ţ ă ă foc ©Cettstâ polite e. Excelen ei Sale şi, de eltftrJ. nu v<i trebui s st mţ ţ ă ă mai mult de o jum tate de or .ă ă

— Irrii voiu pune şiragul de perle, sau cel de rubine? întreb Bobbieă sarcastic. iu, 4fttre ,porâ»- feze, s - i amintesc c f g duisem unei încântŢ ă ţ ă ă ă ă toaae tinere s'o duc la teatru...

— Cine te v opri ? iam spus c nu vom sta moi mult de o jum tate deă Ţ ă ă or în palatul Ânid.ă

Când cei doi tineri trecur pragul palatului Ar- rrd, marea sear ce duceaă ă ia saloanele priorului etaj eia în esat de o mul ime str lucitoare. Erau aciţ ă ţ ă membrii ai Parlamentului, erau foşti miniştrii, f când part* din aceaă categorie de pditticrefii care nu sunt amenin a i de a primi din nou unţ ţ portofoliu şî care pot deci s se arate orişiunde f r a le tî team câ se VOră ă ă ă COrrtpfornîre; erau ternei daft lumea bun , din acelea pe care le întâlă neşti oriunde... în afar de curte; mai erau câ iv» b trâni func ionari hinduşiă ţ ă ţ Veni i aci pentru a ros*- pândi (şi ei 1) urî amare; un jurnalist şi câ ivaţ ţ BCTÎfto î...ţ

• — tlte pe Drena M«?rtyn, — murmurar deodat Bobbîe.ă ărutîicânâ ochii, Dick z ri tân ra femeie ia priă ă mi i etaj, sprijinit deţ ă

oalustrada sc /ei şi vorbind Cu Coîîey Wcrriingtpn. Când Ju la câ iva paşi deă ţ— 34 —eg, îl pnc-i eu un surâs şi au un semn din cap destul de rece.ă

— lat o pl cere neaşteptat , Dick, — murmur ea, destul de st până ă ă ă ă ă pe sine.

Digk îşi d du seama cu greutate c iusese loă ă godit cu aceast frumoasaă femeie atât de calina şi c desp r irea lor îmbr case în ochii s i înf iă ă ţ ă ă ăţ şarea unei tragedii. Putea, acum, s'o întâlneasc , f r nici o greutate şi chiar s'oă ă ă admire, c ci era cu adev rat cea mai des vârşit creatur pe care şi-ar fiă ă ă ă ă imaginat-o ur ym.

— Atunci, Dick, nu te-.ai însurat înc ?ă— Nu înc , r spunse tandrul cu seriozitate.ă ă— Se vorbeşte, totuşi, c ai de gâd..ă— Ei bine, de data aceasta se vorbeşte adevărul 1— E admirabil, adev rat!ăO clip mai târziu erau desp r i i din nou. Dick se îndrept spre salonulă ă ţ ţ ă

cel mare, în pragul c ruia Excelen a Sa primea invita ii.ă ţ ţTrecând printre grupuri, Dick, urmat de Bobbie, şe apropie... şi deodată

se opri, încremenit.In mijlocul camerei, rajahul, îmbr cat într'o haiă n de m tase de culoareaă ă

ametistului, cu o minunat centur de argint, cu gâtul împodobit cu neă ă -

num rate şiraguri de perle, st tea nemişcat. Dar nu aceast bog ieă ă ă ăţ oriental încremenise pe viă zitator.

Lâng Excelen a Sa era o tân r îmbr cata în alb, cu trupul ml dios.ă ţ ă ă ă ă Dick nu o vedea decât din spate, totuşi o recunoscu numaidecât.

— Doamne 1 Dick... nu e mica ta Hoppe ?35

— Mica mea Hope 1 r spunse tân rul f când o mişcare de furie cu totulă ă ă nejustificat . Eşti absurd». E numai domnişoara Joyner.ă

In aceea clip ea întoarse capul, surâzându-i.ă— Ce amabali a i fost, sir Richard, s r spunţ ă ă de i invita iei mele,ţ ţ

murmur Orientalul afectat, riă dicând cu greu ploapele sale prea grele- N d jă ă duiam c voiu avea prilejul de a v întâlni, în timp ce vizitam turnul;ă ă dar, din nenorocire, nu era i acolo în aceea zi. Cunoaşte i pe domnişoaraţ ţ Joyner, nu e aşa ?

F r a r spunde, Dick surâse tinerei.ă ă ă•— Sunte i buni prieteni, dup cum v d, urm prin ul b nuitor. Vţ ă ă ă ţ ă ă

invidiez, siir Richard.Un fecior anun ase un nou venit. Dick se folosi de acest prilej pentru aţ

scoate pe Hope din cercul care înconjura pe rajah, cu toat plictiseala aceă -stuia de a vedea îndep rtându-se tân ra.ă ă

1— Ce dracu faci aci ?— Nu ştiai c am de jucat un rol însemnat în lume ?ăFac parte din Societatea pentru Liberarea Femeilor Orientale... ceeace

nu e dealtfel o sarcin prea grea. Lady Siliord mi-a cerut s fac parte dină ă aceast grupare.ă

Dick cunoştea foarte bine pe lady Silford. Se vorbea c ©ra comanditată ă de bog taşul hindus şi Dick fu sigur c procedând cu Hope, cum proă ă cedase, ea nu f cuse altceva decât s urmeze ină ă struc iunile protectorului ei- ţ Br;est lucru fu destul ca s se nasc în sufletul lui o team , de altfel, Justificat deă ă ă ă reputa ia rajahului.ţ— 36

«— Tn locul t u, m'crş feri de aceasta aşa • Iffl grupaae. Exist o seamă ă ă de asocia iuni car! lac a loarte bun treab , în timp ce Societatea perii: uţ ă ă Liberarea Femeilor Orientale mi se pare o adevfl rat glum . Şi poli ia aă ă ţ trebuit s se gândeasc şi ea ca mine, când i-a refuzat deschiderea uneiă ă subscrip ii publice.ţ

Tân ra surâse.ă— In adev r, nu m atrage decât foarte pu in...ă ă ţAmândoi se îndreptar spre uş . In vestibul 'seă ă

întâlnir cu Diana... şi aceasta* ar t tinerei o buă ă ă n voin care p rea s fieă ţă ă ă manifestarea unei prietenii vechi.

—Dar pe cine v d 1 Pe încânt toarea noastr Hope 1 spuse ea cu oă ă ă bucurie for at . E logodnica **a, Dick ?ţ ă

Hope sc p pe tân r din nepl cere.-- unui astfel Bde r spuns».ă ă ă ă ă—Te-cm v zut aHSneaorea.. domnişoar Mar- tyn, şi c utam s teă ă ă ă

întâlnesc. Am s -fi încredin ez ceva.ă ţDeschise punga sa mic împodobit cu pietre pre ioase şi scoase oă ă ţ

cutiu de piele.ţă— Un mesager special rai-a dat aceasta, în clina când jrebuiam să

p r sesc Devonshire Hou?e Am g sit cartea de vizit a rai ah ului în untru!ă ă ă ă ă acestei cutii, dar sunt sigur c a fost f cut c eroare Vre i s'o îndrepta i c"-ă ă ă ă ţ ţvoastr nu e asa?ă

Ea întinse cutiu a Dianei, care o lu f r prea mult bucurie.ţ ă ă ă ă— Nu ştiu de ce e vorba. Ce c- în aceast cuiiefă— Un şirag de perle, r spunse lân m ' ă ă :«'ita

— 37 —O s binevoi]i s spune i Excelen ei Sale c nu e obicei'.!] îi Anglia ca oă ă ţ ţ ă tân r fat s primeasc astiel de daruri, chiar dela unul dintre cei maiă ă ă ă ă boga i prin i ai Orientului.ţ ţ

Dlana s« roşi pu in. Dick îi v zu tulburarea.ţ ă— Dar dece s fac eu acest luciu ?ăHope o privi, surâzând :— Pentrucâ în aceast cutie e o carte de vizit a rajahului, pe careă ă

adresa mea e scris ... de mâă na d-voastr .ă— O clip !ăVocea Dkmei era acum aspr şi uscat Întinse mâna ca s opreasc peă ă ă ă

tân ra care tocmai voia s se îndep rteze :ă ă ă— Dece nu ai primi acest mic dar ? C ci (şi aci ea d du pu in din umeri)ă ă ţ

nu sunte i o doamn chiar aşa înalt , nu e aşa ?...ţ ă ăImts i-mi sinceritatea, .dar nu cred ca mumele d-voastr s fie trecut înţ ă ă

listele aristocra iei, dup cum nu e nici în Debrett sau în altul dintre acesteţ ă scumpe c r i.ă ţ

— F. aşa, r spunse Hope rece, dar nici în reper- îAiul Carlow...ăLa aceast aluzie, obrazul Dianei se înroşi de furie; totuşi se st pâni dară ă

în privirea ei ardea o flac r r ut cioas , pe care Dick n'o mai v zuse decâtă ă ă ă ă ă o singur dat de când o cunoştea.ă ă

F r a mai spune altceva, Hoppe Joyner se deă ă p rtase.ă— Ce dracu este acest repertoriu al lui Carlow ? întreb tân rul dup ceă ă ă

se îndep rtaser de mulă ă ime.ţ— 38 —

*— Cum ? Nu cunoşti ctgenpcr Coriow *? Tâ<jpunii« 90 io cm te liniştit .ăAceast agen ie comercial are o list coddljr 'den ialâ, ce poate iiă ţ ă ă ţ

cercetat de clien ii ei... di» care tac. şi eu parte.ă ţAceast list are Înscris in ea numele tutaroi Indivizilor oare, în Anglia şiă ă ă

mai ales în Londra, tr iesc din expediente, sau se g sesc în rela ii cuă ă ţ criminali cunoscu i de to i.ţ ţ

Dick spuse plin de admira ie :ţ— Eşti extraordinar , Hope.ăEa surâse cu toate c au era în sinea ei prea Vesel .ă ă— Adev rat ? Acest lucru e datorit poale faptuă lui c m g sesc într'oă ă ă

situa ie destul de exhaor- • intrr <ţ ăHoppe Joyner nu l s pe Dick s'o conduc pân fekcasâ- Voia s fieă ă ă ă ă

singur , pentru a iace pu in ordine în z p ceala gândurilor sale. Eia foarteă ţ ă ă ă turburat , de când Diana Martyn rezumase în câteva cuvinte toateă întreb rile neliniştitoare pe caie tâă n ra şi le punea sie îns şi de cinci ani.ă ă

Ea ap ruse de nu ştiu unde I Fraza Dianei era ch'ar adev rul.ă ăP rin ii ei muriser , ea avea o avere uriaş în America de Sud şi c p taă ţ ă ă ă ă

cu regularitate venituri princiare, pe care i le v isau la banc avoca i, deă ă ţ

care ea ştia c între in rela ii continue cu indivizi foarte suspec i. Acesteaă ţ ţ ţ era tot ce ştia asupra ei-

Nu-şi1 v zuse niciodat actul de naştere, nici nu b nuia in ce ar v zuseă ă ă ţ ă ă lumina zilei. Misteriosul— 39 —Mr. Hallett cor fi putut poate s'o l mureasc ... Dini nenorocire, nu-1 putuseă ă întâlni niciodat . Tot ce- eace ştia de acest tainic personagiu, era c acestaă ă era un om destul de în vârst , care-şi petrecea vremea în c l torii şi a c ruiă ă ă ă vedere se întuneca din ce în ce- Ea tr ise totuşi mult timp în casa lui Mr.ă Hallett. folosindu-se de întinsul s u domeniu, de caii s i, înconjurat deă ă ă respectul des vârşit al servitorilor s i.ă ă

Câteodat în India, câteodat în America altă ă ădat în Europa, Mr. Hallettă devenise pentru tân ra fat simbolul tainelor, care îi nelinişteau sufletul.ă ă Uneori îi ura cu furie. Niciodat nu-i r spundea scrisorior ei, niciodat nu-iă ă ă scrisese. La onomasticele ei, c p ta minunate daruri. Tot aşa de Cră ă ăciun şi la 10 Iunie a fiec rui an, când primea flori, dar f r cea mai scurt scrisoareă ă ă ă — nici m car câteva cuvinte pe o carte de vizit .ă ă

Ea ghicea c Mr. Hallett voia s -şi îndeplineas c misiunea cu cea maiă ă ă des vârşit punctualitate, aur f r a ad uga cel mai mic sentiment de afec-ă ă ă ă ă £ ne. Era l murit c el c uta s evite orice întâlă ă ă ă nire. Era sigur c nu era oă ă întâmplare faptul c el pleca din Monk's Chase tocmai cu o zi înainte deă sosirea ei. De fiecare dat când îi scria, îi r să ă pundea bancherul ei, un om vulgar, care-şi petrecea zilele într'un birou mic şi urît din Threadne- edle Street şi care nu avea iat de tân r mai mult interes decât Mr. Hallett.ă ă ă

In timp ce servitoarea o desbr ca, Hoppe joyner fie gândea la Monk'să Chase. Un lucru o chinuia : în bibliotec era un dulap mic (la Monk's Chase),ă_____________________M —pe care o guvernant b trân destul de vorbă ă ă ărea , i-1 ar tase ca având înţă ă el cheia tuturor tainelor, care o turburau într'atâta. Era poate o n să cocire a b trânei, dar totuşi se putea, oa în acest dul pior...ă ă

Îşi aduse aminte c într'o zi, îndemnat de cuă ă riozitate, furase toate cheile casei; şi dup mai multe c ut ri descoperise pe cea care-o c uta, dară ă ă ă în timp ce se preg tea s deschid uşa în stejar sculptat, un servitor intraseă ă ă în odaie şi Hope, speriat , se dep rtase de dulap, de care nu se maiă ă apropiase de atunci. Se scurseser ani, dar ea ) stra înc cheia într'oă ă ă punguli de pieleţăAp ruse de nu ştiu unde 1 Diana Martyn avea reptate...ăCâteva luni mai înainte, sarcasmul tinerei femei iu i-ar fi produs decât o sincer izbucnire în râs; ar, azi, avea mai multe motive care o îndemnauă spele pata, pe care o astfel de remarc o fri-ă ă

ase în reputa ia sa.ţHoppe Joyner cunoştea prea bine lumea pentru t-şi imagina ipotezele

cele mai rele <ile naşterii »i. Cunoştea cazul multor persoane din înalta so- Sietafe care c uta s asigure o via cât de bun copiilor pe care nu-iă ă ţă ă putuser recunoaşte Acest gând nu-i producea nici un sentiment de oroare,ă dar o neliniştea destul de mult de când Dick Haî- lowell intrase Jft viata ei.

Poate ar fi fost mai bine ca ea s -i spun tot — • jn car ceeace ştia. Eraă ă ă sigur c acest, lucru nu ia fi întâmpinat din partea lui decât cu simpatieă ă— 41 —

i i cu l:;ct;ifTiare. Prevedea c aflând cdavdiul ceî mori crud, tot au gf-tsr fiţ ă pierdut dragostea.

A doua Ei diminea , c nd S3 trezi, se gândea tot la Monk's Chase şi iaţă ă mica! dulap din biblioteca. Dup amiaz lu o hot rsiEre.ă ă ă ă

h a] avea înc cheia unei uşi, prin oare se puîea inita in cas ...ă ă40CAPITOLUL ÏV

Dup ce Stimmings, majordomul, închise pentru noapte, marea poartă ă delà Monk's Chcse, mersa sâ-şi g seasc st pânul şi-1 vesti — iar ca aceă ă ă ă -sta de alifel s par c e prea interesat — c in adev r ploua cu g leata.ă ă ă ă ă ă

Ploaia nu încetase delà începutul dup amiezei şi la ora mesei, deveniseă şi mai puternic - In aă dâncitura de teren, care era dominat de Lower Oaks,ă începea s se alc tuiasc o balt şj numai partea din mijloc a aleei maiă ă ă ă ieşea Ia suprafa între cele dou mici torente ce izvorau la Black Woodţă ă pentru a se arunca apoi în lacul în minia tura, care se m rea din ce în ce ină fa a pavilioţ nului de paz , sp lând partea de jos a pragului şi apoiă ă pi v lindu-se în şan ul drumului.ă ă ţ

Noaptea era neagr , turburat numai de c deă ă ă rea monoton a ploaiei.ă Era o sear dintre aci led în care locuitorii micilor case de cr privesc apnă ţ ă ce se scurge prin acoperişul ce nu o poate opri destul şi dr cuesc sgârceniaă proprietarilor ! I.TTI doxil care ducea pe c l tori ă ă delà gara Woipletnoipe înainta încet sub potop ; „ c op-c lop-ul" regulat al calului b trân alc tuiaă ă un acompaniament melancolic la scâr âitul monoton al ro ilor încinse în o el.ţ ţ ţ

Deodat o mân lovi uşor în geam şi vizitiul trase de h urile pline cuă ă ăţ ap . Uşa vechiului lană dou se deschise cu un scâr âit.ţ

O tân r învelit din cap pân în picioare în- tr'un impermiabil de pânză ă ă ă ă cernit negru, s ri pe drum. P l ria-i pus pe ochi, împiedicau ca tră ă ă ă ă ăs turileă ei s iie v zute-în lumina palid şi gală ă ă ben a lanternei.ă

— I i mul umesc, murmur ea. Cred c vizita mea va ine cam o or ...ţ ţ ă ă ţ ă poate mai pu in. Po i s te pui undeva la ad post pentru a m aştepta.ţ ţ ă ă ă

Un şiroiu de ap se scurse din marginile ridicate ale p l riei sale.ă ă ă— Nu vre i s merge i la Monk's Chase, domni- şor ? V'aş putea duceţ ă ţ ă

pân la uş . O s v uda i cu totui.ă ă ă ă ţ— Nu, mul umesc 1 Prefer s m aştepta i aici. Mu... nu aş vi ea caţ ă ă ţ

sosirea mea s trezeasc în- hreaga cas .ă ă ăPavilionul de paz şi parcul erau t cute Şi pustii ; porti a de fier era pu ină ă ţ ţ

deschis . Vizitaă toarea îşi aduse deodat aminte c , odat , un bă ă ă ătrân gr dinar locuia c su a ce se ridica lâng gard. Murise în timp ce ea era încă ă ţ ă ă in pension.

Apa i s© urc peste glesne, când ea str b tu balta care se alc tuise ină ă ă ă partea de jos a aleei; se ftdndi c fusese odat m car prev z toare punân-ă ă ă ă ă— 44 —du-şi cizmele de cauciuc. In curând sosi la OCtpâ tul aleei.

Iu mod normal ar fi trebuit sá z reasc , COM dac ar fi fost posibil de aă ă ă vedea ceva în aceea noapte întunecoas . Dup o clip , z rii cl dii-i, massă ă ă ă ă ă întunecat cu contururi neprecise CJ ie confunda aproape cu colinele dină spatele ei.

Nici o lumin ... F r îndoial , informa iile ce )e cuiesese erau exacte: Mr.ă ă ă ă ţ Hallett avea obiceiul de a se culca devreme. Inima-i b tea cu putere. Stră ă-

b tând o parte de teren cu iarb , insul verde în- tr'o mare g lbuie ea ocoliă ă ă ă o arip a locuin ei.ă ţ

E o adev rat nebunie, îşi repeta ©a tot timpul. Nebunie, a continuaă ă aceast aventur , nebunie de a fi început-o, nebunie şi mai mare, a b gaă ă ă cheia în broasca micei uşi a marelui zid cenuşiu acoperit cu ieder , numaiă pentru a asculta o impulsi- une nera iional care ne c luzeşte toateţ ă ă ac iunile.ţ

Şi totuşi, dac ă i se spusese adev rul ?... Dac în dosul uşei se g seaă ă ă cheia tuturor tainelor ?... Toate acestea nu erau oare destule pentru a îndrept i purtarea ei ? Intr'un gest scurt, b g cheia în broaăţ ă ă sc , împinseă uşa se deschise. Aprinse o lampa electric şi plimb , lumina dealungulă ă zidi.rilor strâmtei treceri. Apoi, ea închise încet uşa şl î'i t cere, — c ciă ă cizmele de cauciuc nu f ceau zgoă mot — urc cele trei trepte de piatr , cariă ă duceau îa o a doua uş .ă

Aceiaşi cheie deschidea şi a doua broasc . ă Tafeara trecu pragul şi p trunse într'o sal larg şl lung , cu podeaua acoperit cu un covor uriaşă ă ă ă ă ce L 4 A« 5avea din loc în loc pe el, statui, scaune, b nci, uri mobilier cu care eraă obşinuita.

Nimic nu se schimbase delà ultima ei vizita : marile portrete, cu culorile şterse, în cadrele lor poleittt, tapi eriile, largile perdele stacojii cari acoţ -pereau fereastra la cap tul s lii, toate erau luă ă cruri pe cari le cunoştea bine. Zgomotul ploaiei nu turbura deloc aceast atmosfer şi numai tic-taculă ă regulat al vechii pendule umplea liniştea s lii. Câteodat , o -uşoar lovitur ;ă ă ă ă un oblon prost prins, era scuturat de vânt.

Tân ra oft , trecu iute prin galerie şi p trunse în holl unde se opri dină ă ă nou pentru a asculta, în timp ce priviriîe-i c uta s str bat întunericul.ă ă ă ă

O lumin palid , tremurat , ar tau cele dou ferestre z brelite ce seă ă ă ă ă ă deschideau ds fiecare parte a uşei principale. Vizitatoarea îsi strânge inima în din i Ca s str bat holîul M s apese pe clan a uşei, care închideaţ ă ă ă ă ţ biblioteca.

Butuci ardeau în comic. Tân ra nu pirtea vedea grilajul ce-i. era ascunsă de un fotoliu mare pe care-i recunoştea; dar vedea în sctrimb rosul în-fl c rat al c minului.ă ă ă

Dup toate aparen ele odaia eia goal .ă ţ ăCu din ii strânşi, ea str b tu aproape alergând dep rtarea careţ ă ă ă

o'desp r ea de dulapul de stejar.ă ţDeodat fu gata s scoat un strig t.ă ă ă ăMobila era goal 1ăO impresie curioas o sili atunci s se întoarc şi emo ia care-c sim i, fuă ă ă ţ ţ

atât de vie, încât fu gata s se pr buşeasc . Din fotoliul, care era înainteixă ă ă c minului, se ridica încet un nbr alb strui de luni.ă ă— 46 —

Ai ie rog bun tatea s îechisiă ă Uluit uocurent de aar foarte nepl cut.ă

Vocea era dulce, nezgomotoaa .ăO clip , tân ra r mase nemişcat cu OOhU • i''u ti i asupra iotoliului.ă ă ă ă ţ

F r a şti prea bine . < • i ea scoase din pung un mic browning.ă ă ă— Nu +e mişca, murmur ea cu vocea în buşit i. sunt... sunt înarmat .ă ă ă

Un om înalt cu p rul argintiu se ridicase. Ocuă lari negrii ascundeau in parte tr s turile fino |i armonioase a obrazului s u. Din ii s i strânaeauă ă ă ţ ă tubul lung al unei pipe. Purta un smoking cu vesta de catifea neagră

— Aşeaz -te lâng ioc, spuse el; trebuie »« U ud .ă ă ăEa şov i o clip , apoi înainta spre c min, da< inând înc în mân patulă ă ă ţ ă ă

armei.Omul izbucni deodat într'un râs grav şi mă ăsurat.— Cred c ii în aceast clip , un revolver, sau alt lucru tot atât deă ţ ă ă

melodramatic. E p cat.ăSe opri brusc, apoi reîncepu :înc odat , te-aş ruga s închizi uşa Suni foarte sensibil la cuientele deă ă ă

aer.Ea se retrase câ iva paşi. I se oferea o QCOXU Dece n'ar folosi acestţ

prilej aa s fuga? Câteă va clipe îi erau deajuns ca s p r seasc casa... Da,ă ă ă ă dgr omul o v zuse. O astfel de lefii* ar ft (ost cu totul lipsit de demnitate.ă ă

Era desigru destul de curios c „demnitatea" l şe p rea destul deă ă considerabil într'ua aaMol du moment 1ă

Ea închise uşa şi reveni spre c min. Omul se reaşezase în fotoliu, cu pipaă între din i cu 'a a întoars spre butucii aprinşi.ţ ţ ă

— Ai intrat prin uşi a din spate, nu e aşa ? Tre- bue neap rat sţ ă ă poruncesc s se schimbe broasca. Aşeaz -te te rog.ă ă

Ea şov i înainte de a asculta.ă—Da, urm el încet. Ştiam c eşti o femeie. Ghicisem, auzind fâsâitulă ă

rochiei. Ce doreşti ?Cu gâtul uscat ea încerc s r spund de dou ori pân când reuşi :ă ă ă ă ă ă— Venisem s caut ceva, un lucru pe care creă deam c -1 voiu g si înă ă

aceast odaie. Oh 1 nimic prea de pre ... pentru altcineva în afar de mine.ă ţ ă Vezi...

— Nu, nu v d Sunt orb.ăSpuse aceste cuvinte din urm cu un glas atât de liniştit, atât deă

nep s tor, încât timp de câeva clipe, ea nu-si d du seama de însemn tateaă ă ă ă acestei m rturisiri.ă

Orb 1Ea îşi st pâni un strig tă ă— Oh 1 lti cer ier'are...Deodat inima-i tres rise de bucurie. Orb 1 Nu putea deci s'o vad .. Nu oă ă ă

VQ putea recunoaşte dac o mai va întâlni odat .ă ă—Te asigur c nu am venit aci cu gândul de a fura ceva. Trebue s - iă ă ţ

spun c ... familia mea a închiriat aceast cas vara trecut . Am pierdută ă ă ă atunci un lucru important şi nu aş fi vrut ca familia mea s b nuiasc lipsaă ă ă lui.

Ea îşi rec p ta siguran a, c ci ştia c în varaă ă ţ ă ă— 48ce trecuse Monk's Chase fusese închiriat uimi ho gate familii americane.

— Eşti deci o Osborn... Ei bine, copila mea, COU t - i lucrul pierdut şi ia-ă ţ1. îmi pare r u c te-um însp imântat.ă ă ă

Ea se întoarse ca s mai arunce o privire spre dulapul întredeschis.ă—Nu-l mai g sescă ( oft ea... o fi fost luat. Şi- acum trebue s plec. îmiă ă

da i voie ?ţ

El se ridic , str b tu odaia, furişându-se pe piă ă ă p ite din mobil în mobil .ă ă ă Ajunse astfel în holl, apoi în sal şi intr însfârşit în strâmta trecere careă ă ducea la mica poart al c rei prag îl trecu.ă ă

Timp de câteva clipe( r mase nemişcat, l sând jloaia s -i curg peă ă ă ă umeri.

— Noapte bun 1 murmur el înfine. I i urez s iu te uzi prea r u.ă ă ţ ă ăEl aştept pân când zgomotul paşilor gr bi i ii fetei se stinse, apoi seă ă ă ţ

reîntoarse, închise cu grije porti a, reintr în bibliotec , aprinse toateţ ă ă luminile şi se aşez în fotoliul din fa a focului.ă ţ

Mult timp r mase nemişcat, cu fruntea br zdat de sbârcituri adânci. îşiă ă ă opri gândurile pentru a-şi umple încet pipa, apoi, sco ându-şi ochelarii ţ ne. gri reîncepu citirea jurnalului, pe care vizita ti- îerei i-o întrerupsese.

Nu p rea s aib vreo greutate în descifrarea :u ochii liberi a litereloră ă ă celor mai mici.

Intre dou trasuri din pip , murmur :ă ă ă—S raca Hope Joyner 1 S raca Hope Joyner Iă ă

I— 48 —CAPITOLUL V

O s - i spun adev rul, începu Hope Joyner cu o hotarîre atât de îndârjit ,ă ţ ă ă încât Dick Hallowell nu se putu împiedica s nu suiâd .ă ă

— O experien foarte pl cut , murmur el. Nţă ă ă ă ăd jduiesc c o voiu puteaă ă şuieri. Ce te nelinişteşte, draga mea ?

Ii luase mâinile ei intr'ale sale şi timp de o clip amândoi r maseră ă ă nemişca i. Apoi ea şi le "etrase încet.ţ

— ,Dup ce î i voi spune toate, e posibil... c nu vei mai vrea s m vezi,ă ţ ă ă ă reîncepu ea iute I i reaminteşti de ceeace Diaha Martyn a spus- do mine ?ţ

— Diana spune atâtea lucruri despre a â i oaţ ţ meni, încât e destui de greu s - i reaminteşti un lucru, r spunse Dick surâzând.ă ţ ă

— Sunt sigur c - i aduci aminte, totuşi. Diana a spus c eu suntă ă ţ ă „ap rut " de nu ştiu unde.ă ă

— Ceeace e cu totul absurd, c ci eşti o fiin a* ce poate fi atins , foarteă ţ ă seduc toare, şl nu o aă pari ie 1 Şi când te v d dându-mi ceaiul în salo-ţ ă51 —naşul tdu atât de luxos, te g sesc tot atât de real ca şi Ritzul, a c ra;ă ă ă siluet o v d prin feă ă reastr .ă

— E'şti stupid, Dick. Diana a vrut s spun c nu am familie, nu amă ă ă p rin i şi c dir fi posibil s fiu ceva îngrozitor... lucru pe care po i s i—1ă ţ ă ă ţ ă ţ în- clupuieşti. Te pricepi pu in în heraldic , nu este aşa ? Şti ce înseamn oţ ă ă sp rtur în stem ?ă ă ă

— Nu e cine ştie ce... Şi are oare asta atâta însemn tate ? Sp rturi i Seă ă g sesc în cele mai glorioase blazoane... Sunt aproape sigur c ar ii g site şiă ă ă într'al meu.

Ea r mase mirat de aceast nep sare. Timp de câteva clipe sim i oă ă ă ă ţ uşurare uriaş , care se pref cu deodat in furie.ă ă ă

— Dick, nu ştiu dac cuvintele mele se identiă fic cu adev rul. E foarteă ă crud din partea ta s gândeşti c sunt...ă ă

— Nu gândesc nimic... în afar de faptul c ©şti cea mai minunată ă ă tân r , cu care m voiu c să ă ă ă ători voiu p r si apoi armata şi voiu duce cu eaă ă

un traiu foaite fericit— Dick ! Nu po i s în eiegi situa ia îngrozitoare în care m aflu ? Nu ştiuţ ă ţ ţ ă

de unde vin banii mei, nu ştiu nimic despre p rin ii mei... Am venit în- tr'oă ţ zi... din nu ştiu ce parte 1 Pân nu de mult, acest lucru nu trezise în mineă nici cea mai mic neliaşite, dar acum.. , acum c ai intrat tu în via a mea...ă ă ţ

— Şi aceasta s'a întâmplat datorit elementului lichid, nu o uita. Amă poft s aduc la blazonul meu o vâsl de aur pe un fond de azur... cu toateă ă ă că— 5 2 -epitetul de „azur" ar fi poate optimal pentru a ar ta apelă e Tamisei.

Ea se gândea cu fruntea aplecat . Deodat * • • hot rî :ă ă ă— O s - i fac o m rturisire Dick...ă ţ ăŞi f r a mai c uta cea mai mic îndrept i i a purt rei ei, ea îi povestiă ă ă ă ăţ ţ ă

vizita sa delà Monk'-i Chase. Cât timp vorbi, tân rul o ascult cu cea maiă ă mare seriozitate.

— Ai fost oarh nebunatic , spuse el când ea t cu. Puteai s p eştiă ă ă ăţ ceva... Ce om e acest Hallett ?

—Tot ce ştiu de el, e c e în fruntea unei averi uriaşe şi c fa de mineă ă ţă a ar tat întotdeaă una nep sare. E st pânul unui întins domeniu în ă ă Kent. Acolo am petrecut cea mai mare parto a copil riei mele.ă

— Nu l'ai v zut niciodat ?ă ă— Niciodat . Se g sea totdeauna în str in tate când eu veneam să ă ă ă ă

petrec câteva zile în casa sa. Am întrebat avoca ii cari se ocup cu avereaţ ă lui, dac e vreo rud a mea, mi-au r spuns c nu 0. îmi' cunoştea mama..;ă ă ă ă şi-I b nuesc c a avut cu ea vreo aventur sentimental . Nu am putut, deă ă ă ă altfel niciodat , s adâncesc aceast chestiune. Tat l meu 1-a ales caă ă ă ă executor testamentar... Cel pu in, o b nuesc.ţ ă

— Şti cele ce erau scrise în testamentul tat lui t u ?ă ă— Nu. tot ce ştiu, e c primesc cu regularitate o pensiune uriaş şi dacă ă ă

câteodat frecventez persoane deochiate, cum a fost cazul într'o zi,ă- « 5 3 -avocatul meu îmi trimite o scrisoare prin care sunt rugat s încetez oriceă ă rela ii cu persoanele inţ dezirabile. Avocatul meu îmi comunic şi reperă toriul Carlow.

— Şi nu ai alte rude ?— Nici una. Spusesem bine, sunt o femeie de nu ştiu unde 1— Nu aş fi mirat, dac avocatul i-ar scrie o scrisoric asupra mea, glumiă ţ ă

el, c ci dac nu sunt chiar eu o frecventare indezirabil unele dintre rudeleă ă ă mele apropiate apar in desigur acestei categorii...ţ

Dick Hallowell se gândea tocmai la acel membru al familiei sale c ruia iă se putea aplica „epitetul de indezirabil", când, printr'o coinciden care nu-lţă mir prea mult, se întâlni nas în nas cu fratele s u în mijlocul Iui Piccadillyă ă Circus,

Graham Hallowell nu se mai asem na cu persoă nagiul sdren ros, ©dore,ţă cu pu ine zile mai înainte intrase în curtea turnului Londrei. Ghete frumoaseţfp l rie elegant , se asem na unei gravuri de mod . Dick voia s -şi urmezeă ă ă ă ă ă drumul când fratele s u îl opri.ă

— Dac nu- i este team s te compromi i cu unul ca mine, aş vrea să ţ ă ă ţ ă

am o scurt întrevedere cu tine.ă— Numaidecât, dac vrei. Dar te previn: dac b vorba de o chestiune deă ă

bani...— Nu po i s te gândeşti ja altceva decât lif bani? Nu, Dick, voiam numaiţ ă

s - i vorbesc dl Diana...ă ţ— 51 —

— E un subiect şi mai inutil de discului— Diana dxweşte sa face i pace, reinmiMi Cîtd bara cu brutalii .?. Deceţ

s prelungi i c, .n J « vendet ? Nu p .' uiă ţ ă -, a c într'o zi a preferai iii b rbat ?ă ă—Dac -mi reamintesc acest hicru, crede mfl c nii-l reamintesc cu ună ă

sim mânt de mul umi i<? ia de ea-...!ţă ţ ţăSe uit la ceas.ă— Dar s ispr vim Graham. Am o întâlnire îa cinci minute.ă ăSpune-i lui Diana c nu-« p s res în suflet nici o ur . E absurd s vorbimă ă ţ ă ă

de vendeta. Nu iu s'o întâlnesc, atâta tot, uu pc-ntruc acest lucru arţ ă trez{ în mine csl uiai mic sentiment dureros, do»r peniruc ea înseamn înă ă fa a ochilor mei, ceeace ur sc eu cel mai mult ">n lume : tr darea şi dupliţ ă ă -citatea.

T cu şi dup ce salut pe fratele s u înclinând capul, îşi urm drumul, înă ă ă ă ă timp ce Graham se îndrepta spre locuin a Di anei.ţ

Tân ra femeie îl aştepta în salonaş. îndat , dup ce el trecu pragul, eaă ă ă ghici, cu subtila s-i intui ie iemeiascâ, c cei doi fra i se întâlniserţ ă ţ ă

— Acelaşi, morm i Graham, aruncându-so ln- r'un fotoliu. Vrea s '.eă ă ierte, cu condi ia de aţnu mai auzi niciodat vorbindu-s* de tinaă

— Aştepta i altceva dela el ?ţTimp de o clip , ea îl privi f r a vorbi şi exă ă ă presia fe ei ei, nu ar ta rici oţ ă

îng duin . încet, cu lovituri regulate, picioru-i b tea m sura pe covor.ă ţă ă ă— Eşti un neîndemânalec, murmur ea însfârşit. I-ai vorbit m car de oă ă

pensie ?Graham rânji :— O pensie 1 Crezi c mi-ar ii l sat timpul s ating un subiect atât deă ă ă

delicat ? Primul s u cuă vânt mâ vestea c orice cerere de bani trebuiaă eliminat din convorbirea noastr . De altfel, dac Trayne are nevoie cuă ă ă adev rat de mine pentru o oarecare afacere, vom avea mul i bani şi în plusă ţ toat siguran a.ă ţ

— Ce afacere ?— Cum aş putea s'o ştiu? Trayne nu are obiceiul s -şi fac confiden eleă ă ţ

prin telefon. Nu am lucrat niciodat cu el. Dar tu, Diana ?ă— E foarte darnic, recunoscu ea, dar e şi foarte primejdios.— Ce vrei s spui ?ă— Oameni ca el sunt întotdeauna primejdioşi. Afacerea pe care mi-o

încredin ase, nu avea în sine nimic prea încurcat, dar am în eles mult maiţ ţ târziu c era necesar pentru reuşita unora dină ă tre proiectele sale Sunt doi ani de atunci, într'o zi, mi s'a cerut s conduc pe lordul Firlingham într'oă sal de joc a lui Trayne. L-am dus, ieşind dela Oper ... In acea noapte, lordă ă Firlingham pierdu la baccara 40.000 de lire. Nu o aflai numaidecât, de altfel, c ci când l-am p r sit, soarta pă ă ă ărea c -i surâde. Câteva zile mai târziu, amă primit dela Trayne dou zeci de bilete de o sut de lire.ă ă

— Dou mii de lire 1 Pl teşte ca un rege.. ,ă ă— La început, gândul rolului pe care-1 jucasem mi se p ru îngrozitor,ă

dar Firlingham e o brut .ăE unul dintre oamenii cei mai nepl cu i |>ă ţ r, rum i cunosc.

Ea se opri, pentru a aiunca o priviio ipn I sul de pe c min :ă— E timpul s plec m.ă ăGraham o privi, încremenit :— Şi tu ai întâlnire cu Trayne ?—Majestatea Sa Tiger Trayne mi-a f cut cu noscut c aş putea n d jduiă ă ă ă

un folos import rii, vizitându-1 împreun cu tineă ăClubul Cursei do Şoareci, aşezat în apropierea lui Solio Square, era una

dintre institu iile aie cţ ăror membri se-mândresc de a num ra între ei uneleă dintre cele mai vestite nume ale Angliei. Luxul reuniunilor ei, într'un cartier care era lotuşi monden, o f cea una dintre institu iile cele mai vestite aleă ţ Londrei. To i ştiau c se joac mult; dar renumele ei era datorit şi bun f eiţ ă ă ă ăţ mâncare i şi micimei cotiza ilor 1ţ

Cu toate c circulau unele svenuri, poli ia nu se neliniştise niciodat , deă ţ ă ceeace se petrecea aci. De mai multe ori, înal i func ionari ai Sco'lundţ ţ Yardului se amestecaser în mul imea invita ilor ; dar nu v zuser niciodată ţ ţ ă ă ă mai mult decât inO1 »n- te partide de bridge, în care laxa de câştig sau de pierdere era de cincizeci de lire suta de puncte. Ori, taxa bridgeuiui e o chestiune interna care nu priveşte decât comitetul de direc ie al Clubului. Inţ consecin , Scotland Yard nu g sise ca ţă ă Qsto necesar s intervin . Dac ,ă ă ă câteodat juc torii organizau o partid de baceara, era totdeaunaă ă ăIn neştiin a conduc torilor Clubului şi nici un str in nu putea ii admis laţ ă ă aceste şedin e S r a nu prezenta cele mai serioase garan ii. Niraeni nu seţ ă ă ţ plânsese vreodat c o partid sar ii desf şuă ă ă ă rat într'un chip necinstit, cu toate c Mr. Trayne, care ponta din gros şi avea câteodat banca, câşă ă tiga cu o uimitoare regularitate.

Membrii Clubului care mâncaser aci, plecaă ser cei mai mul i, cândă ţ Diana şi JV tovar şul ei intrar în marele vestibul.ă ă

— Mr. Trayne e la secretariat, le spuse portarul. Voi i s m urma i ?ţ ă ă ţPersonagiul care era aşezat la biroul secretariatului dep şise cu multă

cincizeci de ani. Pârul s u t iat scurt era argintiu ; dar ia c sa cu 'lă ă ţ ăsaturi a.spre şi energice, nu avea nici o sbâici- tur . Cu toate c era aşezat seă ă putea vedea c în l imea sa era mai mare decât media obişnuit şi oă ă ţ ă impresie de putere st pânitoare provoca veă derea umerilor largi şi p tra i.ă ţ Cu din ii s i, de Un alb str lucitor, piea neregulat planta i pentru a nu fiţ ă ă ţ naturali, mesteca o igar pe jum tate fuţ ă ă mat .ă

Acesta era. Tiger Trayne, a c rui înf işare, în csudct porecleiă ăţ 1 sale, reamintea mai iute ideea unui leu decât a unui tigru.

Dup ce studie câteva clipe pe noii veni i cu t nep sare aparent seă ţ ă ă ridic şi-şi arunc 'go/% în c min.ă ă ţ ă

— Fi i bine venin', muimuaâ el vesel. Diana Mar- tyn, nu e aşa ?ţVocea sa era grav şi sonor ; vorbea cu o ttşu-ă ă

— 58 —rin des vârşit şi Diana nu putuţă ă ă nu vl m iăturiseasca c nu se asem na de loc imagine! pt care şi-o f urise despre el.ă ă ă Avu o surpnzd plO cut . în elegea acum, dece acest om, al ă ţ 1 11U cap,

pl nuise atâtea planuri criminale puiule %u scape de justi ie.ă ţEa îşi reaminti de cele ce-i povestise Colley despre el : curse întinse,

artificii desf şurate pentru a-1 învinge ! Cei mai iscusi i copoi din cele două ţ ă continente îşi întinseser la urile pentru a-1 prinde; dar Tiger Trayneă ţ înşelase to i urm ritorii s i biţ ă ă ruind întotdeauna pe cei mai amenin tori duşţă -mani.

— Nu v reaminti i de mine, Mr. Trayne ? r b- punse ea cu fine e.ă ţ ă ţUn surâs ar t din ii s i albi.ă ă ţ ă— E un principiu de ai meu de a nu-mi reaminti de nimeni şi de a fi cu

prietenii mei cei mai buni ca fa de nişte str ini ce trebuesc la fiecare uouţă ă ă întrevedere s -mi fie prezenta i oficial. E o metod ioarte bun . V oă ţ ă ă recoraaud.

Vorbea Dianei dar privirea sa nu p r sea pe Graham.ă ă— Cât despre dumneata eşti Mr. Hallowell, nu

e aşa ?Aşeza i-v , v rog. O ceaşc de cafea ?ţ ă ă ăAp s pe o sonerie şi d du apoi un ordin, cu toate c nici un servitor nuă ă ă ă

r spunsese chem riă ă 1, lui. Şi, deodat , o voce ce p rea c iese dintr'un Eid,ă ă ă spuse plin de respect :ă

— Bine, domnule.Fa de mirarea musafirilor s i, Tiger Trayneţă ă

g si c nu ar ii r u s lă ă ă ă e dea câteva l muriri.ă— Microfoane şi megaioane invizibile. Foarte practic.— Dan nu v e team de urechile indiscrete ? întreb Diana.ă ă ăEl izbucni în râs.— Indiscre iile nu sunt posibile decât atunci când le doresc eu.ţSe întoarse spre Graham.— Dumneata te întorci dela „moşie", cred ?Graham st pânea prea bine vocabularul foştilorăs i tovar şi, pentru a în elege c era o aluzie deă ă ţ ă licat la închiderea sa.ă— Da, r spunse el.ă— Sup r tor... Intr'adev r, sup r tor...ă ă ă ă ăEra în vocea lui Tiger Trayne o simpatie întristat . El urm :ă ă— i-ar fi fost uşor s scapi de acest lucru... dac cineva şi-ar fi daŢ ă ă A

osteneala s se gândeasc la dumneata. Un general poate c nu ştieă ă ă mânuirea baionetei, dar cel mai brav. şi mai îndemâ- natec dintre solda iţ poate s se arate cel mai bun general.ăîntinse o cutie de ig ri lui Graham.ţ ă—> Nimeni nu poate reuşi în aceast carier , dac nu are drept ajutor, ună ă ă om în elept, ce se gândeşte întocmai ca un detectiv. Un ho care-şiţ ţ preg teşte lovitura începe prin a-şi închipui c nu risc deloc a fiă ă ă descoperit... Dup care, pare c -şi bate capul a înmul i indiciile care vor daă ă ţ posibilitatea celui mai m rginit detectiv amator s -î urm reasc ca şi cum l-ă ă ă ăar vedea. Azi nu m~ 60meri reuşeşte, d >cdt dup îndelungate repeti ii de obieclive figurate.ă ţ

Graham şi Diana ascultau cu aten ia cea mai încordat . îşi d deauţ ă ă seama — mai ales Diana — c fiecare cuvânt pronun at de Tiger Trayneă ţ avea o semnifica ie şi un scop precis.ţ

— In ceeace m priveşte pe mine, urm el, dac m'asi gândi Ia oă ă ă lovitur mare...ă

Se opri deodat .ă— ~at cafeaua...ăF r ca mosafirii s -şi dea seama o t blie de lemn a peretelui seă ă ă ă

deschisese, descoperind vederii lor o tav cu ceşti pline de cafeaă fumegânde.

Tiger Trayne o aşez pe mas xeînchise l blia, aştept câteva clipe, seă ă ă ă întoarse spre invita ii sai, apuc ceaşca şi b u cafeaua sa dintr'o înghi iţ ă ă ţ tur .ă

— In ceeace m priveşte pe mine dac aş vrea s încerc o lovitură ă ă ă mare, o opera ie în stare s aduc tovar şilor mei o sum de...ţ ă ă ă ă

T cu deodat , pentru a-şi m ri efectulă ă ă— De cincizeci de mii de livre de pild , mi-aş lua precautiunea, de aă

repeta cu grij . Aş cere oă pului îns rcinat de a juca rolul principal s seă ă antreneze la urc ri; s se obişnuiasc s sar dela o în l ime mare; l-aşă ă ă ă ă ă ţ f cea s studieze manualele de instruc ie militar , — dac ar fi în contactă ă ţ ă ă cu solda i — tot astfel şi consemnele Şi regulamentele locului unde l'aşţ trimite. L'aş obliga s cunoasc cu deam nuntul legea fluxului şi aă ă ă refluxului..

, Graham îl întrerupse cu ner bdare :ă— De ce e vorba ? Ce misiune îmi încredin ezi ?ţ

— 61 —Tiger Trayne. îl privi cu ochii s i limpezi,ă— Am vorbit eu de vreo misiune ?Era în vocea sa o oarecare imputare.— Nu va înf işez decât câteva principii ăţ generale.Graham era gata s r spund , dar o privire de-a Dianei îl readuse laă ă ă

t cere.ă— Chiar în aceast diminea , urm Trayne, mi-am l sat închipuirea înă ţă ă ă

voie. .Nu-mi aduc bine aminte ce m'a îndemnat s meditez. Poate proceă sul care s'a desf şurat ieri la Old Boiley. De fapt aceşti domni au c mentalitateă destul de primitiv !ă

Oft , apoi reîncepu :ă— Un om e condamnat la munc silnic pentru Un furt copil resc care i-ă ă ă

a dat câteva sute de livre. Ce absurditate ! Ar fi putut, riscând mai pu in, cuţ un spirit tot atât de hot rît s câştige cincizeci de mii f r greutate.ă ă ă ă Cincizeci de mii de livre 1 E o sum 1ă

Din nou se opri, ca Şi cum ar ii aşteptat aprobarea ascult torilor s i, dar,ă ă delà privirea pe care i-o trimesese Diana, Graham ara prudent.

— Nu e nici o glorie s faci un furt vulgar, urm Trayne încet, şi crede iă ă ţ în experien a mea, gloria e un lucru care are pre pentru cine posed cât deţ ţ ă pu in imagina ie.ţ ă ţ

Cât despre mine, daca aş fi fost sp rg tor, aş fi pretins ca publicul s ă ă ă fie informat de ispr vile mele prin titluri uriaşe în pagina întâia.ăSe uit încet spre ă Diana şi apoi la Graham: — S'au scurs 300 de ani decând un neînaèmâ> natec încerc ă lovitura cea rnai remarcabil ă dintoate timpurile. Fra un aventurier vulgar, un I l şi totuşi era cât p<e aici sâ reuşeasc , cu !< oii nu avu la dispozi ie nici avion, nici barcu <ru" mobil.ă ţ Era colonelul Biood...

Diana cu tot sângele ei rece, nu-şi putu retine o exclama ie surd .ţ ă Graham p rea c nu ştie niă ă mic.

— Colonelul Biood d du greş... N u ştiu precis daca ă a fost spânzurat. De altfel, po i s fi spânţ ă zurat pentru c ai furat bijuteifile coroanei?ă

— Bijuteriile Coroanei ? exclam Graham a că ărui fa exprimaţă stupefac ia al turi de teroare.ţ ă

Tiger Trayne neglija întreruperea.— Bijuteriile Coroanei.., Asta face cam 1.000 000 de lire : dar din punct

de vedere sentimental e extraordinar . Nebunie, zici ? Nu te contrazic. !nă mod sigur, un nebun a conceput asta. Ce satisfac ie ar îi avut un omţ s n tos la minte s -si pun pe cap coroana Angliei. Nici m car pentru aă ă ă ă ă provoca admira ia hoardei mizerabile a supuşilor Fui, ci pentru a seţ împodobi în cea mai secret camer dtn palatul s u din Kishîaston, undeă ă ă nici femeile n u sunt p i m i t e .ţ

Din nou Diana nu se putu st pâni de a interveni.ă— Aşa dar prin ul de...ţUn gest al lui Trayne a f cu s tac .ă ă ă— • Nu ştiu dac i-ixtetâ. prin i. India e o orâ care totdetxuna m'a l sa:ă ţ ţ ă

in î<t(«sjest. In orice caz o Idei* de nebun. Dor nebunia e mereu al turi d^ă geniu.

Suspin .ă— Omul e o fiin stranie şi capricioas . Dar Şi... 55.000 de Itae... oţă ă

avere uşor de câştigat. Câ— 63 —teva s pt mâni de punere ia punct, o strict apliă ă ă care a dispozi iilorţ primite... la urma urmei nici un risc. Un om sau doi ucişi, dar în nici un caz d-ta...

Se opri brusc şi îrvtors spre Graham ca şi cum ar li vrut s -şi cear scuzeă ă :

—Admi ând lucrul de neconceput... c vei fi gata s joci un rol înţ ă ă aventura aceasta.

Fa a lui Graham Halloweli deveni livid şi-1 cuţ ă prinsese un tremur. Cu un maie efort reuşi s b i- guiasc :ă ă ă

— Vrei s mai adaugi ceva mai explicit la cele ce ai spus ?ăF r s r spund , Trayne se duse la o cas de bani, introdus în perete,ă ă ă ă ă ă ă

o deschise şi scoase un caet mare cu foiie b tute la maşin .ă ă—Uite romcnul meu, murmur Trcyne încet a- prinzându-şi o igar , unaă ţ ă

din cele mai rare lucr ri pe care le-am scris. Am situat ac iunea rntr'o ară ţ ţ ă imaginar , Rurilania! In ara asta, pe marginea unui râu se ridic un ccstelă ţ ă pe care l-am botezat citadela. Castelul acesta are un turn, bine p zit şiă ap rat c ci con ine bijuteriile regelui. In moă ă ţ mentele mele libere am imaginat un sistem pentru a putea fura aceast comoar . Povestea e deă ă stul de ingenioas , am dat bijuteriilor numele de „fruct" şi p zitorilor numele deă ă „pândqr". In caz c volumul va c dea în mâinile vr'unui str in nu vaă ă ă în elege nimic. Dar mai întâi e vorba dac eşti dispus s te cosacri studiuluiţ ă ă acestui roman ?

Graham aprob din cap. Mister Trayne continu :ă ă— Vei g si mâine diminea în pag. 9 din „Me- gaphcae" adresa uneiă ţă

mici vile de închiriat. Dacă

— 64 —vei voi sa locueşti aici sunt sigur ca a<|*>iM' 1 ""• închiriaz Va cere ună pre . foarte mic. Caia I i» grijit de iin om de încredere care î i v,i .1,1 Inţ ă ţ fiecare sear cartea asta deld 8 la 2 noap<«<i fi cred c într'o lun o vei ştiă ă ă pe dinafar .ăMr. Trayne se întoarse spre Diana.— Am deasemenea şi pentru d-ta, miss Martyn, un mic roman. I i voiţ vorbi mai târziu.Diana st tea ia fereastr .ă ă— Ce curios 1 zise ea.— Ce e curios ? întreb Trayne f r sd se înă ă ă toarc .ă— Femeia asta din strad . A venit f râ ca s ştiu în cas s -mi propună ă ă ă ă ă o servitoare. N'am vu zut-o când a intrat.— Adev rat ? Stranie poveste ! Eşti sigur c e aceeaşi ? i-a spusă ă ă Ţ numele ?— Mrs. Ollorby, r spunse repede Diana.ăTrayne deveni grav.— Jeane Ollorby... i-a spus adev rata ei iden* titate...Ţ ă— O cunoşti ?— Da... E una din cele mai abile detective a îcotland Yard-uluiy Cred Că n'ai spus nimic necugetat.Diana p li.ă— Şi pentru ce a venit la mine?— Mrs. Ollorby era curioas s ştie ce caut Ax. Graham Hallowell la d-ă ă ăta,— Femeia asta are o mutr de sp l toreas —ă ă ă ă>ersifl Diana.ă— Exact, a sp lat în cariera ei o cantitate iin-ă65presionabil de lingerie murdar — şi asta în ă ă public

Se gândi un moment.—Misa Maityn, poate c ar fi bine s iei vile pe numele d-tale Şi vei invitaă ă

pe prietenul mc tale Graham s locuiasc la d-ta, dac lucrul a cesta nu te-ă ă ăar compromite. Totuşi mi se pa: sibil, pentruc ...ă

F cu o pauz şi fruntea sa se încrunt ca <ă ă ă : când se gândea.—Nu-mi amintesc exact data când ai luat i c s torie pe amicul nostruă ă

Graham. Mi se par c cu o lun înainte de a pleca la ar .ă ă ţ ăDiana îşi muşc buzele, Vas zic mai ştia şi u: al treilea-secretul lor.ă ă ă— C s toria voastr a avut loc într'o mic li calitate din Warcesterhire,ă ă ă ă

mi se pare.— Mr. Trayne ave i un birou de informa ii e: celent.ţ ţ1— E' destul "de satisf c tor. Ve i putea citi îr preun mica mea carte.ă ă ţ ă— Şi dac nu accept s m amestec în chesl asta, întreb Diana, careă ă ă ă

vor fi consecin ele ?ţTrayne d du din umeri.ă— Consecin ele? 50.000 de lire în loc de 100.00'ţImagineaz - i Miss Martyn c toat lumeaă ţ ă ă

clocoti. I i aminteşti de emo ia produs de fu: Giocondei ? Multiplic asta cuţ ţ ă ă o .sut . Ce sur vor pl ti proprietarii fructului pentru a-I rec p< şi chiar dacă ă ă ă

se va descoperi adev rul, el nu atrage nici o urm rire judiciar .ă ă ă6€

P ru c examineaz cu aten ie scrumul 11.ă ă ă ţ t • > • i i şi termin :ă— Poate c pute i s v retrage i. Suni ouiiot sâ ştiu oe va face Mrs.ă ţ ă ă ţ

OHorby...-Diana şi Graham ajunseser !a uş când TrayM le spuse':ă ă— înc ceva. Mr. CoUey Warrington nu trebuo s ştie nimic. Asta în cazulă ă

c Ta i convinşi c şi el trebue sâ ştie.ă ţ ăDiana ajuns acas se gândi dac exist om care s se încread înă ă ă ă ă ă

Coliey Warrington. Graham avea alte preocup ri. Din minut în minut se uitaă pe geamul maşinei înd r t spre silueta corpolent a lui Mrs. Ollorby careă ă ă gbservase plecarea lor f r ca s -şi ascund interesul.ă ă ă ă67CAPITOLUL VI

Excelen a Sa prin ul de Kishlaston era întins le.- neş pe un divan dinţ ţ apartamentele sale private. Al turi de el o gr mad de t eturi din pres . Cuă ă ă ă ă toate semnele de desgust pe iat , hindusul, se de cise s ia cunoştin deă ă ţă ele, lucru pe care îl f cu cu mare grije, citind fiecare t etur dela primaă ă ă pân la ultima linie.ă

Rikisivi, prin de Kishlaston îşi f cuse studiile într'un colegiu britanic.ţ ă Vorbea engleza la perfec ie dar din dispre , fa de cuceritorii rii sale seţ ţ ţă ţă servea totdeauna de un interpret la întrevederile cu caracter oficial. Descindea dintr'o foarte veche familie de monarchi, cu mult mai veche decât Compania lndiiloi chiar, care domnea peste un popor oare socotea fiecare membru al familiei drept o divinitate. Era vorba s se prepareă pentru Riki o abdicare for at . Mai avusese dificult i şi cu guvernatorulţ ă ăţ Rondicheryului în privin a unei sumbre chestii de amor.ţ

Deodat un cioc nit uşor se auzi în uşa cir» era mascat de draperie. Eraă ă ă interpretul Exco'.on-69 —\<*i solo. Se apropie de st pânul lui şi-i spuse câă teva cuvinte,cu voce înceat .ă

— Introdu-L murmur Riki.ăColley Warrington fu ceremonios adnls s<f /»o> trund în apartament.ă

Colley Warrington era unul din rarii privilegia i care puteau intra la prin laţ ţ orice or . F cuse hindusului câteva servicii de un gen cu totul particulare.ă ă Aducea oare vr'o solu ie problemei care-1 fr mânta pe Riki ?ţ ă

— Un plan ca sta e desigur realizabil, şopti Colley pe un tonă confiden ial, dar şti i c nu cuţ ţ ă nosc configura ia coastei..ţ

Bafab.nl îl opri cu an semn.— Opera ia e foarte simpl . Când ţ ă 0 femeie căl toreşte în India ea eă

purdah, adic închis în- ir'un veccicul pe care nici un func ionar al poli ieiă ă ţ ţ nu va risca s -1 controleze Mu, singur: problem • de a o face sâă ă p r seasc Anglia-ă ă ă

L s capul în jos cu descurajare.ă ă— Este un lucru periculos, dar nu imposibil. In- tr'adevâr e mai ales

vorba de bani. Cum ve i cţ ăl tori spre regat ?ă— Voi l aa in -grija unei Companii Maritime s - mi organizeze c l toriaă ă ă ă— Va trebui s lu m un yacht dar cu bani toă ă tul e realizabil.

Spuse o cifr — o adev rat avere — pe care Riki o primi cu un gestă ă ă indiferent.

— Pu in conteaz asta 1 Ceea. ce irebue sunt auxiliari siguri. Trayneţ ă poate...

— Nu, mai ales Trayne, nu- Dealtminteri va retusa sâ ne ajute când va auzi c ă e vorba de ie-70mei Şf-i poTMtf prietenului o istorie frumortin >uftcu ni ic piraterie la baz ce se fmputa hrf T m r y w .ţ ă ă— Q şti pe Hope Joyner, nu-i aşaî E fenm>» fl Joare î Bine în eles c nuţ ă cred c va veni de br ă Aoie. I-am trimis o scrisoare de scuze în chestie cu perlele, aşa ni s'a terminat rela iile noastre- Miss Martyn o cunoaşte aşa cţ ă te va afata.Coîley avu un moment de ezitare, dar cât era de scelerat planul lui Riki tot nu-1 mişc prea mult.ăP r sind pe prin se duse la Diana care tocmai sosi cu Graham acas delaă ă ţ ă întrevederea cu Tray- ne. Amândoi erau t cu i şi cufunda i în gânduri.ă ţ ţ— Pentruce vroia s v vad Trayne ?ă ă ă. — Nimic important, replic viu Diana închizând chestiunea.ă— Ciudat tip, nu ? Ştie toate limbile europene afar de ungar 1 Ai v zută ă ă pe mica Joyner azi ?Diana îi arunc o privire b nuitoare.ă ă— Cred c vrei s spui de misterioasa tân r din Devcnshire House... Nuă ă ă ă prea suntem în buni termeni noi amândou . Dece întrebarea asta?ă— Mi s'ia p rut c am v zul-o venind încoa, zise el cu indiferen .ă ă ă ţă— Şi ce mai vroia Trayne ?Diana invent repede o minciun .ă ă— Face o nou cas de joc la Portland... I-am spus c nu m intereseaz .ă ă ă ă ă— M mir c Tuayne consult în chestii de astea str iriii. .ă ă ă ă— Poate c vroia s discute cu noi" problema Hope Joyner, ad ugă ă ă ă tân ra femeie cu un ae?r plin de subîn elesuri.ă ţ

Vorbise la întâmplare, dar observa c fa a iui CcJley se sahimbase beuecă ţ la eulcace.

— Adev rat ? Si ee veoia s ştie?ă ăSurprins «ie r spunsul Dianei era gata s se tră ă ădeze, dar recâpâtându-şi

sângele rece isbweni în- tr'un râs eaee nu înşel pe cei doi.ăBrusc, abandon acest subiect de conversa ie c ci Blana pusese oă ţ ă

surprinz toare întrebare. O întrebare la care nu putea r spunde.ă ă— Mre. OUorby ? murmur el, repetând numele. Nu... nu cunosc. Faceă

parte din rela iile voastre.ţIn mod sigur el nu ştia nimic de Mrs. Ollorby.Mrs. OUorby, pu in câte pu in, obseda creerul ţ ţ tinerei femei. Nu putea s -ă

şi alunge din minte imaginea acestei doamne grase, care se interesa aşa de mult de proect&le lui Tiger Trayne. Ea petrecu o noapte alb şi când ieşiră ă zorile era decis s lase totul balt . Când veni Graham îi spuse hotă ă ă ărârea ei.

— Din momentul când Trayne conduce operare nu e nici un pericol, zise el. 50.000 de lire tyoate c e pu in pentru tine care dispui de averea unuiă ţ rajah, dar pentru mine e mult.

— Mrs. OUorby... începu ea.

— Bh, ce ne intereseaz pe noi, c se intereseaă ă z de club, nu de noi.ă— Ki-e fric Graham, de ce a c utat s intre în cas ? Mi-e fric 1ă ă ă ă ă— Trebue s vorbim de asta lui Trayne.ăTelefona la club şi i se r spunse c Tiger Tray-ă ă

ne nu se g seşte acolo, dar poate fi v zut la Beă ă r ria Royal. Graham se duseă imediat acolo. Tânâ-rul îi spuse lot. Tovar şul s u era foaitct <•»..,.( t< ce-i spunea. Se gândi ună ă moment:— E totuşi foarte posibil ca s fi intrr" so » VO d pe d-ta. Şi nu pe so iaă ă ţ cMale.Totul pare neliniştitor.1— Eşti desigur, neliniştit ?— Nu, c ci ounosc bine situa ia lui Mă ţ Ts. Oilor: la Scotkmd Yard. E întrebuin at pentru extraorţ ă dinara ei memorie a fiaur'lor. Ocup o func ieă ţ Iar determinare precis . Rolul ei e s prepare teă ă ă renul pentru inspectori. Nu trebue s - i fie fric , ea înc nu te t inue ci Sper s te poat b nui. Asta-iă ţ ă ă ă ă ă ă ă totul 1Graham credea c Trayne îi va mai d vreo lă ă ămurire, dar abia la urm şi cuă totul vag Travne II întreb :ă— Te interesezi de chestiile maritime ?— Nu.— N'ai v zut niciodat Pretty-Anie ! Cred c nici n'ai auzit vorbindu-se deă ă ă ea.— Niciodat . E o corabie de pescuit ?ă— Nu, Preîty-Anie este un vas mic In locul matale m'aş documenta asupra acestui vas şi aşi c uta s intru în gra iile c pitanului lui care-i esteă ă ţ ă şi proprietar. Tipul se numeşte Ely BAss Nu are nimic... dintr'un om de lume. 11 g seşti mai curând la Cabaretul Trei Matelo i decât la clubulă ţrllor marinei comerciale.Graham nu încerc s -şi ascund surpriza.ă ă ă— ine- i s -i fac neap rat cunoşt'n a?Ţ ţ ă ă ţTrayne surâse :— 73 —

— iu s faci cum î i place, dar aş ii mul umi dac aş ştii c ai închiriatŢ ă ţ ţ ă ă vila şi ai f cut cunoşă tin c pitanului Ely Boss. Acum trebuie s te pţă ă ă ă r sese. Fi dr gu şi pleac cu cinci minute dup4 Tîine, e preferabil s nu fimă ă ţ ă ă v zu i Împreună ţ ă74CAPITOLUL VII

Coresponden a pe care o primea rtope Joyner era redus . Totuşi înţ ă diminea a asta când cameriţ sta îi aduse ceaiul şi coresponden a observa unţ plic albastru care îi era cunoscut. Era dela avocatul ei care nu-i spunea decât lucruri nepl cute.ă

„Drag misa Joyner. Am aflat c întâlni i pe un oarecare Mr. HalloweiLă ă ţ Suntem siguri c tutorele dvs. va desaprcba aceste întâlă niri şi credem de datoria noastr s v spuă ă ă nem c acest Haiiowell, ca tot aspectul rai de omă cultivat şi obişnuit cu manierele societ ii, a Isp şit o destul de mareăţ ă pedeaps la puşc rie. In aceste Împrejur ri, veff proă ă ă ceda cu prudenţă renun âna la o rela ie care nu ax presta pentru dvs. mei»» profit şi poateţ ţ

chiar nepl ceri. V rugea» sa creă ă de i, draga miss Joyner, în sentimenteleţ noastre devotate".

Tân ra Iat încrunt sprâncenele, dar fa a ei se destinse v zând că ă ă ţ ă ă spionul ataşat persoanei salecomisese eroarea de a confunda pe Dick Hallowelî eu fratele 3 u. Nu l saă ă lucrurile s mearg înainte şi se amuza de pe acum la tonul mereu cresc ioă ă al viitoarelor scrisori.

Camerista se întorcea.— O doamn a vrut s fie primit de diminea . Mi-a f cut o impresieă ă ă ţă ă

proast şi i-am spus c a i plecat.ă ă ţHope ridic capul:ă— Prefer s nu conduci afar pe cine m caut . Incinte de a şti eu cineă ă ă ă

sunt 1—Rog pe d-ra s m ierte. Am crezut c fac bine.ă ă ăHope tocmiaj îşi terminase toaleta, când Janet se întoarse:— Vizitatoarea a revenit. Numele ei e Mrs. Johnson. Vrea s vad pe d-raă ă

în privin a asocia ii a tinerelor Hinduse.ţ ţHope avu un moment de ezitare:— Spunei s aştepte câteva minute.ăCând intr în salon, se g si în prezen a unei t&- mei corpolente şl care oă ă ţ

privea cu un surâs mare pe buze :— V rog s m ierta i c v'am deranjat aşa de dkainea â, Miss Joyner,ă ă ă ţ ă ţ

şi v rog s -mi permi e- i, pentru a evita un num r mai mare de minciuni,ă ă ţ ţ ă s v spun c m fac parte din Asocia ia Tinerelor Hinduse şi c numele meuă ă ă ţ ă e Ollorby. V'aş ruga loaite mult s nu ştie nimeni c am fost aici. Fac parteă ă miss Joyner, din cartierul general al Scot* Im* raeduhri.76Hope privi rurpriz pe grasa Imimln <-<tnăzâmbea şi mai mult :— D-ta detectiv ? Eşti detectiv ?ă ă— Mi-ai fi pl cut s am titlul acesta. i'<u n» sunt decât Mrs.Ollorby, oă ă femeie curioas oare»! bag nasul în afacerile altora.ă ăVocea ei era cald şi tân ra fat nu putu s se ab ie s nu surâd . Hope oă ă ă ă ţ ă ă invit s ia loc şi o întreb :ă ă ă— Acum doamn , nu mai fi aşa misterioas , te rog, care e obiectul precisă ă al vizitei d-tale ?Mrs. OHorby deschise poşeta ei care sem na cu o valiz decât cu ună ă accesoriu femenin şi scoase o foaie de hârtie pe care erau scrise mai multe note.— Vreau s v pun o singur întrebare, oare dac vi se va p reaă ă ă ă ă impertinent , ceeace e probabil, pute i s suna i pe p puşa aia tân r careă ţ ă ţ ă ă ă v seră veşte de camerist s mâ conduc la uş şi nu voi fi surprins şi niciă ă ă ă ă sup rat .ă ăTermenul de p puş aplicat lui Janet, aduse un surâs involuntar p© buzeleă ă fetei.— Sunte i prietena lui sir Richard Hallowell din guarzi de Berwick, nu-iţ aşa? Permite i-mi o sinţ gur întrebare. Sunte i logodi i ?ă ţ ţ— Nu.— II... îl iubi i mult ?ţ

— Mult.— Sunte i metresa lui ?ţAceast întrebare brutal ) neaşteptat , aduse • fie roşea în obrajii tinereiă ă ă ţă fete.- "3^7-

— Ve i credo ca sunt lipsit de decen . Exact. Dar iu s v spun :ţ ă ţă ţ ă ă consider pe sir Richard Hallowell ca un onr cinstit şi aş vrea s v gândi iă ă ţ mult înainte de ai cere ceva ce un om cinstit nu ar putea aproba.

Hopo Joyner »e sim ea cuprins încetul cu înceţ ă tul da un sentiment de demoralizare.

— Nu v d unde vroi i s ajunge i, Mrs. OHorby. Dar, ceeace pot s afirmă ţ ă ţ ă e c nu voi ajunge nicioă dat s cer lui Richard s comit o fapt care nu ară ă ă ă ă fi siriei onorabilă

— Mi se pare c am încercat totulă ( zise Mrs. Ollorby. Vream s ştiu dacă ă a i rugat pe sir ţ Richard s v acorde o iavoare care ar implica din partea saă ă o c lcare a datoriei.ă

— Niciodat , se indign Hope. Intr'adev r, Mrs. OHorby, sunte i din ce înă ă ă ţ ce mai misterioasa.

— Vai, suspin grasa doamn , e mai r u decât atâtă ă ăEa scrise câteva note pe dosul unei c r i de viă ţ zit şi le intinse tinereiă

fete.— Uite adresa mea. Nu vei fi acas probabil câteva zile. Dar dac vei iiă ă

cumva în încuicâtuiâ nu uita ş ~mi telefonezi.ăAceste cuvinte provocara la tân ra iat un. ă ă sentiment complex de irita ieţ

şi amusament.— La ce fel de încurc tur vre i s face i aluzie?ă ă ţ ă ţCine ştie 1 Londra e un oraş unde necazurile

vin mai repede ca gripa, zise Mrs. Ollorby, ridicând clin umeri.Apoi îndreptându-se spre poart spuse :ă— V'aşi r mâne infinit de obligat , miss Joyner,ă ă

78 —daca p puşa do camerist n'ar şti numel» nun şl proiesuinea mea exact .ă ă ă

Hope se preg tea sâ spun c nu are obiceiul s spun servitoarelor peă ă ă ă ă cine primeşte, când ui> serv .c Mrs. Olloiby disp ruse din odaie.ă ă ă

Mrs. Ollorby mergea cu paşi "gr bi i spre cas . Fu ajuns din urm deă ţ ă ă ă Hector, iiui ei oare avea in cap o claie de pâr roşu aprins de parc era ună ioc. Ajungând acas iorm un num r la telefon, vorbi 10 minute şi se duseă ă ă s se culce pu in. Pe seara se deştept şi cobori in strad . îşi schimă ţ ă ă base hainele şi aspectul ei era acum al unei femei s race dar care c uta s -şiă ă ă p streze caracterul de respectabilitate.ă

La ora 10 ea suna la uşa cu Nr. 27 dintr'o strad din Eost End. O femeieă ce mirosea a alcool veni s -i deschid .ă ă

Ah 1 iat -v 1 Credeam câ nu o sâ vâ mai în- îoarce i 1ă ă ţ— Ai dreptate doamn Hagitty. Na uita îns câ pl tii locuin a pe o lună ă ă ţ ă

Înainte.Doamna Hagitty conduse pe Mrs. Ollorby într'o camer situata la etaj,ă

mobilat cu un pot cu nişte cearceafuri dubioase şi un scaun- Mal se afla ună mic dulâpior şi o m su .ă ţă

iu neap rat sâ vâ previn doamna... doamŢ ă n ...ă

Mm. Brown.— Sâ vâ pseviu câ am chiriaşi foarte sup r - cioşi care nu tsebuescă ă

deranja i.ţDup ce Mrs. Hagitty p r si camera Mrs. Olloră ă ă by se aşez s citeasc .ă ă ă

Dup vr'o or şi ceva seă ă— 79auzir paşii c pitanului, punctua i de o melodie ale c rei vorbe r mâneauă ă ţ ă ă ininteligibile. Apoi se auzi cum el coborî jos şi cum trânti uşa de se cu-tremur tot imobilul.ă

Timp de câteva minute Mrs. Ollorby r mase cu urecherr la pând . La ună ă moment dat se scul şi deschisa uşor uşa camerei sale. Toat era liniştit .ă ă ă Un sfor it sonor şi regulat se auzea dintr'o camer al c rti locatar se vedeă ă ă c se lupta bine cu somă nul.

F r nici un sgomotă ă A îşi pusese pantofi cu talp de pehl , se strecur înă ă ă camera c pitanului.ă

Camera asta p rea mai bine mobilat . Avea în piu2 o comod şi o masă ă ă ă pe care se vedeau nişte -oi de hârtie scrise. Mrs. Ollorby le examina repei î şi apoi trecu la cercetarea patului, ridic cearceaiul salteaua şi sub periniă g si un carnet, într'o stare foarte rea, în care g si o foaie de hâră ă tie acoperit de cifre. Mrs. Ollorby cunoştea foarte bine. -liestiunjlo maritimeă aşa s -şi d du seama c erau niştă ă ă e calcule f cute pentru un itinerar bineă lucrat şi pus Ir punct d<- c oitan. Prima dat era o zi de Vineri 13 şi pozi iaă ă ţ de plecare era însemnat cu un punct de întrebare.ă

Deodat se auzir paşi înaintea casei. Extrem de iute se strecur afară ă ă ă din oarner şi cu urechea pus la uşa camerei ei ascult cum c pitanul urcaă ă ă ă înso it de înc doi oameni. Mrs. Ollorby se trânti in pat şi imediat adormi.ţ ă

In zorii zilei fu deşteptat de sgomotul paşilor c pitanului care pleca.ă ă— 80 —

O jum tate de or mai târziu -piivnti «nirl<i«»A un mic vapor, acostat laă ă o oarecare difiiuu l <'« coast . Unul din personagiile astea"care r tâl Mi peţ ă ă cheiuri se apropia de ea în speiam a vreunul bacşiş.ţ

— Ei rniss vrei s urci la vasul la ? I i gâsono o barc în mai pu in de 5ă ă ţ ă ţ minute.

— Nu... Mul umesc I spuse Mrs. OfteitoY, ultan- du-se la cel ce oţ întrebase. Apoi îl întreb :ă

— Ce vapor e sta?ă— Pretty-Anie. Tipul isbucni în râs. Frumos nume pentru «a Ughian cg

sta, nu ? Alt dat a lost frumos. Dar dup ce a eşuat pe nişte stânci laă ă ă ă CornanvHie a fost cump rat cu 50 de lire de bă ătrânul Ely Boss.

Puşlamaua scuip în ap cu dispre şi continu :ă ă ţ ă— Faimos pungaş şi Ely Boss. Nu angajeaz niă ciodat pe cutia lui deă

sardele, vre'tw alb- Numai mataci. A câştigat bani mul i în U. S. A. f cândţ ă contraband de alcool. Niciodat nu are o înc ră ă ă c tur cinstit c ci. nu i-oă ă ă ă asigur nimeni.ă

— In cazul sta din ce tr eşte • ? intreb candid Mrs. Ollorby.ă ă ă— Mai trafica pe ici pe colo. Contraband de alcool, de arme, de droguri.ă— Sub ce na ionalitate e înscris ?ţ— Portughez . Dac ar fi englez nu i s'ar da voie s se scalde pe aici.ă ă ă ăDealtfel lighianul sta facă e 12 noduri pe OT le ordinar şi cu focurileă

siipra încinse 15 cu sigu- rrn .ţăMrs. Ollorby îi d du un bun bacşiş şl se duseă

— 81 —repede la o cabina telefonica. Ajuns , lu aparaă ă tul şi f cu num rul s u:ă ă ă— Alio ? Tu oşti Hectar ? Vino imediat Ai o misiune de supxaveghiat.Apoi form un al doilea num r la Scotland Yard şi vorbi cu cineva de foarteă ă mare importan a.ţDup o jum tate de or ă ă ă Héctor sosi şi Mrs. Ol- lorby îi d du explica ii, baniă ţ şi un ajutor în vorb re ul de pe chei care se ar t foarte mul umit.ă ţ ă ă ţ— S sta i mereu aici, o s pt mân , dou mi-e indiferent.ă ţ ă ă ă ăEa nu min ea, r bdarea ei era infinit .ţ ă ă— 82 —CAPITOLUL VIII

Bobbie Longfellow era în vizita Ia colonelul regimentului de Gardă Berwick. Tocmai vorbea so ia colonelului.ţ

—Nu în eleg cum cineva se poate . casatori cu o persoana care e mai josţ decât rangul sân. Tradi ia regimentarul prevede ca niciun membru s nuţ ă contracteze vr'un menaj cu vr'o artist sau cu cineva care nu are o situa ieă ţ bine definit . E tocmai cazul lui Dick. Hope Joynei nu aie p rin ii cunoscu iă ă ţ ţ Cine sunt ei? Ştim câ sunt boga i, dai nu ştim cine e.ţ

— Bine draga, s ri colonelul, dar eu o cunosc tocite bine.ă— N'ai de unde s'o cunoşti, Lady Cyntia îl închise gura cu afirma ia astaţ

neargumentiatâ şi încheie :—Cred c Dick în caz c nu va renun a va trebui s p r sească ă ţ ă ă ă ă

regimentul. Bobbie se scuză— 8 5 —c are treaba şi se retrase. Mergând spre cas se gândeu de ce e aşa deă ă pornit Lady Cyntia contra Ini Hope Joyner. Ajuns aoas lu hot rârea să ă ă ă ă îns rcineze câteva agen ii de cercet ri, s -i dea o list exact a tuturoră ţ ă ă ă ă persoanelor n scute în, 10 Iunie. Oare nu la 10 Iunie primea Hope Joyner ună buchet de flori delà acel necunoscut ?

Graham Hallowell se mutase în vila indicat de Trayiifc*. Era o frumoasă ă locuin styl Tudor, înţă conjurat de o gr din destul de mare şi perfectă ă ă liniştit - Vila era tipul ideal pentru o locuin liă ţă niştit . Diana nu corsim i să ţ ă locuiasc cu ei.ă

Vila era între inut de un gr dinar taciturn şi ursuz şi de femeia sa careţ ă ă mai îndeplinea şi func iunea de menajer . Cum sosi Graham el îi ar t toatţ ă ă ă ă vila. Toate camerele erau încuiate cu cheia afar de un dormitor, oă sufragerie şi un salon.

In fundul gr dinii remarcase un turn, înalt şi foarte bizar. Nu avea nici oă fereastr . O singur intrare avea. Când vru s -l viziteze se g si nas în nasă ă ă ă cu gr dinarul care îi spuse :ă

— Deocamdat grânarul acesta nu are nimic în • 1 aşa c nu-i nimic deă ă v zut.ă

Dar ce fel de grânar e sta luminat cu elec*ăiricitate ?

— Trebue lumin mult şi electricitatea e med eftinâ decât a scobi laă ă ferestre.— 8A —

Grohcrm se întoarse în vila şi dup un nmn nm trezi cu gr diră ă— Vom ac:1 ceaiul ţ-i .. :^- i şi chem •->•••> birou.ţGraham ii privi pu in surprins. Dece îi d dun*» cheia ? O ideie îi trecuţ ă

prin cap. Se apropie de birou. Un singur sertar era încuiat. Graham ii deschise. Intr'un phc mare, o ioaie de hârtie avea câteva rânduri b tute laă maşin .ă

„Crown Garage va accepta s - i puie la disă ţ pozi ie, împrumut, un auto.ţ Mâine va trebui sa fi la barul „Trei Matelo i" unde vei g si pe c pitaţ ă ă nul Ely Boss. Vei lua contact cu el f r s te întinzi la vorb cu el. Vei fi îns rcinată ă ă ă ă s transpor i „frucă ţ tele'' în India. Lui Ely Boss i-a intrat în cap c transpor iă ţ cocain , aşa c nu e nevoie ca el s ştie ceva. Vei avea o cabin , nu tocmaiă ă ă ă confortabil , s ai grij s - i faci rost de ă ă ă ă ţ -o broasc exă trem de solid c ci euă ă î i voi mai da o mic oas de bani. Dup ce citeşti arde scrisoarea în fa a iuiţ ă ă ă ţ Marwsey"'

Când termin de citit o arse la lumânare în fatcr gr dinarului şi-1 întrebă ă ă :

— Unde e barul „Trei Matelo i" ?ţMawsey r spunse greoi, deabia-i eşeau vorbele din gur .ă ă— Nu cunosc bine regiunea... dar când eram tân r, exista un bar cuă

numele sta pe drumul do- ckurilor Victoria.ăTrrcu" şi plec încet.ă

3*> —Seara peia iu, rcnsivuniui graaanar? aduse un plic mare închis pe care

scria numai „G. HaUovreiF** Când îl deachiae constat c avea- în untru?ă ă ă cartea pe care i-o ar tase Trayne la club. O foaie, de hârtie c zu din volum.ă ă Graham citi r

„înainte de a înapoia cartea lut Mawsey, pu1- ne-o înti'unul din plicurile pe care le vei g s în sertarul al treilea al biroului. Astfel vei proceda înă ţ fiecare sear . Arde scrisoarea"".ă

Dup ce arse scrisoarea în fa a lui Mawsey îi spuse:ă ţ— Ei bine Mawsey, po i s re duci.ţ ă— V cer iertare domnule, dar am ordinul s stau lâng d-ta- tat timpuiă ă ă

cât vei citi. ft&i ave i voie s face i nici o not si nici s copia i vr'un rând.ţ ă ţ ă ă ţ— Bine, zise Graham.Citi,, cu Mawsey lâng el pân la? ora 3t âm noapte.ă ăA doua zi. diminea a citi ziare şi c r i Se; l sa seara când Graham sosi laţ ă ţ ă

taverna „Trei Matev lo i" unde g si pe c pitanul Ely Boss. C pitanul Elyţ ă ă ă Boss eia un veritabil coloe, îmbr cat cui o hain de piele sub care se z reaă ă ă un tricou foarte nara i Avea un colan de p r în juxuî figurii şi nişte' ochiţ ă injecta i de sânge. C pitanul ElyBoss nu prea em vorb re .ţ ă ă ţ

Plecar împreun s vorbeasc . Eli Boss ena la curent cu totul şi-i spuseă ă ă ă lui Graham de unde sât ia broasca, cu toate c el era de p rere, c e maiă ă ă bine f r broasc .ă ă ă— 86 —

Dup ce se desp r ir Graham g si <:o t, piu ă ă ţ ă ă dent s se înapoeze tot peă unde a venit c i | uni tierul nu i se p rea prea faimos.ă ă

La sta ia de autobus, unde aştepta mai multa lume, v zu ceva ce f cu sţ ă ă ă i se înmoaie nicioarelu- V zuse pe ă Mrs. Ollorby 1— 87 —

CAPITOLUL IX.Se întoarse la maşina sa şi în loc s ia direcă ia vilei se duse spre o cabinţ ă

telefonic şi ceru leg tura cu Tiger Trayne care r spuns© aproape imediată ă ă— Am întâlnit una din prietenele d-tale, începu Graham cu precau ie. .I iţ ţ

aminteşti de aceast feă meie pe care am z rit-o dela fereastr ?ă ă— Mrs. O... ? Da. Unde ai v zut-o ?ă— La Canning Town. Am avut impresia c m fileaz .ă ă ă— Treci s m iei. Te aştept pe Wardour Street Fii acolo în 20 de minute.ă ă

Maşina e cu conducere interioar , nu ?ăGraham porni maşina şi într'un sfert de or ere pe Wardour Street.ă

V zându-1 pe Trayne încetin ca s poat s sar în untru.ă ă ă ă ă ă— Regente Park 1 ordon Trayne.ăPân ajunser acolo nu schimbar nici o vorbă ă ă ă— Acum vorbeşte-mi de femeia asta.— Nu am mult de spus în privin a ei ins an nvut impresia c m' filatţ ă ă ă

toat seara. Din nou c fâcere area c zu intre cei doi oameni.ă ă— M întreb, ce ştie ea la urma urmei, zise Trayne pe \vo *on meditativ.ă Era la „Trei Matelo i" când ai v zut- o ?ţ ă— Nu. Cred c m'a v zut de când am p r si pe c pitan. Tot timpul câtă ă ă ă ă am vorbit cu el stradc a fost goal .ă— Hmm! Trayne nu p ru convins. Este extraă ordinar femeia asia gras -ă ă Brusc îl întreb :ă— Ei ce orezi de Eli ?— C pitanul ? Splendid animal 1ă— Im orice acar cândvei fi pe bard nu. mMa s i iei neap rat vr'a doua:ă ă sats rare* revolvere- Şi wez$ c msxi are a pârtie uzat . Femeile f- E oă ă bsui . Deailt- fel am stipulat eu în contractul meu cu ai «ar s U5IE im nici aă ă femeie.Convaarbirea terminata!,, Graham l s pe- Trayne pe Growm Street şi seă ă duse spre.- cas c în. mare m- tez . Acas îl aştepta tocituinul Mawsey ră ă ă— Aştepta i vVo convorbire telefonic dna oraş?,ţ ă— Nu 1 M'a c utat cineva ?ă— Ete!" o femeie care mi-a dicta* a not - pen- trna ebrs.ăGraham se duse repede la birou, z si a foaie de hârtie o lu ia mân şi citi:ă ă ă„Mu exist cas de bani ma bun cor 79 d&n sec ia B.".ă ă ţ ă ţFa a lui Graham devenise livida. C ci nr. 79- era num rul celulei pe care oţ ă ă ocupase, iar sec ia B era un corp din infernul numit:ţ„Aşez mântul penitenciar din D rtimoor".ă ă— 90 —CAPITOLUL XRriK ul de Kisfaloeton ştia :s& orgcrniEeze sertoern astuoase. Tocmaiţ coborâse « vad oum se *t- anjase prin saloane când veni în întâmpinareaă ă iui,.Coltey Wamngtan.Riki, prin ul, imediat îl întreb pe Colley oare renifie special ou jum tate deţ ă ă or ananrtea oelor- ai i invita i :ă ţ ţ— Ce-ai f cut, ai învitat-o ?ă— Da şi i-am scris o scrisoare în care i-am spus : va fi "şi Diana MaTtynă pe care nu vrea s o ntâlneasc .ă ă— Bine. dar va retuşa. Mai bine nu o invitai po Diana.

— Nu, mai bine am i cut. Ea va r spunde c OU vine din cauza Dianei.ă ă ă Aşa cu atunci când nu va :i Diana nu va putea refuza.— 91 —

— Bravo Şi când o vei invita ?— Când excelen a Voastr ve i fi p r sit Anglie.. C ci e de cea mai mareţ ă ţ ă ă ă

importan s fS i cât mai departe de Anglia. Va trebui ca to i pasagerii vaţă ă ţ ţ -porului pe oare ve i c l tori s ateste nevinovţ ă ă ă ă ia Voastr .ţ ă

— Crezi c vei reuşi ?ă— Simt sigur 1Serbarea decurse în toate- liniştea. Diana Mar- tyn.fu aşezat al tureaă ă

de n i^ck şi putus -i spuie c p rin ii lui Hope Joyner nu sunt cuă ă ă ţ noscu i. Colonelul ar t oţ ă ă mare minare şi fu chiar indispus când Diana îi mai spuse:

— Cred c în caz c o va lua în c s torie, Dick va fi nevoit s -şi deaă ă ă ă ă demisia din regimentul de Gard Berwick ? Nu ?ă

— Nu cred !— Dar ce spune lady Cyntia ? întreb ea r uă ă t cioas .ă ăColonelul fu indispus toat seara şi i cu min proast .ă ă ă ă

A doua zi diminea a Diana se duse s -I vad pe Graham. Auzise pe prin ulţ ă ă ţ de Kishlaston şi pe Colley Warrington vorbind cu aprindere despre Hope Joyner, ori asta era ceva nou pentru ea şl lebuia s întrebe neap rat peă ă Graham.

II g si pe Graham completamente sfârşit. Avea searc ne mari în jurulă ă ochilor. Toat noaotea nu dormise. Ii spuse cu am r ciune cum îl filaseă ă ămm 92 —Mrs. Ollprby şl cum g sise nota pe bliou ETulQ fur întrerup i dană ă ţ convorbire de prea t cutul M"< dinar care anun :ă ţă

— Cunoaşte i pe o oarecare Mrs. Ollorby ? la treba el cu voce joas , şiţ ă pute i s o primi i ?ţ ă ţ

Diana Şi b rbatul ei se privir cu stupefac ie 1 Tân ra femeie fu primaă ă ţ ă care-şi recap t sână ă gele rece.

— Unde e ea ?— Aici 1 r spunse surâzând Mrs. Ollorby. f - cându-şi intrarea în vil :ă ă ă

„Bun ziua la toat luă ă mea. Ce frumoas zi... nu-i aşa. Când m gână ă desc că sunt' oameni c rora: le place malul m rel şi cor biile decât zilele însorite înă ă ă gr din . Nu-i aşa Miss Diana ?ă ă

Diana nu r spunse nimic.ă— Ceeace-i curios la cor bii e numele lor caă raghios. Uite „Fretty Anne"

de exemplu. Ce nume gra ios pentru o aşa cutie de conserve şi cu unţ c pitan cu care nu prea face s str ba i oceanele cu o cas de bani. Nu eştiă ă ă ţ ă de p rerea mea Miss Diana ?ă

Gr dinarul, in picioare lâng uş , nu f cuse nici o mişcare. Apari ia luiă ă ă ă ţ Mrs. Ollorby îl pietrificase. Diana Martyn, rec p tându-şi sângelo recoă ă începu :

— Ce însemneaz ...ăGrasa doamn o întrerupse cu o oarecare brusche e :ă ţ— Ce însemneaz sosirea mea neaşteptata in retragerea voastr aşa deă ă

pl cut ? Asta m Sn-ă ă ă— 93 —

irefaam şi eu Casa asta e foarte frumoasa. O cu- iosc deal tm interi. Tiger Trayne a luat-o de la fohny Delbourne, pu in timp dup ce acesta iu prins cuţ ă furtul unei b nci. Probabil c l-ai (întâlă ă nit la Dartimoor mister Haiioweli ?

Ea se întoarse brusc spre gr dinar, pe care-1 salut ca pe o vecheă ă cunoştin :ţă

— Mister Mawsey( nu-i aşa ? V-a i mai numit şi Colter, apoi Wilson. i-amţ Ţ mai uitat din nume dar mi-aduc bine aminte de condamn ri. Ce- i mai faceă ţ draga ta nevast ? lat -v gr dinar. Puă ă ă ă n pariu c lui Maşter Mawsey îi placeă mai mult s îngrijeasc de Hor decât de copii *ă ă ţ

Diana Martyn palid o întreb :ă ă— Totuşi po i s ne spui acum ce faci aici?ţ ă— Nimic. Am venit numai şi numai s m plimb". Am stat cât va vremeă ă ă

pe lâng c pitanul Eli Boss şi m'am gândit c o vizit la Cobham n'ar stricaă ă ă ă med ales c puteam s evit unor persoane o mul- tirae de necazuri... nu-iă ă aşa mister Haiioweli 1

— Vre i ca s m duc ? Scuza i-m dac v'am plictisit. La revedere Mrs.ţ ă ă ţ ă ă Haiioweli.

Diana nu r spunse nimic.ă— La revedere Mr. Haiioweli \Uşa se închise în urma grasei femei. Diana se aita înm rmurit laă ă

Graham când se auzi câteva b t i în uş . Era Mawsey care, cu fa a chinuit ,ă ă ă ţ ă bâîbâindu-se întreb :ă

— A plecat ?-— O cunoşteai deci ? interveni Diana.

94— Do şt mai ales pe b rbatul ef. E vstraordi) nar . Mi-a cauzat oă ă

mul ime de necazuri. :>„ •!•••«> spre fereastr şi z ri pe Mrs. Ollorby car,ţ ă ă nt.rse uita la vil .ă

— Ea e aici. Ce dracu mai aşteapt . Se repftli pe sc ri în jos şi pesteă ă câteva minute era în grădin cu o puşc în mân . Cu dou zeci de metriă ă ă ă înaintea lui, lent, mergea Mrs. Ollorby. îşi puse puşca la um r şi trase. Celeă dou detun turi se auzir în acelaşi timp. Gloan ele trecur şuerând peă ă ă ţ ă deasupra capului lui Mrs. Ollorby. Mawsey râdea din toat inima de frica peă care i-a oauzat-o când Mrs. Ollorby îşi vârî mâna în geanta ei cât o valiz şiă scoase repede un obiect metalic.

O nou detun tur ...ă ă ăUn glon trecu pela urechile gr dinarului şi se înfipse în copacul de lângţ ă ă

el. Omul ridic speriat mâinile în sus şi eşi din ascunziş. Mrs. Ollorby înaă inta spre el.

— S nu-mi spui c m'ai luat drept pas re c nu te cred.ă ă ă ă— N'am vrut decât s glumesc 1 se bâlbâi Mawsey.ă— Z u ? Şterge-o repede.ăHallowell era furios pe Mawsey. Când plec Diana, el îi spuse s -iă ă

vorbeasc lui Trayne. Diana ajuns acas d du de omul pe care dorea celă ă ă ă mai mult s -1 întâlneasc ...ă ă

— Ce-a f cut Mawsey ?ă— De unde şti ?

95

— Mi-a telefonat scumpul rneu Graham, n'ar fi r u s se serveasc maiă ă ă pu in de telefon. Am s -i retrag din circula ie pe idiotul sta de Mawsey. Îmiţ ă ţ ă trebue linişte pe ziua de 13.

— Ai zis 13, ce înseamn asta?ă— Asta-i data când intr Dick Hallowell de seră viciu de gard .ă— Riehard Hallowel ? nu v d legatara 1ă— Ai s'o vezi, deocamdat îmi trebue un croitor bun la vil .ă ă— Mi-ai promis o sum mare Mr. Trayne, ce trebue s fac ?ă ă— Foarte simplu, s iei masa pe ziua de 12 cu lady Cynthia Kisling.ă— Cu ? isbucni în râs Diana. I i dai seama ce primire o s -mi fac ?ţ ă ă— Uite ce e Diana, îmi dai voie s - i spun aşa, Turnul Londrei este unulă ţ

din cele mai pitoreşti anachronisme ale noastre. Serviciul de gard conă tinuă s in la anumite obiceiuri care dateaz diă ţ ă ă n evul mediu. Intre altele, obiceiul de a da în fiecare sear un cuvânt de trecere. O paroî . Pe acestaă ă vreau s -1 cunosc.ă

— Şi eu am s -1 descop r? Cine o s mi-l spuie ?ă ă ă— Colonelul... Vei ii la turn la ora 7 şi vei fi primit pentruc lady Cynthiaă ă

nu va fi acolo. Colonelul va şti c nu se înapoiaz înainte de miezul nop iiă ă ţ aşa c vei lua masa cu el. In timpul mesei vei c uta s afli cuvântul.ă ă ă— 96 —

Dierna se dusese la fereastr şl so uliu ulmii Înfrigurat .ă ă— Când vei eşi un b iat cu ziare va tMjşe. ă vi I vei spune parola.Diana se gândea cât de greu se câştig 50 00(1 de lire.ă— Nu-mi prea place asta 1 relu ea, intorcân- du-se spee Tvrayne. Dară

Tiger Trayne nu mai era In odaie. Se eclipsase in momentul psihologic.— 97 —CAPITOLUL XI

Graham Haiioweli trecea prin momente ioai: desagieabile.. de nervositale de îndoicdâ. Singu tatatea mi îi permitea s se consacre preaă mul medita iei. Odat telefonase Ini Diana dar se seu «ase c nu poateţ ă ă veni, întrucât avea o întâlnire dela care EU putea lipsi.

Maitstey gr dinarul p r sise vila. Fusese înloă ă ă cuit imediat cu un altul mal tân r dar tot atât d« atent şi cu tot atâta grije.ă

Graham cunoştea pe dinafar planul opera iilor. Cu cat îl studia mai multă ţ cu atât i se p rea mal simplu. Textul scris de Trayne ar ta o siguran Ină ă ţă reuşit care dep şea sim ul comun. De exemplu ce-1 neliniştea pe Grahamă ă ţ era faptul c Trayne nu scrisese nimic cu privire la felul cum va luaă bijuteriile.

Rolul lui Graham era destul de simplu şi tânâ-— 99 —ruj cunoştea îndeajuns consemnele Tumulul Londrei şi extraordinarele mijloace de ap rare care p zeau podoabele regale. Cu toate astea îl cuă ă -prinsese o nelinişte care creştea mereu pân în- tr'acolo c se hot rî s seă ă ă ă duc la fa a locului s ad . Alese o Sâmb t . O mul ime de lume ve- .eaă ţ ă ă ă ă ţ Sâmb ta aşa c avea timp destul s -vad . ' cu pu in coad apoi seă ă ă ă ă ţ ă îndrept spre turn dup ce c p t un tichet verde. Apoi p trunse în Tură ă ă ă ă ă nul Wakefield care ad posteşte Bijuteriile Coroaă nei. Tezaurul regal se g seaă protejat de dou uşi din o el de 10 cm. grosime. In centrul od ii era un felă ţ ă de cutie de fier în care erau f cute mici vitrine de sticl în care se aflauă ă

puse celebrele bijuterii ale coroanei. Putu vedea str lucirea sinistr aă ă Prin ului Negru, splendorile diamantelor Africa. Dar pe Graham nu asta îlţ interesa ci totul altceva. Anume sistemele de alarm care imediat f ceau să ă ă sune sirene şi sonerii, ce era atinse sau sparte geamurile dela micile vitrine. Era dealtfel imposibil s se vad conexiunile sistemelor. Când ă ă Graham se g si afar se sim i uşurat. Imediat dup aceia se duse la Diana unde g si peă ă ţ ă ă Colley Warrington.

— Diana trebue neap rat s - i vorbesc. Mi se pare c vrea s te ia Colleyă ă ţ ă ă la ceai, nu s'ar putea s amâi ceaiul ?ăti AUN PA

Spre mirarea lui Colley, Diana se întourn* |mu- tru ai şopti :— Te rog foarte mult s m scuzi Colley...ă ă— Totuşi Diana...Ea ridic capul :ă— Simt sigur c Graham are s -mi spun luă ă ă ă cruri extrem de

importante aşa c ne vedem la 6 la hotel.'ă— La revedere Graham, îi strig Colley din vestibul.ăGraham m sura cu paşi nervoşi camera. Când se întoarse Diana el îiă

spuse :— Trayne e nebun... nebun, de legat. Vin dela tum unde am iost s v dă ă

camera cu bijuteriile. Ar fi mai uşor de spart Banca Angliei. Chestia e omeneşte imposibil .ă

— Totuşi nu e în obiceiurile lui Trayne de a se lega de imposibil. Crezi c lucrul pe care trebue s -1 faci e realmente periculos ?ă ă

— Periculos sigur c da 1 Dar şti bine c sunt *( curajos, am sânge receă ă tot ce trebue. Dar trebueneap rat s -1 v d pe Trayne. Mi-a spus c vine mâine sear la vil Trebueă ă ă ă ă ă s -i explic franc c mor de nelinişte.ă ă

Ea îl privea t cut . Nu era totul r u în el. Avea ştof dă ă ă ă e om cinstit. Diverse obstacole îl dep rtase de calea bun . Ea îl iubise mult de tot şi nu oă ă încetat nici odat s -i arate simpatia. In orei» pe-ă ă— MM —nibile prin cure trecea sim ea o strângere do inima.ţ

— Yom trsce şi prin asta Graham şi voi fi cu tino mereu.El ae uii curios la ea. Observase o schimbare ID tonul ei. Şi atunci ună

surâs cald ap ru pe fa a lui. Era prima oar când surâdea dela eşirea din înă ţ ă -chisoare. Ii întinse mâna.

:— Trebue s - i mul umesc Diana. Gra ie ie sunt mai optimist. Seă ţ ţ ţ ţ îmbr c şi plec . Diana în urma lui r mase întristat . Dac i se va întâmplaă ă ă ă ă ă ceva lui Graham?— 1 « —CAPITOLUL XI!Era siud de primire a lady-ei Cynthia: Dick Hallo .veil fusese mai mainte la ea şi-i voib'.se do Hope Joyner. Coloneasa se ar tase inim de piaă ă tr . Dacă ă vroia s o ia, s -şi dea demisia. Di*-^ plecase sup rat. ă ă ă Bobbie Longfellow iu primii dup 10 minute.ă— Bobbie I Pe tine te aşteptam.— Dece?— Tu eşti prieten cu Dick 1 Cine e Hop* Joyner?

— O fermec toare fat pe oare ă ă Dick o va lua Jn c s torie.ă ă— Ce p cat c va p r si regimentul.ă ă ă ăBobbie se vede c ştia ceva, t cuse oare Mf*ă ăceiâri ? câ-şi lua inima în din i şi spuse :ţ— Lady Cynthia d-ta eşti contra oiicdivk cAift toiii cu o femeie cu un trecut...— Bine în eles ca s nu fie de 100 dt> aniţ ă— Nu chiar o sut cj s zicem, n a. il. u«w« < i şi trei.ă ă ţlady Cynthia se uit tnspâimânHiiii l.i ifiiWimtă103locotenent şi poli groasnic. Mai venir doi Invita i aşa câ ramase totul balt .ă ţ ă Bobbie se retrase şi plec satisf cut.ă ă*

Când Mr. Tsayne se deplasa dela un lec la altul, o f cea cu atâta abilitateă c niei un detectiv nu-1 putea urm ri.ă ă

Când sosi la Cobham la vil , Diana deja sosise. Trâvne se duse întâi laă ferestre se convinse câ totul e înehis ermetic şi se aşeza pe un divan.

— Croitorul meu î i place ? 11 întreb el pe Graham.ţ ăTân rul' om înclina din cap afirmativ. Graham începu s vorbeascâ :ă ă— Trayne 1 Toata afacerea mi se pare irealizabil . Am fost astâzi laă

turnul cu bijuteriile. Tre-r bue 2 ere şi jum tate numai ca s dai jos poarta şiă ă apoi toate semnalele de alarma. Cea mai mic tentativ de efrac ieă ă ţ declanşeaz sonerii în tot tumul.ă

— Ascult Graham, de cât timp crezi tu c preă ă par eu asta?Diana fu aceia care r spunse : • — Kishlaston e în Anglia de 6 luni.ăTrayne d du din umeri cu dispre :ă ţ— Kishlaston e numai omul pe care-1 aştept de 10 ani. Mat mult chiar,

c ci sunt 12 ani de când am conceput proectul s eliberez pe guvernatorulă ă Turnului Londrei de cea mai sdrobitoare din grijile sale. De 12 ani mă gândesc s iau Bijuteriile Coroanei. Cred câ sunt singurul om care cunoscă sistemele de alarma afar de gardieni. Ştiu totulă

milimetru.T cu un moment şi se adres lui Gralixmiă ă— Hai sâ mergem kt turnul din gr din .ă ă— La grânarul f r grâne ?ă ă— DaiPlecar cu to i. Pe drum Graham întreb de r s, punderi. Trayne spuse :ă ţ ă ă— Crezi c vom fi urm ri i ? Nu 1 Aici ail cr vor fi r scump rate. Eă ă ţ ă ă ă

Kishlaston şi regatul lui lo mijloc. Nu se va face scandal din asta. Ajunser laă turn. Intrar . Graham tres ri. Aspectul îi era famiă ă liar, îşi d du seama tocmaiă când urcând o scar se g sir în fa a a dou panouri de fier. Interiorulă ă ă ţ ă cl dirii era identic cu cel din turnul bijuteriilor. O reproducere exact .ă ă

In.mijlocul camerei se g sea la fel ca şi în tură nul Wakefleld o cutie de fier cu miei vitrine de sticl în care se aflau îns în loc de bijuterii, un oarecareă ă num r de blocuri şi baghete de lemn care înlocuiau, covoarele şi sceptreleă regale.

Trayne se apropie de cutie mişc de undeva o manet şi oblonaşe deă ă o el acoperim vitrine!^. Apoi ap sând din nou pe maneta se ridicar . El seţ ă ă apropie liniştit de vitrin şi scoase un bloc de lemn f r ca s se aud vr'ună ă ă ă ă

sgomot.— Dar, interveni Graham, s'emnalele de alarm ?ă— Ele nu vor func iona. Aceasta a fost una din •cele mai mari piedici.ţ

Mi-au trebuit doi ani şi colaborarea unui electrician suedez pentru a da de rost. Ins am reuşit. Nu mai fi neliniştit. Totul va merge normal. Vom face înă fiecare sear pân pe siua de 13 repeti ii. Vei purta chiar costumul p« careă ă ţ îl vei avea şi în ziua de pomin .ă— 105 —

Înainte do plecare prin ul de Kishlaston avu dou in'rovederi. Prima cuţ ă Trayne, într'o plimbaro cu maşina pe aleele unui parc, a doua cu Colley Warrington. Acesta îşi freca mâinile de bucurie. Reuşise s invite pe Hopeă Joyner la mas , mină ind-o c -i va da rela ii asupra familiei ei. prinţ ă ţ ul îlţ intreb de itinerarul pe care ii vor urma ă dupa Ce Hope va fi îmbarcat cuă ior a pe vasul c pitaţ ă nului El{ Boss. Colley li ar t în am nunt toate esă ă ă -calele, absolut tot. Când plec Colley avea la el prima parte a salariuluiă primit delà Riki.

In ciua de H, Miercuri, Tumul Londrei se găsea in cea . Prin curteţă str b teau trei lucr tori. Se vede c Înal ii func ionari ă ă ă ă ţ ţ delà minister se îngri-jeau de situa ia bijuteriilor c ci trimiseser oaţ ă ă meni pentru a îngriji de dispozitivele de alarm .ă

Lttdf Oyntbia era sup rat . Colonelul plecase la biblioteca: s maiă ă ă citeasc ceva. Atunci iu când s« telefona si primi o important comunicareă ă telefonic ,ă

— Doamna nu poate fi deranjata acum, r să punse femeia de serviciu.— Spune st pânei c o caut în zadar din ziua de 10 Iunie — replică ă ă

vocea delà cel lalt cap t «d firului.ă ăCând servitoarea ti comunica aceasta o emo ie intens ii schimb figura.ţ ă ăBine, am sâ-i vorbesc. Du aparatul în cabinetul colonelului.

Timp de cinci minute, lady Cynthia se între inu cu vocea joas , închis inţ ă ă cabinetul colonelului. Când eşi din camer era de o paliditate extraor-ă«iiimfd. Seivitodrea crezu c era din cauzei iu», nei de care sulerea.ăCând colonelul se întoarse, o g si gata ile plecare.ă— Fîeci, draga mea ?— Da John- Mi-am adus amin; j c de-o Jun înă ă treag promn seara asiaă VL*OI prietene. E o veritabil corvoad dar nu pot s m sustrag.ă ă ă ă— Vas zic voi mânca singur.ă ă— Invii - i un ofi er. Dealtminteri pela ora 12 voi fi înd r t — şi plec .ă ţ ţ ă ă ăCâud tocmai şr ducea la mas i se anun » vizit : Diana Mai.y_.ă ţă ă— Ce surpriz 1 exclam el. Ce vânt bus ta aduce ?ă ă— Cyathia— Se poate ? Colonelul nu-şi putu ascunde) mirarea.— Da desigur, relu , viu Diana. Cynthîa a ă telefonat cameristei mele şi am c utat s nu scap oă ă cazia s iau masa cu ea c ci mie foarte simpa- Ucâă ă şl regret foarte mult neîn elegerea care a umţ brit pu in prietenia noastr .ţ ăColonelul p rea z p cit:ă ă ă— Nu în eleg ce sa întâmplat : Cynthia a 'osf obligat s plece. P cat.ţ ă ă ăDiaDa suspin :ă— In cazul sta...ă— Dar nu draga mea, te poftesc lu mafâ. Cytf; thia nu m va iertaă

niciodat c te 'xui î sut a? pleci.ă ă ăPerspectiva de a petrece o sear singur cuăaşa frumoasa companie nu-i displ cea. C tre sfâră ă şitul mesoi Diana îi puse candid o întrebare :— Cum se face ca s ieşi din turn noaptea ?ă— Dac cunoşti cuvântul de trecere nu rişti s fi împuşcat .ă ă ă— Exist cuvânt de trecere ? Ce caraghios. Şi cuvântul sta...ă ă— E schimbat în fiecare zi. Azi e...— Abracadabra, suger ea.ă— Ba nu. Nu chiar aşa de complicat. Deobicei e un nume de oraş. Astă sear e... este... aha! Boston.ă— B o st o n!Conversa ia continu cu alt subiect şi pân la ora 10 colonelul o avu în fa .ţ ă ă ţă La 10 ea plec . Coă lonelul o conduse pân la poarta citadelei.ăCând s se urce într'un taxi un b iat cu ziare se apropie de ea... Ea-iă ă strecur un shiling înfă ăşurat într'o hârtie. Pe hârtie scria: „Boston I"CAPITOLUL XIIIEra unu diminea a când o barc cu rnotoi ţ ă acosta la debarcaderul turnului. Patru oameni sco- borâr . Santinela tocmai se dep rta de gheret cu paşiă ă ă caden a i. Unul se trecur dup ea. Apoi în cea se auzi un târâit în buşit,ţ ţ ă ă ţă ă sgomotul unoi puşti c zând jos~şi apoi nimic. Din nou t cere.ă ăGraham Hallowel la rândul lui se sui pe chei. Purta uniforma ofi erilor deţ gard : Aproape de „poarta tr d torului" îl aştepta unul din tovar şi.ă ă ă ăîn apropiere se auzea pasul caden at al unei santinele. Tovar şul lUf seţ ă d du la oparte. Mâna lui strângea un mic cilindru metalic format ca o sticl ,ă ă oare con inea probabil vr'un gaz cu efecte paralizante c ci cel ce umbla cuţ ă el purta o masc de cauciuc.ă— Halt 1 Cine e acolo ?— Prieteni.— înainte 1— Boston 1 zise Graham.— Bun î treci IAsta a fost tot. Dup câteva minute omul z ceaă ăIn gheret cu o sticl de wisky lâng el. Graham recunoscu în omul cuă ă ă masca de cauciuc pe Wawsey.— Stai lâng mine, zise el, şi imediat ce teră min cu Dick Hallowel ia-i locul.In curând o lumin ap ru în terebre. Era Dick escortat de un subofi er şi doiă ă ţ solda i.ţ— S mergem acolo, zise Mawsey.ăGraham nu. auzi nici un sgomot. Sergentul şi »olda ii mergeau în iat iarţ ă Dick dup el. Maw-> •iey se d du lâng el şi acesta c zu brusc. Maw- ley îlă ă ă ă trase rapid de o parte iar Graham îi lu tocul. TJnu! din solda i întoarseă ţ capul.— Pr!>e.<=tr înainte zise el exact ca şi cum ar H ris Dick. HaltTocmai ajunseser la ghereta unde era solda* tul de sentinel .ă ă— Omul sta r bolî"— ? întreb Brusc Graham*.ă ă— Na şliu nimic, sir. Ei l doimi ?Il scutur sdrav n.ă ă

—1 F Filip 1... cred c e beafă— Du-I la corpul do r ard .ă— Bine sir. Trebue s punem alt sentinel ?ă ă ă— Inutil.Sergentul plec dâ->d din cep spi© corpsu ca gard luând cu el sentinelaă ă purtat de cei doi Bolda i.ă ţGraham se duse pe terasa postului unde ero o singur sentinel .ă ă— Ia o bucat de şocolat , b iatule.ă ă ăOmul se nfta nimit. Nu era obiceiul oii eriloiţci ir xdm Berwfck" sg G&I dulciuri oam«w.ll>u li nifTC) nop ii.ţ— Mul umesc sir, vd mul umesc 1 se bolbai «<iţ ţMuşc din ciocola**, mestec pu iu şi deodalâă ă ţÎşi strânsa pieptul cu mâinile. Graham îi prins» puşca care c dea şi-i traseă corpul în.tr'ua. col obscurţLa fel f cu şi cu a doua santinel . Graham se IqtTarse tocmai bine cândă ă omul îşi pierdea cu- noştiin a.ţ

- Iutoarce-t© la corpul de gard şi nu l sa pe «ergert s iasă ă ă ăGraham ascult ce-i spuse Mawsey. Sergentul tocmai eşea ca sâ-i spuie că ă ar ii bine s pun alt sentinel . Graham îl f cu, cu greutate, s Intre Ină ă ă ă ă ă casa corpului. Se auzi un uşor fluerat. Semnalul convenit.Tocmai trecuse d9 turn. când o voce îl strig din întuneric :ă— Hailo Dick am s - i spun ceva.ă ţEra Bobbie Longieliow.

Graham comise eroare mare r spunzând lui Bobbie, care-i spimea c â nuă ştia unde era Hope :

— N'am timp de vorb ...ăSubit Bobbie îl prinse de mân şi se uit atent la el...ă ă—Doamne ! Nu e Dick HallowelCine e ?Un pumn îi Întrerupse fraza. Graham fugea cu paşi mari spre poart .ă

Mavrsey îl aştepla.— Iute lTrebuia s o ştearg repede c ci se auzea deja o comand scurt ca oă ă ă ă

împuşc tur .ă ăIn momentul când s rea în barca-automobil, un glonte ii şuerâ pelaă

ureche. Barca pomi repede. Graham îşi scoase hainele ofi ereşti şi le aruncaţ în ap . Mawsey îi spuse kt ureche:ă

— Nu putem merge pe Tamisa. Telefoanele şi telegrafele trebue să sbâraâie. Baroa trase la rm. Trei automobile aşteptau. Mawsey cu o caţă -set mare sub bra îi spuse lui Graham s se suie într'unul.ă ţ ă

— La Blackheath, o alt maşin te aşteapt . Şoferul are instruc iuneă ă ă ţ precise şi înainte de zorii zilei trebue s fi pe bordul lui ,Pretty-Anne". Aîă revolver ?

— Nul— Foarte r uăLa Blackheath un auto îl aştepta. In via a lui nu mersese Graham cu oţ

aşa vitez . Peste 20 ă minute era pe bordul unei şalupe care-1 ducea pe bordul lui Pretty-Anne unde îl aştepta Ely Boss.

— Coboar în cabin . Ştii unde e. Este şi o cass de bani şi broască ă ă ă bun .ă

„Pretty-Anne" judecând dup respira ia regulat a maşinei era înă ţ ă mişcare. Marea aventur înceă puse.

Deodat o lovitur surd se auzi la uş .ă ă ă ă— Cine e acolo ?— Deschide în numele lui Dumnezeu 1 murmur o voce gâfâind deă

teroare.Deschise. Un om acoperit de sânge se rostogoli în untru.ă

Era Colley Warington. *•mi U * mm

Graham Hallowel asculta cu groaziî < . i |n nea Colley.Dup ce o adusese pe Hope Joyner pă (, i.- . i drogat , Eli Boss înă

momentul c nd voia n«'i <<» urce pe bord i-a aruncat 1n cap ceva greuă înaâl a c zut în ap . Sângele care-i curgea pe fa a 11 orbea ApaJ-a maiă ă ţ trezit. Era spânzurat d<- ufl cablu care atârna în ap . Apoi să e urcase şi bă-tuse la el în uş .ă

Graham îl b g într'o camer al turat îi d du o pern şi o p tur . Apoiă ă ă ă ă ă ă ă ă se duse la valiza lui, îşi scoase browningul lui mare şi eşi pe bord. Eli Boss se plimba pe punte. Nu prea-i convenoa c mai e cineva. Graham seă apropie şi-i spuse :

— Eli Boss, este o fat pe bord şi am ordiin precis s veghez asupra ei-ă ă Fereasc Dumnezeu s te alegi de ea. Ne-am în eles ?ă ă ţ

F r s r spund , colosul se întoarse şl plec bomb nind.ă ă ă ă ă ă ăCAPITOLUL XIVBobbie lu cel ce-1 descoperi pe Dick c zut la marginea unui bjastion. Acumă acesta z cea pe patul din camera corpului de gard , având Ia cap peă ă colonel; care nu se culcase c ci nu venise so ia, şi un medic.ă ţSergentul de gard navali cc o furtun s spuă ă ă n c fuseser g site 4ă ă ă ă sentinele f r cunoştin . To i fur aduşi şi întinşi în paturi.ă ă ţă ţ ăMedicul in pijama se for s -i aduc la via .ţă ă ă ţă— Au fost gaza i.ţColonelul d du imediat ordin s se sure ă ă alarma- Se duse acas unde g si peă ă Iady Cynthia îmb trânit cu 10 ani.ă ă— Ce-i cu tine Cynthia ?— John ! am dinat cu un om pe care nu l-am' v zut de 23 de ani.ăB l b nindu-se şi împleticindu-se, guvernatorul sivii al turnului p trunse laă ă ă ă colonei.— Colonele... Colanele.-. Bijuteriile Coroanei furate î şi se pr buşiăColonelul fugi spre camera tezaurului Semnalele de al arm q erau t iate îşiă adu.3(* aminte de inginerul care prezentase acte aşa de bine fasificate.In timpul acesta Dick îşi revenise. Bobbie îiU 5spuse cine îl înlocuise şi-i apuse c nu g sise pe ă ă Hope. Tocmai vorbeau când Bobbie Longfellow fu chemat la colonel.— Bobby trebue s se duc un ofi er capabil s spun tot, ia ministrul deă ă ţ ă ă râzboi.A telefonat adineaori. Tu te vei duce.— Unde locueşte ?— Intr'un apartament din Revonshire House.Bobbie tres ri. In aceiaşi Cas locuia şi ă ă HopeJoyner. Plec imediat. Primul lucru pe care îl înă treb , când ajunse în imobilă

fu dac ă Hope se întorsese. I se r spunse c nu. Dup aceia a intrat laă ă ă ministrul de r zboi cu care vorbi timp de o or . Acesta încheie :ă ă— Un comunicat va fi transmis presei la timpul oportun, pân atunci niciă un soldat din gard nu va vorbi cu vr'un jurnalist.ăDup ce plec de duse ia ă ă Dick şi-i spuse ce aflase.Hope jovner disp ruse.ăDac exista vre'un om pe care evenimentele de ast noapte s -1 fi l sată ă ă ă indiferent, acesta era Tigei Trayne. Tocmai îşi citea ziarul când îi 'u anun at vizita lui Mrs. Ollorby.ţ ă— Bonjur, scump doamn . Ce mai face tân rul Hector.ă ă ă— Bine. Pu in obosit.ţPentru ce a i venit s m c uta i ?ţ ă ă ă ţ— Pentrucâ ast noapte logodnica lui Dick Hal-» krwell, a fost dus peă ă bordul-lui Pretty-Anne.Cine e ea ?118— Hope Joyner...Nu putu s -şi ispr veasc Mrs. Olloii.y liiitii Tiger Trayne se repezi la ea şi oă ă ă scutura da lllliall cu ochii eşi i din cap.ţ— Cum ai zis, uil el ? Cum ai zis ?ă— Hope Joyner1Tiger Trayne se linişti. Deoaat se uit adâno în ochi lui Mrs. Ollarby.ă ă— Pentru ce mi-ai spus asta ?— Pentru c sunt o... mam . Asta i i ajunge. Nu ?ă ă ţ— Nu voi uita niciodat Mis. Ollorby, ce-ai i cut pentru mine.ă ăînainte ca ea s r spund se repezi la un seră ă ă tar scoase un revolver mare şi iugi pe sc ri în jos. In strad îl aştepta automobilul. Dup cinci mi- auîeă ă ă maşina se oprea în ia a Turnului Londrei.ţCu mari dificult i Trayne fu l sat s ajung la Dick Haîlowell. îndat cei doiăţ ă ă ă ă oamoni se g sir fa in iat .ă ă ţă ă— Mr. Trayne, ce pot s iac pentru d-ta ? mură mur Dick.ă— Hope Joyner a fost r pit ast noapte. Ştii asta ?ă ă ă— Nu !— inea la d-ta ? întreb Trayne uitându-se blând la el.Ţ ă- Da, o iubeam. De ce întrebi?Tiger Trayne r spunse încet, cu vorbele rari.ă— Pentruc e lata mea...ă— Fiica d-tale ? Dick nu-şi mai revenea 1— Vom vorbi alt zi de asta. Pentru moment ce import este s oă ă ă salvam.— 117 —Cunoşti vr'un bun pilot, un ora în car® s ai toat încrederea ?ă ă— Chiar ou am brevei şi cred c -mi voi procura uşor un aparat.ă— Bine, hai la colonel.Cei doi ajunser la locuin a colonelului. ă ţ Dick l s pe Trayne în salon şi seă ă coase la coloneL"Deodat ă lady Cynthia ap ru în salon şi maniă fest o emo ie violent v zândă ţ ă ă pe Tiger.— Ce... ce faci aici 7

— Hope. Icyner a fost r pit 1ă ă— Hope Joyner.. Doamne 1 Ea e ?— Hope e fata mea, asta-i tot ce pot s - i spun. Eu am crescuc-o dr.p ceă ţ ă mama eî a p r sit-o. M în elegi Cyritbra?ă ă ă ţEa trebui s se- sprijine de perete ca s nu cadă ă ă— Da, Tiger. Da 1Ap ru ă Dick.— Am autoriza ia, s mergem.ţ ăAutomobilul sbura sDre aerodromul militar Xing- skey. Comandantul provenit prm telefon le puse la dispozi ie un ţ avion de vân toare.ăPeste cinci minute avionul disp rea la orizont în dfree îa Estului.ă ţGraham dup c© se plimb pe vas îşi lu o p tur şi începu s pândească ă ă ă ă ă ă la uşa oabînei lui Eli Boss. AdomLSosirea luî Eli Boss- îl deştept . Trântâiea uşei mai ales f cu s turbureă ă ă liniştea.111 —— Ei, « te vedem fcrană Anw 1 l,i tfTfflfl . _ . .din iruniuseuie taie.Cramponat de pereteie «ie ie»*» ui • «MiiutH tân ra tatu, mut de oroare,ă ă privea Ux ruin « •apropia de ea Eli Boss. O expresie d*> l>e»1 •pl cere lunrna fa a lui Eli.ă ţ— O trumuse e, micu ei, o adev rat fmmmn » I pronun el cu un râsţ ţ ă ă ţ ţă hidon.Brusc mâinile lui uriaşe se repezir la umeri» lui Hope... Dar In momentulă cresta r ceala unul obiect metalic pe gât îl f cu s se întoarc .ă ă ă ă— Ce înseamn asta. Codeam c nu ai nici că ă

... 1armă— Eşi afar '. M'aua? Grauara spumega de Iurte aş DI c Eli Boss seă ă retrasa.Hope de abia îşi reveaiso.— Eu sunt Graham KalioweSl, fratele lui Dick. Vei fi mai în siguran cuţă mine.Deabia eştr pe puntea superioar c o vie durere îi str b tu bra ul.ă ă ă ă ă ţUn gloate ii siâşiase mâna. 12 indivizi sub conducerea iul EH Boss înaintau spre el.Cu toate c era râul îşi .scoase revolverul şl traseăConfuz, 2âri pe Eli Boss câ-fi duce mâinile la gât şi c a c zut pe jos.ă ă

Dar l&ptg prea «Ta inegal . Auzea glon ele riă ţ coşând de uşa metalica rang care se ad postise.ă ă

Diu nou bra ul îi fu sfâşiat de un alt glon , intiţ ţ mul glon îl trase într'unţ vl jgan oare se reper->a. Acesta se rostogoli.ă— 119 —Cu un urlet de furie, tui negru se repezi ia el..Micul avion de vân toare sbura deasupra caă nalului Mânecii când Tiger strigă :— Uite, acolo î El e 1Dick nu mai st tu la gândit- Spuse lui Tiger tare;ă

— inte bine !...ŢAvionul coborî vertiginos spre „ Pretty-Anne" .Un şoc teribil, un sgomot asurzitor. Botul avionului se înfipsese în puntea superioar . Aparatul se opri brutal în lemn ria vasului.ă ăViolen a loviturii îl arunc afar pe Trayne şi câteva secunde râmase f rţ ă ă ă ă cunoştin .ţă

Dick Halloweîl era îns cu revolverul în mân în fa a lui Eli Boss aare de-ă ă ţabia se inea sângeţ rând, în picioare, cu o privire de nebun în ochi.— Unde e miss Joyner ?Uriaşul ar t un col al vasului şi se pr buşi jos. Trayne v zu o formă ă ţ ă ă ă femenin acolo şi s ri depe punte jos lâng ea. Tân ra fat eraleşinat .ă ă ă ă ă ăO lu în bra e şi începu s o mângâie, în timp ce murmura :ă ţ ă— Cred c nu l'au cur at pe Graham.ă ăţSe întoarse spre Halloweîl şi-i spuse :— ine-o 1 Nu vrei ?ŢDick o lu în bra e, în timp ce Trayne se ducea spre Graham care z ceaă ţ ă însângerat pe punteS'ar ii crezut c nu mai avea mult de tr it. Dar Trayne care practicaseă ă medicina îi f cu nişte bandaje solide şi se uita cu admira ie la el. li salvaseă ţ fata.In timpul acesta, distrug torul trlmfs în c utarea lui „ Pretty-Anne" seă ă apropia.— 12fl —EPILOG

Este o axiom c guvernele sunt deasupra legii comune. In prada aă ă diverse sentimente, 4 poiuou ne aşteptau ca ro ile scâr âietoare ale caruluiţ ţ justi iei sd se pun în mişcare.ţ ă

Intr'un mic cotlage din Surrey unde îşi termina convalescen a. Graham,ţ foarte sl bit îi spunea Dianei :ă

— Mi-e greu s gândesc cd voiu fi b gat in înă ă chisoare tocmai acum când am ajuns s - i cunosc inima ta Diana...ă ţ

Tân ra femeie îl privea surâzând.ă— E imposibil Graham. Am siguran a c aşa ceva nu se va produce.ţ ă

Bijuteriile Coroanei s'au înapoiat celor în drept... jurnalele h'au spus un singur cuvânt asupra acestei afaceri... şi sunt sigur c nu vor încerca nimică ă contra ta# c ci dac vor îndr sni...ă ă ă

Ea nu-şi termin fraza. Ştia bine c dac va trebui s renun e la această ă ă ă ţ ă dragoste nou ce înă florise între ei, via a n'ar mai avea sens pentru ei.ţ

Cât despre Tiger Trayne, cu toate c ştia c eă ă— 121 —Bub supravegherea poli iei, aştepta evenimenţ tele» s treac in linişte.ă ăCel care se îngrijea cel mai mult era Dick Halîowell, cu toate c avea câtevaă indicii sigure c acest incident e pentru totdeauna închis.ăIntr'o frumoas zi, ledy Cynihia p trunse, pe neă ă aşteptate în locuin a lui,ţ— Te-am v zul eri seara la Bitz cu o fat încână ă t toare. Nu cumva eraă Hope Joyner ?— Da r spunse Dick, pu in brusc.ă ţ— Când mi-o vei prezenta ?— Credeam c nn prea ine i s o vede i. Doă ţ ţ ă ţ ri i s o cuncaştetiţ ă

adev rat ?ăEa înclin di» cap :ă— Aş> fi foarte fericit s fac cunoştin a fetei care va trebui într'o zi să ă ţ ă fac parte din regiment. Şi e cazul )u Pope Toynei, nn ?ă ţ— Nu îady Cynirua. Eu voi p r si regimentul 1ă ăTân rul cm avu un gest de nega ie.ă ţ—- Nu vei fac» acest luci», 1si relu ea aerul ei poruncitor. Aş fi ioo.teă fericriu sâ v d acest copil intrând în Teahnent. Pirk, aş vrea sa UU pentru eaă ca... o... ca o... marn .ăDick ridic miro? capwt. c ci surprinsese un ton nou în vocea lady eiă ă Cynihia. B nuise ceva 1ă— SFÂHŞ1T —Cotoiul do Angoracié ION CÂRCOTAŞI}

Când c pitanul ă Pierre in¡tra în cabinetul ctdM nelului ITrancois, acesta îl invit , ă cu un ton toftltl amical, s ia loc. Dup cel privi zâmbitor, ml-a directă ă în chestiune :

— Ascuît -m tinere! Am auzit despre du-.t- neata vorbindu-se numaiă ă bine. Se spune c eşti an mare iubitor de animate, lucru care m'a bucurată foarte mult. Ştiu c posezi o colec ie întreag de viet i, pe care le iubeştiă ţ ă ăţ ca pe copilaşii dumttale. Lucrul acesta m'a hot rît s - i vorbesc, gândm- du-ă ă ţm c numai d-ta ai fi persoana cui aşi puU-.i încredin a pe Lulu.ă ă ţ

Dar, stai s - i explic cine este Lulu ! Cred ci n'ai mai v zut un asemeneaă ţ ă exemplar-. Lulu vJLe un formidabil cotoi de Angora, un specimen cum rar se 2 n lámese, un cotoi mare şi soîid, cât un câine do vâri atoare.1 Are un p ră cre ţ ¿i m t sos, mai alb decât hermina. Nuusai blana ă ă ñ valoreará o avere.— 123 —Drag amice, nu- i mai vornese ae capul mare ca de panter şi de ochii câtă ţ ă dou biloae de fosfor.ă

S -1 vezi, când îl mângâie so ia mea, cum toarce de frumos, parc -aiă ţ ă asculta o simfonie muzical .ă

M'a costat o avere şi i l-aş oferi pe un pre de nimic, c ci ştiu bine cţ ţ ă ă încape în mâini bune.

Z u, ar fi p cat s nemereasc la cineva care nu l-ar îngriji, cel pu ină ă ă ă ţ cum l-am îngrijit noi.

Dragul meu, nici nu am cuvinte s -i laud inteliă gen a, — c ci nu am v zutţ ă ă înc un animal atât de deştept ca Lulu.ă

Te în elege din ochi, ce vrei s -i spui şi este atât de cuminte cum nu- iţ ă ţ închipui. S -1 fi v zut acum câteva zile, când a prins un şoricel, cum 1-aă ă adus în fa a noastr , voind parc prin aceasta s ne arate c ne este util şiţ ă ă ă ă îşi câştig prin munc dragostea ce-o avem pentru el.ă ă

Drag amice, nu l-aş fi dat pentru nimic în lume. dac dup atâteaă ă ă calit i nu ar avea şi un defect. Cred c în elegi cât de mult inem la el, însăţ ă ţ ţ ă cu tot regretul trebue s -1 dau cuiva, c ci nepo ii mei. iimediat ce-1 v dă ă ţ ă încep s ipe şi s tremure de frica lui. Şi ca s fiu sincer, nici el nu seă ţ ă ă împac cu el Când se întâlnesc, Lulu sbârleşte coama-i stufoas , ridică ă ă coada, mare cât un evantai din pene de stru alb şi se preg teşte s le sarţ ă ă ă în piept.

i-1 ofer pentru o sut de franci, care echivaŢ ă leaz cu a zecea parte dină

cât m'a costat pe mine.Colonelul sun şi ordonan a aduse pe o tav de argint cafele şi coniac.ă ţ ă

C pitanul r spunse cam încurcat:ă ă— Domnule colonel, vede i d-voastr ... dar, nuţ ă

— 124 —ştM.1 cum s !iicep. So iei melc mi i |>in- |iW ii M ilă ţmai cu seam albe. Eu le actor, îiiKu iui m |*M iă ăr u cu ea. Şi aşa am în fiecare zi scandal, i I I im f cut menajerie din cas ,ă ă ă iar bietele animata i >i< nu sufer dela ea în lipsa mea.ă

— Stai s ne în elegem ! D-ta spui c nu i phn n so iei pisici albe. Eiă ţ ă ţ bine, eu m fac forte s ti <» vopsesc în negru. Chem foarte frumosă ă coaforul şl l spun s mi-o fac neagr ca t ciunele şi atunci erei c vei fiă ă ă ă ă mul umit.ţ

—. . .Dar, vede i d-voastr , so ia mea este o fire rea, care m fiecare zi l-arţ ă ţ c ptuşi cu b taia pe bietul Lulu şiă ă

— Da las drag , c n'o s -1 omoare, de altfel câte-o corec ie din cândă ă ă ă ţ în când nu i-ar strica, c ci b taia este rupt din rai şi în felul acesta animaă ă ă -lul se ataşeaz mai mult de om.ă

Poate i se pare pre ul prea scump, asta-i altţ ţ ceva, nu trebue s te jenezi,ă spune-mi cât oferi şi d -mi mâna s facem târgul, c ci este p cat s - iă ă ă ă ă ţ lipseasc , din colec ie.ă ţ

S zicem c i-1 dau vopsit gata, negru ca pana corbului, cu cincizeci deă ă ţ franci, ai fi mul umit ?ţ

— Domnule colonel, eu l-aş lua cu pl cere, îns trebue s'o preg tesc maiă ă ă întâi pe so ia mea, c ci altfel bietul animal împreun cu mine vom sim i diinţ ă ă ţ plin furia ei.

— Va s zic te temi de furia unei femei! M mir faptul acesta, c ci teă ă ă ă ă cunoşteam, c faci parte d'n galeria eroilor, care s'au luptat vitejeşte şi suntă decora i pentru faptele lor de eroism. Spune-miţmai bine c nu vrei s -mi dai «hxbc pe ei şi *e-«ra în eles f r s invociă ă ţ ă ă ă motive.

Dar s ştii, chiar pe gratis n'am s i-1 dau, m car s scot alai câtă ă ţ ă ă pl tesc vopsitul p rului. Fac sacriă ă ficiul acosta pentvucn Luiu va tr i la d-taă la &i ca la mine. Hai, serveşte-te cu coniac şi spune-mi când s i-1 trimit,ă ţ c ci o singur dat în via înă ă ă ţă tâlneşti ocazia s devii proprietasui unuiă extraordinar cotoi de Angora pe un pre de nfknie. Mai ia te rog un p h relţ ă ă de coniac şi nu mai sta pe gâa- dur-.

— Domnule colonel a i fost informat greşit. Am în cas o colec ie deţ ă ţ animale şi p s ri, îns îmă ă ă p iate, nicidecum vii. Inchipui i-v , ce aşi întâmă ţ ă -pina din partea so iei s -i duc un animal atât de feroce ca Lulu. Cred e nuţ ă ă ar sta nici o singur or ou el şi i-ar face de petrecanie.ă ă

— Ascult drag c pitane i Pe onoarea mea c i l-aş da şi gratis, numaiă ă ă ă ţ scap -m de el. Ce am discutat r mâne între noi. Mai ia te rog un p h reSă ă ă ă ă şi s -mi spui nu cumva cunoşti pe cineva care ar putea s m scape deă ă ă potaia aceasta scârboas ?ă

Nu l-aş fi dat, dar a îmb trânit şi-i cade p ruit care de multe ori seă ă depune pe hainele noastre. De când sunt n'am v zut o tambel de animală ă mai mare decât el, doarme încontinuu, f când aerul din jurul s u deă ă nerespirat.

Nici m car fioros nu este, lua-lar dracu de piperă nicit. Am vrut s -1ă împuşc de câteva ori, îns s'a opus so ia cu toate c este atât de trântor,ă ţ ă încât nu se duce pe afara nici pesrtru necesit i.ăţ

*V cât? ori îl v d îmi Tine s turbez, îns m stă ă ă ă ăpânesc c ci nu vreau s desl n ul furtuna pas .ă ă ă ţ ă

Am o situa ie foarte proast , c ci to i ai oi 11 i* dau dreptate doamnei,ţ ă ă ţ aşa c nu v d sc p m <)• cât la d ta.ă ă ă ă

Am reuşit s -mi conving so ia, care a auzi» el eşti un mare iubitor doă ţ ariimale, s i-1 cedeze în schimbul sumei pe oare a pl tit-o pentru bestiaă ţ ă acum zece ani. Eu î i dau mia de franci, d-ta SI plţ ăteşti, trimi i ordonan aţ ţ s -1 ia şi pune-1 s -i lege un pietroi de gât şi s -1 arunce in Sena.ă ă ă

S mai lu m câte un coniac şi te rog din suflet f asta pentru mine, c ciă ă ă ă î i voi fi recunosc tor.ţ ăr- 127