Otravurile coroanei

7/30/2019 Otravurile coroanei

http://slidepdf.com/reader/full/otravurile-coroanei 1/132



dovic al X-lea, Aiuritul, până la Jean cel Bun inclusiv,dovic al X-lea, Aiuritul, până la Jean cel Bun inclusiv, vor purta coroana, unul singur va fi o excepţie: Filipvor purta coroana, unul singur va fi o excepţie: Filip al V-lea, Lunganul, cel de al doilea fiu al lui Filip celal V-lea, Lunganul, cel de al doilea fiu al lui Filip cel Frumos, care se întorsese la principiile şi metodele Frumos, care se întorsese la principiile şi metodele tatălui său, deşi pofta sa de domnie îl făcuse să detatălui său, deşi pofta sa de domnie îl făcuse să de--vină complice la crime şi să născocească rânduieli divină complice la crime şi să născocească rânduieli di--nastice ce aveau să ducă drept la Războiul de o sutănastice ce aveau să ducă drept la Războiul de o sută de ani.de ani.

Acţiunea de erodare va continua deci vreme de o Acţiunea de erodare va continua deci vreme de o treime de veac, dar trebuie să recunoaştem că în ceatreime de veac, dar trebuie să recunoaştem că în cea mai mare parte treaba fusese făcută încă din primelemai mare parte treaba fusese făcută încă din primele şase luni.şase luni.

Instituţiile nu erau destul de trainice ca să poată Instituţiile nu erau destul de trainice ca să poată funcţiona fără intervenţia personală a suveranului. funcţiona fără intervenţia personală a suveranului.

Nevolnicul, nervosul, nepriceputul Ludovic al X-lea, Nevolnicul, nervosul, nepriceputul Ludovic al X-lea, depăşit de misiunea lui chiar din prima zi, se lepădepăşit de misiunea lui chiar din prima zi, se lepă--dase cu uşurinţă de grijile domniei, trecându-ledase cu uşurinţă de grijile domniei, trecându-le asupra unchiului său, Charles de Valois, militar asupra unchiului său, Charles de Valois, militar vrednic, pare-se, dar prost politician, care umblasevrednic, pare-se, dar prost politician, care umblase zadarnic toată viaţa după un tron şi ale cărui apucă zadarnic toată viaţa după un tron şi ale cărui apucă--turi de zurbagiu încurcă-lume îşi aflaseră, în sfârşit, oturi de zurbagiu încurcă-lume îşi aflaseră, în sfârşit, o întrebuinţare.întrebuinţare.

Miniştrii burghezi, care făcuseră puterea domniei Miniştrii burghezi, care făcuseră puterea domniei dinainte, fuseseră întemniţaţi, iar scheletul celui maidinainte, fuseseră întemniţaţi, iar scheletul celui mai remarcabil dintre ei, Enguerrand de Marigny, fostulremarcabil dintre ei, Enguerrand de Marigny, fostul conducător al regatului, se usca în ştreangul spânzuconducător al regatului, se usca în ştreangul spânzu--

rătorii de la Montfaucon.rătorii de la Montfaucon. Reacţiunea triumfa; ligile baronilor semănau dezor Reacţiunea triumfa; ligile baronilor semănau dezor --

dine în provincii şi ţineau piept autorităţii regale.dine în provincii şi ţineau piept autorităţii regale. Marii seniori, în frunte cu Charles de Valois, băteau Marii seniori, în frunte cu Charles de Valois, băteau monedă pe care o făceau să circule prin toată ţaramonedă pe care o făceau să circule prin toată ţara pentru folosul lor personal. Administraţia, nemaifiindpentru folosul lor personal. Administraţia, nemaifiind ţinută în mână, jefuia pe socoteala ei, iar visteria eraţinută în mână, jefuia pe socoteala ei, iar visteria era secătuită.secătuită.

O recoltă dezastruoasă, urmată de o iarnă grozavO recoltă dezastruoasă, urmată de o iarnă grozav de aspră, adusese foametea. Oamenii mureau pe cade aspră, adusese foametea. Oamenii mureau pe ca --pete.pete.

Estimp, Ludovic al X-lea, era mai cu seamă grijuliu Estimp, Ludovic al X-lea, era mai cu seamă grijuliu de a repara onoarea sa conjugală şi de a şterge, dacăde a repara onoarea sa conjugală şi de a şterge, dacă se putea, amintirea scandalului de la turnul Nesle.se putea, amintirea scandalului de la turnul Nesle.

În lipsa unui papă, pe care conclavul nu reuşea să-l În lipsa unui papă, pe care conclavul nu reuşea să-l aleagă, şi care ar fi putut rosti divorţul, tânărul regealeagă, şi care ar fi putut rosti divorţul, tânărul rege al Franţei, pentru a se putea căsători din nou, porunal Franţei, pentru a se putea căsători din nou, porun--cise să fie sugrumată soţia sa, Marguerite de Bur cise să fie sugrumată soţia sa, Marguerite de Bur --gundia, în temniţa de la Château-Gaillard.gundia, în temniţa de la Château-Gaillard.

Devenea astfel liber să se însoare cu frumoasa pri Devenea astfel liber să se însoare cu frumoasa pri--nţesă napolitană pe care i-o găsiseră, şi cu care senţesă napolitană pe care i-o găsiseră, şi cu care se pregătea să împartă bucuriile unei lungi domnii.pregătea să împartă bucuriile unei lungi domnii.



FRANŢA AŞTEAPTĂ O REGINĂ FRANŢA AŞTEAPTĂ O REGINĂ

ADIO, NEAPOLE ADIO, NEAPOLE

În picioare, la una din ferestrele uriaşului CastelÎn picioare, la una din ferestrele uriaşului Castel Nuovo, de unde vederea cuprindea portul şi golfulNuovo, de unde vederea cuprindea portul şi golful Neapole, bătrâna regină mamă Maria a UngarieiNeapole, bătrâna regină mamă Maria a Ungariei privea corabia gata să-şi întindă pânzele. După ce seprivea corabia gata să-şi întindă pânzele. După ce se încredinţă că nimeni nu poate s-o vadă, duse la ochiîncredinţă că nimeni nu poate s-o vadă, duse la ochi

un deget uscăţiv şi-şi şterse lacrimile care-i veneau peun deget uscăţiv şi-şi şterse lacrimile care-i veneau pe marginea pleoapelor fără gene.marginea pleoapelor fără gene."Ei", murmură dânsa, "acum pot să mor.""Ei", murmură dânsa, "acum pot să mor."Îşi împlinise bine viaţa. Fiică de rege, soţie de rege,Îşi împlinise bine viaţa. Fiică de rege, soţie de rege,

mamă şi bunică de regi, îşi aşezase o parte din urmaşimamă şi bunică de regi, îşi aşezase o parte din urmaşi pe tronul Italiei meridionale, în timp ce dobândeape tronul Italiei meridionale, în timp ce dobândea pentru cealaltă parte, prin lupte şi uneltiri, regatulpentru cealaltă parte, prin lupte şi uneltiri, regatul Ungariei, pe care-l socotea ca o moştenire personală.Ungariei, pe care-l socotea ca o moştenire personală. Fiii săi mai mici erau prinţi sau duci suverani. DouăFiii săi mai mici erau prinţi sau duci suverani. Două

dintre fetele ei erau regine, una la Majorca, cealaltădintre fetele ei erau regine, una la Majorca, cealaltă în Aragon. Pântecul ei roditor fusese un instrumentîn Aragon. Pântecul ei roditor fusese un instrument de putere pentru neamul Anjou-Sicile, această ramurăde putere pentru neamul Anjou-Sicile, această ramură mai tânără ieşită din arborele capetin, care începeamai tânără ieşită din arborele capetin, care începea să se întindă peste Europa toată şi ameninţa să desă se întindă peste Europa toată şi ameninţa să de -- vină tot aşa de mare ca trunchiul. vină tot aşa de mare ca trunchiul.

Dacă i se prăpădiseră până atunci şase dintre copii,Dacă i se prăpădiseră până atunci şase dintre copii, Maria a Ungariei avea cel puţin mângâierea că muriMaria a Ungariei avea cel puţin mângâierea că muri--seră ca nişte creştini cucernici, aşa cum îi crescuse,seră ca nişte creştini cucernici, aşa cum îi crescuse,

ba chiar unul dintre dânşii, cel care renunţase laba chiar unul dintre dânşii, cel care renunţase la drepturile dinastice pentru a se călugări, urma să fiedrepturile dinastice pentru a se călugări, urma să fie peste puţină vreme pus în rândul sfinţilor. Ca şi cumpeste puţină vreme pus în rândul sfinţilor. Ca şi cum împărăţiile lumii acesteia ar fi devenit prea strâmteîmpărăţiile lumii acesteia ar fi devenit prea strâmte pentru această familie tentaculară, bătrâna regină îşipentru această familie tentaculară, bătrâna regină îşi împinsese odrasla până în împărăţia cerurilor. Eraîmpinsese odrasla până în împărăţia cerurilor. Era mama unui sfânt.mama unui sfânt.

Trecută de şaptezeci de ani, nu-i mai rămâneaTrecută de şaptezeci de ani, nu-i mai rămânea decât să asigure viitorul unei nepoate orfane,decât să asigure viitorul unei nepoate orfane,



Clémence. Acum, făcuse şi asta.Clémence. Acum, făcuse şi asta.Deoarece Clémence era fiica primului ei născut,Deoarece Clémence era fiica primului ei născut,

Charles Martel, pentru care revendicase cu atâta dârCharles Martel, pentru care revendicase cu atâta dâr--zenie tronul Ungariei, deoarece copila se pomenisezenie tronul Ungariei, deoarece copila se pomenise fără părinţi de la vârsta de doi ani şi dânsa luasefără părinţi de la vârsta de doi ani şi dânsa luase asupră-şi grija de a o creşte, în sfârşit, deoarece aceasupră-şi grija de a o creşte, în sfârşit, deoarece ace --astă sarcină era cea de pe urmă în viaţa ei, Maria aastă sarcină era cea de pe urmă în viaţa ei, Maria a Ungariei îi arătase fetei o dragoste deosebită, atâtaUngariei îi arătase fetei o dragoste deosebită, atâta dragoste câtă putea să încapă în această inimă bădragoste câtă putea să încapă în această inimă bă--trână închinată în întregime forţei, măririi şi datoriei.trână închinată în întregime forţei, măririi şi datoriei.

În ochii reginei mame a Neapolei, marea corabieÎn ochii reginei mame a Neapolei, marea corabie care, pe un soare orbitor, îşi ridica ancora părăsindcare, pe un soare orbitor, îşi ridica ancora părăsind portul în acea zi de 1 iunie 1315, înfăţişa triumful poportul în acea zi de 1 iunie 1315, înfăţişa triumful po--liticii sale şi totodată melancolia lucrurilor împlinite,liticii sale şi totodată melancolia lucrurilor împlinite, căci pentru prea iubita ei Clémence, pentru aceastăcăci pentru prea iubita ei Clémence, pentru această prinţesă de douăzeci şi doi de ani, fără nici o ţară caprinţesă de douăzeci şi doi de ani, fără nici o ţară ca zestre şi fără nici o altă bogăţie în afară de faima fruzestre şi fără nici o altă bogăţie în afară de faima fru --

museţii şi virtuţii sale, izbutise să găsească un soţ demuseţii şi virtuţii sale, izbutise să găsească un soţ de cel mai înalt neam, s-o mărite în chipul cel mai străcel mai înalt neam, s-o mărite în chipul cel mai stră --lucit. Clémence pleca pentru a deveni regină a Fralucit. Clémence pleca pentru a deveni regină a Fra --nţei. Astfel, cea mai vitregită de soartă dintre toatenţei. Astfel, cea mai vitregită de soartă dintre toate prinţesele d'Anjou, cea care aşteptase mai mult decâtprinţesele d'Anjou, cea care aşteptase mai mult decât celelalte să se căpătuiască, primea cel mai frumoscelelalte să se căpătuiască, primea cel mai frumos dintre regate şi avea să domnească întocmai ca o sudintre regate şi avea să domnească întocmai ca o su--zerană peste toate rubedeniile ei. Era în asta parcă ozerană peste toate rubedeniile ei. Era în asta parcă o pildă a învăţăturilorpildă a învăţăturilor EvanghelieiEvangheliei..

Ce-i drept, se zicea că tânărul rege al Franţei, LuCe-i drept, se zicea că tânărul rege al Franţei, Lu--dovic al X-lea, nu era prea atrăgător la chip şi nici nudovic al X-lea, nu era prea atrăgător la chip şi nici nu avea o fire prea plăcută.avea o fire prea plăcută.

"Ei şi?", îşi zicea Maria a Ungariei, "bărbatu-meu,"Ei şi?", îşi zicea Maria a Ungariei, "bărbatu-meu, Dumnezeu să-l ierte, era şchiop şi cu toate astea n-amDumnezeu să-l ierte, era şchiop şi cu toate astea n-am dus-o prea rău cu dânsul. Şi apoi, nu eşti regină ca sădus-o prea rău cu dânsul. Şi apoi, nu eşti regină ca să fii fericită".fii fericită".

Unii şuşoteau, arătându-şi mirarea că regina MarUnii şuşoteau, arătându-şi mirarea că regina Mar--

guerite murise cum nu se poate mai la ţanc, în temguerite murise cum nu se poate mai la ţanc, în tem--niţa ei, tocmai când regele Ludovic, din lipsa unuiniţa ei, tocmai când regele Ludovic, din lipsa unui papă, nu putea să obţină anularea căsătoriei sale. Darpapă, nu putea să obţină anularea căsătoriei sale. Dar trebuia oare să-ţi pleci urechea la toate clevetirile?trebuia oare să-ţi pleci urechea la toate clevetirile? Maria a Ungariei nu prea era înclinată să simtă milăMaria a Ungariei nu prea era înclinată să simtă milă faţă de o femeie, faţă de o regină mai ales, care îşifaţă de o femeie, faţă de o regină mai ales, care îşi trădase îndatoririle căsătoriei şi dăduse dintr-o potrădase îndatoririle căsătoriei şi dăduse dintr-o po--ziţie aşa de înaltă o pildă aşa de jalnică. Ea nu vedeaziţie aşa de înaltă o pildă aşa de jalnică. Ea nu vedea nimic surprinzător în faptul că pedeapsa lui Dumnimic surprinzător în faptul că pedeapsa lui Dum--nezeu se abătuse în chip firesc asupra păcătoaseinezeu se abătuse în chip firesc asupra păcătoasei Marguerite.Marguerite.

"Frumoasa mea Clémence", îşi mai spuse dânsa,"Frumoasa mea Clémence", îşi mai spuse dânsa, "va face ca virtutea să fie iar în mare cinste la curtea"va face ca virtutea să fie iar în mare cinste la curtea Franţei".Franţei".

Drept adio, îşi ridică mâna cenuşie şi făcu în luminaDrept adio, îşi ridică mâna cenuşie şi făcu în lumina soarelui semnul crucii; apoi, cu coroana pe creştet,soarelui semnul crucii; apoi, cu coroana pe creştet, aşezată peste părul de argint, cu bărbia scuturată deaşezată peste părul de argint, cu bărbia scuturată de

ticuri şi cu pasul ţeapăn, dar încă hotărât, plecă să seticuri şi cu pasul ţeapăn, dar încă hotărât, plecă să se închidă în capela ei pentru a mulţumi cerului că o ajuînchidă în capela ei pentru a mulţumi cerului că o aju--tase să-şi împlinească îndelungata-i misiune regală, şitase să-şi împlinească îndelungata-i misiune regală, şi pentru a închina Domnului marea suferinţă a femeilorpentru a închina Domnului marea suferinţă a femeilor care şi-au trăit traiul.care şi-au trăit traiul.

În vremea asta,În vremea asta, San GiovanniSan Giovanni, uriaşa corabie ro, uriaşa corabie ro--tundă cu cheresteaua vopsită în alb şi auriu, cu flamutundă cu cheresteaua vopsită în alb şi auriu, cu flamu--rile Anjou-ului, Ungariei şi Franţei în vârful catarrile Anjou-ului, Ungariei şi Franţei în vârful catar--gelor, începea să manevreze spre a se depărta degelor, începea să manevreze spre a se depărta de

ţărm. Căpitanul şi echipajul juraseră peţărm. Căpitanul şi echipajul juraseră pe EvanghelieEvanghelie să-şi apere călătorii împotriva furtunii, a piraţilor ce-să-şi apere călătorii împotriva furtunii, a piraţilor ce-şi aveau cuibul pe coastele Africii şi a tuturor primejşi aveau cuibul pe coastele Africii şi a tuturor primej --diilor navigaţiei. Statuia sfântului Ioan Botezătorul,diilor navigaţiei. Statuia sfântului Ioan Botezătorul, ocrotitorul corăbiei, strălucea la proră sub razele soaocrotitorul corăbiei, strălucea la proră sub razele soa--relui. În redutele cu creneluri, cam pe la mijlocul carelui. În redutele cu creneluri, cam pe la mijlocul ca--targelor, o sută de oşteni, pândari, arcaşi, zvârlitoritargelor, o sută de oşteni, pândari, arcaşi, zvârlitori de pietre, vegheau la postul lor pentru a respinge atade pietre, vegheau la postul lor pentru a respinge ata--



curile hoţilor de mare dacă s-ar ivi cumva. Magaziilecurile hoţilor de mare dacă s-ar ivi cumva. Magaziile din cală erau ticsite cu de ale gurii, iar nisipul de sadin cală erau ticsite cu de ale gurii, iar nisipul de sa --bură era împănat de amfore de ulei, sticluţe de vin şibură era împănat de amfore de ulei, sticluţe de vin şi ouă proaspete. Cuferele mari, ferecate, care conţiouă proaspete. Cuferele mari, ferecate, care conţi--neau rochiile de mătase, giuvaerurile, argintăria şineau rochiile de mătase, giuvaerurile, argintăria şi toate darurile de nuntă ale prinţesei erau rânduite de-toate darurile de nuntă ale prinţesei erau rânduite de-a lungul pereţilor unei vaste încăperi numităa lungul pereţilor unei vaste încăperi numită escanescan--dolatdolat, aşezată între arborele cel mare şi pupă, şi unde, aşezată între arborele cel mare şi pupă, şi unde aveau să stea, printre covoarele de Orient, gentilomiiaveau să stea, printre covoarele de Orient, gentilomii şi cavalerii escortei.şi cavalerii escortei.

Napolitanii se îmbulziseră pe cheiuri ca să vadăNapolitanii se îmbulziseră pe cheiuri ca să vadă plecând ceea ce li se părea a fi corabia fericirii. Femeiplecând ceea ce li se părea a fi corabia fericirii. Femei îşi ridicau copiii pe braţe. În hărmălaia iscată de aceîşi ridicau copiii pe braţe. În hărmălaia iscată de ace--astă mulţime îngrămădită, se auzeau glasuri strigândastă mulţime îngrămădită, se auzeau glasuri strigând cu acea familiaritate înduioşată şi zgomotoasă pe carecu acea familiaritate înduioşată şi zgomotoasă pe care norodul Neapolei a arătat-o întotdeauna faţa de idoliinorodul Neapolei a arătat-o întotdeauna faţa de idolii săi:săi:

-- Guardi com'è bella!Guardi com'è bella!- Addio, Donna Clemenza! Sia felice!- Addio, Donna Clemenza! Sia felice!- Dio la benedica, nostra principessa!- Dio la benedica, nostra principessa!- Non si dimentichi di noi!- Non si dimentichi di noi!11

Căci, în ochii napolitanilor, Donna Clemenza apăreaCăci, în ochii napolitanilor, Donna Clemenza apărea înconjurată de un fel de legendă. Îşi aminteau toţi deînconjurată de un fel de legendă. Îşi aminteau toţi de tatăl ei, frumosul Carlo Martello, prietenul poeţilor şitatăl ei, frumosul Carlo Martello, prietenul poeţilor şi îndeosebi al divinului Dante, prinţ învăţat, tot aşa deîndeosebi al divinului Dante, prinţ învăţat, tot aşa de bun muzician pe cât era de viteaz în luptă, care străbun muzician pe cât era de viteaz în luptă, care stră --

bătea peninsula, urmat de două sute de gentilomibătea peninsula, urmat de două sute de gentilomi francezi, provensali şi italieni, toţi îmbrăcaţi cafrancezi, provensali şi italieni, toţi îmbrăcaţi ca dânsul, în roşu şi verde închis, şi călări pe cai cu şeiledânsul, în roşu şi verde închis, şi călări pe cai cu şeile şi hamurile de argint şi de aur. Se zicea despre el căşi hamurile de argint şi de aur. Se zicea despre el că era într-adevăr fiul Venerei, căci avea "cele cinci daera într-adevăr fiul Venerei, căci avea "cele cinci da--

11 - Priveşte ce frumoasă e!- Priveşte ce frumoasă e!- Adio, domniţă Clémence, fii fericită!- Adio, domniţă Clémence, fii fericită!- Dumnezeu s-o binecuvânteze pe prinţesa noastră!- Dumnezeu s-o binecuvânteze pe prinţesa noastră!- Să nu ne uiţi!- Să nu ne uiţi!

ruri care îmbiau la dragoste şi anume: sănătate, frururi care îmbiau la dragoste şi anume: sănătate, fru--museţe, bogăţie, timp cât poftea şi tinereţe". Napolimuseţe, bogăţie, timp cât poftea şi tinereţe". Napoli--tanii îl aşteptau să le fie rege, când ciuma îl răpusetanii îl aşteptau să le fie rege, când ciuma îl răpuse fulgerător, la douăzeci şi patru de ani, iar soţia lui, ofulgerător, la douăzeci şi patru de ani, iar soţia lui, o prinţesă de Habsburg, murise auzind vestea, întâmprinţesă de Habsburg, murise auzind vestea, întâm--plare care impresionase grozav imaginaţia poporului.plare care impresionase grozav imaginaţia poporului.

Neapole îşi îndreptase dragostea asupra prinţeseiNeapole îşi îndreptase dragostea asupra prinţesei Clémence care, crescând, devenea leită tată-său. OrClémence care, crescând, devenea leită tată-său. Or--fana asta de neam regesc era binecuvântată de mahafana asta de neam regesc era binecuvântată de maha--lalele sărăcăcioase unde se ducea ea însăşi să îmlalele sărăcăcioase unde se ducea ea însăşi să îm --partă pomană; nici o restrişte n-o lăsa nesimţitoare.partă pomană; nici o restrişte n-o lăsa nesimţitoare. Pictorii din şcoala lui Giotto se inspirau privindu-i faţaPictorii din şcoala lui Giotto se inspirau privindu-i faţa pentru a zugrăvi în frescele lor Fecioara şi sfintele; şipentru a zugrăvi în frescele lor Fecioara şi sfintele; şi până în zilele noastre, călătorii care vin să vadă bisepână în zilele noastre, călătorii care vin să vadă bise --ricile de prin Campania şi Apulia admiră pe pereţiiricile de prin Campania şi Apulia admiră pe pereţii sanctuarelor părul ei de aur, blândeţea limpede asanctuarelor părul ei de aur, blândeţea limpede a ochilor, graţia gâtului uşor aplecat, mâinile cu degeteochilor, graţia gâtului uşor aplecat, mâinile cu degete

subţiri şi lungi, fără să ştie că acolo e chipul frusubţiri şi lungi, fără să ştie că acolo e chipul fru--moasei Clémence a Ungariei.moasei Clémence a Ungariei.

De pe puntea cu creneluri, ridicată la aproape treiDe pe puntea cu creneluri, ridicată la aproape trei --zeci de picioare deasupra mării, şi care acoperea înzeci de picioare deasupra mării, şi care acoperea în--căperile din spatele corăbiei, logodnica regelui Fracăperile din spatele corăbiei, logodnica regelui Fra--nţei privea pentru ultima oară peisajul copilăriei sale,nţei privea pentru ultima oară peisajul copilăriei sale, vechiul castel d'Ovo unde văzuse lumina zilei, Castel vechiul castel d'Ovo unde văzuse lumina zilei, Castel Nuovo unde crescuse, forfota mulţimii care-i trimiteaNuovo unde crescuse, forfota mulţimii care-i trimitea sărutări, tot oraşul acesta strălucitor, prăfos şi susărutări, tot oraşul acesta strălucitor, prăfos şi su--

blim.blim."Îţi mulţumesc doamnă, bunicuţă", zicea în sinea ei,"Îţi mulţumesc doamnă, bunicuţă", zicea în sinea ei,

"cu ochii aţintiţi la fereastra de unde silueta reginei"cu ochii aţintiţi la fereastra de unde silueta reginei Maria a Ungariei dispăruse. Fără îndoială, nu te voiMaria a Ungariei dispăruse. Fără îndoială, nu te voi mai vedea niciodată. Îţi mulţumesc că ai făcut atâtamai vedea niciodată. Îţi mulţumesc că ai făcut atâta pentru mine. Îmi pierdusem nădejdea, văzând că lapentru mine. Îmi pierdusem nădejdea, văzând că la douăzeci şi doi de ani împliniţi nu aveam încă soţ:douăzeci şi doi de ani împliniţi nu aveam încă soţ: gândeam că nici nu voi mai găsi unul şi că va trebuigândeam că nici nu voi mai găsi unul şi că va trebui



să mă duc la mănăstire. Tu, bunicuţo, aveai dreptatesă mă duc la mănăstire. Tu, bunicuţo, aveai dreptate când îmi cereai să am răbdare. Iată că voi fi reginacând îmi cereai să am răbdare. Iată că voi fi regina acestei ţări mari pe care o străbat patru fluvii şi oacestei ţări mari pe care o străbat patru fluvii şi o scaldă trei mări. Văru-meu, regele Engliterei, mătuşă-scaldă trei mări. Văru-meu, regele Engliterei, mătuşă-mea din Majorca, rubedenia mea din Boemia, sorămea din Majorca, rubedenia mea din Boemia, soră---mea, soţia prinţului care stăpâneşte comitatul Vienei,-mea, soţia prinţului care stăpâneşte comitatul Vienei, şi chiar unchiu-meu, Robert, care domneşte aici şi căşi chiar unchiu-meu, Robert, care domneşte aici şi că--ruia nu-i eram până azi decât supusă, toţi vor deveniruia nu-i eram până azi decât supusă, toţi vor deveni vasalii mei pentru pământurile ce le au în Franţa sau vasalii mei pentru pământurile ce le au în Franţa sau pentru legăturile ce-i ţin sub această coroană a mea.pentru legăturile ce-i ţin sub această coroană a mea. Dar nu va fi ea oare prea grea pentru mine?".Dar nu va fi ea oare prea grea pentru mine?".

Trăia în acelaşi timp bucuria nespusă, teama de neTrăia în acelaşi timp bucuria nespusă, teama de ne--cunoscut şi adânca tulburare care ne cuprinde sucunoscut şi adânca tulburare care ne cuprinde su--fletul în faţa schimbărilor de neînlăturat ale soartei,fletul în faţa schimbărilor de neînlăturat ale soartei, chiar când ele întrec visurile noastre.chiar când ele întrec visurile noastre.

- Poporul măriei-tale îţi arată domniţă, multă dra- Poporul măriei-tale îţi arată domniţă, multă dra--goste, spuse un bărbat burduhănos de lângă dânsa.goste, spuse un bărbat burduhănos de lângă dânsa.

Mă prind însă că şi poporul Franţei te va îndrăgi reMă prind însă că şi poporul Franţei te va îndrăgi re--pede la fel, şi că, numai văzându-te îţi va face o pripede la fel, şi că, numai văzându-te îţi va face o pri --mire la fel de frumoasă ca şi acest adio.mire la fel de frumoasă ca şi acest adio.

- Ah, domnia ta vei fi întotdeauna prietenul meu,- Ah, domnia ta vei fi întotdeauna prietenul meu, domnule de Bouville, răspunse Clémence cu căldură.domnule de Bouville, răspunse Clémence cu căldură.

Simţea nevoia să-şi împărtăşească bucuria celorSimţea nevoia să-şi împărtăşească bucuria celor din jur, şi să mulţumească pentru ea fiecăruia.din jur, şi să mulţumească pentru ea fiecăruia.

Contele de Bouville, fost şambelan al lui Filip celContele de Bouville, fost şambelan al lui Filip cel Frumos şi sol al regelui Ludovic al X-lea, venise întâiaFrumos şi sol al regelui Ludovic al X-lea, venise întâia

oară la Neapole, iarna trecută, ca să-i ceară mâna; seoară la Neapole, iarna trecută, ca să-i ceară mâna; se întorsese acolo, cu două săptămâni în urmă, ca s-o iaîntorsese acolo, cu două săptămâni în urmă, ca s-o ia pe prinţesă şi s-o ducă la Paris, acum, când căsătoriape prinţesă şi s-o ducă la Paris, acum, când căsătoria putea fi celebrată.putea fi celebrată.

- Şi domnia ta de asemenea, signor Baglioni, eşti- Şi domnia ta de asemenea, signor Baglioni, eşti prietenul meu, adăugă dânsa, întorcându-se spre tâprietenul meu, adăugă dânsa, întorcându-se spre tâ --nărul toscan care îi servea lui Bouville drept secretarnărul toscan care îi servea lui Bouville drept secretar şi ţinea bănetul expediţiei, împrumutat de băncile itaşi ţinea bănetul expediţiei, împrumutat de băncile ita --

liene din Paris.liene din Paris.Tânărul se încovoie sub greutatea complimentului.Tânărul se încovoie sub greutatea complimentului.Şi într-adevăr, toţi erau fericiţi în dimineaţa aceea.Şi într-adevăr, toţi erau fericiţi în dimineaţa aceea.

Burduhănosul Bouville, năduşind niţel în căldura deBurduhănosul Bouville, năduşind niţel în căldura de iunie şi tot zvârlindu-şi după urechi şuviţele negre şiiunie şi tot zvârlindu-şi după urechi şuviţele negre şi albe ce-i veneau pe frunte, se simţea foarte bucuros şialbe ce-i veneau pe frunte, se simţea foarte bucuros şi foarte mândru că-şi dusese cu bine la capăt misiuneafoarte mândru că-şi dusese cu bine la capăt misiunea şi că aducea regelui său o soaţă aşa de minunată.şi că aducea regelui său o soaţă aşa de minunată.

Guccio Baglioni visa la frumoasa Maria de Cressay,Guccio Baglioni visa la frumoasa Maria de Cressay, tainica lui logodnică, pentru care aducea un cufăr întainica lui logodnică, pentru care aducea un cufăr în --treg de mătăsuri şi găteli brodate. Nu era sigur că fătreg de mătăsuri şi găteli brodate. Nu era sigur că fă --cuse bine cerând unchiului sucursala băncii din Necuse bine cerând unchiului sucursala băncii din Ne--auphle-le-Vieux. Trebuia oare să se mulţumească cu oauphle-le-Vieux. Trebuia oare să se mulţumească cu o căpătuială aşa de măruntă?căpătuială aşa de măruntă?

"Ei, asta! Nu-i decât un început", îşi spuse el, "aş"Ei, asta! Nu-i decât un început", îşi spuse el, "aş putea să-mi schimb repede slujba, şi de altfel, îmi voiputea să-mi schimb repede slujba, şi de altfel, îmi voi petrece mai toată vremea la Paris".petrece mai toată vremea la Paris".

Sigur de ocrotirea noii sale suverane, nu mai descoSigur de ocrotirea noii sale suverane, nu mai desco--perea nici o stavilă în drumul său spre măriri; o şiperea nici o stavilă în drumul său spre măriri; o şi vedea pe Maria doamnă de companie a reginei, şi se vedea pe Maria doamnă de companie a reginei, şi se închipuia el însuşi ajuns în puţină vreme mare pitarînchipuia el însuşi ajuns în puţină vreme mare pitar sau mare vistiernic. Nici Enguerrand de Marigny nusau mare vistiernic. Nici Enguerrand de Marigny nu începuse altfel. Desigur, acesta sfârşise cam rău...începuse altfel. Desigur, acesta sfârşise cam rău... Dar vezi că Marigny nu era lombard.Dar vezi că Marigny nu era lombard.

Cu mâna strânsă pe pumnal, cu bărbia în sus,Cu mâna strânsă pe pumnal, cu bărbia în sus, Guccio privea oraşul Neapole desfăşurându-seGuccio privea oraşul Neapole desfăşurându-se

înaintea lui, gata parcă să-l cumpere.înaintea lui, gata parcă să-l cumpere.Zece galere escortară corabia până în largul mării,Zece galere escortară corabia până în largul mării,

apoi napolitanii văzură depărtându-se sub soare ceapoi napolitanii văzură depărtându-se sub soare ce--tăţuia albă care plutea pe ape.tăţuia albă care plutea pe ape.



FURTUNA FURTUNA

Câteva zile mai târziu,Câteva zile mai târziu, San GiovanniSan Giovanni nu mai eranu mai era decât un schelet de corabie care trosnea din toate îndecât un schelet de corabie care trosnea din toate în--cheieturile, gonind cu catargele pe jumătate ruptecheieturile, gonind cu catargele pe jumătate rupte sub izbiturile vântului năprasnic, rostogolindu-se însub izbiturile vântului năprasnic, rostogolindu-se în talazuri uriaşe, şi pe care căpitanul se străduia s-otalazuri uriaşe, şi pe care căpitanul se străduia s-o

menţină pe linia de plutire în drumul presupus almenţină pe linia de plutire în drumul presupus al coastei Franţei, fără să ştie dacă va izbuti vreodatăcoastei Franţei, fără să ştie dacă va izbuti vreodată să-şi ducă la liman călătoria.să-şi ducă la liman călătoria.

Corabia fusese prinsă în dreptul Corsicii de una dinCorabia fusese prinsă în dreptul Corsicii de una din furtunile acelea scurte dar cumplite, care răscolescfurtunile acelea scurte dar cumplite, care răscolesc uneori Mediterana. Pierduseră şase ancore încercânduneori Mediterana. Pierduseră şase ancore încercând să lupte împotriva vântului, de-a lungul ţărmurilor insă lupte împotriva vântului, de-a lungul ţărmurilor in--sulei Elba, şi n-a lipsit mult ca vasul să fie izbit desulei Elba, şi n-a lipsit mult ca vasul să fie izbit de stânci. Apoi, şi-a urmat calea între pereţii înalţi destânci. Apoi, şi-a urmat calea între pereţii înalţi de

apă. O zi, o noapte, şi încă o zi de călătorie în acestapă. O zi, o noapte, şi încă o zi de călătorie în acest infern. Câţiva marinari fuseseră răniţi, pe când se siinfern. Câţiva marinari fuseseră răniţi, pe când se si --leau să coboare ce mai rămăsese din pânze. Reduteleleau să coboare ce mai rămăsese din pânze. Redutele pândarilor se năruiseră cu toată încărcătura lor depândarilor se năruiseră cu toată încărcătura lor de bolovani, pregătită pentru piraţii africani. Au trebuitbolovani, pregătită pentru piraţii africani. Au trebuit să deschidă cu lovituri de toporsă deschidă cu lovituri de topor escandolatulescandolatul ca să-ica să-i poată scoate de acolo pe cavalerii napolitani, prinşipoată scoate de acolo pe cavalerii napolitani, prinşi sub catargul cel mare prăbuşit peste dânşii. Toate cusub catargul cel mare prăbuşit peste dânşii. Toate cu--ferele cu rochii şi giuvaericale, toată argintăria priferele cu rochii şi giuvaericale, toată argintăria pri --

nţesei, toate darurile de nuntă fuseseră măturate denţesei, toate darurile de nuntă fuseseră măturate de valuri. Infirmeria bărbierului chirurg de pe puntea din valuri. Infirmeria bărbierului chirurg de pe puntea din faţa gemea de oameni. Duhovnicul nu putea să maifaţa gemea de oameni. Duhovnicul nu putea să mai oficieze liturghia, căci artofor, potir, evanghelii şioficieze liturghia, căci artofor, potir, evanghelii şi odăjdii fuseseră luate de un talaz. Agăţat de o frânodăjdii fuseseră luate de un talaz. Agăţat de o frân --ghie, cu crucea în mână, asculta spovedania celor carighie, cu crucea în mână, asculta spovedania celor cari gândeau că au ajuns în ceasul morţii.gândeau că au ajuns în ceasul morţii.

Acul magnetizat nu mai slujea la nimic pentru a-ţi Acul magnetizat nu mai slujea la nimic pentru a-ţi arăta încotro mergi, căci se bălăbănea încolo şi înarăta încotro mergi, căci se bălăbănea încolo şi în--

coace în apa puţină ce mai rămăsese pe fundul oaleicoace în apa puţină ce mai rămăsese pe fundul oalei în care plutea. Căpitanul, un latin aprig, îşi sfâşiaseîn care plutea. Căpitanul, un latin aprig, îşi sfâşiase haina până la brâu de amărât ce era, şi îl auzeau toţihaina până la brâu de amărât ce era, şi îl auzeau toţi urlând, între două comenzi: "Doamne ajută!" Cu toateurlând, între două comenzi: "Doamne ajută!" Cu toate acestea părea să-şi cunoască îndeajuns meseria ca săacestea părea să-şi cunoască îndeajuns meseria ca să iasă cât mai bine din cea mai grea încurcătură; poruniasă cât mai bine din cea mai grea încurcătură; porun--cise să fie scoase vâslele, atât de lungi şi de grele, căcise să fie scoase vâslele, atât de lungi şi de grele, că la fiecare din ele trebuia să se opintească câte şaptela fiecare din ele trebuia să se opintească câte şapte oameni pentru a le manevra, şi chemase doisprezeceoameni pentru a le manevra, şi chemase doisprezece mateloţi în jurul sau pentru a apăsa, câte şase demateloţi în jurul sau pentru a apăsa, câte şase de fiece parte, pe drugul cârmei.fiece parte, pe drugul cârmei.

Şi totuşi, lui îi căuta pricină Bouville, într-o răbuf Şi totuşi, lui îi căuta pricină Bouville, într-o răbuf --nire de necaz, când se pornise vijelia:nire de necaz, când se pornise vijelia:

- Ei, căpitane, izbucnise fostul mare şambelan, în- Ei, căpitane, izbucnise fostul mare şambelan, în halul ăsta o scuturi dumneata pe prinţesă, viitoareahalul ăsta o scuturi dumneata pe prinţesă, viitoarea mireasă a regelui, stăpânul meu? Ai încărcat rău comireasă a regelui, stăpânul meu? Ai încărcat rău co--rabia dacă ne rostogolim aşa. Nu ştii să ţii cârma, nicirabia dacă ne rostogolim aşa. Nu ştii să ţii cârma, nici

să prinzi vânt prielnic. Dacă nu te grăbeşti să-ţi facisă prinzi vânt prielnic. Dacă nu te grăbeşti să-ţi faci treaba mai bine, de îndată ce sosim te voi trimite întreaba mai bine, de îndată ce sosim te voi trimite în faţa judecătorilor regelui Franţei şi ai să mergi să-ţifaţa judecătorilor regelui Franţei şi ai să mergi să-ţi înveţi meşteşugul de corăbier pe o galeră...înveţi meşteşugul de corăbier pe o galeră...

Dar mânia îi trecuse repede, căci se apucase săDar mânia îi trecuse repede, căci se apucase să verse vreme de opt ceasuri pe covoarele din Orient, verse vreme de opt ceasuri pe covoarele din Orient, pilda lui fiind de altfel urmată de aproape toţi oameniipilda lui fiind de altfel urmată de aproape toţi oamenii escortei. Bălăbănindu-şi capul, cu faţa albă ca varul,escortei. Bălăbănindu-şi capul, cu faţa albă ca varul, cu părul, mantaua şi pantalonii leoarcă, gata să-şi deacu părul, mantaua şi pantalonii leoarcă, gata să-şi dea

sufletul ori de câte ori un nou val sălta corabia, nenosufletul ori de câte ori un nou val sălta corabia, neno--rocitul gemea între două sughiţuri, bolborosind că nu-rocitul gemea între două sughiţuri, bolborosind că nu-şi va mai vedea familia şi că nu păcătuise aşa de multşi va mai vedea familia şi că nu păcătuise aşa de mult în viaţa lui pentru a suferi atâta.în viaţa lui pentru a suferi atâta.

În schimb, Guccio arăta o vitejie uimitoare. CuÎn schimb, Guccio arăta o vitejie uimitoare. Cu mintea limpede şi piciorul sprinten, avusese grijă sămintea limpede şi piciorul sprinten, avusese grijă să aşeze la loc potrivit lada cu bani şi, în clipele cândaşeze la loc potrivit lada cu bani şi, în clipele când furtuna se mai potolea oarecum, alerga prin ploaia defurtuna se mai potolea oarecum, alerga prin ploaia de



pe punte să-i aducă prinţesei apă de băut sau împe punte să-i aducă prinţesei apă de băut sau îm--prăştia în jurul ei parfumuri, ca să-i ascundă duprăştia în jurul ei parfumuri, ca să-i ascundă du--hoarea răspândită de vărsăturile tovarăşilor de călăhoarea răspândită de vărsăturile tovarăşilor de călă --torie.torie.

Există un soi de bărbaţi, de bărbaţi foarte tineriExistă un soi de bărbaţi, de bărbaţi foarte tineri mai cu seamă, care ştiu, instinctiv, să se poarte în aşamai cu seamă, care ştiu, instinctiv, să se poarte în aşa fel încât să îndreptăţească ceea ce lumea aşteaptă defel încât să îndreptăţească ceea ce lumea aşteaptă de la dânşii. Îi priveşti cu un ochi dispreţuitor? Suntla dânşii. Îi priveşti cu un ochi dispreţuitor? Sunt toate şansele ca ei să se poarte într-un chip vrednictoate şansele ca ei să se poarte într-un chip vrednic de dispreţ. Le arăţi, dimpotrivă, preţuire şi încredere?de dispreţ. Le arăţi, dimpotrivă, preţuire şi încredere? Îi vezi că se întrec pe ei înşişi, purtându-se eroic, deşiÎi vezi că se întrec pe ei înşişi, purtându-se eroic, deşi mor de frică întocmai ca oricare alţii. Guccio Baglionimor de frică întocmai ca oricare alţii. Guccio Baglioni era puţintel din seminţia aceasta. Fiindcă prinţesaera puţintel din seminţia aceasta. Fiindcă prinţesa Clémence avea un fel de a vorbi oamenilor, săraci sauClémence avea un fel de a vorbi oamenilor, săraci sau bogaţi, mari seniori sau din prostime, care măguleabogaţi, mari seniori sau din prostime, care măgulea cinstea fiecăruia, şi fiindcă, pe deasupra, arăta o deocinstea fiecăruia, şi fiindcă, pe deasupra, arăta o deo--sebită amabilitate faţă de acest tânăr care fusese oasebită amabilitate faţă de acest tânăr care fusese oa --

recum solul fericirii ei, Guccio se simţea, când dânsarecum solul fericirii ei, Guccio se simţea, când dânsa se afla în preajmă, cavaler şi-şi dădea nişte aere maise afla în preajmă, cavaler şi-şi dădea nişte aere mai semeţe ca oricare dintre gentilomi.semeţe ca oricare dintre gentilomi.

Era toscan, şi deci în stare, pentru a străluci înEra toscan, şi deci în stare, pentru a străluci în ochii unei femei, să facă pe grozavul, săvârşind celeochii unei femei, să facă pe grozavul, săvârşind cele mai vitejeşti isprăvi. În acelaşi timp, rămânea însămai vitejeşti isprăvi. În acelaşi timp, rămânea însă bancher cu trup şi suflet şi îşi juca soarta aşa cumbancher cu trup şi suflet şi îşi juca soarta aşa cum unii joacă la bursă.unii joacă la bursă.

"Nu se poate prilej mai nimerit decât o primejdie ca"Nu se poate prilej mai nimerit decât o primejdie ca

să intri sub pielea celor mari.", îşi zicea el, "Dacă-isă intri sub pielea celor mari.", îşi zicea el, "Dacă-i scris să ne ducem toţi la fund şi să pierim, nu lăscris să ne ducem toţi la fund şi să pierim, nu lă--sându-ne doborâţi şi bocind ca bietul Bouville ne vomsându-ne doborâţi şi bocind ca bietul Bouville ne vom schimba soarta. Dacă scăpăm cu viaţă însă, atunci îmischimba soarta. Dacă scăpăm cu viaţă însă, atunci îmi voi fi câştigat stima reginei Franţei". voi fi câştigat stima reginei Franţei".

Să poţi gândi astfel într-o asemenea clipă şi era deSă poţi gândi astfel într-o asemenea clipă şi era de ajuns pentru a da dovadă de mult curaj.ajuns pentru a da dovadă de mult curaj.

Dar în vara aceea, Guccio se simţea de neînvins;Dar în vara aceea, Guccio se simţea de neînvins;

era îndrăgostit şi sigur că e iubit. Cu capul niţel camera îndrăgostit şi sigur că e iubit. Cu capul niţel cam prea împănat de poveşti eroice - căci în minteaprea împănat de poveşti eroice - căci în mintea acestui flăcău visurile, socotelile şi ambiţiile alcătuiauacestui flăcău visurile, socotelile şi ambiţiile alcătuiau un talmeş-balmeş - Guccio ştia că aventurierii scapăun talmeş-balmeş - Guccio ştia că aventurierii scapă întotdeauna din orice încurcătură, dacă în vreunîntotdeauna din orice încurcătură, dacă în vreun castel îi aşteaptă o domniţă a frumuseţii! Al lui era lacastel îi aşteaptă o domniţă a frumuseţii! Al lui era la conacul din Cressay...conacul din Cressay...

Fără să ţină seama de ceea ce sărea în ochi, o înFără să ţină seama de ceea ce sărea în ochi, o în --

credinţa deci pe prinţesa Clémence că cerul începusecredinţa deci pe prinţesa Clémence că cerul începuse să se însenineze, afirma că vasul era zdravăn tocmaisă se însenineze, afirma că vasul era zdravăn tocmai în clipa când troznea mai tare şi istorisea că el, buîn clipa când troznea mai tare şi istorisea că el, bu --năoară, străbătând cu un an în urmă Canalul Mânecii,năoară, străbătând cu un an în urmă Canalul Mânecii, fusese prins de o furtună mult mai groaznică din carefusese prins de o furtună mult mai groaznică din care scăpase teafăr.scăpase teafăr.

- Mă duceam să-i duc reginei Isabelle a Engliterei- Mă duceam să-i duc reginei Isabelle a Engliterei un mesaj al monseniorului d'Artois.un mesaj al monseniorului d'Artois.

Prinţesa Clémence făcea şi dânsa dovada unuiPrinţesa Clémence făcea şi dânsa dovada unui

curaj minunat. Refugiată încuraj minunat. Refugiată în paradisparadis, cum i se zicea, cum i se zicea acelei vaste încăperi de zile mari, pregătită pentruacelei vaste încăperi de zile mari, pregătită pentru oaspeţii de neam regesc pe puntea dindărăt, ea seoaspeţii de neam regesc pe puntea dindărăt, ea se silea să-şi potolească doamnele însoţitoare care, asesilea să-şi potolească doamnele însoţitoare care, ase--menea unei turme de oi speriate, behăiau la fiecaremenea unei turme de oi speriate, behăiau la fiecare izbitură a valurilor. Clémence nu schiţase nici cel maiizbitură a valurilor. Clémence nu schiţase nici cel mai mic gest de regret când veniseră s-o anunţe că lăzilemic gest de regret când veniseră s-o anunţe că lăzile ei cu rochii şi giuvaericale fuseseră luate de ape.ei cu rochii şi giuvaericale fuseseră luate de ape.

- Aş fi dat cu dragă inimă de două ori pe cât am pi- Aş fi dat cu dragă inimă de două ori pe cât am pi --

erdut, ca bieţii marinari să nu fi fost striviţi de caerdut, ca bieţii marinari să nu fi fost striviţi de ca --targe, numai atât se auzi din gura ei.targe, numai atât se auzi din gura ei.

Era mai puţin înfricoşată de furtună decât deEra mai puţin înfricoşată de furtună decât de semnul rău pe care-l vedea în ea.semnul rău pe care-l vedea în ea.

"S-a isprăvit, căsătoria asta era ceva prea frumos"S-a isprăvit, căsătoria asta era ceva prea frumos pentru mine", îşi zicea, "prea m-am bucurat că măpentru mine", îşi zicea, "prea m-am bucurat că mă mărit şi m-am făcut vinovată de păcatul trufiei; Dummărit şi m-am făcut vinovată de păcatul trufiei; Dum --nezeu mă va face să pier înecată pentru că nu eramnezeu mă va face să pier înecată pentru că nu eram



vrednică să fiu regină". vrednică să fiu regină".În cea de a treia dimineaţă, pe când corabia se aflaÎn cea de a treia dimineaţă, pe când corabia se afla

într-un loc mai puţin bântuit de furtună, fără însă caîntr-un loc mai puţin bântuit de furtună, fără însă ca marea să pară a se linişti, nici soarele să răsară, îl vămarea să pară a se linişti, nici soarele să răsară, îl vă--zură toţi pe burduhănosul Bouville, desculţ, numai înzură toţi pe burduhănosul Bouville, desculţ, numai în bluză şi cu părul vâlvoi, stând în genunchi, cu mâinilebluză şi cu părul vâlvoi, stând în genunchi, cu mâinile împreunate, pe puntea corăbiei.împreunate, pe puntea corăbiei.

- Ce faci acolo, domnule? îi striga prinţesa- Ce faci acolo, domnule? îi striga prinţesa Clémence.Clémence.

- Fac, domniţă, ce-a făcut şi dumnealui, Ludovic cel- Fac, domniţă, ce-a făcut şi dumnealui, Ludovic cel Sfânt, atunci când era cât pe ce să se înece în faţa CiSfânt, atunci când era cât pe ce să se înece în faţa Ci --prului. A făgăduit să-i ducă sfântului Nicolas de Vaprului. A făgăduit să-i ducă sfântului Nicolas de Va--rengeville o corabie lucrată dintr-o oca de argint,rengeville o corabie lucrată dintr-o oca de argint, dacă Dumnezeu se îndură să-l aducă îndărăt îndacă Dumnezeu se îndură să-l aducă îndărăt în Franţa. Asta mi-a povestit-o domnul de Joinville.Franţa. Asta mi-a povestit-o domnul de Joinville.

- Mă alătur şi eu legământului ce-l faci, Bouville,- Mă alătur şi eu legământului ce-l faci, Bouville, răspunse Clémence, şi deoarece corabia noastră serăspunse Clémence, şi deoarece corabia noastră se

află sub ocrotirea sfântului Ioan Botezătorul, făgăduaflă sub ocrotirea sfântului Ioan Botezătorul, făgădu--iesc, dacă scăpăm cu viaţă şi dacă mi-e hărăzit să dauiesc, dacă scăpăm cu viaţă şi dacă mi-e hărăzit să dau un fiu regelui Franţei, să-i pun nume Ioan.un fiu regelui Franţei, să-i pun nume Ioan.

Prinţesa îngenunche numaidecât şi prinse a murPrinţesa îngenunche numaidecât şi prinse a mur--mura rugăciuni.mura rugăciuni.

Pe la nămiază, furia mării începu să se potoleascăPe la nămiază, furia mării începu să se potolească şi călătorilor le mai veni inima la loc. Apoi soareleşi călătorilor le mai veni inima la loc. Apoi soarele străpunse norii; se zărea uscatul. Căpitanul recustrăpunse norii; se zărea uscatul. Căpitanul recu--noscu, bucurându-se, coastele Provenţei, şi pe mănoscu, bucurându-se, coastele Provenţei, şi pe mă--

sură ce se apropia, stâncile calcaroase de la Cassis.sură ce se apropia, stâncile calcaroase de la Cassis. Nu-şi ascundea mândria de a fi menţinut corabia peNu-şi ascundea mândria de a fi menţinut corabia pe drumul cel bun.drumul cel bun.

- Gândesc, căpitane, că ai să ne tragi cât mai re- Gândesc, căpitane, că ai să ne tragi cât mai re--pede la ţărmul ăsta, izbucni Bouville.pede la ţărmul ăsta, izbucni Bouville.

- Eu, domnule, trebuie să vă duc la Marsilia, răs- Eu, domnule, trebuie să vă duc la Marsilia, răs--punse căpitanul, şi nu suntem prea departe de ea. Şipunse căpitanul, şi nu suntem prea departe de ea. Şi în orice caz, n-am ancore destule ca să acostez lângăîn orice caz, n-am ancore destule ca să acostez lângă

stâncile alea.stâncile alea.Cu puţin înainte de a însera, împins de vâsle,Cu puţin înainte de a însera, împins de vâsle, SanSan

GiovanniGiovanni ajunse în faţa portului Marsiliei. O lunajunse în faţa portului Marsiliei. O lun--trişoară fu trimisă la ţărm pentru a da de veste maitrişoară fu trimisă la ţărm pentru a da de veste mai--marilor oraşului şi a cere să fie coborât lanţul grosmarilor oraşului şi a cere să fie coborât lanţul gros care închidea intrarea portului, între turnul Malbertcare închidea intrarea portului, între turnul Malbert şi fortul Saint-Nicolas. Numaidecât, judeţul, pârgariişi fortul Saint-Nicolas. Numaidecât, judeţul, pârgarii şi căpeteniile breslelor (Marsilia era pe atunci oraş alşi căpeteniile breslelor (Marsilia era pe atunci oraş al familiei d'Anjou) veniră în fugă, încovoiaţi sub sufamiliei d'Anjou) veniră în fugă, încovoiaţi sub su--flarea unui mistral puternic, pentru a întâmpina peflarea unui mistral puternic, pentru a întâmpina pe nepoata suzeranului lor, regele Neapolei.nepoata suzeranului lor, regele Neapolei.

Pe chei, muncitorii de la ocnele de sare, pescarii,Pe chei, muncitorii de la ocnele de sare, pescarii, meşteşugarii de vâsle, cârme şi macarale, călăfătuimeşteşugarii de vâsle, cârme şi macarale, călăfătui --torii, zarafii, negustorii din mahalaua evreiască, slujtorii, zarafii, negustorii din mahalaua evreiască, sluj--başii băncilor genoveze şi sieneze, toţi căscau ochiibaşii băncilor genoveze şi sieneze, toţi căscau ochii uluiţi la marea corabie fără pânze, fără catarge,uluiţi la marea corabie fără pânze, fără catarge, spartă, ai cărei marinari ţopăiau şi se îmbrăţişau pespartă, ai cărei marinari ţopăiau şi se îmbrăţişau pe

punte, minunându-se că au ajuns nevătămaţi.punte, minunându-se că au ajuns nevătămaţi.Cavalerii napolitani şi doamnele însoţitoare înCavalerii napolitani şi doamnele însoţitoare în--

cercau să-şi dreagă feţele răvăşite de nesomn, să-şicercau să-şi dreagă feţele răvăşite de nesomn, să-şi netezească gătelile boţite.netezească gătelile boţite.

Viteazul Bouville, care slăbise cu cinci ocale în ace Viteazul Bouville, care slăbise cu cinci ocale în ace--astă călătorie şi pe care veşmintele jucau, nu încetaastă călătorie şi pe care veşmintele jucau, nu înceta să repete celor din jur că a lui a fost ideea de a face osă repete celor din jur că a lui a fost ideea de a face o făgăduinţă sfântului, ceea ce împiedecase corabia săfăgăduinţă sfântului, ceea ce împiedecase corabia să piară, şi că toţi îi datorau viaţa.piară, şi că toţi îi datorau viaţa.

- Domnule Hugues, îi răspunse Guccio cu o lucire- Domnule Hugues, îi răspunse Guccio cu o lucire răutăcioasă în ochi, pe cât mi-a fost dat să aud nu s-arăutăcioasă în ochi, pe cât mi-a fost dat să aud nu s-a pomenit furtună pe mare fără ca vreun călător să făpomenit furtună pe mare fără ca vreun călător să fă --găduiască ceva unui sfânt, precum ai făcut şi domniagăduiască ceva unui sfânt, precum ai făcut şi domnia ta. Cum îţi explici atunci că atâtea corăbii se duc tota. Cum îţi explici atunci că atâtea corăbii se duc to --tuşi la fund?tuşi la fund?

- Asta se întâmplă, fără îndoială, fiindcă pe coră- Asta se întâmplă, fără îndoială, fiindcă pe coră--biile acelea se află şi vreun păgân de teapa dumitale!biile acelea se află şi vreun păgân de teapa dumitale!



i-o întoarse zâmbind fostul şambelan.i-o întoarse zâmbind fostul şambelan.Guccio fu primul care sări pe uscat. Îşi făcu vântGuccio fu primul care sări pe uscat. Îşi făcu vânt

din vârful scării ca să-şi arate voinicia. Se auziră îndin vârful scării ca să-şi arate voinicia. Se auziră în--dată ţipete. După mai multe zile petrecute pe o scândată ţipete. După mai multe zile petrecute pe o scân --dură plutitoare, Guccio călcase cu stângul pe pământ;dură plutitoare, Guccio călcase cu stângul pe pământ; piciorul îi lunecase şi căzuse în apă. Cât pe ce să fiepiciorul îi lunecase şi căzuse în apă. Cât pe ce să fie strivit între piatra cheiului şi peretele de lemn al corăstrivit între piatra cheiului şi peretele de lemn al coră--biei. În jurul său apa se făcu numaidecât roşie; în căbiei. În jurul său apa se făcu numaidecât roşie; în că --

dere se tăiase într-un cârlig de fier. L-au scos la maldere se tăiase într-un cârlig de fier. L-au scos la mal pe jumătate leşinat, plin de sânge şi cu şoldul deschispe jumătate leşinat, plin de sânge şi cu şoldul deschis până la os. L-au dus îndată la spitalul oraşului.până la os. L-au dus îndată la spitalul oraşului.

SPITALULSPITALUL

Marea sală a bărbaţilor avea dimensiunile unuiMarea sală a bărbaţilor avea dimensiunile unui naos de catedrală. În fund se vedea un altar la care senaos de catedrală. În fund se vedea un altar la care se făceau în fiecare zi patru liturghii, utrenii şi vecernii.făceau în fiecare zi patru liturghii, utrenii şi vecernii. Bolnavii mai de seamă ocupau un fel de chilioare, ziseBolnavii mai de seamă ocupau un fel de chilioare, zise "odăi rezervate", înşirate de-a lungul pereţilor; ceilalţi"odăi rezervate", înşirate de-a lungul pereţilor; ceilalţi

erau culcaţi câte doi într-un pat, fiecare cu picioareleerau culcaţi câte doi într-un pat, fiecare cu picioarele la capul celuilalt. Călugării din tagma spitalicească, înla capul celuilalt. Călugării din tagma spitalicească, în lungile lor rase cafenii, străbăteau necontenit culungile lor rase cafenii, străbăteau necontenit cu--loarul dintre paturi, ba ducându-se să cânte liturloarul dintre paturi, ba ducându-se să cânte litur--ghiile, ba pentru a da îngrijiri bolnavilor sau a le îmghiile, ba pentru a da îngrijiri bolnavilor sau a le îm --părţi mâncarea. Căci slujba religioasă era strâns lepărţi mâncarea. Căci slujba religioasă era strâns le --gată de terapeutică; horcăiturile de durere se amesgată de terapeutică; horcăiturile de durere se ames--tecau cu versetele psalmilor; mireasma de tămâie nutecau cu versetele psalmilor; mireasma de tămâie nu izbutea să acopere duhoarea cumplită a sudorilor şi aizbutea să acopere duhoarea cumplită a sudorilor şi a

puroaielor; moartea era oferită ca un spectacol înpuroaielor; moartea era oferită ca un spectacol în văzul tuturor. Nişte inscripţii zugrăvite pe pereţi cu văzul tuturor. Nişte inscripţii zugrăvite pe pereţi cu slove mari, gotice, îi invitau pe bolnavi să se găteascăslove mari, gotice, îi invitau pe bolnavi să se gătească mai curând de moarte decât de vindecare.mai curând de moarte decât de vindecare.

De aproape trei săptămâni, Guccio zăcea acolo,De aproape trei săptămâni, Guccio zăcea acolo, într-un pat cu polog, gâfâind sub căldura apăsătoare aîntr-un pat cu polog, gâfâind sub căldura apăsătoare a verii care, de când lumea, a făcut mai cumplită sufe verii care, de când lumea, a făcut mai cumplită sufe --rinţa şi mai înfiorătoare spitalele. Privea cu tristeţerinţa şi mai înfiorătoare spitalele. Privea cu tristeţe razele soarelui care cădeau din ogivele deschise înrazele soarelui care cădeau din ogivele deschise în

partea de sus a pereţilor, aşternând pete mari de aurpartea de sus a pereţilor, aşternând pete mari de aur pe această grămadă de restrişte omenească. Nupe această grămadă de restrişte omenească. Nu putea să facă nici cea mai mică mişcare fără săputea să facă nici cea mai mică mişcare fără să geamă; balsamurile şi elixirele călugărilor îi ardeaugeamă; balsamurile şi elixirele călugărilor îi ardeau carnea ca nişte flăcări, şi fiecare pansament era o şecarnea ca nişte flăcări, şi fiecare pansament era o şe--dinţă de tortură. Nimeni nu părea în stare să-i spunădinţă de tortură. Nimeni nu părea în stare să-i spună dacă osul îi era sau nu atins, dar simţea bine că dudacă osul îi era sau nu atins, dar simţea bine că du --rerea nu venea numai din carne, căci îl lua parcă unrerea nu venea numai din carne, căci îl lua parcă un leşin de câte ori îi pipăiau şoldul şi şalele. Doftorii şileşin de câte ori îi pipăiau şoldul şi şalele. Doftorii şi



chirurgii îi spuneau că nici o primejdie de moarte nu-lchirurgii îi spuneau că nici o primejdie de moarte nu-l ameninţă, că la anii lui te vindeci şi că Dumnezeuameninţă, că la anii lui te vindeci şi că Dumnezeu făcea destule alte minuni, cum s-a întâmplat cu călăfăcea destule alte minuni, cum s-a întâmplat cu călă --fătuitorul acela pe care-l văzuse într-o zi venind acolofătuitorul acela pe care-l văzuse într-o zi venind acolo cu maţele în mână, şi apoi, după câtăva timp, părăcu maţele în mână, şi apoi, după câtăva timp, pără--sind spitalul mai voios ca înainte; toate acestea nusind spitalul mai voios ca înainte; toate acestea nu alinau însă deznădejdea lui Guccio. Trecuseră treialinau însă deznădejdea lui Guccio. Trecuseră trei săptămâni şi nu avea de ce să creadă că n-ar mai fisăptămâni şi nu avea de ce să creadă că n-ar mai fi

nevoie de alte trei, ba poate chiar de trei luni, ori cănevoie de alte trei, ba poate chiar de trei luni, ori că ar putea rămâne toată viaţa şchiop sau neputincios.ar putea rămâne toată viaţa şchiop sau neputincios.

Se vedea osândit să trăiască până la sfârşitul zilelorSe vedea osândit să trăiască până la sfârşitul zilelor sale strâmb şi pipernicit în dosul vreunei tejghele desale strâmb şi pipernicit în dosul vreunei tejghele de zaraf, la Marsilia, nefiind în stare să facă drumul pânăzaraf, la Marsilia, nefiind în stare să facă drumul până la Paris. Dacă nu cumva i s-ar trage moartea dintrla Paris. Dacă nu cumva i s-ar trage moartea dintr --altă pricină... Vedea cum în fiece dimineaţă eraualtă pricină... Vedea cum în fiece dimineaţă erau scoase unul sau două leşuri pe al căror chip se şi întiscoase unul sau două leşuri pe al căror chip se şi înti --părise culoarea hâdă şi negricioasă a ciumei, căci sepărise culoarea hâdă şi negricioasă a ciumei, căci se

iveau mereu, ca în toate porturile Mediteranei, câtevaiveau mereu, ca în toate porturile Mediteranei, câteva cazuri de ciumă. Şi toate acestea fiindcă voise să secazuri de ciumă. Şi toate acestea fiindcă voise să se grozăvească sărind pe chei mai repede decât tovarăşiigrozăvească sărind pe chei mai repede decât tovarăşii săi de călătorie, când abia scăpase de naufragiu!săi de călătorie, când abia scăpase de naufragiu!

Îşi blestema soarta şi propria lui neghiobie. ÎlÎşi blestema soarta şi propria lui neghiobie. Îl chema aproape în fiecare zi pe grămăticul spitaluluichema aproape în fiecare zi pe grămăticul spitalului şi-i dicta pentru Maria de Cressay scrisori lungi peşi-i dicta pentru Maria de Cressay scrisori lungi pe care le trimitea prin curierii băncilor lombarde la sucare le trimitea prin curierii băncilor lombarde la su --cursala din Neauphle, pentru ca primul slujbaş decursala din Neauphle, pentru ca primul slujbaş de

acolo să le ducă în taină tinerei fete.acolo să le ducă în taină tinerei fete.În cuvinte umflate şi cu bogăţia de imagini pe careÎn cuvinte umflate şi cu bogăţia de imagini pe care

o au italienii când vorbesc de dragoste, Guccio îio au italienii când vorbesc de dragoste, Guccio îi făcea Mariei declaraţii înflăcărate. O încredinţa că nufăcea Mariei declaraţii înflăcărate. O încredinţa că nu dorea să se facă sănătos decât pentru dânsa, pentrudorea să se facă sănătos decât pentru dânsa, pentru bucuria de a o regăsi, de a o contempla, de a o înbucuria de a o regăsi, de a o contempla, de a o în --drăgi în fiecare zi dată de Dumnezeu. O ruga fierbintedrăgi în fiecare zi dată de Dumnezeu. O ruga fierbinte să-i păstreze credinţa pe care şi-o juraseră, şi-i făgăsă-i păstreze credinţa pe care şi-o juraseră, şi-i făgă--

duia toate fericirile din lume.duia toate fericirile din lume."Nu am în inimă altă dragoste afară de a ta şi nu"Nu am în inimă altă dragoste afară de a ta şi nu

voi avea niciodată alta, şi dacă ar fi s-o pierd, viaţa voi avea niciodată alta, şi dacă ar fi s-o pierd, viaţa mea s-ar duce cu ea".mea s-ar duce cu ea".

Căci acum, când stângăcia lui îl ţintuise într-un patCăci acum, când stângăcia lui îl ţintuise într-un pat de spital, închipuitul acesta începea să se îndoiascăde spital, închipuitul acesta începea să se îndoiască de toate şi să se teamă că fiinţa pe care o iubea n-arede toate şi să se teamă că fiinţa pe care o iubea n-are să-l aştepte. Se temea că Mariei i se va face lehamitesă-l aştepte. Se temea că Mariei i se va face lehamite

de un iubit veşnic absent, că se va îndrăgosti dede un iubit veşnic absent, că se va îndrăgosti de vreun tânăr cavaler din provincia ei, vânător şi lup vreun tânăr cavaler din provincia ei, vânător şi lup--tător de frunte în turniruri.tător de frunte în turniruri.

"Norocul meu", îşi zicea, "este că am fost cel dintâi"Norocul meu", îşi zicea, "este că am fost cel dintâi s-o iubesc. Dar iată un an şi în curând încă şase lunis-o iubesc. Dar iată un an şi în curând încă şase luni de când ne-am dat primul nostru sărut".de când ne-am dat primul nostru sărut".

În timp ce-şi privea pulpele ţepene şi slăbite, întreÎn timp ce-şi privea pulpele ţepene şi slăbite, între --bându-se dacă va mai putea vreodată să se ţină pe pibându-se dacă va mai putea vreodată să se ţină pe pi--cioare, în scrisorile sale îi descria Mariei de Cressaycioare, în scrisorile sale îi descria Mariei de Cressay

viaţa minunată pe care avea să i-o făurească. Ajun viaţa minunată pe care avea să i-o făurească. Ajun--sese, îi spunea, prietenul apropiat şi protejatul noiisese, îi spunea, prietenul apropiat şi protejatul noii regine a Franţei. Cetindu-l, ai fi zis că el era cel careregine a Franţei. Cetindu-l, ai fi zis că el era cel care pusese la cale căsătoria regelui. Istorisea cum şi-a împusese la cale căsătoria regelui. Istorisea cum şi-a îm--plinit solia lui la Neapole, furtuna prin care trecuse şiplinit solia lui la Neapole, furtuna prin care trecuse şi cum se purtase în timpul ei, îmbărbătând echipajul.cum se purtase în timpul ei, îmbărbătând echipajul. Punea accidentul său în seama unei porniri cavalePunea accidentul său în seama unei porniri cavale--reşti: se repezise s-o sprijine pe prinţesa Clémence,reşti: se repezise s-o sprijine pe prinţesa Clémence, gata să cadă în apă când cobora din corabia încă zgugata să cadă în apă când cobora din corabia încă zgu--

duită, chiar în port, de valurile răzvrătite ale mării.duită, chiar în port, de valurile răzvrătite ale mării.Guccio îi scrisese şi unchiului său, Spinello ToGuccio îi scrisese şi unchiului său, Spinello To--

lomei, pentru a-i povesti ce nenorocire dăduse pestelomei, pentru a-i povesti ce nenorocire dăduse peste dânsul, pentru a-l ruga să-i păstreze sucursala din Nedânsul, pentru a-l ruga să-i păstreze sucursala din Ne--auphle şi pentru a-i cere învoirea de a ridica bani deauphle şi pentru a-i cere învoirea de a ridica bani de la împuternicitul lor din Marsilia.la împuternicitul lor din Marsilia.

Vizite destul de numeroase îl făceau să mai uite Vizite destul de numeroase îl făceau să mai uite niţel de necazuri şi-i dădeau prilej să geamă de faţăniţel de necazuri şi-i dădeau prilej să geamă de faţă



cu alţii, ceea ce-i mai alinător decât să oftezi de unulcu alţii, ceea ce-i mai alinător decât să oftezi de unul singur. Starostele negustorilor sienezi venise să-l sasingur. Starostele negustorilor sienezi venise să-l sa--lute şi să i se pună la dispoziţie; împuternicitul lui Tolute şi să i se pună la dispoziţie; împuternicitul lui To --lomei nu mai ştia ce să facă pentru dânsul şi plătea sălomei nu mai ştia ce să facă pentru dânsul şi plătea să i se aducă o mâncare mai bună decât aceea servită dei se aducă o mâncare mai bună decât aceea servită de călugării spitalului.călugării spitalului.

Într-o după-amiază Guccio avu bucuria să-l vadăÎntr-o după-amiază Guccio avu bucuria să-l vadă ivindu-se pe prietenul său Signor Boccacio de Cellino,ivindu-se pe prietenul său Signor Boccacio de Cellino,

primul voiajor comercial al întreprinderii fraţilorprimul voiajor comercial al întreprinderii fraţilor Bardi, care se găsea tocmai atunci în trecere prinBardi, care se găsea tocmai atunci în trecere prin Marsilia. În faţa lui, Guccio putuse să-şi verse în voieMarsilia. În faţa lui, Guccio putuse să-şi verse în voie tot amarul.tot amarul.

- Gândeşte-te la ceea ce pierd, zicea. Nu voi putea- Gândeşte-te la ceea ce pierd, zicea. Nu voi putea lua parte la nunta domniţei Clémence, unde mi-aş filua parte la nunta domniţei Clémence, unde mi-aş fi avut şi eu locul printre marii seniori. După ce amavut şi eu locul printre marii seniori. După ce am făcut atâta pentru asta, să nu pot fi acolo! Şi nici lafăcut atâta pentru asta, să nu pot fi acolo! Şi nici la încoronarea de la Reims nu voi fi. Ah, ce necaz mi-e...încoronarea de la Reims nu voi fi. Ah, ce necaz mi-e...

Şi, pe lângă toate, n-am nici un răspuns de la fruŞi, pe lângă toate, n-am nici un răspuns de la fru --moasa mea Maria.moasa mea Maria.

Boccacio încerca să-l liniştească. Neauphle nu eraBoccacio încerca să-l liniştească. Neauphle nu era o mahala a Marsiliei, şi scrisorile lui Guccio nu mero mahala a Marsiliei, şi scrisorile lui Guccio nu mer--geau cu iuţeala curierilor regali. Trebuiau să treacăgeau cu iuţeala curierilor regali. Trebuiau să treacă prin staţiile de poştă ale băncilor lombarde dinprin staţiile de poştă ale băncilor lombarde din Avignon, din Lyon, din Troyes şi din Paris; curierii nu Avignon, din Lyon, din Troyes şi din Paris; curierii nu porneau la drum în fiecare zi.porneau la drum în fiecare zi.

- Boccacino, prietene, izbucni Guccio, deoarece- Boccacino, prietene, izbucni Guccio, deoarece

pleci la Paris, te rog fierbinte, dacă ai vreme pentrupleci la Paris, te rog fierbinte, dacă ai vreme pentru asta, du-te la Neauphle şi vezi-o pe Maria. Spune-i totasta, du-te la Neauphle şi vezi-o pe Maria. Spune-i tot ce ţi-am încredinţat. Află dacă scrisorile mele auce ţi-am încredinţat. Află dacă scrisorile mele au ajuns în mâna ei; vezi dacă mă iubeşte mereu cu aceajuns în mâna ei; vezi dacă mă iubeşte mereu cu ace--eaşi dragoste. Şi să nu-mi ascunzi adevărul, fie el câteaşi dragoste. Şi să nu-mi ascunzi adevărul, fie el cât de amarnic... Nu crezi, Boccacino, că ar trebui să porde amarnic... Nu crezi, Boccacino, că ar trebui să por--nesc într-acolo, culcat într-o litieră?nesc într-acolo, culcat într-o litieră?

- Ca să ţi se deschidă rana, să se umple de viermi şi- Ca să ţi se deschidă rana, să se umple de viermi şi

să pieri răpus de friguri în vreun han păcătos de pesă pieri răpus de friguri în vreun han păcătos de pe drum? Bună idee, n-am ce zice! Nu cumva ţi-ai pidrum? Bună idee, n-am ce zice! Nu cumva ţi-ai pi --erdut minţile? Ai douăzeci de ani, Guccio.erdut minţile? Ai douăzeci de ani, Guccio.

- Nu-i am încă!- Nu-i am încă!- Cu atât mai mult; ce-i o lună pierdută la anii tăi?- Cu atât mai mult; ce-i o lună pierdută la anii tăi?- Dacă e luna cea bună, toată viaţa ar putea să fie- Dacă e luna cea bună, toată viaţa ar putea să fie

pierdută.pierdută.Prinţesa Clémence trimitea în fiecare zi pe unul dinPrinţesa Clémence trimitea în fiecare zi pe unul din

cavalerii ei să-i aducă veşti despre starea rănitului.cavalerii ei să-i aducă veşti despre starea rănitului. Burduhănosul Bouville veni el însuşi de trei ori să seBurduhănosul Bouville veni el însuşi de trei ori să se aşeze la căpătâiul tânărului italian. Bouville era coaşeze la căpătâiul tânărului italian. Bouville era co--pleşit de treburi şi de griji. Se silea să redea o înpleşit de treburi şi de griji. Se silea să redea o în --făţişare cuviincioasă oştenilor din escorta viitoarei refăţişare cuviincioasă oştenilor din escorta viitoarei re--gine, înainte de a porni la drum spre Paris. Greu îngine, înainte de a porni la drum spre Paris. Greu în--cercată de călătoria pe mare, o parte a escortei căcercată de călătoria pe mare, o parte a escortei că --zuse la pat de cum sosise. Nimeni nu mai aveazuse la pat de cum sosise. Nimeni nu mai avea veşminte de nici unele, afară de cele leoarcă de apa şi veşminte de nici unele, afară de cele leoarcă de apa şi

boţite cu care fiecare era îmbrăcat când a pus piciboţite cu care fiecare era îmbrăcat când a pus pici --orul pe pământ. Cavalerii şi doamnele însoţitoare îşiorul pe pământ. Cavalerii şi doamnele însoţitoare îşi comandau altele la croitori şi lingerese fără să se sincomandau altele la croitori şi lingerese fără să se sin --chisească de unde vor plăti. Toată zestrea de mireasăchisească de unde vor plăti. Toată zestrea de mireasă a prinţesei, prăpădită pe mare, trebuia făcută dina prinţesei, prăpădită pe mare, trebuia făcută din nou; trebuia cumpărată argintăria, vesela, cuferele şinou; trebuia cumpărată argintăria, vesela, cuferele şi mobilele de drum care alcătuiau pe atunci calabalâculmobilele de drum care alcătuiau pe atunci calabalâcul nelipsit al unei persoane din casa regală aflată în cănelipsit al unei persoane din casa regală aflată în că --lătorie. Bouville ceruse să i se trimită bani de la Paris;lătorie. Bouville ceruse să i se trimită bani de la Paris;

Parisul îi răspunsese să se adreseze celor de la NeaParisul îi răspunsese să se adreseze celor de la Nea--pole, fiindcă toate aceste pierderi se întâmplaseră înpole, fiindcă toate aceste pierderi se întâmplaseră în porţiunea de drum ce ţinea de coroana Siciliei. A fostporţiunea de drum ce ţinea de coroana Siciliei. A fost nevoie să se recurgă la serviciile lombarzilor. Tolomeinevoie să se recurgă la serviciile lombarzilor. Tolomei se eschivase, îndreptând cererile de împrumut sprese eschivase, îndreptând cererile de împrumut spre fraţii Bardi, ca unii ce erau bancherii obişnuiţi ai refraţii Bardi, ca unii ce erau bancherii obişnuiţi ai re --gelui Robert al Neapolelui, ceea ce explica trecereagelui Robert al Neapolelui, ceea ce explica trecerea grăbită prin Marsilia a lui signor Boccacio, venit acologrăbită prin Marsilia a lui signor Boccacio, venit acolo



pentru a încheia afacerea. În toată zăpăceala asta,pentru a încheia afacerea. În toată zăpăceala asta, Bouville simţea cât de mult îi lipseşte Guccio, şi cândBouville simţea cât de mult îi lipseşte Guccio, şi când fostul şambelan venea să-l vadă la spital, o făcea maifostul şambelan venea să-l vadă la spital, o făcea mai de grabă pentru a se plânge de propria lui soartă şi a-de grabă pentru a se plânge de propria lui soartă şi a-i cere un sfat tânărului decât pentru a-i aduce o îmi cere un sfat tânărului decât pentru a-i aduce o îm --bărbătare. Bouville avea un fel de a-l privi pe Guccio,bărbătare. Bouville avea un fel de a-l privi pe Guccio, care părea să zică: "Să-mi faci una ca asta, mie!"care părea să zică: "Să-mi faci una ca asta, mie!"

- Când gândiţi să plecaţi mai departe? îl întreba- Când gândiţi să plecaţi mai departe? îl întreba

Guccio care vedea cu groază apropiindu-se clipa aceGuccio care vedea cu groază apropiindu-se clipa ace --asta.asta.

- O, dragă prietene, nu mai înainte de jumătatea lui- O, dragă prietene, nu mai înainte de jumătatea lui iulie.iulie.

- Poate că mă fac sănătos până atunci.- Poate că mă fac sănătos până atunci.- Asta ţi-o doresc. Sileşte-te, căci vindecarea ta mi-- Asta ţi-o doresc. Sileşte-te, căci vindecarea ta mi-

ar fi de mare folos.ar fi de mare folos.Dar jumătatea lui iulie sosi fără ca Guccio să se fiDar jumătatea lui iulie sosi fără ca Guccio să se fi

pus pe picioare: departe de aşa ceva. În ajunul plepus pe picioare: departe de aşa ceva. În ajunul ple --

cării, Clémence a Ungariei ţinu să se ducă ea însăşicării, Clémence a Ungariei ţinu să se ducă ea însăşi pentru a-şi lua rămas bun de la bolnav. Guccio era şipentru a-şi lua rămas bun de la bolnav. Guccio era şi până atunci invidiat de tovarăşii săi de spital pentrupână atunci invidiat de tovarăşii săi de spital pentru toate vizitele pe care le primea, îngrijirile ce i se dătoate vizitele pe care le primea, îngrijirile ce i se dă --deau şi uşurinţa cu care cererile lui erau satisfăcute.deau şi uşurinţa cu care cererile lui erau satisfăcute. Începu să treacă drept un erou de legendă, când loÎncepu să treacă drept un erou de legendă, când lo --godnica regelui Franţei, însoţită de două doamne şigodnica regelui Franţei, însoţită de două doamne şi de şase cavaleri napolitani, ceru să i se deschidă uşade şase cavaleri napolitani, ceru să i se deschidă uşa sălii celei mari a spitalului. Călugării îngrijitori ai bolsălii celei mari a spitalului. Călugării îngrijitori ai bol--

navilor, care cântau liturghia de seară, se privirănavilor, care cântau liturghia de seară, se priviră foarte miraţi, şi glasurile lor se făcură parcă mai răfoarte miraţi, şi glasurile lor se făcură parcă mai ră--guşite. Frumoasa prinţesă îngenunche, ca cea maiguşite. Frumoasa prinţesă îngenunche, ca cea mai smerită credincioasă, apoi, după ce-şi sfârşi rugăciusmerită credincioasă, apoi, după ce-şi sfârşi rugăciu--nile, porni înainte printre paturi, urmată de o sută denile, porni înainte printre paturi, urmată de o sută de priviri uluite, în această imensă încăpere plină de dupriviri uluite, în această imensă încăpere plină de du--reri.reri.

- Vai, bieţii oameni, murmură ea.- Vai, bieţii oameni, murmură ea.

Şi porunci îndată însoţitorilor să se împartă poŞi porunci îndată însoţitorilor să se împartă po--mană în numele ei tuturor nevoiaşilor, iar spitalului sămană în numele ei tuturor nevoiaşilor, iar spitalului să i se dea două sute de livre.i se dea două sute de livre.

- Dar, domniţă, îi suflă Bouville care mergea alături- Dar, domniţă, îi suflă Bouville care mergea alături de dânsa, nu avem bani destui ca să le plătim pede dânsa, nu avem bani destui ca să le plătim pe toate.toate.

- Ce-are a face! E mai bine să-i dăm acestora decât- Ce-are a face! E mai bine să-i dăm acestora decât să cumpărăm cupe de argint cizelate pentru a bea dinsă cumpărăm cupe de argint cizelate pentru a bea din

ele sau mătăsuri pentru a ne împodobi. Mi-e ruşineele sau mătăsuri pentru a ne împodobi. Mi-e ruşine gândindu-mă la asemenea deşertăciuni, ba mi-egândindu-mă la asemenea deşertăciuni, ba mi-e ruşine chiar de sănătatea mea când văd atâta jale.ruşine chiar de sănătatea mea când văd atâta jale.

Îi aducea lui Guccio o mică raclă având în ea unÎi aducea lui Guccio o mică raclă având în ea un petec minunat din caftanul sfântului Ioan, "cu o picăpetec minunat din caftanul sfântului Ioan, "cu o pică --tură vizibilă din sângele înaintemergătorului", pe caretură vizibilă din sângele înaintemergătorului", pe care dânsa o cumpărase foarte scump de la un evreu spedânsa o cumpărase foarte scump de la un evreu spe--cialist în acest soi de negoţ. Racla era prinsă într-uncialist în acest soi de negoţ. Racla era prinsă într-un lănţişor de aur pe care Guccio şi-l petrecu numailănţişor de aur pe care Guccio şi-l petrecu numai --

decât în jurul gâtului.decât în jurul gâtului.- Ah, drăguţule signor Guccio, spuse prinţesa- Ah, drăguţule signor Guccio, spuse prinţesa

Clémence, sunt mâhnită că te văd aici. Ai făcut deClémence, sunt mâhnită că te văd aici. Ai făcut de două ori un drum lung pentru a fi alături de domnuldouă ori un drum lung pentru a fi alături de domnul Bouville, solul aducător de veşti bune; mi-ai fost deBouville, solul aducător de veşti bune; mi-ai fost de mare ajutor în călătorie, şi n-ai să fii de faţă la bumare ajutor în călătorie, şi n-ai să fii de faţă la bu --curia nunţii mele!curia nunţii mele!

Era în sala aceea o căldură de cuptor. Afară se siEra în sala aceea o căldură de cuptor. Afară se si--mţea furtuna gata să se dezlănţuie. Prinţesa scoasemţea furtuna gata să se dezlănţuie. Prinţesa scoase

din tăşcuţa ei o batistă şi şterse sudoarea care îmbrodin tăşcuţa ei o batistă şi şterse sudoarea care îmbro --bonea fruntea rănitului, cu un gest aşa de firesc şi aşabonea fruntea rănitului, cu un gest aşa de firesc şi aşa de blând că pe Guccio îl podidiră lacrimile.de blând că pe Guccio îl podidiră lacrimile.

- Dar cum de ţi s-a întâmplat asta? întrebă- Dar cum de ţi s-a întâmplat asta? întrebă Clémence. N-am apucat să văd nimica şi nici până aziClémence. N-am apucat să văd nimica şi nici până azi n-am înţeles ce s-a petrecut.n-am înţeles ce s-a petrecut.

- Am... am crezut, doamnă, că te pregăteşti să co- Am... am crezut, doamnă, că te pregăteşti să co--bori, şi cum corabia se mai clătina încă, am... am vrutbori, şi cum corabia se mai clătina încă, am... am vrut



să alerg pentru a-ţi oferi braţul. Însera, şi din pricinasă alerg pentru a-ţi oferi braţul. Însera, şi din pricina întunericului, nu se prea vedea bine... şi iată... mi-aîntunericului, nu se prea vedea bine... şi iată... mi-a alunecat piciorul.alunecat piciorul.

De acum încolo, va fi nevoie să creadă el însuşi poDe acum încolo, va fi nevoie să creadă el însuşi po-- vestea asta pe jumătate mincinoasă. Cât de mult ar fi vestea asta pe jumătate mincinoasă. Cât de mult ar fi voit ca lucrurile să se fi petrecut astfel! Dar, la urma voit ca lucrurile să se fi petrecut astfel! Dar, la urma urmei, gândul care-i dăduse brânci să sară primul...urmei, gândul care-i dăduse brânci să sară primul...

- Drăguţule signor Guccio, repetă Clémence, adânc- Drăguţule signor Guccio, repetă Clémence, adânc

mişcată, fă-te repede sănătos, va fi o bucurie pentrumişcată, fă-te repede sănătos, va fi o bucurie pentru mine. Şi vino de-mi dă de veste la curtea Franţei; uşamine. Şi vino de-mi dă de veste la curtea Franţei; uşa mea îţi va fi întotdeauna deschisă ca unui prieten.mea îţi va fi întotdeauna deschisă ca unui prieten.

Schimbară o privire lungă, de-o desăvârşită nevinoSchimbară o privire lungă, de-o desăvârşită nevino-- văţie, pentru că ea era fiică de rege iar el fiu de lom văţie, pentru că ea era fiică de rege iar el fiu de lom--bard. Dacă le-ar fi fost ursit să se nască în alte împrebard. Dacă le-ar fi fost ursit să se nască în alte împre -- jurări, acest bărbat şi femeia aceasta s-ar fi putut jurări, acest bărbat şi femeia aceasta s-ar fi putut iubi.iubi.

Niciodată nu aveau să se mai revadă, şi totuşi viNiciodată nu aveau să se mai revadă, şi totuşi vi --

eţile lor urmau să se împletească mai straniu şi maieţile lor urmau să se împletească mai straniu şi mai tragic decât le-a fost dat vreodată unor vieţi ometragic decât le-a fost dat vreodată unor vieţi ome--neşti.neşti.

SEMNELE NENOROCIRIISEMNELE NENOROCIRII

Vremea frumoasă nu ţinuse mult. Uraganele, furtu Vremea frumoasă nu ţinuse mult. Uraganele, furtu--nile, grindina şi ploaia care pustiiră în vara aceeanile, grindina şi ploaia care pustiiră în vara aceea apusul Europei şi de pe urma cărora prinţesaapusul Europei şi de pe urma cărora prinţesa Clémence avusese atâta de suferit în călătoria ei peClémence avusese atâta de suferit în călătoria ei pe mare, se porniră din nou chiar a doua zi după plemare, se porniră din nou chiar a doua zi după ple--

carea escortei. Făcură un popas la Aix-en-Provence şicarea escortei. Făcură un popas la Aix-en-Provence şi un altul la castelul de la Orgon, şi sosiră la Avignon,un altul la castelul de la Orgon, şi sosiră la Avignon, pe o ploaie cu găleata. Pe coviltirul din piele vopsităpe o ploaie cu găleata. Pe coviltirul din piele vopsită al litierei în care călătorea prinţesa, apa curgea caal litierei în care călătorea prinţesa, apa curgea ca dintr-o streaşină de biserică. Frumoasele veşmintedintr-o streaşină de biserică. Frumoasele veşminte noi se vor ponosi oare de pe acum, cuferele vor fi pănoi se vor ponosi oare de pe acum, cuferele vor fi pă--trunse de ploaie şi şeile brodate cu argint ale cavaletrunse de ploaie şi şeile brodate cu argint ale cavale--rilor napolitani se vor prăpădi înainte de a fi uimit norilor napolitani se vor prăpădi înainte de a fi uimit no--roadele Franţei? Domnul de Bouville răcise, ceea ceroadele Franţei? Domnul de Bouville răcise, ceea ce

nu făcea ca treburile să meargă mai bine. Să capeţinu făcea ca treburile să meargă mai bine. Să capeţi guturai în luna lui iulie, se poate lucru mai caraghios?guturai în luna lui iulie, se poate lucru mai caraghios? Bietul om tuşea, scuipa, îi curgea nasul ceva de speBietul om tuşea, scuipa, îi curgea nasul ceva de spe--riat. Cu vârsta, sănătatea lui devenea mai şubredă,riat. Cu vârsta, sănătatea lui devenea mai şubredă, afară numai dacă valea Rhônului şi meleagurile Avigafară numai dacă valea Rhônului şi meleagurile Avig --nonului nu-i vor fi fost hotărâtor neprielnice.nonului nu-i vor fi fost hotărâtor neprielnice.

Abia se aşezase prinţesa cu escorta ei într-unul din Abia se aşezase prinţesa cu escorta ei într-unul din palatele oraşului papal, şi monseniorul Jacquespalatele oraşului papal, şi monseniorul Jacques Duèze, cardinal al curiei, veni, însoţit de o droaie deDuèze, cardinal al curiei, veni, însoţit de o droaie de

călugări, s-o salute pe Clémence a Ungariei. Acest băcălugări, s-o salute pe Clémence a Ungariei. Acest bă--trân prelat alchimist, umblând de cincisprezece lunitrân prelat alchimist, umblând de cincisprezece luni să capete tiara papală, îşi păstrase, în ciuda celor şapsă capete tiara papală, îşi păstrase, în ciuda celor şap--tezeci de ani, straniul său mers de adolescent. Săreatezeci de ani, straniul său mers de adolescent. Sărea printre băltoacele de noroi, sub vârtejurile de ploaieprintre băltoacele de noroi, sub vârtejurile de ploaie care stinseseră făcliile purtate înaintea lui.care stinseseră făcliile purtate înaintea lui.

Cardinalul Duèze era candidatul oficial al celor dinCardinalul Duèze era candidatul oficial al celor din neamul Anjou-Sicile. Faptul că în curând Clémence seneamul Anjou-Sicile. Faptul că în curând Clémence se va mărita cu regele Franţei îi venise destul de bine la va mărita cu regele Franţei îi venise destul de bine la



socoteală şi-i întărea poziţia. Se aştepta ca noua resocoteală şi-i întărea poziţia. Se aştepta ca noua re--gină a Franţei să-l sprijine la Paris, tăcându-l săgină a Franţei să-l sprijine la Paris, tăcându-l să câştige astfel voturile care-i lipseau printre colegii săicâştige astfel voturile care-i lipseau printre colegii săi francezi. Sprinten ca un pui de cerb, urcă în fugăfrancezi. Sprinten ca un pui de cerb, urcă în fugă scara, silind pajii care-i duceau trena să alerge dupăscara, silind pajii care-i duceau trena să alerge după el. Era însoţit de cardinalul Orsini şi de cei doi cardiel. Era însoţit de cardinalul Orsini şi de cei doi cardi--nali Colonna, devotaţi şi dânşii intereselor Neapolei,nali Colonna, devotaţi şi dânşii intereselor Neapolei, şi care suflau din greu ţinându-se în urma lui.şi care suflau din greu ţinându-se în urma lui.

Pentru a primi tot acest alai de purpură, domnul dePentru a primi tot acest alai de purpură, domnul de Bouville, deşi avea batista sub nas şi vorbirea cam înBouville, deşi avea batista sub nas şi vorbirea cam în--fundată, îşi reluă niţel din ifosul său de ambasador.fundată, îşi reluă niţel din ifosul său de ambasador.

- Ei bine, monseniore, îi spuse cardinalul întâmpi- Ei bine, monseniore, îi spuse cardinalul întâmpi--nându-l ca pe-o veche cunoştinţă, văd că e mai lesnenându-l ca pe-o veche cunoştinţă, văd că e mai lesne să te găsească cel care însoţeşte pe nepoata regeluisă te găsească cel care însoţeşte pe nepoata regelui Neapolei decât cel care vine din porunca regelui FraNeapolei decât cel care vine din porunca regelui Fra--nţei, şi că nu mai e nevoie să alerg prin cine ştie cenţei, şi că nu mai e nevoie să alerg prin cine ştie ce coclauri ca să dau de sfinţia ta.coclauri ca să dau de sfinţia ta.

Bouville putea să-şi îngăduie acest ton glumeţ; carBouville putea să-şi îngăduie acest ton glumeţ; car--dinalul sărăcise vistieria Franţei cu patru mii de livre.dinalul sărăcise vistieria Franţei cu patru mii de livre.

- Asta se explică, monseniore, răspunse cardinalul,- Asta se explică, monseniore, răspunse cardinalul, prin aceea că doamna Maria a Ungariei şi fiul ei, reprin aceea că doamna Maria a Ungariei şi fiul ei, re--gele Robert, mi-au făcut întotdeauna cinstea de a-migele Robert, mi-au făcut întotdeauna cinstea de a-mi arăta, cu mare statornicie, pioasa lor încredere; iararăta, cu mare statornicie, pioasa lor încredere; iar unirea familiei lor cu coroana Franţei, prin aceastaunirea familiei lor cu coroana Franţei, prin aceasta frumoasă prinţesă căreia i s-a dus vestea, împlineştefrumoasă prinţesă căreia i s-a dus vestea, împlineşte rugăciunile mele.rugăciunile mele.

Bouville regăsea glasul straniu, totodată repezit şiBouville regăsea glasul straniu, totodată repezit şi spart, înăbuşit şi stins, care părea să iasă din alt gâspart, înăbuşit şi stins, care părea să iasă din alt gâ --tlej decât al cardinalului şi să se îndrepte spre altcitlej decât al cardinalului şi să se îndrepte spre altci --neva decât interlocutorul său. Deocamdată, spuseleneva decât interlocutorul său. Deocamdată, spusele cardinalului erau mai cu seamă pentru Clémence, decardinalului erau mai cu seamă pentru Clémence, de la care nu-şi lua ochii.la care nu-şi lua ochii.

- Şi apoi, domnule conte, urmă el, lucrurile s-au mai- Şi apoi, domnule conte, urmă el, lucrurile s-au mai schimbat, şi în spatele domniei tale nu se mai zăreşteschimbat, şi în spatele domniei tale nu se mai zăreşte

umbra monseniorului de Marigny care avea braţulumbra monseniorului de Marigny care avea braţul destul de lung şi era întotdeauna gata să ne zvârle pedestul de lung şi era întotdeauna gata să ne zvârle pe fereastră afară. O fi adevărat că se dovedise atât defereastră afară. O fi adevărat că se dovedise atât de necinstit în socotelile sale, încât tânărul dumneanecinstit în socotelile sale, încât tânărul dumnea-- voastră rege, a cărui inimă milostivă e totuşi cunos voastră rege, a cărui inimă milostivă e totuşi cunos--cută, n-a putut să-l scape de pedeapsa cuvenită?cută, n-a putut să-l scape de pedeapsa cuvenită?

- Sfinţia ta ştii că domnul de Marigny mi-era pri- Sfinţia ta ştii că domnul de Marigny mi-era pri --eten, răspunse Bouville cu curaj. Îşi începuse carieraeten, răspunse Bouville cu curaj. Îşi începuse cariera

în slujba mea ca scutier. Cred că ispravnicii lui, maiîn slujba mea ca scutier. Cred că ispravnicii lui, mai curând decât el însuşi, au fost necinstiţi. Mi-a fostcurând decât el însuşi, au fost necinstiţi. Mi-a fost tare greu să văd un atât de vechi însoţitor al meutare greu să văd un atât de vechi însoţitor al meu luând calea pierzaniei prin încăpăţânarea-i trufaşă deluând calea pierzaniei prin încăpăţânarea-i trufaşă de a voi să ţină totul sub mâna lui. Eu i-o spusesema voi să ţină totul sub mâna lui. Eu i-o spusesem dintru început...dintru început...

Dar cardinalul Duèze nu-şi isprăvise împunsăturileDar cardinalul Duèze nu-şi isprăvise împunsăturile viclene rostite pe ton politicos. viclene rostite pe ton politicos.

- Vezi, domnule, continuă el, că nu era nicidecum- Vezi, domnule, continuă el, că nu era nicidecum

nevoie să se dea atâta zor pentru divorţul stăpânuluinevoie să se dea atâta zor pentru divorţul stăpânului domniei-tale, despre care veniseşi să-mi vorbeşti.domniei-tale, despre care veniseşi să-mi vorbeşti. Adeseori, Providenţa are grijă să ne împlinească dori Adeseori, Providenţa are grijă să ne împlinească dori--nţele, doar să-i dăm o mână de ajutor ceva mai tare...nţele, doar să-i dăm o mână de ajutor ceva mai tare...

Nu înceta s-o privească pe prinţesă. Bouville seNu înceta s-o privească pe prinţesă. Bouville se grăbi să schimbe vorba şi să-l atragă pe prelat cugrăbi să schimbe vorba şi să-l atragă pe prelat cu câţiva paşi mai încolo.câţiva paşi mai încolo.

- Şi în privinţa conclavului, ce se aude,- Şi în privinţa conclavului, ce se aude, monseniore?monseniore?

- Lucrurile stau tot aşa cum le ştii, adică nu s-a- Lucrurile stau tot aşa cum le ştii, adică nu s-a făcut nimic. Monseniorul d'Auch, veneratul nostrufăcut nimic. Monseniorul d'Auch, veneratul nostru cardinal locţiitor de papă, pentru bune temeiuri ştiutecardinal locţiitor de papă, pentru bune temeiuri ştiute numai de dânsul, nu reuşeşte sau nu vrea să reuşenumai de dânsul, nu reuşeşte sau nu vrea să reuşe--ască să ne strângă laolaltă. Unii dintre noi sunt laască să ne strângă laolaltă. Unii dintre noi sunt la Carpentras, alţii la Orange, eu însumi aici, Caetani laCarpentras, alţii la Orange, eu însumi aici, Caetani la Vienne Vienne22......

22 Localitate din departamentul Isère, în apropiere de Grenoble, între zidurileLocalitate din departamentul Isère, în apropiere de Grenoble, între zidurile căreia papa Clement al V-lea ţinuse conciliul ecumenic trei ani înainte.căreia papa Clement al V-lea ţinuse conciliul ecumenic trei ani înainte.



Asupra acestora, prelatul porni un rechizitoriu, Asupra acestora, prelatul porni un rechizitoriu, rostit cu vorbă mieroasă dar crâncen, împotriva cardirostit cu vorbă mieroasă dar crâncen, împotriva cardi--nalului Francesco Caetani, nepotul lui Bonifaciu alnalului Francesco Caetani, nepotul lui Bonifaciu al VIII-lea şi cel mai aprig vrăjmaş al său. VIII-lea şi cel mai aprig vrăjmaş al său.

- E nostim să-l vezi cum apără astăzi cu atâta curaj- E nostim să-l vezi cum apără astăzi cu atâta curaj memoria unchiului său; nu putem uita că atunci cândmemoria unchiului său; nu putem uita că atunci când prietenul domniei tale, Nogaret, venise la Anangni, cuprietenul domniei tale, Nogaret, venise la Anangni, cu oastea lui de călăreţi, pentru a-l împresura pe Bonioastea lui de călăreţi, pentru a-l împresura pe Boni--

faciu, monseniorul Francesco îl părăsi pe preasfaciu, monseniorul Francesco îl părăsi pe preas--cumpul său unchi, căruia îi datora pălăria sa de carcumpul său unchi, căruia îi datora pălăria sa de car --dinal, şi o luă la sănătoasa deghizat în valet. Paredinal, şi o luă la sănătoasa deghizat în valet. Pare născut pentru trădare, aşa cum alţii-s născuţi pentrunăscut pentru trădare, aşa cum alţii-s născuţi pentru preoţie, declară Duèze.preoţie, declară Duèze.

Ochii, însufleţiţi de o îndârjire pătimaşă deOchii, însufleţiţi de o îndârjire pătimaşă de moşneag, îi luceau înfundaţi în chipul uscat şi zbârcit.moşneag, îi luceau înfundaţi în chipul uscat şi zbârcit. Dacă te luai după spusa lui, cardinalul Caetani era înDacă te luai după spusa lui, cardinalul Caetani era în stare de cele mai mari ticăloşii; omul acesta avea pestare de cele mai mari ticăloşii; omul acesta avea pe

diavolul în el...diavolul în el...-...şi diavolul, după cum ştii, se poate vârî peste tot;-...şi diavolul, după cum ştii, se poate vârî peste tot;

nimic nu trebuie să-i pară mai nostim decât să se strenimic nu trebuie să-i pară mai nostim decât să se stre--coare în sinodurile noastre.coare în sinodurile noastre.

Ori, a pomeni de diavol în vremurile acelea, nu eraOri, a pomeni de diavol în vremurile acelea, nu era o vorbă aruncată în vânt; nu scăpai cu uşurinţă cuo vorbă aruncată în vânt; nu scăpai cu uşurinţă cu-- vântul acesta care era un preludiu la decretele de vântul acesta care era un preludiu la decretele de erezie, la caznă şi rug.erezie, la caznă şi rug.

- Ştiu bine, adăugă Duèze, că tronul sfântului Petru- Ştiu bine, adăugă Duèze, că tronul sfântului Petru

nu poate rămâne la nesfârşit gol, şi că asta e răunu poate rămâne la nesfârşit gol, şi că asta e rău pentru lumea toată. Dar ce pot face? M-am arătatpentru lumea toată. Dar ce pot face? M-am arătat gata, oricât de puţin grăbit aş fi să primesc o sarcinăgata, oricât de puţin grăbit aş fi să primesc o sarcină aşa de grea, m-am arătat gata să iau pe umerii meiaşa de grea, m-am arătat gata să iau pe umerii mei această povară pentru că se pare că sunt singurulaceastă povară pentru că se pare că sunt singurul asupra căruia s-ar putea cădea la învoială. Dacă Dumasupra căruia s-ar putea cădea la învoială. Dacă Dum--nezeu, alegându-mă pe mine, vrea să-l ridice pe celnezeu, alegându-mă pe mine, vrea să-l ridice pe cel mai puţin vrednic la locul cel mai înalt, mă supunmai puţin vrednic la locul cel mai înalt, mă supun

vrerii lui Dumnezeu. Ce pot face mai mult, domnule vrerii lui Dumnezeu. Ce pot face mai mult, domnule de Bouville?de Bouville?

După asta, porunci să i se înmâneze prinţeseiDupă asta, porunci să i se înmâneze prinţesei Clémence un minunat exemplar, frumos împodobit cuClémence un minunat exemplar, frumos împodobit cu desene colorate, din tratatul său de filozofie ermetică,desene colorate, din tratatul său de filozofie ermetică, Elixirul filozofilor Elixirul filozofilor , care se bucura de mare faimă în, care se bucura de mare faimă în ochii specialiştilor şi din care era îndoielnic lucru caochii specialiştilor şi din care era îndoielnic lucru ca prinţesa să poată pricepe o iotă.prinţesa să poată pricepe o iotă.

Căci acest cardinal Duèze, meşter în uneltiri, era înCăci acest cardinal Duèze, meşter în uneltiri, era în acelaşi timp o minte atotcuprinzătoare, pricepută înacelaşi timp o minte atotcuprinzătoare, pricepută în medicină, în alchimie, ca şi în toate ştiinţele umane, şimedicină, în alchimie, ca şi în toate ştiinţele umane, şi ale cărui lucrări aveau să fie mereu copiate vreme deale cărui lucrări aveau să fie mereu copiate vreme de două veacuri.două veacuri.

Plecă de acolo, urmat de prelaţii, vicarii şi pajii săi;Plecă de acolo, urmat de prelaţii, vicarii şi pajii săi; ducea de pe atunci un trai de papă şi avea să lupteducea de pe atunci un trai de papă şi avea să lupte din toate puterile lui, ca să împiedice alegerea oridin toate puterile lui, ca să împiedice alegerea ori--cărui altuia afară de dânsul.cărui altuia afară de dânsul.

A doua zi, când escorta doamnei Ungariei porni iar A doua zi, când escorta doamnei Ungariei porni iar la drum, îndreptându-se spre Valence, prinţesa îl înla drum, îndreptându-se spre Valence, prinţesa îl în--trebă pe Bouville:trebă pe Bouville:

- Ce a vrut să zică ieri cardinalul, cu acest ajutor- Ce a vrut să zică ieri cardinalul, cu acest ajutor dat hotărârilor Providenţei pentru a ne împlini doridat hotărârilor Providenţei pentru a ne împlini dori--nţele?nţele?

- Nu ştiu, domniţă, nu-mi aduc bine aminte, răs- Nu ştiu, domniţă, nu-mi aduc bine aminte, răs --punse Bouville, stânjenit. Cred că vorbea de domnulpunse Bouville, stânjenit. Cred că vorbea de domnul de Marigny, n-am înţeles ce spunea.de Marigny, n-am înţeles ce spunea.

- Mi se pare că vorbea mai curând de divorţul viito- Mi se pare că vorbea mai curând de divorţul viito --rului meu soţ, ce nu putea fi obţinut. Din ce i s-a trasrului meu soţ, ce nu putea fi obţinut. Din ce i s-a tras moartea doamnei Marguerite de Burgundia?moartea doamnei Marguerite de Burgundia?

- Fără îndoială, dintr-o răceală afurisită căpătată în- Fără îndoială, dintr-o răceală afurisită căpătată în temniţă şi din remuşcările ce le avea pe urma păcatemniţă şi din remuşcările ce le avea pe urma păca --telor ei.telor ei.

Şi Bouville îşi şterse nasul ca să-şi ascundă tulbuŞi Bouville îşi şterse nasul ca să-şi ascundă tulbu --rarea; cunoştea foarte bine zvonurile care umblaurarea; cunoştea foarte bine zvonurile care umblau



asupra morţii grăbite a celei dintâi soţii a regelui şiasupra morţii grăbite a celei dintâi soţii a regelui şi nu dorea să mai vorbească despre asta.nu dorea să mai vorbească despre asta.

Clémence primi drept bună explicaţia lui Bouville,Clémence primi drept bună explicaţia lui Bouville, însă gândul încolţit în mintea ei nu-i mai dădea pace.însă gândul încolţit în mintea ei nu-i mai dădea pace.

"Aşadar, fericirea care mi-e hărăzită", îşi zicea, "o"Aşadar, fericirea care mi-e hărăzită", îşi zicea, "o datorez morţii unei alte femei".datorez morţii unei alte femei".

Fără să-şi poată lămuri cum, se simţea legată deFără să-şi poată lămuri cum, se simţea legată de această regină căreia avea să-i ia locul şi ale cărei păaceastă regină căreia avea să-i ia locul şi ale cărei pă--

cate îi stârneau tot atâta groază, pe câtă milă îi trezeacate îi stârneau tot atâta groază, pe câtă milă îi trezea pedeapsa ei.pedeapsa ei.

Adevărata dragoste creştinească, pe care o simt ra Adevărata dragoste creştinească, pe care o simt ra--reori cei ce-o propovăduiesc, nu e oare tocmai acereori cei ce-o propovăduiesc, nu e oare tocmai ace--astă pornire a sufletului de a împărtăşi fără pricină şiastă pornire a sufletului de a împărtăşi fără pricină şi nelegiuirea vinovaţilor şi răspunderea judecătorilor?nelegiuirea vinovaţilor şi răspunderea judecătorilor?

"Vina ei a dus-o la pieire, şi pieirea ei mă face re"Vina ei a dus-o la pieire, şi pieirea ei mă face re--gină", gândea Clémence. Vedea în asta parcă propriagină", gândea Clémence. Vedea în asta parcă propria sa osândă şi se simţea înconjurată de prevestirisa osândă şi se simţea înconjurată de prevestiri

negre. Furtuna, accidentul tânărului lombard, şinegre. Furtuna, accidentul tânărului lombard, şi ploile acestea care aduceau a prăpăd... tot atâteaploile acestea care aduceau a prăpăd... tot atâtea semne rele. Căci vremea nu se însenina de loc. Satelesemne rele. Căci vremea nu se însenina de loc. Satele străbătute aveau o înfăţişare jalnică. După o iarnă destrăbătute aveau o înfăţişare jalnică. După o iarnă de foamete, recoltele se anunţaseră frumoase, şi ţărafoamete, recoltele se anunţaseră frumoase, şi ţăra--nilor le mai venise inima la loc; câteva zile de mistralnilor le mai venise inima la loc; câteva zile de mistral şi de vijelii grozave le risipise însă speranţele. Acum,şi de vijelii grozave le risipise însă speranţele. Acum, unde întorceai ochii, era doar apa care cădea neconunde întorceai ochii, era doar apa care cădea necon--tenit, putrezind totul pe câmp.tenit, putrezind totul pe câmp.

Râurile Durance, Drôme, Isère începuseră să creRâurile Durance, Drôme, Isère începuseră să cre--ască, iar Rhônul, de-a lungul căruia mergeau, se umască, iar Rhônul, de-a lungul căruia mergeau, se um --flase, rostogolindu-şi valurile ameninţătoare. Uneori,flase, rostogolindu-şi valurile ameninţătoare. Uneori, se vedeau siliţi să se oprească spre a da la o partese vedeau siliţi să se oprească spre a da la o parte vreun copac doborât de-a curmezişul drumului. vreun copac doborât de-a curmezişul drumului.

Pentru Clémence, contrastul era izbitor între CamPentru Clémence, contrastul era izbitor între Cam--pania, cu cerul veşnic albastru, cu poporul zâmbitor,pania, cu cerul veşnic albastru, cu poporul zâmbitor, cu livezile încărcate de fructe aurii, şi această valecu livezile încărcate de fructe aurii, şi această vale

pustiită, bântuită de siluete sfrijite, aceste târguri sipustiită, bântuită de siluete sfrijite, aceste târguri si--nistre, pe jumătate depopulate de foamete.nistre, pe jumătate depopulate de foamete.

"Iar spre miazănoapte va fi fără îndoială încă şi mai"Iar spre miazănoapte va fi fără îndoială încă şi mai rău.", îşi zicea ea, "Am sosit într-o ţară aspră".rău.", îşi zicea ea, "Am sosit într-o ţară aspră".

Ar fi vrut să aline toate suferinţele întâlnite, şi po Ar fi vrut să aline toate suferinţele întâlnite, şi po--runcea să se oprească mereu litiera ca să împartă poruncea să se oprească mereu litiera ca să împartă po--mană oricui i se părea vrednic de milă. Bouville eramană oricui i se părea vrednic de milă. Bouville era nevoit să-i potolească mărinimia.nevoit să-i potolească mărinimia.

- Dacă o să tot dai aşa, domniţă, n-o să ne mai- Dacă o să tot dai aşa, domniţă, n-o să ne mai ajungă banii până la Paris.ajungă banii până la Paris.

Când sosi la Vienne, unde soră-sa, Béatrice, eraCând sosi la Vienne, unde soră-sa, Béatrice, era măritată cu suveranul principatului Dauphiné, află cămăritată cu suveranul principatului Dauphiné, află că regele Ludovic al X-lea pornise la război împotriva flaregele Ludovic al X-lea pornise la război împotriva fla--manzilor.manzilor.

- Doamne Dumnezeule, murmură ea, voi ajunge- Doamne Dumnezeule, murmură ea, voi ajunge oare văduvă înainte de a-mi fi cunoscut soţul? Şi nuoare văduvă înainte de a-mi fi cunoscut soţul? Şi nu merg oare în ţara Franţei decât pentru a însoţi nenomerg oare în ţara Franţei decât pentru a însoţi neno --

rocirea?rocirea?



REGELE PORNEŞTE LA RĂZBOIREGELE PORNEŞTE LA RĂZBOI

La procesul său, Enguerrand de Marigny fusese înLa procesul său, Enguerrand de Marigny fusese în-- vinuit de către Charles de Valois că se vânduse fla vinuit de către Charles de Valois că se vânduse fla--manzilor, încheind cu dânşii un tratat de pace pomanzilor, încheind cu dânşii un tratat de pace po--trivnic intereselor regatului.trivnic intereselor regatului.

Dar, abia spânzurat Marigny la Montfaucon, şi conDar, abia spânzurat Marigny la Montfaucon, şi con--

tele de Flandra a şi rupt tratatul. Ca să ajungă aici,tele de Flandra a şi rupt tratatul. Ca să ajungă aici, începu în chipul cel mai simplu: fără să ţină seamă deîncepu în chipul cel mai simplu: fără să ţină seamă de dojana ce i se făcu, refuză să meargă la Paris spre adojana ce i se făcu, refuză să meargă la Paris spre a se închina noului rege. Totodată, încetă să mai plătese închina noului rege. Totodată, încetă să mai plăte --ască tributul şi-şi afirmă din nou pretenţiile teritorialească tributul şi-şi afirmă din nou pretenţiile teritoriale asupra oraşelor Lille şi Douai.asupra oraşelor Lille şi Douai.

La această veste, regele Ludovic al X-alea fu cuLa această veste, regele Ludovic al X-alea fu cu--prins de o mânie năpraznică. Îl apucau deseori aseprins de o mânie năpraznică. Îl apucau deseori ase--menea accese de furie care îi aduseseră porecla demenea accese de furie care îi aduseseră porecla de

Aiuritul şi care vârau groaza printre cei din jurul său, Aiuritul şi care vârau groaza printre cei din jurul său, tremurând nu atâta pentru pielea lor cât pentru el,tremurând nu atâta pentru pielea lor cât pentru el, căci în astfel de clipe părea nebun de-a binelea.căci în astfel de clipe părea nebun de-a binelea.

Când află de răzvrătirea flamanzilor, izbucni întrCând află de răzvrătirea flamanzilor, izbucni într---aşa o mânie, încât turbarea lui întrecu tot ce putuse-aşa o mânie, încât turbarea lui întrecu tot ce putuse arăta până atunci.arăta până atunci.

Vreme de câteva ceasuri, umblând prin cabinetul Vreme de câteva ceasuri, umblând prin cabinetul său de colo-colo ca o fiară căzută în capcană, cu părulsău de colo-colo ca o fiară căzută în capcană, cu părul vâlvoi şi gâtul roşu, sfărâmând tot ce-i cădea în mână, vâlvoi şi gâtul roşu, sfărâmând tot ce-i cădea în mână,

trântind scaunele cu câte o lovitură de picior, nu întrântind scaunele cu câte o lovitură de picior, nu în --cetă să zbiere cuvinte alandala, întrerupt în urletelecetă să zbiere cuvinte alandala, întrerupt în urletele sale doar de accesele de tuse, care îl făceau să se însale doar de accesele de tuse, care îl făceau să se în --doaie, gata parcă să se înăbuşe.doaie, gata parcă să se înăbuşe.

- Birul de război! răcnea el. Şi furtuna! Ah, mi-o vor- Birul de război! răcnea el. Şi furtuna! Ah, mi-o vor plăti cu vârf şi îndesat, furtuna asta! Spânzurători!plăti cu vârf şi îndesat, furtuna asta! Spânzurători! Vreau spânzurători! Cine m-a îndemnat să desfiinţez Vreau spânzurători! Cine m-a îndemnat să desfiinţez birul de război? În genunchi, în genunchi, conte debirul de război? În genunchi, în genunchi, conte de Flandra! Şi piciorul meu pe capul tău! Bruges? Voi daFlandra! Şi piciorul meu pe capul tău! Bruges? Voi da

foc acestui oraş! Să ardă tot!foc acestui oraş! Să ardă tot!Toate se amestecau în gura lui, numele oraşelorToate se amestecau în gura lui, numele oraşelor

răsculate, întârzierea prinţesei Clémence a Ungariei,răsculate, întârzierea prinţesei Clémence a Ungariei, pedepsele făgăduite duşmanilor. Dar cuvântul pepedepsele făgăduite duşmanilor. Dar cuvântul pe care-l repeta mai des era bir de război, căci abia cucare-l repeta mai des era bir de război, căci abia cu câteva zile înainte Ludovic al X-lea tocmai oprise ridicâteva zile înainte Ludovic al X-lea tocmai oprise ridi--carea acestui bir excepţional, destinat să acoperecarea acestui bir excepţional, destinat să acopere cheltuielile expediţiei militare de anul trecut.cheltuielile expediţiei militare de anul trecut.

Fără a îndrăzni s-o spună deschis, cei de la cârmăFără a îndrăzni s-o spună deschis, cei de la cârmă începură atunci să-l regrete pe Marigny şi felul său deîncepură atunci să-l regrete pe Marigny şi felul său de a trata acest soi de răzvrătiri, când răspundea, bua trata acest soi de răzvrătiri, când răspundea, bu--năoară, abatelui Simon din Pisa care-l înştiinţa că flanăoară, abatelui Simon din Pisa care-l înştiinţa că fla --manzii erau foarte întărâtaţi: "Marea fierbinţeală ce i-manzii erau foarte întărâtaţi: "Marea fierbinţeală ce i-a cuprins nu mă miră, frate Simon, asta-i din pricinaa cuprins nu mă miră, frate Simon, asta-i din pricina căldurii... Seniorii noştri sunt şi ei înfierbântaţi şi gatacăldurii... Seniorii noştri sunt şi ei înfierbântaţi şi gata să pornească la război... Şi ca să spun drept, află căsă pornească la război... Şi ca să spun drept, află că regatul Franţei nu se lasă sfârtecat cu vorbe: pentruregatul Franţei nu se lasă sfârtecat cu vorbe: pentru

aşa ceva e nevoie de fapte". Cârmuitorii de azi vroiauaşa ceva e nevoie de fapte". Cârmuitorii de azi vroiau să împrumute şi dânşii acelaşi ton; din nenorocire,să împrumute şi dânşii acelaşi ton; din nenorocire, omul care putea să vorbească astfel nu mai eraomul care putea să vorbească astfel nu mai era printre cei vii.printre cei vii.

Încurajat de unchiu-său, Valois, la care înflăcăraÎncurajat de unchiu-său, Valois, la care înflăcăra--tele porniri războinice nu se potoliseră nicidecum detele porniri războinice nu se potoliseră nicidecum de când luase în mână cârma ţarii, ba dimpotrivă, şi carecând luase în mână cârma ţarii, ba dimpotrivă, şi care nu încetase niciodată să-şi arate însuşirile sale denu încetase niciodată să-şi arate însuşirile sale de vestit căpitan de oşti, Aiuritul începu să viseze la mari vestit căpitan de oşti, Aiuritul începu să viseze la mari

isprăvi. Avea de gând să strângă cea mai numeroasăisprăvi. Avea de gând să strângă cea mai numeroasă oştire ce s-a văzut vreodată în Franţa, şi să se reoştire ce s-a văzut vreodată în Franţa, şi să se re --peadă ca vulturul munţilor asupra flamanzilor răscupeadă ca vulturul munţilor asupra flamanzilor răscu--laţi, să taie în bucăţi câteva mii dintr-înşii, să-i jecmălaţi, să taie în bucăţi câteva mii dintr-înşii, să-i jecmă --nească pe ceilalţi, să-i îngenuncheze într-o săptămânănească pe ceilalţi, să-i îngenuncheze într-o săptămână şi, acolo unde Filip cel Frumos nu izbutise nicicând peşi, acolo unde Filip cel Frumos nu izbutise nicicând pe deplin, să arate ce era în stare să facă el. Se şi vedeadeplin, să arate ce era în stare să facă el. Se şi vedea întorcându-se cu steagurile biruinţii fluturândîntorcându-se cu steagurile biruinţii fluturând



înaintea lui, cu sipetele iarăşi pline de prăzile făcuteînaintea lui, cu sipetele iarăşi pline de prăzile făcute şi de tributurile impuse oraşelor, după ce întrecuseşi de tributurile impuse oraşelor, după ce întrecuse amintirea lui tătâne-su şi, în acelaşi timp, şterseseamintirea lui tătâne-su şi, în acelaşi timp, ştersese ruşinea primei sale căsnicii, căci era nevoie de celruşinea primei sale căsnicii, căci era nevoie de cel puţin un război pentru ca lumea să dea uitării păţapuţin un război pentru ca lumea să dea uitării păţa--niile sale de soţ nefericit. Apoi, tot aşa de avântat, seniile sale de soţ nefericit. Apoi, tot aşa de avântat, se vedea sosind în galopul calului, însoţit de uralele mu vedea sosind în galopul calului, însoţit de uralele mu--lţimii, prinţ biruitor şi erou al bătăliilor, pentru a înlţimii, prinţ biruitor şi erou al bătăliilor, pentru a în --

tâmpina pe noua lui soţie şi a o duce la altar şi la întâmpina pe noua lui soţie şi a o duce la altar şi la în --coronare.coronare.

Hotărât lucru, tânărul acesta nu era serios şi l-ai fiHotărât lucru, tânărul acesta nu era serios şi l-ai fi putut privi cu milă, pentru că în prostie e întotdeaunaputut privi cu milă, pentru că în prostie e întotdeauna şi o suferinţă, dacă n-ar fi avut în seama lui Franţa şişi o suferinţă, dacă n-ar fi avut în seama lui Franţa şi cele cincisprezece milioane de suflete ale ei.cele cincisprezece milioane de suflete ale ei.

La 23 iunie, Aiuritul strânse sfatul mai-marilor ţării,La 23 iunie, Aiuritul strânse sfatul mai-marilor ţării, bolborosi ceva, spumegând de furie, cerându-le să-lbolborosi ceva, spumegând de furie, cerându-le să-l declare hain pe contele de Flandra, şi porunci să sedeclare hain pe contele de Flandra, şi porunci să se

adune oastea regească la zi întâi de august, în faţaadune oastea regească la zi întâi de august, în faţa oraşului Courtrai.oraşului Courtrai.

Acest loc de întâlnire nu era tocmai bine ales. Se Acest loc de întâlnire nu era tocmai bine ales. Se pare că există locuri pe unde nenorocirea are obiceiulpare că există locuri pe unde nenorocirea are obiceiul să treacă, şi Courtrai, în urechea oamenilor dinsă treacă, şi Courtrai, în urechea oamenilor din vremea aceea suna cam aşa cum sună în zilele vremea aceea suna cam aşa cum sună în zilele noastre numele de Sedannoastre numele de Sedan33. Afară numai dacă Ludovic. Afară numai dacă Ludovic al X-lea şi unchiu-său Charles, în îngâmfarea lor, n-oral X-lea şi unchiu-său Charles, în îngâmfarea lor, n-or fi ales într-adins Courtrai, tocmai pentru a goni aminfi ales într-adins Courtrai, tocmai pentru a goni amin--

tirea dezastrului din 1302, una dintre rarele bătălii pitirea dezastrului din 1302, una dintre rarele bătălii pi --erdute sub domnia lui Filip cel Frumos, bătălia înerdute sub domnia lui Filip cel Frumos, bătălia în care câteva mii de cavaleri, dând navală ca nebunii încare câteva mii de cavaleri, dând navală ca nebunii în lipsa regelui, s-au dus de-a berbeleacul în gropile delipsa regelui, s-au dus de-a berbeleacul în gropile de pe acolo, pentru a pieri spintecaţi de cuţitele ţesătope acolo, pentru a pieri spintecaţi de cuţitele ţesăto--rilor flamanzi; un adevărat măcel care se isprăviserilor flamanzi; un adevărat măcel care se isprăvise

33 Localitate de pe râul Meuse, unde armata franceză, în frunte cu Napoleon alLocalitate de pe râul Meuse, unde armata franceză, în frunte cu Napoleon al III-lea, a capitulat la 2 septembrie 1870. Tot la Sedan, în mai 1940, frontulIII-lea, a capitulat la 2 septembrie 1870. Tot la Sedan, în mai 1940, frontul francez a fost spart de trupele hitleriste.francez a fost spart de trupele hitleriste.

fără prizonieri.fără prizonieri.Pentru a întreţine uriaşa oaste pe care vroia s-oPentru a întreţine uriaşa oaste pe care vroia s-o

pună să slujească slavei sale, Ludovic al X-lea aveapună să slujească slavei sale, Ludovic al X-lea avea nevoie de bani; atunci, Valois recurse la aceleaşi exnevoie de bani; atunci, Valois recurse la aceleaşi ex --pediente folosite odinioară de Marigny, şi lumea se înpediente folosite odinioară de Marigny, şi lumea se în--trebă dacă fusese într-adevăr nevoie să-l condamni latrebă dacă fusese într-adevăr nevoie să-l condamni la moarte pe fostul ocârmuitor al regatului, pentru camoarte pe fostul ocârmuitor al regatului, pentru ca după aceea să-ţi însuşeşti metodele lui, aplicându-ledupă aceea să-ţi însuşeşti metodele lui, aplicându-le

mai rău ca dânsul.mai rău ca dânsul.Toţi şerbii care puteau să-şi răscumpere libertateaToţi şerbii care puteau să-şi răscumpere libertatea

fură dezrobiţi; stăpânirea îi pofti pe evrei să se înfură dezrobiţi; stăpânirea îi pofti pe evrei să se în --toarcă, în schimbul unei taxe strivitoare asupra dreptoarcă, în schimbul unei taxe strivitoare asupra drep--tului de a locui în Franţa şi de a face negoţ; li se cerutului de a locui în Franţa şi de a face negoţ; li se ceru un nou bir lombarzilor care, din ziua aceea, privirăun nou bir lombarzilor care, din ziua aceea, priviră domnia cea nouă cu un ochi nu tocmai binevoitor.domnia cea nouă cu un ochi nu tocmai binevoitor. Două biruri ridicate grabnic în mai puţin de un an,Două biruri ridicate grabnic în mai puţin de un an, asta cam depăşea ceea ce ar fi fost ei dispuşi să plăteasta cam depăşea ceea ce ar fi fost ei dispuşi să plăte--

ască.ască.Cei de la cârmă încercară de asemenea să punăCei de la cârmă încercară de asemenea să pună

dări pe veniturile clerului; dar acesta, invocând îmdări pe veniturile clerului; dar acesta, invocând îm--prejurarea că Sfântul Scaun era vacant şi arătând căprejurarea că Sfântul Scaun era vacant şi arătând că nici o hotărâre nu putea fi luată în lipsa unui papă, senici o hotărâre nu putea fi luată în lipsa unui papă, se împotrivi; apoi, după lungi târguieli, episcopii se înîmpotrivi; apoi, după lungi târguieli, episcopii se în-- voiră să dea un ajutor bănesc, cu titlu excepţional, fo voiră să dea un ajutor bănesc, cu titlu excepţional, fo--losindu-se însă de prilej pentru a cere să li se acordelosindu-se însă de prilej pentru a cere să li se acorde anumite scutiri de dăjdii şi anumite privilegii care,anumite scutiri de dăjdii şi anumite privilegii care,

până la urmă, aduseră vistieriei mai mare pagubăpână la urmă, aduseră vistieriei mai mare pagubă decât ajutoarele dobândite.decât ajutoarele dobândite.

Strângerea oştilor se făcu fără greutate, ba treabaStrângerea oştilor se făcu fără greutate, ba treaba a fost chiar dusă la capăt cu un oarecare entuziasma fost chiar dusă la capăt cu un oarecare entuziasm de către baronii cărora li se cam urâse să stea acasăde către baronii cărora li se cam urâse să stea acasă şi se bucurau la gândul că-şi vor pune iar platoşa şişi se bucurau la gândul că-şi vor pune iar platoşa şi vor porni la isprăvi pline de peripeţii. vor porni la isprăvi pline de peripeţii.

Norodul arăta mai puţină voioşie.Norodul arăta mai puţină voioşie.



- Nu e oare de ajuns, ziceau unii, că suntem pe ju- Nu e oare de ajuns, ziceau unii, că suntem pe ju --mătate morţi de foame, ca să ne mai dăm acum şi oamătate morţi de foame, ca să ne mai dăm acum şi oa --menii şi banii noştri pentru războiul regelui?menii şi banii noştri pentru războiul regelui?

Li se spunea însă că toate relele li se trăgeau de laLi se spunea însă că toate relele li se trăgeau de la flamanzi; ostaşii erau ademeniţi, trecându-li-se prinflamanzi; ostaşii erau ademeniţi, trecându-li-se prin faţa ochilor nădejdea prăzii şi a zilelor când puteau dafaţa ochilor nădejdea prăzii şi a zilelor când puteau da iama prin târguri, jefuind după plac şi siluind femeile;iama prin târguri, jefuind după plac şi siluind femeile; pentru mulţi dintr-înşii era un prilej de a mai întrepentru mulţi dintr-înşii era un prilej de a mai între --

rupe monotonia trudei de fiecare zi şi de a scăpa derupe monotonia trudei de fiecare zi şi de a scăpa de grija hranei; nimeni nu vroia să se arate mişel, iargrija hranei; nimeni nu vroia să se arate mişel, iar dacă vor fi fost unii să se împotrivească, ispravniciidacă vor fi fost unii să se împotrivească, ispravnicii regelui şi seniorilor erau destul de numeroşi ca săregelui şi seniorilor erau destul de numeroşi ca să păstreze buna rânduială, împodobind copacii de pepăstreze buna rânduială, împodobind copacii de pe drumuri cu câţiva spânzuraţi. După ordonanţele luidrumuri cu câţiva spânzuraţi. După ordonanţele lui Filip cel Frumos, încă în vigoare, nici un bărbatFilip cel Frumos, încă în vigoare, nici un bărbat zdravăn, dacă avea mai mult de optsprezece ani şizdravăn, dacă avea mai mult de optsprezece ani şi mai puţin de şaizeci, nu putea fi scutit de a merge lamai puţin de şaizeci, nu putea fi scutit de a merge la

oaste decât atunci când se răscumpăra plătind o taxăoaste decât atunci când se răscumpăra plătind o taxă sau când exercita o meserie socotită neapărat necesau când exercita o meserie socotită neapărat nece--sară.sară.

Mobilizarea, pe vremea aceea, se făcea după o orMobilizarea, pe vremea aceea, se făcea după o or--ganizare strict teritorială. Cavalerii erau un soi deganizare strict teritorială. Cavalerii erau un soi de ofiţeri legaţi prin jurământ, care trebuiau să-şiofiţeri legaţi prin jurământ, care trebuiau să-şi strângă pâlcurile dintre vasalii lor, supuşi sau şerbi.strângă pâlcurile dintre vasalii lor, supuşi sau şerbi. Cavalerul, şi chiar scutierul, nu pleca niciodată deCavalerul, şi chiar scutierul, nu pleca niciodată de unul singur la război. Era întotdeauna însoţit de sluunul singur la război. Era întotdeauna însoţit de slu --

gile care-i duceau armele, de stolnicei cu grija meringile care-i duceau armele, de stolnicei cu grija merin --delor şi de oameni de strânsură ce-l urmau pe jos. Cadelor şi de oameni de strânsură ce-l urmau pe jos. Ca-- valerii aveau caii şi armele lor, şi tot ale lor erau valerii aveau caii şi armele lor, şi tot ale lor erau acelea purtate de slugi. Un simplu cavaler fără baacelea purtate de slugi. Un simplu cavaler fără ba --nieră avea, cum s-ar zice astăzi, grad de locotenent;nieră avea, cum s-ar zice astăzi, grad de locotenent; de îndată ce-şi aduna şi înarma oamenii, se ducea săde îndată ce-şi aduna şi înarma oamenii, se ducea să se alăture trupei cavalerului mai mare în grad, adicăse alăture trupei cavalerului mai mare în grad, adică a suzeranului său imediat. Cavalerii cu o singură baa suzeranului său imediat. Cavalerii cu o singură ba--

nieră erau cam un fel de căpitani, cavalerii carenieră erau cam un fel de căpitani, cavalerii care strângeau pe puţin cincizeci de oşteni erau colonei,strângeau pe puţin cincizeci de oşteni erau colonei, iar cavalerii cu două baniere erau cam cum ar fi geneiar cavalerii cu două baniere erau cam cum ar fi gene--ralii de azi şi aveau sub comanda marea unitate tacralii de azi şi aveau sub comanda marea unitate tac --tică ridicată de prin târgurile şi satele ce ţineau detică ridicată de prin târgurile şi satele ce ţineau de baronia sau de comitatul lor.baronia sau de comitatul lor.

Se întâmpla ca atunci când se încingea bătălia, toţiSe întâmpla ca atunci când se încingea bătălia, toţi cavalerii, lăsându-şi de o parte pedestrimea, să secavalerii, lăsându-şi de o parte pedestrimea, să se

strângă buluc pentru a da iureş în vrăjmaş, adeseoristrângă buluc pentru a da iureş în vrăjmaş, adeseori cu frumosul rezultat care se cunoaşte.cu frumosul rezultat care se cunoaşte.

Baniera contelui Filip de Poitiers, fratele regelui,Baniera contelui Filip de Poitiers, fratele regelui, trebuie să fi avut proporţiile unui corp de armată, detrebuie să fi avut proporţiile unui corp de armată, de --oarece aduna laolaltă trupele din Poitou şi pe aceleaoarece aduna laolaltă trupele din Poitou şi pe acelea ale comitatului de Burgundia al cărui suveran deale comitatului de Burgundia al cărui suveran de-- venise Filip prin căsătorie; pe deasupra, zece cava venise Filip prin căsătorie; pe deasupra, zece cava--leri, fiecare în fruntea unui pâlc, făceau parte şi dâleri, fiecare în fruntea unui pâlc, făceau parte şi dâ --nşii din această oaste, printre ei numărându-se connşii din această oaste, printre ei numărându-se con--

tele d'Evreux, unchiul regelui, contele Jean de Beautele d'Evreux, unchiul regelui, contele Jean de Beau--mont, Miles des Noyers, Anseau de Joinville, fiul mamont, Miles des Noyers, Anseau de Joinville, fiul ma--relui Joinville, ba chiar şi Gaucher de Châtillon care,relui Joinville, ba chiar şi Gaucher de Châtillon care, deşi conetabil al Franţei, comandant de frunte aldeşi conetabil al Franţei, comandant de frunte al oştilor, îşi avea trupele de pe moşiile lui încorporateoştilor, îşi avea trupele de pe moşiile lui încorporate în această uriaşă armată.în această uriaşă armată.

Bineînţeles, nu fără cuvânt încredinţase Filip celBineînţeles, nu fără cuvânt încredinţase Filip cel Frumos celui de al doilea fiu al său, chiar mai înainteFrumos celui de al doilea fiu al său, chiar mai înainte ca el să fi împlinit douăzeci şi doi de ani, o putere mica el să fi împlinit douăzeci şi doi de ani, o putere mi --

litară aşa de însemnată, şi pusese sub autoritatea lui,litară aşa de însemnată, şi pusese sub autoritatea lui, parcă spre a o întări, pe oamenii în care avea cea maiparcă spre a o întări, pe oamenii în care avea cea mai mare încredere.mare încredere.

Sub baniera contelui Charles de Valois mergeau îmSub baniera contelui Charles de Valois mergeau îm--preună trupele din Maine, Anjou şi Valois, printrepreună trupele din Maine, Anjou şi Valois, printre care se găsea bătrânul cavaler d'Aunay, tatăl celor doicare se găsea bătrânul cavaler d'Aunay, tatăl celor doi amanţi răposaţi ai prinţeselor Marguerite şi Blancheamanţi răposaţi ai prinţeselor Marguerite şi Blanche de Burgundia.de Burgundia.



Oraşele nu erau mai cruţate decât satele de sarcinaOraşele nu erau mai cruţate decât satele de sarcina de-a trimite oşteni. Pentru această înfruntare a Flande-a trimite oşteni. Pentru această înfruntare a Flan--drei, Parisul trebuia să dea patru sute de oameni cădrei, Parisul trebuia să dea patru sute de oameni că --lări şi două mii de pedestraşi, a căror soldă urma sălări şi două mii de pedestraşi, a căror soldă urma să fie plătită de neguţătorii cetăţii din cincisprezece înfie plătită de neguţătorii cetăţii din cincisprezece în cincisprezece zile, ceea ce arăta limpede că, încincisprezece zile, ceea ce arăta limpede că, în mintea regelui, războiul nu avea să ţină mult. Caii şimintea regelui, războiul nu avea să ţină mult. Caii şi căruţele necesare convoiului de merinde şi arme cecăruţele necesare convoiului de merinde şi arme ce

venea în urma oştirilor fuseseră rechiziţionaţi de pe la venea în urma oştirilor fuseseră rechiziţionaţi de pe la mănăstiri.mănăstiri.

La 24 iulie 1315, după oarecare întârziere, cum seLa 24 iulie 1315, după oarecare întârziere, cum se întâmplă întotdeauna, Ludovic al X-lea luă la Saintîntâmplă întotdeauna, Ludovic al X-lea luă la Saint --Denis, din mâinile abatelui Egidus de Chambly care oDenis, din mâinile abatelui Egidus de Chambly care o avea în păstrare flamura Franţei, o fâşie lungă de măavea în păstrare flamura Franţei, o fâşie lungă de mă--tase roşie brodată cu flăcări de aur (de unde i setase roşie brodată cu flăcări de aur (de unde i se trage şi numele:trage şi numele: ory-flambeory-flambe) despicată la capăt în) despicată la capăt în două şi agăţată de o lance îmbrăcată în aramă suflatădouă şi agăţată de o lance îmbrăcată în aramă suflată

cu aur. Alături de flamura Franţei, la care oamenii secu aur. Alături de flamura Franţei, la care oamenii se uitau smeriţi ca la nişte moaşte, erau purtate celeuitau smeriţi ca la nişte moaşte, erau purtate cele două steaguri ale regelui, cel albastru cu flori de crindouă steaguri ale regelui, cel albastru cu flori de crin şi cel cu cruce albă.şi cel cu cruce albă.

Şi oastea uriaşă se porni cu toate pâlcurile veniteŞi oastea uriaşă se porni cu toate pâlcurile venite din apus, din miazăzi şi din răsărit, cu cavalerii dindin apus, din miazăzi şi din răsărit, cu cavalerii din Languedoc, cu trupele din Normandia şi Bretania. CeLanguedoc, cu trupele din Normandia şi Bretania. Ce--tele din ducatul Burgundiei şi din Champagne, aceleatele din ducatul Burgundiei şi din Champagne, acelea din Artois şi Picardia aveau să li se alăture în drum,din Artois şi Picardia aveau să li se alăture în drum,

către Saint-Quentin.către Saint-Quentin.Ziua aceea fu una dintre puţinele însorite într-oZiua aceea fu una dintre puţinele însorite într-o vară ploioasă. Lumina strălucea pe miile de suliţe, pe vară ploioasă. Lumina strălucea pe miile de suliţe, pe armurile de oţel, pe zalele şi scuturile zugrăvite în cuarmurile de oţel, pe zalele şi scuturile zugrăvite în cu--lori vii. Cavalerii îşi arătau unii altora ultimele lorlori vii. Cavalerii îşi arătau unii altora ultimele lor descoperiri în materie de armuri, o nouă formă dedescoperiri în materie de armuri, o nouă formă de chivără sau de coif care ocrotea mai bine obrazul, lăchivără sau de coif care ocrotea mai bine obrazul, lă --sând totuşi ochilor un câmp mai mare de vizibilitate,sând totuşi ochilor un câmp mai mare de vizibilitate,

sau o aripioară mai largă care, prinsă de umeri, tesau o aripioară mai largă care, prinsă de umeri, te ferea de loviturile de buzdugan sau făcea să se abatăferea de loviturile de buzdugan sau făcea să se abată tăişul spadelor.tăişul spadelor.

Pe mai multe leghe în urma oştenilor se înşira conPe mai multe leghe în urma oştenilor se înşira con -- voiul de căruţe pe patru roţi aducând merindele, unel voiul de căruţe pe patru roţi aducând merindele, unel--tele de potcovit, lăzile cu săgeţi ale arcaşilor, apoi tottele de potcovit, lăzile cu săgeţi ale arcaşilor, apoi tot soiul de negustori învoiţi să însoţească oastea, şi casoiul de negustori învoiţi să însoţească oastea, şi ca--rele înţesate cu fete de petrecere, mânate de nişte parele înţesate cu fete de petrecere, mânate de nişte pa--

troni de bordeluri. Tot alaiul acesta înainta într-o uitroni de bordeluri. Tot alaiul acesta înainta într-o ui --mitoare atmosferă de eroism şi de bâlci.mitoare atmosferă de eroism şi de bâlci.

A doua zi, ploaia se porni iar, pătrunzătoare, necon A doua zi, ploaia se porni iar, pătrunzătoare, necon--tenită, desfundând drumurile, săpând gropi adânci întenită, desfundând drumurile, săpând gropi adânci în care se împotmoleau roţile, şiroind pe coifurile decare se împotmoleau roţile, şiroind pe coifurile de fier, curgând sub platoşe, lipind părul cailor. Fiecarefier, curgând sub platoşe, lipind părul cailor. Fiecare om trăgea cu cinci ocale mai mult.om trăgea cu cinci ocale mai mult.

Şi în zilele următoare aceeaşi ploaie, ploaie care nuŞi în zilele următoare aceeaşi ploaie, ploaie care nu mai contenea.mai contenea.

Expediţia militară întreprinsă contra Flandrei nuExpediţia militară întreprinsă contra Flandrei nu ajunse niciodată la Courtrai. Se opri la Bonduis, lângăajunse niciodată la Courtrai. Se opri la Bonduis, lângă Lille, în faţa râului Lys, cu apele umflate, care închiLille, în faţa râului Lys, cu apele umflate, care închi --deau orice drum, se revărsau peste câmp de nu sedeau orice drum, se revărsau peste câmp de nu se mai vedeau potecile, desfundau pământul argilos. Demai vedeau potecile, desfundau pământul argilos. De--oarece nu se putea merge mai departe, tabăra fu aşeoarece nu se putea merge mai departe, tabăra fu aşe --zată în locul acela, în plin potop.zată în locul acela, în plin potop.



OASTEA ÎNNOROIATĂ OASTEA ÎNNOROIATĂ

În uriaşul cort al regelui, brodat peste tot cu floriÎn uriaşul cort al regelui, brodat peste tot cu flori de crin, dar în care oamenii bălăceau în noroi ca oride crin, dar în care oamenii bălăceau în noroi ca ori--unde aiurea, Ludovic al X-lea, înconjurat de frăţineunde aiurea, Ludovic al X-lea, înconjurat de frăţine---său, contele de La Marche, de unchiu-său, contele-său, contele de La Marche, de unchiu-său, contele Charles de Valois, şi de cancelarul Etienne de Mornay,Charles de Valois, şi de cancelarul Etienne de Mornay,

îl asculta pe conetabilul Gaucher de Châtillon expuîl asculta pe conetabilul Gaucher de Châtillon expu--nându-i situaţia. Raportul nu suna vesel.nându-i situaţia. Raportul nu suna vesel.Châtillon, conte de Porcien şi senior de Crèvecoeur,Châtillon, conte de Porcien şi senior de Crèvecoeur,

era conetabil din 1286, adică încă de la începutulera conetabil din 1286, adică încă de la începutul domniei lui Filip cel Frumos. Văzuse dezastrul de ladomniei lui Filip cel Frumos. Văzuse dezastrul de la Courtrai, victoria de la Monsen-Pevèle, şi multe alteCourtrai, victoria de la Monsen-Pevèle, şi multe alte bătălii pe acest hotar de miazănoapte veşnic amenibătălii pe acest hotar de miazănoapte veşnic ameni--nţat. Venea în Flandra pentru a şasea oară în viaţanţat. Venea în Flandra pentru a şasea oară în viaţa lui. Avea acum şaizeci şi cinci de ani. Era un bărbatlui. Avea acum şaizeci şi cinci de ani. Era un bărbat

înalt, cu bărbia lată, pe care nici anii, nici oboseala nuînalt, cu bărbia lată, pe care nici anii, nici oboseala nu reuşiseră să-l dea gata; părea greoi pentru că erareuşiseră să-l dea gata; părea greoi pentru că era chibzuit. Vlaga şi neînfricarea lui în luptă impuneauchibzuit. Vlaga şi neînfricarea lui în luptă impuneau tot atâta respect ca şi priceperea ce-o arăta întot atâta respect ca şi priceperea ce-o arăta în meşteşugul războiului. Umblase prin prea multe bămeşteşugul războiului. Umblase prin prea multe bă--tălii ca să mai îndrăgească războiul, şi nu mai vedeatălii ca să mai îndrăgească războiul, şi nu mai vedea în el decât o necesitate politică; vorbea deschis, spuîn el decât o necesitate politică; vorbea deschis, spu--nând lucrurilor pe nume, fără să manifeste vreo mânnând lucrurilor pe nume, fără să manifeste vreo mân--drie deşartă.drie deşartă.

- Sire, zise, carnea şi merindele nu mai ajung până- Sire, zise, carnea şi merindele nu mai ajung până

în tabără, căruţele zac împotmolite în mocirle la şaseîn tabără, căruţele zac împotmolite în mocirle la şase leghe de aici, şi oamenii rup hamurile, încercând să leleghe de aici, şi oamenii rup hamurile, încercând să le scoată din noroi. Ostaşii încep să mârâie de foame şiscoată din noroi. Ostaşii încep să mârâie de foame şi de mânie; pâlcurile care mai au de ale gurii trebuiede mânie; pâlcurile care mai au de ale gurii trebuie să-şi apere hrana împotriva celor care nu mai au desă-şi apere hrana împotriva celor care nu mai au de nici unele; arcaşii din Champagne şi cei din Perche s-nici unele; arcaşii din Champagne şi cei din Perche s-au încăierat adineaori, şi frumos o să ne mai steaau încăierat adineaori, şi frumos o să ne mai stea când soldaţii se vor bate între dânşii mai înainte chiarcând soldaţii se vor bate între dânşii mai înainte chiar

de a fi dat ochii cu vrăjmaşul. Mă voi vedea silit săde a fi dat ochii cu vrăjmaşul. Mă voi vedea silit să spânzur pe câţiva dintre dânşii, ceea ce nu-mi preaspânzur pe câţiva dintre dânşii, ceea ce nu-mi prea place. Dar cu spânzurătorile nu poţi umple burţileplace. Dar cu spânzurătorile nu poţi umple burţile goale. Avem de pe acum mai mulţi bolnavi decât potgoale. Avem de pe acum mai mulţi bolnavi decât pot îngriji chirurgii; curând de tot, duhovnicii nu vor maiîngriji chirurgii; curând de tot, duhovnicii nu vor mai prididi de câtă treabă vor avea. Sunt patru zile deprididi de câtă treabă vor avea. Sunt patru zile de când ţine asta şi nu se vede vreun semn de vremecând ţine asta şi nu se vede vreun semn de vreme bună. Încă două zile de acestea şi dă peste noi foabună. Încă două zile de acestea şi dă peste noi foa --

metea; nimeni nu-i va putea împiedica pe oameni sămetea; nimeni nu-i va putea împiedica pe oameni să dezerteze pentru a-şi căuta hrana. Totul e mucegăit,dezerteze pentru a-şi căuta hrana. Totul e mucegăit, totul e putrezit, totul e ruginit...totul e putrezit, totul e ruginit...

Îşi smulse chivăra de oţel care-i acoperea capul şiÎşi smulse chivăra de oţel care-i acoperea capul şi umerii, şi-şi şterse părul ud. Regele umbla de coloumerii, şi-şi şterse părul ud. Regele umbla de colo--colo prin cort, nervos, muncit de temeri, tulburat. Decolo prin cort, nervos, muncit de temeri, tulburat. De afară se auzeau zbierete şi pocnituri de bici.afară se auzeau zbierete şi pocnituri de bici.

- Porunciţi să înceteze zarva asta! strigă Aiuritul.- Porunciţi să înceteze zarva asta! strigă Aiuritul. Nu-ţi mai poţi auzi nici gândurile.Nu-ţi mai poţi auzi nici gândurile.

Un scutier dădu la o parte perdeaua cortului.Un scutier dădu la o parte perdeaua cortului. Ploaia continua să cadă, torenţială. Treizeci de cai înPloaia continua să cadă, torenţială. Treizeci de cai în --fundaţi în noroi până la genunchi, trăgeau o butiefundaţi în noroi până la genunchi, trăgeau o butie uriaşă pe care nu izbuteau s-o urnească.uriaşă pe care nu izbuteau s-o urnească.

- Cui îi duceţi vinul acesta? întrebă regele pe că- Cui îi duceţi vinul acesta? întrebă regele pe că --ruţaşii care se bălăceau în huma cleioasă.ruţaşii care se bălăceau în huma cleioasă.

- Domnului conte d'Artois, măria ta, răspunse unul- Domnului conte d'Artois, măria ta, răspunse unul dintr-înşii.dintr-înşii.

Aiuritul îi cercetă o clipă cu ochii săi verzi bulbu Aiuritul îi cercetă o clipă cu ochii săi verzi bulbu--

caţi, apoi clătină din cap şi se întoarse fără a mai zicecaţi, apoi clătină din cap şi se întoarse fără a mai zice nimic.nimic.- Aşa cum îţi spuneam, sire, urmă Gaucher. Vom- Aşa cum îţi spuneam, sire, urmă Gaucher. Vom

avea poate de băut pentru astăzi, dar mâine, nici poavea poate de băut pentru astăzi, dar mâine, nici po--meneală... Ah, ar fi trebuit să vă spun gândul meu înmeneală... Ah, ar fi trebuit să vă spun gândul meu în chip mai răspicat. Eram de părere să ne fi oprit maichip mai răspicat. Eram de părere să ne fi oprit mai devreme, aşezându-ne tabăra undeva, pe vreun tădevreme, aşezându-ne tabăra undeva, pe vreun tă--pşan, în loc să venim în mocirla asta. Vărul meu, Vapşan, în loc să venim în mocirla asta. Vărul meu, Va--



lois, şi chiar măria ta aţi stăruit să mergem înainte.lois, şi chiar măria ta aţi stăruit să mergem înainte. Mi-a fost teamă să nu fiu luat drept fricos, puMi-a fost teamă să nu fiu luat drept fricos, pu--nându-se vina pe vârsta mea, dacă împiedicam oasteanându-se vina pe vârsta mea, dacă împiedicam oastea să continue drumul. Am greşit.să continue drumul. Am greşit.

Charles de Valois se pregătea să răspundă, când reCharles de Valois se pregătea să răspundă, când re --gele întrebă:gele întrebă:

- Şi flamanzii?- Şi flamanzii?- Ne stau în faţă, de cealaltă parte a râului, vorbi- Ne stau în faţă, de cealaltă parte a râului, vorbi

Gaucher, şi-s tot atât de mulţi ca noi, nicidecum maiGaucher, şi-s tot atât de mulţi ca noi, nicidecum mai fericiţi, aşa cred, dar sunt mai aproape de hambarelefericiţi, aşa cred, dar sunt mai aproape de hambarele lor cu hrană, şi sprijiniţi de norodul din târgurile şilor cu hrană, şi sprijiniţi de norodul din târgurile şi satele lor. Chiar dacă apele scad mâine, ei vor fi maisatele lor. Chiar dacă apele scad mâine, ei vor fi mai bine pregătiţi să sară asupra noastră decât noi asuprabine pregătiţi să sară asupra noastră decât noi asupra lor.lor.

Charles de Valois înălţă din umeri.Charles de Valois înălţă din umeri.- Isprăveşte, Gaucher, din pricina ploii le vezi pe- Isprăveşte, Gaucher, din pricina ploii le vezi pe

toate în negru, spuse el. N-ai să mă faci să cred că untoate în negru, spuse el. N-ai să mă faci să cred că un

iureş zdravăn al călăreţilor noştri n-ar veni de haciureş zdravăn al călăreţilor noştri n-ar veni de hac acestei strânsuri de ţesători pedestraşi. E de ajuns săacestei strânsuri de ţesători pedestraşi. E de ajuns să dea ochii cu zidul nostru de zale şi cu pădureadea ochii cu zidul nostru de zale şi cu pădurea noastră de suliţe şi se vor împrăştia ca vrăbiile.noastră de suliţe şi se vor împrăştia ca vrăbiile.

În ciuda noroiului care-l acoperea, contele era suÎn ciuda noroiului care-l acoperea, contele era su--perb în tunica de mătase brodată cu fir de aur pesteperb în tunica de mătase brodată cu fir de aur peste zaua lui, şi neîndoios că părea mai rege decât însuşizaua lui, şi neîndoios că părea mai rege decât însuşi regele.regele.

- Se vede, Charles, că nu te aflai la Courtrai acum- Se vede, Charles, că nu te aflai la Courtrai acum

treizeci de ani, i-o întoarse conetabilul. Te războiai petreizeci de ani, i-o întoarse conetabilul. Te războiai pe atunci în Italia, nu pentru Franţa ci pentru papă. Eu,atunci în Italia, nu pentru Franţa ci pentru papă. Eu, unul, am văzut această strânsură de pedestraşi, cumunul, am văzut această strânsură de pedestraşi, cum zici tu, sfârtecându-i rău pe cavalerii noştri care sezici tu, sfârtecându-i rău pe cavalerii noştri care se cam pripiseră.cam pripiseră.

- Atunci, vezi bine că lipseam eu de acolo, zise Va- Atunci, vezi bine că lipseam eu de acolo, zise Va--lois, cu acea îngâmfare care era numai a lui. De datalois, cu acea îngâmfare care era numai a lui. De data asta însă, sunt aici.asta însă, sunt aici.

Cancelarul de Mornay şuşoti la urechea tânăruluiCancelarul de Mornay şuşoti la urechea tânărului conte de La Marche:conte de La Marche:

- Între unchiul domniei tale şi conetabil gâlceava e- Între unchiul domniei tale şi conetabil gâlceava e gata. Acuşica va ţâşni scânteia: de îndată ce se aflăgata. Acuşica va ţâşni scânteia: de îndată ce se află faţă în faţă, ai putea să aprinzi fitilul fără să mai scafaţă în faţă, ai putea să aprinzi fitilul fără să mai sca --peri amnarul.peri amnarul.

- Ploaia, ploaia! repeta într-una Ludovic al X-lea,- Ploaia, ploaia! repeta într-una Ludovic al X-lea, clocotind de furie. Îmi vor sta oare întotdeauna toateclocotind de furie. Îmi vor sta oare întotdeauna toate

împotrivă?împotrivă?O sănătate şubredă, un tată genial, dar strivitor, aO sănătate şubredă, un tată genial, dar strivitor, a

cărui autoritate îl înăbuşise, o soaţă necredincioasăcărui autoritate îl înăbuşise, o soaţă necredincioasă care-l făcuse de râsul lumii, o visterie goală, vasali necare-l făcuse de râsul lumii, o visterie goală, vasali ne--răbdători şi gata să se răzvrătească, o foamete chiarrăbdători şi gata să se răzvrătească, o foamete chiar în iarna când îşi începuse domnia, o furtună pe mareîn iarna când îşi începuse domnia, o furtună pe mare care ameninţa să-i răpească cea de a doua soţie... Subcare ameninţa să-i răpească cea de a doua soţie... Sub ce zodie blestemată pe care astrologii nu îndrăzniserăce zodie blestemată pe care astrologii nu îndrăzniseră să i-o destăinuie, trebuie să se fi născut, ca să-i iasăsă i-o destăinuie, trebuie să se fi născut, ca să-i iasă

pe dos orice hotărâre, orice treabă, şi să sfârşeascăpe dos orice hotărâre, orice treabă, şi să sfârşească prin a fi învins, nici barem în luptă, ca un prinţ, ci deprin a fi învins, nici barem în luptă, ca un prinţ, ci de apă, de noroiul în care îşi împotmolise oastea!apă, de noroiul în care îşi împotmolise oastea!

Tocmai atunci i se anunţă o delegaţie de baroni dinTocmai atunci i se anunţă o delegaţie de baroni din Champagne, condusă de cavalerul Etienne de SaintChampagne, condusă de cavalerul Etienne de Saint --Phalle, care voia o revizuire neîntârziată a cartei priPhalle, care voia o revizuire neîntârziată a cartei pri -- vilegiilor ce fuseseră acordate în luna mai; ei ameni vilegiilor ce fuseseră acordate în luna mai; ei ameni--nţau să părăsească tabăra dacă nu li se făcea pe voie.nţau să părăsească tabăra dacă nu li se făcea pe voie.

- Şi-au ales bine ziua! izbucni regele.- Şi-au ales bine ziua! izbucni regele.

La trei sute paşi mai încolo, dumnealui Jean deLa trei sute paşi mai încolo, dumnealui Jean de Longwy stătea de vorbă în cortul său cu un straniuLongwy stătea de vorbă în cortul său cu un straniu personaj îmbrăcat jumătate în călugăr, jumătate înpersonaj îmbrăcat jumătate în călugăr, jumătate în oştean.oştean.

- Veştile pe care mi le aduci din Spania sunt bune,- Veştile pe care mi le aduci din Spania sunt bune, frate Evrard, zicea Jean de Longwy, şi mă bucur aufrate Evrard, zicea Jean de Longwy, şi mă bucur au--zind că fraţii noştri din Castilia şi din Aragon şi-au rezind că fraţii noştri din Castilia şi din Aragon şi-au re--căpătat dregătoriile şi veniturile. Ei sunt mai fericiţicăpătat dregătoriile şi veniturile. Ei sunt mai fericiţi



ca noi aceştia care trebuie să lucrăm în tăcere.ca noi aceştia care trebuie să lucrăm în tăcere. Jean de Longwy, bărbat scund, cu fălci late, era ne Jean de Longwy, bărbat scund, cu fălci late, era ne--

potul lui Jacques de Molay, marele maestru al templipotul lui Jacques de Molay, marele maestru al templi --erilor, al cărui moştenitor şi urmaş se socotea. Juraseerilor, al cărui moştenitor şi urmaş se socotea. Jurase să răzbune sângele unchiului său şi să-i reabilitezesă răzbune sângele unchiului său şi să-i reabiliteze memoria. Moartea timpurie a lui Filip cel Frumos, îmmemoria. Moartea timpurie a lui Filip cel Frumos, îm--plinind întreitul şi răsunătorul blestem, nu-i potoliseplinind întreitul şi răsunătorul blestem, nu-i potolise ura; o îndreptase împotriva moştenitorilor Regelui deura; o îndreptase împotriva moştenitorilor Regelui de

Fier, Ludovic al X-lea, Filip de Poitiers, Charles de LaFier, Ludovic al X-lea, Filip de Poitiers, Charles de La Marche. Longwy îi stârnea coroanei toate încurcătuMarche. Longwy îi stârnea coroanei toate încurcătu--rile de care se simţea în stare; era unul dintre capii lirile de care se simţea în stare; era unul dintre capii li --gilor de baroni; totodată se străduia să refacă întrgilor de baroni; totodată se străduia să refacă într--ascuns tagma templierilor, datorită unei reţele deascuns tagma templierilor, datorită unei reţele de agenţi care păstrau legătura între fraţii scăpaţi cuagenţi care păstrau legătura între fraţii scăpaţi cu viaţă. viaţă.

- Doresc din toată inima înfrângerea regelui Fra- Doresc din toată inima înfrângerea regelui Fra--nţei, urmă el, şi n-am venit în aceasta tabără decâtnţei, urmă el, şi n-am venit în aceasta tabără decât

mânat de nădejdea că-l voi vedea străpuns de o zdramânat de nădejdea că-l voi vedea străpuns de o zdra-- vănă lovitură de sabie, ca şi pe fraţii lui. vănă lovitură de sabie, ca şi pe fraţii lui.

Slab, deşelat, cu ochii negri apropiaţi unul de altul,Slab, deşelat, cu ochii negri apropiaţi unul de altul, Evrard, fostul cavaler al Templului, care rămăseseEvrard, fostul cavaler al Templului, care rămăsese şchiop de pe urma caznelor îndurate, răspunse:şchiop de pe urma caznelor îndurate, răspunse:

- Ascultate să-ţi fie rugile, jupâne Jean, de Dum- Ascultate să-ţi fie rugile, jupâne Jean, de Dum--nezeu dacă se poate, iar de nu, de dracu.nezeu dacă se poate, iar de nu, de dracu.

Marele maestru clandestinMarele maestru clandestin44 ridică deodată perridică deodată per--deaua, pentru a se încredinţa că nimeni nu trage cudeaua, pentru a se încredinţa că nimeni nu trage cu

urechea, şi făcu vânt la o corvoadă celor doi rândaşiurechea, şi făcu vânt la o corvoadă celor doi rândaşi de grajd care nu făceau alt rău decât că se adăposde grajd care nu făceau alt rău decât că se adăpos--teau de ploaie sub streaşina cortului. Apoi întorteau de ploaie sub streaşina cortului. Apoi întor--

44 O seamă de cercetări şi mărturii ne fac să credem că Ordinul templierilor aO seamă de cercetări şi mărturii ne fac să credem că Ordinul templierilor a supravieţuit împrăştiat şi în chip tainic vreme de câteva veacuri. Sunt pomesupravieţuit împrăştiat şi în chip tainic vreme de câteva veacuri. Sunt pome--nite numele marilor maeştri clandestini până în secolul al XVIII-lea. În oricenite numele marilor maeştri clandestini până în secolul al XVIII-lea. În orice caz, pare evident că templierii, în anii ce au urmat îndată după desfiinţareacaz, pare evident că templierii, în anii ce au urmat îndată după desfiinţarea tagmei lor, căutară să se regrupeze într-ascuns. Jean de Longwy, nepotul luitagmei lor, căutară să se regrupeze într-ascuns. Jean de Longwy, nepotul lui Jacques de Molay, care jurase să răzbune memoria unchiului său, e socotit, Jacques de Molay, care jurase să răzbune memoria unchiului său, e socotit, pe cât se pare, drept şeful acestei organizaţii.pe cât se pare, drept şeful acestei organizaţii.

cându-se la Evrard:cându-se la Evrard:- Noi nu avem de aşteptat nimic bun de la coroana- Noi nu avem de aşteptat nimic bun de la coroana

Franţei. Numai un nou papă ar putea să reînfiinţezeFranţei. Numai un nou papă ar putea să reînfiinţeze ordinul şi să ne înapoieze dregătoriile şi veniturile deordinul şi să ne înapoieze dregătoriile şi veniturile de aici şi de peste mări. Ah, frumoasă zi va fi aceea, frateaici şi de peste mări. Ah, frumoasă zi va fi aceea, frate Evrard!Evrard!

O clipă, cei doi bărbaţi rămaseră pe gânduri. NuO clipă, cei doi bărbaţi rămaseră pe gânduri. Nu trecuseră decât opt ani de la căderea tagmei, maitrecuseră decât opt ani de la căderea tagmei, mai

puţin încă de la osândirea ei şi nu mai mult de un anpuţin încă de la osândirea ei şi nu mai mult de un an de când Jacques de Molay pierise pe rug. Toate aminde când Jacques de Molay pierise pe rug. Toate amin--tirile erau proaspete şi nădejdile vii. Longwy şitirile erau proaspete şi nădejdile vii. Longwy şi Evrard se şi vedeau reluându-şi lungile lor mantii albeEvrard se şi vedeau reluându-şi lungile lor mantii albe cu crucea neagră, pintenii de aur, privilegiile de odinicu crucea neagră, pintenii de aur, privilegiile de odini --oară, şi apucându-se iar de mănoasele lor traficuri băoară, şi apucându-se iar de mănoasele lor traficuri bă--neşti.neşti.

- Aşadar, frate Evrard, vorbi mai departe Longwy,- Aşadar, frate Evrard, vorbi mai departe Longwy, vei porni acum înspre Bar-sur-Aube, unde duhovnicul vei porni acum înspre Bar-sur-Aube, unde duhovnicul

contelui de Bar, care e oarecum de-al nostru, îţi va dacontelui de Bar, care e oarecum de-al nostru, îţi va da vreo slujbă de grămătic, ca să nu mai fie nevoie să te vreo slujbă de grămătic, ca să nu mai fie nevoie să te ascunzi. După aceea vei pleca la Avignon, de unde îmiascunzi. După aceea vei pleca la Avignon, de unde îmi vine ştirea că Duèze, cardinalul care e o creatură a lui vine ştirea că Duèze, cardinalul care e o creatură a lui Clément al V-lea, are iarăşi mari şanse de a fi alesClément al V-lea, are iarăşi mari şanse de a fi ales papă, ceea ce noi trebuie să împiedicăm cu orice preţ.papă, ceea ce noi trebuie să împiedicăm cu orice preţ. Caută-l pe cardinalul Caetani - dacă nu e la Avignon,Caută-l pe cardinalul Caetani - dacă nu e la Avignon, n-ar putea fi departe - care e nepotul nefericituluin-ar putea fi departe - care e nepotul nefericitului papă Bonifaciu, hotărât şi el să răzbune memoria unpapă Bonifaciu, hotărât şi el să răzbune memoria un--

chiului său.chiului său.- Mă prind că are să mă primească bine, când va- Mă prind că are să mă primească bine, când va afla că am şi luat parte la răzbunarea sa, dând o mânăafla că am şi luat parte la răzbunarea sa, dând o mână de ajutor la trimiterea lui Nogaret pe lumea cealaltă.de ajutor la trimiterea lui Nogaret pe lumea cealaltă. Cum văd eu, domnia ta pui la cale o ligă a nepoţilor!Cum văd eu, domnia ta pui la cale o ligă a nepoţilor!

- Chiar aşa, Evrard, chiar aşa. Vezi-l deci pe Cae- Chiar aşa, Evrard, chiar aşa. Vezi-l deci pe Cae--tani şi spune-i că fraţii noştri din Spania şi Englitera,tani şi spune-i că fraţii noştri din Spania şi Englitera, precum şi cei din Franţa în numele cărora vorbesc, îlprecum şi cei din Franţa în numele cărora vorbesc, îl

îl l î l ă ă l î â îî d â ă l d î bă l d b



vor şi-l aleg în inima lor papă şi-s gata să-l sprijine, nu vor şi-l aleg în inima lor papă şi-s gata să-l sprijine, nu numai cu rugăciuni, ci prin toate mijloacele... Şinumai cu rugăciuni, ci prin toate mijloacele... Şi supune-te lui pentru ceea ce îţi va cere. Caută să-lsupune-te lui pentru ceea ce îţi va cere. Caută să-l vezi şi pe fratele Jean du Pré care se găseşte acolo şi vezi şi pe fratele Jean du Pré care se găseşte acolo şi poate să-ţi fie de mare ajutor. Şi în drum nu uita săpoate să-ţi fie de mare ajutor. Şi în drum nu uita să afli dacă unii dintre foştii noştri fraţi nu sunt cumvaafli dacă unii dintre foştii noştri fraţi nu sunt cumva prin locurile acelea. Încearcă de-i adună în cete miciprin locurile acelea. Încearcă de-i adună în cete mici şi pune-i să-şi reînnoiască jurămintele, precum ştii.şi pune-i să-şi reînnoiască jurămintele, precum ştii.

Haide, pleacă frate; această foaie de liberă trecere, înHaide, pleacă frate; această foaie de liberă trecere, în care eşti arătat drept călugăr, duhovnic al baniereicare eşti arătat drept călugăr, duhovnic al banierei mele, te va ajuta să ieşi din tabără fără ca nimeni sămele, te va ajuta să ieşi din tabără fără ca nimeni să te întrebe de ceva.te întrebe de ceva.

Întinse o hârtie pe care fostul templier o vârî în chiÎntinse o hârtie pe care fostul templier o vârî în chi --mirul de piele ce-i strângea pe şolduri anteriul demirul de piele ce-i strângea pe şolduri anteriul de dimie, apoi cei doi bărbaţi se îmbrăţişară.dimie, apoi cei doi bărbaţi se îmbrăţişară.

Evrard îşi puse coiful şi ieşi, cu spinarea încovoiatăEvrard îşi puse coiful şi ieşi, cu spinarea încovoiată sub ploaie şi trăgându-şi piciorul şchiop.sub ploaie şi trăgându-şi piciorul şchiop.

Trupele contelui de Poitiers erau singurele careTrupele contelui de Poitiers erau singurele care mai aveau de ale gurii. Când căruţele începuseră sămai aveau de ale gurii. Când căruţele începuseră să se împotmolească, contele de Poitiers poruncise case împotmolească, contele de Poitiers poruncise ca merindele să fie împărţite pedestraşilor, iar ei să lemerindele să fie împărţite pedestraşilor, iar ei să le care cu spinarea până în tabără. La început, aceştiacare cu spinarea până în tabără. La început, aceştia au înjurat de mama focului; acum îşi binecuvânteazăau înjurat de mama focului; acum îşi binecuvântează comandantul. O gardă severă păzea disciplina, căcicomandantul. O gardă severă păzea disciplina, căci contele de Poitiers nu suferea dezordinea; fiindcăcontele de Poitiers nu suferea dezordinea; fiindcă preţuia la fel confortul, o sută dintre slugile lui au fostpreţuia la fel confortul, o sută dintre slugile lui au fost

puse să sape şanţuri de scurgere, înainte de a-i aşezapuse să sape şanţuri de scurgere, înainte de a-i aşeza cortul pe un loc acoperit de buşteni şi uscături, undecortul pe un loc acoperit de buşteni şi uscături, unde puteai trăi oarecum ferit de umezeală. Acest cort,puteai trăi oarecum ferit de umezeală. Acest cort, aproape tot aşa de mare şi bogat ca şi cel al regelui,aproape tot aşa de mare şi bogat ca şi cel al regelui, cuprindea mai multe încăperi despărţite prin tapicuprindea mai multe încăperi despărţite prin tapi--serii.serii.

Aşezat în mijlocul căpitanilor săi de baniere, într-un Aşezat în mijlocul căpitanilor săi de baniere, într-un jeţ împletit din nuiele, cu spada, scutul şi chivăra la jeţ împletit din nuiele, cu spada, scutul şi chivăra la

îndemână, Filip de Poitiers întrebă pe unul dinîndemână, Filip de Poitiers întrebă pe unul din bacabaca--laureaţiilaureaţii55 din suita lui, care-i servea de secretar şidin suita lui, care-i servea de secretar şi aghiotant.aghiotant.

- Adam Héron, cetit-ai, cum te-am rugat, cartea- Adam Héron, cetit-ai, cum te-am rugat, cartea acelui florentin... cum îi zice?acelui florentin... cum îi zice?

- Domnul Dante del Alighieri...- Domnul Dante del Alighieri...- Chiar aşa... care scrie aşa de rău de stirpa mea.- Chiar aşa... care scrie aşa de rău de stirpa mea.

Mi s-a spus că era foarte ocrotit de către CharlesMi s-a spus că era foarte ocrotit de către Charles

Martel al Ungariei, tatăl acestei prinţese care ne va fiMartel al Ungariei, tatăl acestei prinţese care ne va fi curând regină. Aş vrea să ştiu ce povesteşte poemulcurând regină. Aş vrea să ştiu ce povesteşte poemul său.său.

- L-am citit, monseniore, l-am citit, răspunse Adam- L-am citit, monseniore, l-am citit, răspunse Adam Héron. Ca început al comediei sale, acest domn DanteHéron. Ca început al comediei sale, acest domn Dante născoceşte că în cel de al treizeci şi cincilea an al vinăscoceşte că în cel de al treizeci şi cincilea an al vi --eţii lui, se pierde într-o pădure întunecată, unde-i ieseţii lui, se pierde într-o pădure întunecată, unde-i ies înainte aţinându-i calea nişte fiare înfricoşătoare, peînainte aţinându-i calea nişte fiare înfricoşătoare, pe care, văzându-le, domnul Dante înţelege că s-a rătăcitcare, văzându-le, domnul Dante înţelege că s-a rătăcit

de lumea celor vii...de lumea celor vii... Auzind acestea, baronii care-l înconjurau pe con Auzind acestea, baronii care-l înconjurau pe con--

tele de Poitiers se priviseră mai întâi cu mirare. Fratele de Poitiers se priviseră mai întâi cu mirare. Fra --tele regelui nu înceta niciodată să-i uimească. Iată cătele regelui nu înceta niciodată să-i uimească. Iată că în mijlocul unei tabere de război şi la mare strâmîn mijlocul unei tabere de război şi la mare strâm--toare cum se găseau, el nu avea altă grijă decât sătoare cum se găseau, el nu avea altă grijă decât să stea de vorbă despre poezie, ca şi cum s-ar fi aflat lastea de vorbă despre poezie, ca şi cum s-ar fi aflat la gura sobei, în palatul său de la Paris. Dar contelegura sobei, în palatul său de la Paris. Dar contele d'Evreux, care-şi cunoştea bine nepotul şi care, ded'Evreux, care-şi cunoştea bine nepotul şi care, de

când sta sub ordinele lui, îl preţuia tot mai mult, îi şicând sta sub ordinele lui, îl preţuia tot mai mult, îi şi ghicise gândul.ghicise gândul."Filip", îşi zicea el, "încearcă să-i mai scoată din"Filip", îşi zicea el, "încearcă să-i mai scoată din

această primejdioasă trândăvie, şi decât să-i lase să-şiaceastă primejdioasă trândăvie, şi decât să-i lase să-şi întărâte minţile, îi îmbie la visare, aşteptând ceasulîntărâte minţile, îi îmbie la visare, aşteptând ceasul

55 Cuvântul bacalaureat nu avea, în evul mediu, înţelesul de astăzi: era unCuvântul bacalaureat nu avea, în evul mediu, înţelesul de astăzi: era un termen militar şi indica un tânăr nobil care, neavând încă vârsta sau mijloatermen militar şi indica un tânăr nobil care, neavând încă vârsta sau mijloa --cele de-a aduna propria sa banieră, râvnea să devină cavaler. Era un fel decele de-a aduna propria sa banieră, râvnea să devină cavaler. Era un fel de ofiţer de ordonanţă care făcea parte, cu un grad ceva mai mare decât cel deofiţer de ordonanţă care făcea parte, cu un grad ceva mai mare decât cel de scutier, din statul-major al unui căpitan de banieră.scutier, din statul-major al unui căpitan de banieră.

â d î â l l ăâ d îi â l l ă" f ă f ă ă l l df ă f i ă ă l i l d



când îi va mâna la luptă".când îi va mâna la luptă".Căci, Anseau de Joinville, Goyon de Bourçai, JeanCăci, Anseau de Joinville, Goyon de Bourçai, Jean

de Beaumont, Pierre de Garancière şi Jean de Clerde Beaumont, Pierre de Garancière şi Jean de Cler--mont se şi aşezaseră roată pe nişte cufere, ascultândmont se şi aşezaseră roată pe nişte cufere, ascultând cu ochi aprinşi, ce povestea grămăticul Adam Héroncu ochi aprinşi, ce povestea grămăticul Adam Héron de la Dante cetire. Bărbaţii aceştia cu feţe aspre, aşade la Dante cetire. Bărbaţii aceştia cu feţe aspre, aşa de aprigi adeseori în felul lor de a trăi, erau lacomi săde aprigi adeseori în felul lor de a trăi, erau lacomi să afle întâmplări tainice şi de necrezut. Legendele îi ferafle întâmplări tainice şi de necrezut. Legendele îi fer--

mecau; mintea le era întotdeauna gata să creadămecau; mintea le era întotdeauna gata să creadă toate minunăţiile. Stranie privelişte să vezi aceastătoate minunăţiile. Stranie privelişte să vezi această adunare de oameni îmbrăcaţi în zale, urmărind cu paadunare de oameni îmbrăcaţi în zale, urmărind cu pa--timă alegoriile savante ale poetului italian, nerăbdătimă alegoriile savante ale poetului italian, nerăbdă--tori să afle cine era această Béatrice, iubită cu aşa detori să afle cine era această Béatrice, iubită cu aşa de mare dragoste, înfiorându-se când se pomenea demare dragoste, înfiorându-se când se pomenea de Francesca di Rimini şi de Paola Malatesta, şi pufnindFrancesca di Rimini şi de Paola Malatesta, şi pufnind de râs când auzeau că Bonifaciu al VIII-lea, în tovăde râs când auzeau că Bonifaciu al VIII-lea, în tovă --răşia câtorva papi, se perpeleşte într-al optsprezerăşia câtorva papi, se perpeleşte într-al optspreze--

celea cerc al iadului, în groapa mincinoşilor şi simocelea cerc al iadului, în groapa mincinoşilor şi simo--niacilor.niacilor.

- Bun mijloc a găsit poetul acesta de a se răzbuna- Bun mijloc a găsit poetul acesta de a se răzbuna pe vrăjmaşii săi şi de a-şi vărsa năduful pentru nepe vrăjmaşii săi şi de a-şi vărsa năduful pentru ne--dreptăţile suferite, spuse Filip de Poitiers râzând. Dardreptăţile suferite, spuse Filip de Poitiers râzând. Dar pe strămoşii mei unde i-a aşezat?pe strămoşii mei unde i-a aşezat?

- În purgatoriu, monseniore, răspunse grămăticul- În purgatoriu, monseniore, răspunse grămăticul care se dusese, la cererea tuturor celor de faţă, săcare se dusese, la cererea tuturor celor de faţă, să aducă tomul copiat pe foi mari de pergament.aducă tomul copiat pe foi mari de pergament.

- Haide, citeşte-mi ce scrie. Sau mai degrabă tălmă- Haide, citeşte-mi ce scrie. Sau mai degrabă tălmă--ceşte, pentru aceia dintre noi care nu înţeleg graiulceşte, pentru aceia dintre noi care nu înţeleg graiul Italiei.Italiei.

- Nu îndrăznesc, monseniore...- Nu îndrăznesc, monseniore...- Ba, îndrăzneşte, nu-ţi fie teamă. Ţin mult să ştiu- Ba, îndrăzneşte, nu-ţi fie teamă. Ţin mult să ştiu

ce gândesc despre noi aceia care nu ne iubesc.ce gândesc despre noi aceia care nu ne iubesc.- Domnul Dante scorneşte că a întâlnit o umbră- Domnul Dante scorneşte că a întâlnit o umbră

care gemea foarte tare, şi întrebând această umbrăcare gemea foarte tare, şi întrebând această umbră

ce anume o face să sufere, iată răspunsul ce i l-a dat:ce anume o face să sufere, iată răspunsul ce i l-a dat:Şi Adam Héron începu să traducă acest pasagiu dinŞi Adam Héron începu să traducă acest pasagiu din

cântul al XX-lea:cântul al XX-lea:

Sămânţ-am fost acelei seci tulpineSămânţ-am fost acelei seci tulpineCe rod ales n-a zămislit pe cracăCe rod ales n-a zămislit pe cracăŞi umbră face-ntregii lumi creştine.Şi umbră face-ntregii lumi creştine. De-ar trage spada Lille şi Gand din teacă, De-ar trage spada Lille şi Gand din teacă,

Douai şi Bruges, s-ar răzbuna pe ea; Douai şi Bruges, s-ar răzbuna pe ea;Şi eu mă rog lui Dumnezeu s-o facă.Şi eu mă rog lui Dumnezeu s-o facă.

- Ia te uită! Asta pare o proorocire şi se potriveşte- Ia te uită! Asta pare o proorocire şi se potriveşte în totul cu clipa pe care o trăim, spuse contele de Poiîn totul cu clipa pe care o trăim, spuse contele de Poi--tiers. Poetul ăsta ştia bine ce necazuri avem întiers. Poetul ăsta ştia bine ce necazuri avem în Flandra. Citeşte mai departe...Flandra. Citeşte mai departe...

Pe lume-am fost Ugo Capet cândva. Pe lume-am fost Ugo Capet cândva.

Filipi şi Ludovici urmaşi avui, Filipi şi Ludovici urmaşi avui,Ce pus-au azi din nou pe Franţa şa.Ce pus-au azi din nou pe Franţa şa. Fecior am fost de măcelar Fecior am fost de măcelar Şi fui până pieriră vechii regi,Şi fui până pieriră vechii regi, Din care doar unul singur se popi. Din care doar unul singur se popi.Să sui pornii atunciSă sui pornii atunciŞi-a ţării cârmă-atare am mânuit...Şi-a ţării cârmă-atare am mânuit...

- E o minciună de la început până la sfârşit, între- E o minciună de la început până la sfârşit, între --

rupse contele de Poitiers, răscrăcărându-şi picioarelerupse contele de Poitiers, răscrăcărându-şi picioarele lungi. E o scornitură duşmănoasă pe care unii au îmlungi. E o scornitură duşmănoasă pe care unii au îm--prăştiat-o în vremile astea pentru a ne căşuna rău.prăştiat-o în vremile astea pentru a ne căşuna rău. Ugo Capet era coborâtor din ducii Franţei.Ugo Capet era coborâtor din ducii Franţei.

Cât ţinu lectura, el nu încetă să comenteze potolit,Cât ţinu lectura, el nu încetă să comenteze potolit, uneori cu ironie, crâncenele atacuri pe care poetuluneori cu ironie, crâncenele atacuri pe care poetul italian, vestit încă de pe atunci în ţara sa, le îndreptaitalian, vestit încă de pe atunci în ţara sa, le îndrepta împotriva prinţilor francezi. Dante îl învinuia peîmpotriva prinţilor francezi. Dante îl învinuia pe

Ch l d'A j f l l i L d i l SfâCh l d'A j f t l l i L d i l Sfâ t i f l ă i il lă i d i d d dâ lt i tf l ă i il lă i d i d d dâ l



Charles d'Anjou, fratele lui Ludovic cel Sfânt, nuCharles d'Anjou, fratele lui Ludovic cel Sfânt, nu numai de a-l fi ucis pe moştenitorul legiuit al tronuluinumai de a-l fi ucis pe moştenitorul legiuit al tronului Neapolei, dar şi de a fi pus să fie otrăvit sfântul TomaNeapolei, dar şi de a fi pus să fie otrăvit sfântul Toma d'Aquino.d'Aquino.

- Iată-i frumos încondeiaţi pe verii noştri d'Anjou,- Iată-i frumos încondeiaţi pe verii noştri d'Anjou, spuse cu jumătate de glas contele de Poitiers.spuse cu jumătate de glas contele de Poitiers.

Dar prinţul francez, împotriva căruia Dante se înveDar prinţul francez, împotriva căruia Dante se înve--rşuna cu mai mare îndârjire şi căruia îi rezerva blesrşuna cu mai mare îndârjire şi căruia îi rezerva bles --

temele cele mai rele, era un alt Charles, venit să pustemele cele mai rele, era un alt Charles, venit să pus --tiască Florenţa şi să-i vâre în inimă, după cum scriatiască Florenţa şi să-i vâre în inimă, după cum scria poetul, "lancea cu care îl combătuse pe Iuda".poetul, "lancea cu care îl combătuse pe Iuda".

- Ei, dar aici e vorba de unchiu-meu Charles de Va- Ei, dar aici e vorba de unchiu-meu Charles de Va--lois! izbucni Poitiers. Iată de ce ne urăsc aşa de tarelois! izbucni Poitiers. Iată de ce ne urăsc aşa de tare oamenii de pe acolo. Se pare că ne-a făcut nume răuoamenii de pe acolo. Se pare că ne-a făcut nume rău prin Italia.prin Italia.

Cei de faţă se priveau unii pe alţii, neştiind ceCei de faţă se priveau unii pe alţii, neştiind ce mutră să facă. Văzură însă că Filip de Poitiersmutră să facă. Văzură însă că Filip de Poitiers

zâmbea, trecându-şi mâna lungă şi palidă pestezâmbea, trecându-şi mâna lungă şi palidă peste obraz. Atunci se încumetară să râdă. Nu prea eraobraz. Atunci se încumetară să râdă. Nu prea era iubit monseniorul de Valois de cei din jurul conteluiiubit monseniorul de Valois de cei din jurul contelui de Poitiers.de Poitiers.

Tabăra contelui Robert d'Artois se înfăţişa cu totulTabăra contelui Robert d'Artois se înfăţişa cu totul altfel decât cea a contelui de Poitiers. Aici, în ciudaaltfel decât cea a contelui de Poitiers. Aici, în ciuda ploii şi a noroiului, domnea o forfotă necurmată şi oploii şi a noroiului, domnea o forfotă necurmată şi o harababură aşa de mare încât părea voită.harababură aşa de mare încât părea voită.

Contele d'Artois dăduse cu chirie negustorilor careContele d'Artois dăduse cu chirie negustorilor care

însoţeau oştirea locuri de tarabă lângă cortul său,însoţeau oştirea locuri de tarabă lângă cortul său, lesne de recunoscut de departe după culoarea roşie şilesne de recunoscut de departe după culoarea roşie şi după steagurile ce fluturau deasupra. Cine voia să-şidupă steagurile ce fluturau deasupra. Cine voia să-şi cumpere o centură nouă, să-şi schimbe catarama coicumpere o centură nouă, să-şi schimbe catarama coi --fului, să găsească apărători de braţe din fier sau să-şifului, să găsească apărători de braţe din fier sau să-şi dreagă zaua destrămată, trebuia să meargă acolo. Sedreagă zaua destrămată, trebuia să meargă acolo. Se ţinea bâlci în faţa uşii monseniorului Robert, care deţinea bâlci în faţa uşii monseniorului Robert, care de asemenea se îngrijise să aibă pe-aproape şi fetele deasemenea se îngrijise să aibă pe-aproape şi fetele de

petreceri, astfel că micile plăceri depindeau de dânsulpetreceri, astfel că micile plăceri depindeau de dânsul şi putea să se arate darnic în această privinţă cu prieşi putea să se arate darnic în această privinţă cu prie --tenii săi.tenii săi.

Cât despre suliţaşi, arcaşi, rândaşi şi celelalte slugiCât despre suliţaşi, arcaşi, rândaşi şi celelalte slugi ale cavalerilor, aceştia fuseseră mânaţi mai încolo şiale cavalerilor, aceştia fuseseră mânaţi mai încolo şi se adăposteau, de bine, de rău, prin casele ţăranilorse adăposteau, de bine, de rău, prin casele ţăranilor izgoniţi din gospodăriile lor, prin colibe de crengi, nuizgoniţi din gospodăriile lor, prin colibe de crengi, nu--mite frunzare, ba chiar pe sub căruţe.mite frunzare, ba chiar pe sub căruţe.

În marele cort roşu nu prea era vorba de poezie.În marele cort roşu nu prea era vorba de poezie. Dăduseră cep unei butii de vin şi ulcelele umblau dinDăduseră cep unei butii de vin şi ulcelele umblau din mână în mână într-o larmă de nedescris, iar zarurilemână în mână într-o larmă de nedescris, iar zarurile se rostogoleau pe capacul lăzilor; jucau pe cuvânt şise rostogoleau pe capacul lăzilor; jucau pe cuvânt şi destui cavaleri se şi înglodaseră în datorii, pierzânddestui cavaleri se şi înglodaseră în datorii, pierzând mai mult decât ar fi trebuit să plătească spre a se răsmai mult decât ar fi trebuit să plătească spre a se răs--cumpăra, dacă ar fi căzut cumva în mâna vrăjmaşului.cumpăra, dacă ar fi căzut cumva în mâna vrăjmaşului.

Un lucru mai cu seamă sărea în ochi: deşi RobertUn lucru mai cu seamă sărea în ochi: deşi Robert nu comanda decât trupele din comitatul său Benu comanda decât trupele din comitatul său Be--

aumont-le-Roger, un mare număr de cavaleri din Araumont-le-Roger, un mare număr de cavaleri din Ar --tois, care ţineau de baniera contesei Mahaut, se aflautois, care ţineau de baniera contesei Mahaut, se aflau tot timpul în cortul lui, unde, milităreşte vorbind, nutot timpul în cortul lui, unde, milităreşte vorbind, nu aveau nimic de făcut. Rezemat de stâlpul din mijloc,aveau nimic de făcut. Rezemat de stâlpul din mijloc, contele Robert d'Artois domina cu statura sa uriaşăcontele Robert d'Artois domina cu statura sa uriaşă toată această forfotă zgomotoasă. Îmbrăcat într-o tutoată această forfotă zgomotoasă. Îmbrăcat într-o tu--nică stacojie pe care i se răsfira coama de leu, se jucanică stacojie pe care i se răsfira coama de leu, se juca nepăsător, învârtind în mână o ghioagă. Uriaşulnepăsător, învârtind în mână o ghioagă. Uriaşul acesta avea totuşi un of la inimă, şi nu degeaba ţineaacesta avea totuşi un of la inimă, şi nu degeaba ţinea

el să se ameţească cu băutură şi larmă.el să se ameţească cu băutură şi larmă.- A lor mei, bătăliile din Flandra nu le aduc nimic- A lor mei, bătăliile din Flandra nu le aduc nimic bun, le mărturisea seniorilor care-l înconjurau. Tatălbun, le mărturisea seniorilor care-l înconjurau. Tatăl meu, contele Filip, pe care mulţi din voi l-au cunoscutmeu, contele Filip, pe care mulţi din voi l-au cunoscut bine şi l-au slujit cu credinţă...bine şi l-au slujit cu credinţă...

- Da, l-am cunoscut! răspunseră baronii din Artois.- Da, l-am cunoscut! răspunseră baronii din Artois. Era un om cu frica lui Dumnezeu, un voinic şi jumăEra un om cu frica lui Dumnezeu, un voinic şi jumă --tate!tate!

T tăl i it î l t d l F i bT tăl i it î l t d l F i b i i âi i â



- Tatăl meu, a pierit în lupta de la Furnes, iar bu- Tatăl meu, a pierit în lupta de la Furnes, iar bu --nicul meu, contele Robert...nicul meu, contele Robert...

- Ah, viteazul!... Bun stăpân ne-a fost! Ne-a res- Ah, viteazul!... Bun stăpân ne-a fost! Ne-a res --pectat vechile noastre rânduieli! Niciodată nu-i cereaipectat vechile noastre rânduieli! Niciodată nu-i cereai să-ţi facă dreptate, fără s-o capeţi...să-ţi facă dreptate, fără s-o capeţi...

- Patru ani mai târziu, iată-l ucis pe loc la Courtrai.- Patru ani mai târziu, iată-l ucis pe loc la Courtrai. Unde s-au dus doi s-a dus întotdeauna şi al treilea.Unde s-au dus doi s-a dus întotdeauna şi al treilea. Poate că mâine, seniorii dumneavoastră, mă veţi ducePoate că mâine, seniorii dumneavoastră, mă veţi duce

la groapă.la groapă.Superstiţioşii sunt de două feluri: cei care nu pomeSuperstiţioşii sunt de două feluri: cei care nu pome--

nesc niciodată de nenorocire şi cei care vorbesc de eanesc niciodată de nenorocire şi cei care vorbesc de ea pentru a o sfida şi a o goni. Robert d'Artois era dintrepentru a o sfida şi a o goni. Robert d'Artois era dintre aceştia din urmă.aceştia din urmă.

- Caumont, strigă el, mai toarnă-mi o ulcică! Să- Caumont, strigă el, mai toarnă-mi o ulcică! Să bem pentru ziua mea de pe urmă!bem pentru ziua mea de pe urmă!

- Asta n-o vrem nici în ruptul capului! izbucniră ba- Asta n-o vrem nici în ruptul capului! izbucniră ba--ronii într-un glas. Vom face zid cu trupurile noastre,ronii într-un glas. Vom face zid cu trupurile noastre,

ca să te păzim de primejdie. Cine oare, afară deca să te păzim de primejdie. Cine oare, afară de domnia ta, ne apără drepturile?domnia ta, ne apără drepturile?Îl priveau ca pe domnul lor firesc, şi vlaga lui, voiÎl priveau ca pe domnul lor firesc, şi vlaga lui, voi --

oşia lui, făceau din el în ochii lor un soi de idol.oşia lui, făceau din el în ochii lor un soi de idol.- Vedeţi însă, bunii mei seniori, cum sunt răsplătit- Vedeţi însă, bunii mei seniori, cum sunt răsplătit

după atâta sânge vărsat pentru ţară, vorbi el mai dedupă atâta sânge vărsat pentru ţară, vorbi el mai de --parte. Pentru ca bunicul meu a murit în urma tatăluiparte. Pentru ca bunicul meu a murit în urma tatălui meu - da, pentru asta! - regele Filip a găsit cu cale sămeu - da, pentru asta! - regele Filip a găsit cu cale să mă lipsească de moştenirea mea, dând comitatul Armă lipsească de moştenirea mea, dând comitatul Ar --

tois pe mâna mătuşii mele Mahaut, care se poartă aşatois pe mâna mătuşii mele Mahaut, care se poartă aşa de bine cu voi, înconjurată de toţi Hirsonii ei, aducăde bine cu voi, înconjurată de toţi Hirsonii ei, aducă--tori de nenorocire, cancelarul, vistiernicul şi toţi ceitori de nenorocire, cancelarul, vistiernicul şi toţi cei --lalţi care vă strivesc sub povara câştigurilor şi vă înlalţi care vă strivesc sub povara câştigurilor şi vă în--calcă drepturile.calcă drepturile.

- Dacă mâine pornim la bătălie şi vreun Hirson se- Dacă mâine pornim la bătălie şi vreun Hirson se nimereşte pe lângă mine, îi făgăduiesc o ghioagă înnimereşte pe lângă mine, îi făgăduiesc o ghioagă în cap, care nu-i va veni neapărat din partea flamanzilor,cap, care nu-i va veni neapărat din partea flamanzilor,

spuse un voinic cu sprâncene groase roşcovane,spuse un voinic cu sprâncene groase roşcovane, domnul de Souastre.domnul de Souastre.

Faptul că era niţel cherchelit nu-l împiedica pe RoFaptul că era niţel cherchelit nu-l împiedica pe Ro--bert d'Artois să-şi păstreze judecata limpede. Atâtabert d'Artois să-şi păstreze judecata limpede. Atâta vin împărţit, atâtea fete de petreceri oferite, atâta vin împărţit, atâtea fete de petreceri oferite, atâta bănet cheltuit, acestea toate aveau un rost. Toată lubănet cheltuit, acestea toate aveau un rost. Toată lu--crătura era ca să-şi sature setea de răzbunare şi să-şicrătura era ca să-şi sature setea de răzbunare şi să-şi atingă ţelul.atingă ţelul.

- Nobilii mei domni, nobilii mei domni, vorbi el, mai- Nobilii mei domni, nobilii mei domni, vorbi el, mai întâi să ne facem datoria în războiul regelui, ai căruiîntâi să ne facem datoria în războiul regelui, ai cărui supuşi credincioşi suntem şi care, de asta vă încredisupuşi credincioşi suntem şi care, de asta vă încredi --nţez, e cu totul de partea dreptelor voastre cereri.nţez, e cu totul de partea dreptelor voastre cereri. Dar odată războiul isprăvit, atunci domnii mei, vă sfăDar odată războiul isprăvit, atunci domnii mei, vă sfă --tuiesc să nu puneţi jos armele. E un bun prilej petuiesc să nu puneţi jos armele. E un bun prilej pe care-l aveţi de a fi toţi laolaltă, împreună cu oameniicare-l aveţi de a fi toţi laolaltă, împreună cu oamenii voştri; întoarceţi-vă aşa în Artois şi străbateţi ţara voştri; întoarceţi-vă aşa în Artois şi străbateţi ţara pentru a izgoni de peste tot slugoii mătuşii Mahaut şipentru a izgoni de peste tot slugoii mătuşii Mahaut şi

a le da câte un picior în spate de faţă cu întreg târgul.a le da câte un picior în spate de faţă cu întreg târgul. Iar eu vă voi sprijini la sfatul regelui şi voi porni dinIar eu vă voi sprijini la sfatul regelui şi voi porni din nou dacă e nevoie judecata care m-a nedreptăţit; şinou dacă e nevoie judecata care m-a nedreptăţit; şi mă leg să vă dobândesc iarăşi rânduielile voastre camă leg să vă dobândesc iarăşi rânduielile voastre ca pe vremea străbunilor mei!pe vremea străbunilor mei!

- Aşa vom face, monseniore Robert, aşa vom face!- Aşa vom face, monseniore Robert, aşa vom face!Souastre îşi desfăcu braţele.Souastre îşi desfăcu braţele.- Să juram, strigă el, că nu ne vom despărţi înainte- Să juram, strigă el, că nu ne vom despărţi înainte

de-a ni se fi împlinit cererile şi înainte ca bunul nostrude-a ni se fi împlinit cererile şi înainte ca bunul nostru

domn Robert să ne fie dat iarăşi spre a fi căpeteniadomn Robert să ne fie dat iarăşi spre a fi căpetenia noastră!noastră!- Jurăm! răspunseră baronii.- Jurăm! răspunseră baronii.Urmară multe îmbrăţişări şi încă şi mai multe ulUrmară multe îmbrăţişări şi încă şi mai multe ul --

cele de vin date pe gât; şi se aprinseră făcliile căci încele de vin date pe gât; şi se aprinseră făcliile căci în--cepuse să înnopteze. Robert d'Artois îşi simţea trupulcepuse să înnopteze. Robert d'Artois îşi simţea trupul voinic străbătut de un val de voioşie. Liga din Artois, voinic străbătut de un val de voioşie. Liga din Artois, pe care el o pusese la cale şi o condusese într-ascunspe care el o pusese la cale şi o condusese într-ascuns

d ât l i ă ăt t i id ât l i ă ăt t i i I bâ d l l b t M i t ăbd iI bâ d l l b t M i t ăbd i



de câteva luni, căpăta puteri noi.de câteva luni, căpăta puteri noi.În clipa aceea, un scutier pătrunse în cort, zicând:În clipa aceea, un scutier pătrunse în cort, zicând:- Monseniore Robert, căpitanii de baniere sunt che- Monseniore Robert, căpitanii de baniere sunt che--

maţi de îndată la cortul regelui!maţi de îndată la cortul regelui!Făcliile împrăştiau un fum acru care se amestecaFăcliile împrăştiau un fum acru care se amesteca

cu mirosul tare de piele, de sudoare şi de fier ud. Ceicu mirosul tare de piele, de sudoare şi de fier ud. Cei mai mulţi dintre marii seniori, aşezaţi roată în jurulmai mulţi dintre marii seniori, aşezaţi roată în jurul regelui, nu se spălaseră, nici nu se bărbieriseră deregelui, nu se spălaseră, nici nu se bărbieriseră de

şase zile. De obicei, n-ar fi lăsat sa treacă atâta vremeşase zile. De obicei, n-ar fi lăsat sa treacă atâta vreme fără să meargă la feredeu. Dar jegul era apanajul răzfără să meargă la feredeu. Dar jegul era apanajul răz--boiului.boiului.

Conetabilul Gaucher de Châtillon repetase tocmaiConetabilul Gaucher de Châtillon repetase tocmai pentru toţi căpitanii de baniere expunerea asupra jalpentru toţi căpitanii de baniere expunerea asupra jal--nicei situaţii în care se găsea oştirea.nicei situaţii în care se găsea oştirea.

- Domnilor, zise Ludovic al X-lea, l-aţi auzit pe cone- Domnilor, zise Ludovic al X-lea, l-aţi auzit pe cone--tabil. Vreau să cunosc părerea domniilor voastre.tabil. Vreau să cunosc părerea domniilor voastre.

Potrivindu-şi tunica de mătase albastră pe gePotrivindu-şi tunica de mătase albastră pe ge--

nunchi, Valois începu cu glasul său umflat:nunchi, Valois începu cu glasul său umflat:- Ţi-am spus-o, nepoate, şi o spun din nou în faţa tu- Ţi-am spus-o, nepoate, şi o spun din nou în faţa tu--turor: nu putem rămâne mai multă vreme în acest locturor: nu putem rămâne mai multă vreme în acest loc unde toate se prăpădesc deopotrivă, şi sufletul oameunde toate se prăpădesc deopotrivă, şi sufletul oame--nilor şi sprinteneala cailor. Trândăvia ne strică totnilor şi sprinteneala cailor. Trândăvia ne strică tot atâta cât şi ploaia...atâta cât şi ploaia...

Se opri văzând că regele întorsese capul şi vorbeaSe opri văzând că regele întorsese capul şi vorbea şambelanului său, Mathieu de Trye: era numai pentruşambelanului său, Mathieu de Trye: era numai pentru a cere să i se aducă o bomboană. Simţea nevoia să roa cere să i se aducă o bomboană. Simţea nevoia să ro--

nţăie necontenit ceva.nţăie necontenit ceva.- Urmează, unchiule, rogu-te.- Urmează, unchiule, rogu-te.- Mâine trebuie să pornim pe furiş înainte de cră- Mâine trebuie să pornim pe furiş înainte de cră--

patul zorilor, vorbi mai departe Valois, să aflăm unpatul zorilor, vorbi mai departe Valois, să aflăm un vad în susul râului şi să ne năpustim asupra flaman vad în susul râului şi să ne năpustim asupra flaman--zilor pentru a-i da peste cap până-n seară.zilor pentru a-i da peste cap până-n seară.

- Cu nişte oameni fără hrană, cu nişte cai fără ovăz,- Cu nişte oameni fără hrană, cu nişte cai fără ovăz, spuse conetabilul.spuse conetabilul.

- Izbânda le va umple burta. Mai pot răbda o zi;- Izbânda le va umple burta. Mai pot răbda o zi; prea târziu va fi numai dacă amânăm de pe o zi peprea târziu va fi numai dacă amânăm de pe o zi pe alta.alta.

- Iar eu îţi răspund, Charles, că te duci la tăiere sau- Iar eu îţi răspund, Charles, că te duci la tăiere sau vei muri înecat. Nu văd alt mijloc decât să tragem vei muri înecat. Nu văd alt mijloc decât să tragem oastea îndărăt pe vreo înălţime spre Tournai sauoastea îndărăt pe vreo înălţime spre Tournai sau Saint-Armand şi să aşteptăm acolo până ne-o sosiSaint-Armand şi să aşteptăm acolo până ne-o sosi carnea, până se vor scurge apele...carnea, până se vor scurge apele...

Se întâmplă adeseori că începe să tune tocmai cândSe întâmplă adeseori că începe să tune tocmai când se pomeneşte de tunet, sau ca o persoană, desprese pomeneşte de tunet, sau ca o persoană, despre care tocmai se vorbeşte de rău, intră pe uşă chiarcare tocmai se vorbeşte de rău, intră pe uşă chiar atunci. Înlănţuirea întâmplărilor pare să-şi râdă cu şiatunci. Înlănţuirea întâmplărilor pare să-şi râdă cu şi --retenie de spusele noastre.retenie de spusele noastre.

În clipa când conetabilul sfătuia să se aştepte pânăÎn clipa când conetabilul sfătuia să se aştepte până se vor scurge apele, acoperământul cortului plesnise vor scurge apele, acoperământul cortului plesni deasupra monseniorului de Valois, stropindu-l şi mândeasupra monseniorului de Valois, stropindu-l şi mân-- jindu-l tot cu noroi. Robert d'Artois care duhnea a vin jindu-l tot cu noroi. Robert d'Artois care duhnea a vin

în ungherul său, pufni de râs, şi râsul îl molipsi şi peîn ungherul său, pufni de râs, şi râsul îl molipsi şi pe rege, ceea ce făcu să răbufnească furia lui Charles derege, ceea ce făcu să răbufnească furia lui Charles de Valois. Valois.

- Se ştie, Gaucher, izbucni el ridicându-se, că pri- Se ştie, Gaucher, izbucni el ridicându-se, că pri --meşti o sută de livre pentru fiecare zi când regelemeşti o sută de livre pentru fiecare zi când regele merge în bătălie cu oastea şi că nu te sinchiseşti demerge în bătălie cu oastea şi că nu te sinchiseşti de fel să vezi isprăvindu-se războiul.fel să vezi isprăvindu-se războiul.

Adânc jignit, conetabilul i-o întoarse: Adânc jignit, conetabilul i-o întoarse:- Este de datoria mea să vă reamintesc că nici re- Este de datoria mea să vă reamintesc că nici re --

gele nu poate hotărî să pornească împotriva vrăjgele nu poate hotărî să pornească împotriva vrăj--maşului fără sfatul şi ordinul conetabilului. Şi ordinulmaşului fără sfatul şi ordinul conetabilului. Şi ordinul acesta, aşa cum stau azi lucrurile, nu-l voi da. Aşa făacesta, aşa cum stau azi lucrurile, nu-l voi da. Aşa fă --când, regele poate totuşi să-şi schimbe conetabilul.când, regele poate totuşi să-şi schimbe conetabilul.

O tăcere apăsătoare urmă acestor cuvinte. ChestiO tăcere apăsătoare urmă acestor cuvinte. Chesti--unea era gravă. Pentru a-i face pe plac lui Valois, Luunea era gravă. Pentru a-i face pe plac lui Valois, Lu--dovic al X-lea îl va scoate oare din slujbă pe comandovic al X-lea îl va scoate oare din slujbă pe coman --dantul oştilor sale, aşa cum făcuse cu Marigny, cudantul oştilor sale, aşa cum făcuse cu Marigny, cu

Rao l de Presles şi c toţi ceilalţi miniştri ai l i FilipRaoul de Presles şi cu toţi ceilalţi miniştri ai lui Filip arătos n mai în p rp ră şi oţel făc câţi a paşiarătos numai în purpură şi oţel făcu câţiva paşi



Raoul de Presles şi cu toţi ceilalţi miniştri ai lui FilipRaoul de Presles şi cu toţi ceilalţi miniştri ai lui Filip cel Frumos? Rezultatul nu fusese tocmai fericit...cel Frumos? Rezultatul nu fusese tocmai fericit...

- Frate, zise Filip de Poitiers cu glasul său liniştit,- Frate, zise Filip de Poitiers cu glasul său liniştit, eu împărtăşesc pe de-a-ntregul sfatul ce ţi-l dă Gaueu împărtăşesc pe de-a-ntregul sfatul ce ţi-l dă Gau--cher. Trupele noastre nu-s în stare să lupte fără săcher. Trupele noastre nu-s în stare să lupte fără să mai prindă puteri barem o săptămână.mai prindă puteri barem o săptămână.

- Asta e şi părerea mea, vorbi contele Louis- Asta e şi părerea mea, vorbi contele Louis d'Evreux.d'Evreux.

- Aşadar, nu-i vom pedepsi niciodată pe flamanzii- Aşadar, nu-i vom pedepsi niciodată pe flamanzii ăştia? sări de la locul său Charles de La Marche, alăştia? sări de la locul său Charles de La Marche, al doilea frate al regelui, care era întotdeauna de pădoilea frate al regelui, care era întotdeauna de pă--rerea unchiului.rerea unchiului.

Începură să vorbească toţi deodată. Retragere sauÎncepură să vorbească toţi deodată. Retragere sau înfrângere, asta era alegerea, spunea sus şi tare coînfrângere, asta era alegerea, spunea sus şi tare co --netabilul. Valois răspundea că nu prea vede la ce-arnetabilul. Valois răspundea că nu prea vede la ce-ar folosi ca oastea să se ducă să putrezească stând defolosi ca oastea să se ducă să putrezească stând de--geaba ca şi până acum, la cinci leghe îndărăt. Contelegeaba ca şi până acum, la cinci leghe îndărăt. Contele

de Champagne anunţă că trupele sale, nefiind adude Champagne anunţă că trupele sale, nefiind adu--nate decât pentru cincisprezece zile, el va pleca denate decât pentru cincisprezece zile, el va pleca de acolo, dacă nu se porneşte la luptă, iar ducele Eudesacolo, dacă nu se porneşte la luptă, iar ducele Eudes de Burgundia, fratele prinţesei Marguerite cea ucisă,de Burgundia, fratele prinţesei Marguerite cea ucisă, se folosi de prilej ca să arate că nu avea zor mare să-lse folosi de prilej ca să arate că nu avea zor mare să-l slujească pe fostul său cumnat.slujească pe fostul său cumnat.

Regele se codea, neştiind de partea cui să treacă.Regele se codea, neştiind de partea cui să treacă. Toată boroboaţa asta fusese pusă la cale în pripă. UmToată boroboaţa asta fusese pusă la cale în pripă. Um--plerea vistieriei şi prestigiul său personal atârnau deplerea vistieriei şi prestigiul său personal atârnau de

repeziciunea izbânzii. Vedea cum îi scapă războiulrepeziciunea izbânzii. Vedea cum îi scapă războiul--fulger. Să ia hotărârea pe care înţelepciunea i-o imfulger. Să ia hotărârea pe care înţelepciunea i-o im--punea limpede, ducându-se să-şi refacă oastea într-altpunea limpede, ducându-se să-şi refacă oastea într-alt loc şi să aştepte, însemna să amâne căsătoria şi încoloc şi să aştepte, însemna să amâne căsătoria şi înco --ronarea. Cât despre planul unchiului Valois de a înronarea. Cât despre planul unchiului Valois de a în--cerca trecerea unui râu cu apele umflate şi de a dacerca trecerea unui râu cu apele umflate şi de a da iureş prin noroi...iureş prin noroi...

Se ridică atunci Robert d'Artois şi, grozav deSe ridică atunci Robert d'Artois şi, grozav de

arătos, numai în purpură şi oţel, făcu câţiva paşi,arătos, numai în purpură şi oţel, făcu câţiva paşi, venind până în mijlocul adunării. venind până în mijlocul adunării.

- Vere, spuse el, ghicesc grija ce te frământă. N-ai- Vere, spuse el, ghicesc grija ce te frământă. N-ai destul bănet ca să poţi ţine această mare oaste stânddestul bănet ca să poţi ţine această mare oaste stând degeaba. Afară de asta, ai o nouă soţie care te aştedegeaba. Afară de asta, ai o nouă soţie care te aşte --aptă şi noi toţi suntem foarte nerăbdători s-o vedemaptă şi noi toţi suntem foarte nerăbdători s-o vedem regină, cum nerăbdători suntem să te vedem încoregină, cum nerăbdători suntem să te vedem înco--ronat. Sfatul meu este că nu trebuie să ne încăronat. Sfatul meu este că nu trebuie să ne încă--

păţânăm. Nu vrăjmaşul ne sileşte să facem cale înpăţânăm. Nu vrăjmaşul ne sileşte să facem cale în--toarsă, ci ploaia, în care eu văd vrerea lui Dumnezeu,toarsă, ci ploaia, în care eu văd vrerea lui Dumnezeu, în faţa căreia tot omul, cât de mare ar fi, trebuie să seîn faţa căreia tot omul, cât de mare ar fi, trebuie să se plece. Cine poate zice, vere, că Domnul n-a vrut prinplece. Cine poate zice, vere, că Domnul n-a vrut prin asta să-ţi dea de ştire să nu porneşti la bătălie înainteasta să-ţi dea de ştire să nu porneşti la bătălie înainte de a fi uns cu sfântul mir? O încoronare frumoasă îţide a fi uns cu sfântul mir? O încoronare frumoasă îţi va aduce tot atâta putere cât şi un război la voia în va aduce tot atâta putere cât şi un război la voia în--tâmplării. Renunţă deocamdată de a-i pedepsi petâmplării. Renunţă deocamdată de a-i pedepsi pe aceşti ticăloşi de flamanzi, iar dacă spaima ce-aiaceşti ticăloşi de flamanzi, iar dacă spaima ce-ai

băgat în ei nu ajunge, să ne întoarcem tot aşa debăgat în ei nu ajunge, să ne întoarcem tot aşa de mulţi la primăvara viitoare.mulţi la primăvara viitoare. Această soluţie neaşteptată, venind din gura unui Această soluţie neaşteptată, venind din gura unui

bărbat a cărui vitejie pe câmpul de luptă nu putea fibărbat a cărui vitejie pe câmpul de luptă nu putea fi pusă la îndoială, fu sprijinită de o parte dintre cei depusă la îndoială, fu sprijinită de o parte dintre cei de faţă. Nici unul nu înţelesese în clipa aceea că Robertfaţă. Nici unul nu înţelesese în clipa aceea că Robert îşi urmărea ţelurile lui, şi că pofta de a răscula comiîşi urmărea ţelurile lui, şi că pofta de a răscula comi--tatul Artois îl muncea mai mult decât interesele ţării.tatul Artois îl muncea mai mult decât interesele ţării.

Ludovic al X-lea era o fire slabă şi pornit să ia hotăLudovic al X-lea era o fire slabă şi pornit să ia hotă--

râri necugetate sub imboldul clipei, gata să-şi piardărâri necugetate sub imboldul clipei, gata să-şi piardă nădejdea de îndată ce împrejurările nu luau o întorsănădejdea de îndată ce împrejurările nu luau o întorsă--tură după dorinţa lui. Se repezi să apuce scândura detură după dorinţa lui. Se repezi să apuce scândura de salvare pe care i-o întindea Artois.salvare pe care i-o întindea Artois.

- Cuminte ai grăit, vere, spuse el. Cerul ne arată ce- Cuminte ai grăit, vere, spuse el. Cerul ne arată ce avem de făcut. Oastea să plece acasă, deoarece nuavem de făcut. Oastea să plece acasă, deoarece nu poate merge mai departe. Dar jur înaintea lui Dumpoate merge mai departe. Dar jur înaintea lui Dum--nezeu, adăugă umflându-şi glasul şi crezând că îşinezeu, adăugă umflându-şi glasul şi crezând că îşi



Într un cuvânt arată bine?Într un cuvânt arată bine?



LICOAREA VRĂJITĂ LICOAREA VRĂJITĂ

La revărsatul zorilor, o litieră trasă de catârci şi esLa revărsatul zorilor, o litieră trasă de catârci şi es --cortată de două slugi înarmate pătrunse pe subcortată de două slugi înarmate pătrunse pe sub poarta cea mare a palatului Artois, din strada Maupoarta cea mare a palatului Artois, din strada Mau--conseil. Béatrice d'Hirson, nepoata cancelarului dinconseil. Béatrice d'Hirson, nepoata cancelarului din Artois şi domnişoară de onoare a contesei Mahaut, se Artois şi domnişoară de onoare a contesei Mahaut, se

dădu jos. Nimănui nu i-ar fi putut trece prin minte cădădu jos. Nimănui nu i-ar fi putut trece prin minte că

această frumoasă fată oacheşă străbătuse din ajunaceastă frumoasă fată oacheşă străbătuse din ajun aproape patruzeci de leghe. Rochia ei abia dacă eraaproape patruzeci de leghe. Rochia ei abia dacă era niţel mototolită; faţa, cu umerii obrajilor ieşiţi, arătaniţel mototolită; faţa, cu umerii obrajilor ieşiţi, arăta netedă şi fragedă ca după somn. De altminteri, dornetedă şi fragedă ca după somn. De altminteri, dor --mise o parte a drumului sub învelitori calde, în legămise o parte a drumului sub învelitori calde, în legă--natul litierei. Béatrice d'Hirson nu se temea, lucru rarnatul litierei. Béatrice d'Hirson nu se temea, lucru rar la o femeie în vremea aceea, să călătorească noaptea;la o femeie în vremea aceea, să călătorească noaptea; vedea prin beznă, ca pisicile, şi se ştia ocrotită de vedea prin beznă, ca pisicile, şi se ştia ocrotită de diavol. Cu pieptul sus, maiestoasă, călcând cu pas cediavol. Cu pieptul sus, maiestoasă, călcând cu pas ce părea rar pentru că era alungit şi întotdeauna egal,părea rar pentru că era alungit şi întotdeauna egal, ea se duse de-a dreptul în iatacul contesei Mahaut, peea se duse de-a dreptul în iatacul contesei Mahaut, pe care o găsi aşezată la masă, cu gustarea de dimineaţăcare o găsi aşezată la masă, cu gustarea de dimineaţă înainte.înainte.

- S-a făcut, doamnă, spuse Béatrice întinzând con- S-a făcut, doamnă, spuse Béatrice întinzând con--tesei o cutiuţă făcută din corn.tesei o cutiuţă făcută din corn.

- Ei, cum îi merge fiicei mele Jeanne?- Ei, cum îi merge fiicei mele Jeanne?- Contesa de Poitiers se simte cum nu se poate mai- Contesa de Poitiers se simte cum nu se poate mai

bine, doamnă. Şederea la castelul din Dourdan nu i-abine, doamnă. Şederea la castelul din Dourdan nu i-a fost prea apăsătoare şi, prin firea ei blândă îi câştifost prea apăsătoare şi, prin firea ei blândă îi câşti --gase pe paznici. Are faţa limpede şi-i doar niţel maigase pe paznici. Are faţa limpede şi-i doar niţel mai slăbită; nădejdea, împreună cu grija ce i-o porţi îi dauslăbită; nădejdea, împreună cu grija ce i-o porţi îi dau puteri.puteri.

- Şi părul ei?- Şi părul ei?- E un păr de un an, doamnă, şi nu-i încă aşa de- E un păr de un an, doamnă, şi nu-i încă aşa de

lung ca părul unui bărbat; dar pare să crească mailung ca părul unui bărbat; dar pare să crească mai des de cum era înainte.des de cum era înainte.

- Într-un cuvânt, arată bine?- Într-un cuvânt, arată bine?- Cu un văl în jurul obrazului, fireşte. Şi-apoi, poate- Cu un văl în jurul obrazului, fireşte. Şi-apoi, poate

să-şi prindă nişte cosiţe false pentru a-şi acoperi grusă-şi prindă nişte cosiţe false pentru a-şi acoperi gru--mazul şi urechile.mazul şi urechile.

- Nu te culci în pat cu părul fals, îi tăie vorba Ma- Nu te culci în pat cu părul fals, îi tăie vorba Ma --haut.haut.

Dădu pe gât, cu înghiţituri mari, ce mai rămăseseDădu pe gât, cu înghiţituri mari, ce mai rămăsese din supa de mazăre cu slănină, şi pentru a-şi spăladin supa de mazăre cu slănină, şi pentru a-şi spăla

cerul gurii, bău o cupă plină de vin roşu de Poligny.cerul gurii, bău o cupă plină de vin roşu de Poligny. Apoi, deschise cutioara de corn şi privi pulberea ce Apoi, deschise cutioara de corn şi privi pulberea ce--nuşie cu care era umplută:nuşie cu care era umplută:

- Cât mă costă asta?- Cât mă costă asta?- Şaptezeci de livre.- Şaptezeci de livre.- Dracu să le ia de vrăjitoare, multe parale cer- Dracu să le ia de vrăjitoare, multe parale cer

pentru ştiinţa lor.pentru ştiinţa lor.- Şi primejdia în care se bagă e mare.- Şi primejdia în care se bagă e mare.- Şaptezeci de livre... cât ai oprit pentru tine din- Şaptezeci de livre... cât ai oprit pentru tine din

banii ăştia? întrebă contesa, privindu-şi drept în ochibanii ăştia? întrebă contesa, privindu-şi drept în ochi domnişoara de onoare.domnişoara de onoare.Béatrice nu-şi întoarse privirea; îşi păstră chiar suBéatrice nu-şi întoarse privirea; îşi păstră chiar su--

râsul ironic şi îi răspunse cu vorba ei rară:râsul ironic şi îi răspunse cu vorba ei rară:- Mai nimic, doamnă. Tocmai cu ce să-mi cumpăr- Mai nimic, doamnă. Tocmai cu ce să-mi cumpăr

acea rochie purpurie pe care domnia ta mi-ai făacea rochie purpurie pe care domnia ta mi-ai fă--găduit-o fără să mi-o dai.găduit-o fără să mi-o dai.

Contesa Mahaut nu se putu opri să râdă: fata astaContesa Mahaut nu se putu opri să râdă: fata asta ştia cum s-o ia.ştia cum s-o ia.

- Trebuie să-ţi fie tare foame, gustă niţel din plă- Trebuie să-ţi fie tare foame, gustă niţel din plă --cinta asta de raţă, vorbi ea, în timp ce se servea ea încinta asta de raţă, vorbi ea, în timp ce se servea ea în--săşi cu o bucată groasă.săşi cu o bucată groasă.

Apoi, întorcându-se la cutioara de corn, adăugă: Apoi, întorcându-se la cutioara de corn, adăugă:- Cred în puterea otrăvurilor, când e vorba să te- Cred în puterea otrăvurilor, când e vorba să te

descotoroseşti de un vrăjmaş, dar nu cred în băuturiledescotoroseşti de un vrăjmaş, dar nu cred în băuturile vrăjite, pentru a-ţi câştiga un adversar. Tu vii cu ideile vrăjite, pentru a-ţi câştiga un adversar. Tu vii cu ideile astea, nu eu.astea, nu eu.

Şi totuşi te asigur doamnă că trebuie să crezi înŞi totuşi te asigur doamnă că trebuie să crezi în vărul ei primar Henri de Sulli care locuia tot acolo şivărul ei primar Henri de Sulli care locuia tot acolo şi



- Şi totuşi, te asigur, doamnă, că trebuie să crezi în- Şi totuşi, te asigur, doamnă, că trebuie să crezi în ele, răspunse Béatrice, aprinzându-se niţel, căci tot ceele, răspunse Béatrice, aprinzându-se niţel, căci tot ce era în legătură cu vrăjitoria o răscolea adânc. Prafulera în legătură cu vrăjitoria o răscolea adânc. Praful ăsta e foarte bun; nu e făcut din creier de berbec, ciăsta e foarte bun; nu e făcut din creier de berbec, ci numai din ierburi, şi-i pregătit sub ochii mei. M-amnumai din ierburi, şi-i pregătit sub ochii mei. M-am dus aşadar la Dourdan, cum te rugasem să mă laşi sădus aşadar la Dourdan, cum te rugasem să mă laşi să fac după capul meu, şi am scos puţin sânge din braţulfac după capul meu, şi am scos puţin sânge din braţul drept al prinţesei Jeanne. Apoi am dus acest sângedrept al prinţesei Jeanne. Apoi am dus acest sânge

doamnei Isabelle din Fériennes, care l-a amestecat cudoamnei Isabelle din Fériennes, care l-a amestecat cu verbină, cu tremurătoare, cu leuştean; şi doamna din verbină, cu tremurătoare, cu leuştean; şi doamna din Fériennes a rostit descântecul; după aceea a aşezatFériennes a rostit descântecul; după aceea a aşezat amestecul pe o cărămidă nouă şi a pus-o la foc dinamestecul pe o cărămidă nouă şi a pus-o la foc din lemn de frasin, ca să capete pulberea ce ţi-am adus-o.lemn de frasin, ca să capete pulberea ce ţi-am adus-o. Nu mai rămâne decât să pui această pulbere într-oNu mai rămâne decât să pui această pulbere într-o băutură şi să-l faci pe contele de Poitiers s-o dea pebăutură şi să-l faci pe contele de Poitiers s-o dea pe gât; nu va trece mult şi ai să-l vezi iar aprins de dragât; nu va trece mult şi ai să-l vezi iar aprins de dra --goste pentru soţia lui, cu o putere pe care nimic n-argoste pentru soţia lui, cu o putere pe care nimic n-ar

putea s-o ţină în loc. Mai trebuie să vină în dimineaţaputea s-o ţină în loc. Mai trebuie să vină în dimineaţa asta să te vadă, doamnă?asta să te vadă, doamnă?- Îl aştept. S-a întors de la oaste aseară şi l-am- Îl aştept. S-a întors de la oaste aseară şi l-am

rugat să treacă pe la mine.rugat să treacă pe la mine.- Atunci, mă duc îndată să amestec pulberea în- Atunci, mă duc îndată să amestec pulberea în

vinul îndulcit cu care-l vei cinsti. Vinul acesta dres cu vinul îndulcit cu care-l vei cinsti. Vinul acesta dres cu mirodenii şi negru la culoare va ascunde bine pulmirodenii şi negru la culoare va ascunde bine pul--berea. Te sfătuiesc însă, doamnă, să te vâri iar în patberea. Te sfătuiesc însă, doamnă, să te vâri iar în pat şi să te prefaci a fi bolnavă, pentru a avea pricină săşi să te prefaci a fi bolnavă, pentru a avea pricină să

nu bei şi domnia ta, căci n-ar trebui să sorbi din băunu bei şi domnia ta, căci n-ar trebui să sorbi din bău --tura aceasta şi să te pomeneşti îndrăgostită de dumtura aceasta şi să te pomeneşti îndrăgostită de dum--neaei, fiica domniei tale, spuse râzând Béatrice.neaei, fiica domniei tale, spuse râzând Béatrice.

- Bine te-ai gândit să-l primesc culcată, răspunse- Bine te-ai gândit să-l primesc culcată, răspunse contesa d'Artois, şi să mă plâng că mi-e tare rău. Aşacontesa d'Artois, şi să mă plâng că mi-e tare rău. Aşa poţi vorbi mai pe şleau.poţi vorbi mai pe şleau.

Se vârî deci iar în pat, porunci să se strângă masa,Se vârî deci iar în pat, porunci să se strângă masa, ceru să fie chemaţi cancelarul Thierry d'Hirson şiceru să fie chemaţi cancelarul Thierry d'Hirson şi

vărul ei primar, Henri de Sulli, care locuia tot acolo şi vărul ei primar, Henri de Sulli, care locuia tot acolo şi pentru care avea în vremea din urmă mare slăbiciune,pentru care avea în vremea din urmă mare slăbiciune, vrând să lucreze cu dânsul la treburile comitatului. vrând să lucreze cu dânsul la treburile comitatului.

Ceva mai târziu, i se anunţă sosirea contelui de PoiCeva mai târziu, i se anunţă sosirea contelui de Poi--tiers. Acesta intră, îmbrăcat ca de obicei în veşmintetiers. Acesta intră, îmbrăcat ca de obicei în veşminte de culoare închisă, cu picioarele sale de cocostârc vâde culoare închisă, cu picioarele sale de cocostârc vâ--râte în ciubote din piele moale, iar la capătul trupuluirâte în ciubote din piele moale, iar la capătul trupului său, deşirat, scufia cu creasta dată puţintel pe-osău, deşirat, scufia cu creasta dată puţintel pe-o

ureche.ureche.- Ah, uite ginerele meu, izbucni Mahaut, ca şi cum- Ah, uite ginerele meu, izbucni Mahaut, ca şi cum l-ar fi văzut pe Mântuitorul, ce bine-mi pare că ail-ar fi văzut pe Mântuitorul, ce bine-mi pare că ai venit! Ştii ce făceam acum? Pusesem să mi se cite venit! Ştii ce făceam acum? Pusesem să mi se cite--ască starea averii mele pentru a-mi arăta ultimele doască starea averii mele pentru a-mi arăta ultimele do--rinţi. Am petrecut cea mai rea noapte din viaţa mea,rinţi. Am petrecut cea mai rea noapte din viaţa mea, chinuită până-n fundul măruntaielor de groaza morţii;chinuită până-n fundul măruntaielor de groaza morţii; şi mare mi-a fost teamă că voi părăsi lumea asta fărăşi mare mi-a fost teamă că voi părăsi lumea asta fără să-ţi fi împărtăşit gândurile mele, ca să ştii că te iusă-ţi fi împărtăşit gândurile mele, ca să ştii că te iu--

besc, în ciuda tuturor celor întâmplate, cu o inimă debesc, în ciuda tuturor celor întâmplate, cu o inimă de mamă.mamă.Pentru a se apăra de pedeapsa ce i-ar căşuna-oPentru a se apăra de pedeapsa ce i-ar căşuna-o

toate minciunile ce le turnase, pipăi într-ascuns fătoate minciunile ce le turnase, pipăi într-ascuns fă--râma din moaştele sfântului Druon, pe care o purtarâma din moaştele sfântului Druon, pe care o purta întotdeauna la capătul unui lanţ de aur, între sâni.întotdeauna la capătul unui lanţ de aur, între sâni.

Henri de Sulli întoarse capul ca să nu pufnească înHenri de Sulli întoarse capul ca să nu pufnească în râs, căci petrecuse o bună parte a nopţii cu vară-sa şirâs, căci petrecuse o bună parte a nopţii cu vară-sa şi ştia bine că boala care-o rodea la măruntaie nu eraştia bine că boala care-o rodea la măruntaie nu era

chiar aşa de dureroasă; ce mai încolo, contesa Machiar aşa de dureroasă; ce mai încolo, contesa Ma--haut nu era făcută pentru văduvie; în poftele ei, la pathaut nu era făcută pentru văduvie; în poftele ei, la pat ca şi la masă, avea o lăcomie de nesăturat.ca şi la masă, avea o lăcomie de nesăturat.

De altminteri, aşezată la largul ei printre perneleDe altminteri, aşezată la largul ei printre pernele de brocart, cu obrajii rotunzi şi rumeni, mătăhăloasă,de brocart, cu obrajii rotunzi şi rumeni, mătăhăloasă, cu braţul cărnos, Mahaut arăta cum nu se poate maicu braţul cărnos, Mahaut arăta cum nu se poate mai zdravănă. Poate doar să fi avut nevoie să i se scoatăzdravănă. Poate doar să fi avut nevoie să i se scoată vreun litru sau două de sânge. vreun litru sau două de sânge.

"Na acuma va face pe caraghioasa " gândi Filip de"Na acuma va face pe caraghioasa " gândi Filip de spaimă însăspaimă însă



Na, acuma va face pe caraghioasa. , gândi Filip deNa, acuma va face pe caraghioasa. , gândi Filip de Poitiers, "După chip şi înfăţişare e într-adevăr RobertPoitiers, "După chip şi înfăţişare e într-adevăr Robert d'Artois, leită, de i-ai crede mai de grabă frate şi sorăd'Artois, leită, de i-ai crede mai de grabă frate şi soră decât nepot şi mătuşă. Şi sunt sigur că are să-mi vordecât nepot şi mătuşă. Şi sunt sigur că are să-mi vor --bească de el".bească de el".

Nu se înşela. Mahaut începu de îndată să-l drăcuNu se înşela. Mahaut începu de îndată să-l drăcu--iască pe acest nepot afurisit, amintind de tertipurile şiiască pe acest nepot afurisit, amintind de tertipurile şi uneltirile lui, de acea ligă a baronilor din Artois peuneltirile lui, de acea ligă a baronilor din Artois pe

care o aţâţa împotriva ei. Pentru Mahaut, ca şi pentrucare o aţâţa împotriva ei. Pentru Mahaut, ca şi pentru Robert, toate treburile lumii treceau prin comitatul peRobert, toate treburile lumii treceau prin comitatul pe care şi-l disputau de treisprezece ani; gândurile, purcare şi-l disputau de treisprezece ani; gândurile, pur --tările, prieteniile, alianţele, ba chiar şi iubirile lortările, prieteniile, alianţele, ba chiar şi iubirile lor erau legate într-un fel sau altul de această luptă; unulerau legate într-un fel sau altul de această luptă; unul nu intra într-un clan decât pentru că celălalt apanu intra într-un clan decât pentru că celălalt apa --rţinea clanului vrăjmaş; Mahaut se arăta dinainterţinea clanului vrăjmaş; Mahaut se arăta dinainte duşmănoasă faţă de Clémence a Ungariei, pentru căduşmănoasă faţă de Clémence a Ungariei, pentru că Robert îl ajutase pe Charles de Valois să pună la caleRobert îl ajutase pe Charles de Valois să pună la cale

căsătoria. Această ură care nu lăsa loc nici unei înţecăsătoria. Această ură care nu lăsa loc nici unei înţe --legeri, nici unei învoieli între dânşii, depăşea însăşilegeri, nici unei învoieli între dânşii, depăşea însăşi pricina învrăjbirii, şi te puteai întreba dacă n-o fi fostpricina învrăjbirii, şi te puteai întreba dacă n-o fi fost între muierea mătăhăloasă şi matahala asta de bărbatîntre muierea mătăhăloasă şi matahala asta de bărbat o patimă neştiută de ei înşişi, răbufnind de-a-ndoao patimă neştiută de ei înşişi, răbufnind de-a-ndoa--selea, şi care s-ar fi potolit mai curând printr-un inselea, şi care s-ar fi potolit mai curând printr-un in--cest decât prin război.cest decât prin război.

- Toate răutăţile pe care mi le face îmi grăbesc- Toate răutăţile pe care mi le face îmi grăbesc moartea, spune Mahaut. Am ştiut că vasalii mei, adumoartea, spune Mahaut. Am ştiut că vasalii mei, adu--

naţi de Robert, au făcut jurământ împotriva mea. Astanaţi de Robert, au făcut jurământ împotriva mea. Asta mi-a mâncat inima şi m-a adus în halul în care sunt.mi-a mâncat inima şi m-a adus în halul în care sunt.Căci Mahaut începuse să creadă ea însăşi că petreCăci Mahaut începuse să creadă ea însăşi că petre--

cuse o noapte groaznică.cuse o noapte groaznică.- Mi-au jurat moartea, monseniore, vorbi Thierry- Mi-au jurat moartea, monseniore, vorbi Thierry

d'Hirson.d'Hirson.Filip de Poitiers se întoarse spre canonicul cancelarFilip de Poitiers se întoarse spre canonicul cancelar

şi văzu că el, şi nu Mahaut, era într-adevăr bolnav, deşi văzu că el, şi nu Mahaut, era într-adevăr bolnav, de

spaimă însă.spaimă însă.- Tocmai mă pregăteam să pornesc spre tabăra re- Tocmai mă pregăteam să pornesc spre tabăra re --

gelui, pentru a face rânduială în pâlcurile de sub bagelui, pentru a face rânduială în pâlcurile de sub ba--niera mea, urmă contesa Mahaut; după cum vezi amniera mea, urmă contesa Mahaut; după cum vezi am poruncit să mi se gătească veşmintele de război...poruncit să mi se gătească veşmintele de război...

Arătă din cap spre un ungher al încăperii, unde se Arătă din cap spre un ungher al încăperii, unde se vedea un manechin impunător, îmbrăcat într-o rochie vedea un manechin impunător, îmbrăcat într-o rochie lungă în fir de oţel şi o tunică de mătase brodată culungă în fir de oţel şi o tunică de mătase brodată cu

stema familiei Artois, alături de care aşteptau chivărastema familiei Artois, alături de care aşteptau chivăra şi mânuşile de fier.şi mânuşile de fier.- Pe urmă am aflat de sfârşitul acestei glorioase- Pe urmă am aflat de sfârşitul acestei glorioase

plimbări care a costat ţara atâta bănet şi, pe deaplimbări care a costat ţara atâta bănet şi, pe dea --supra, atâta ruşine. Vai, putem spune că bietul fratesupra, atâta ruşine. Vai, putem spune că bietul frate ---tău nu se prea acoperă de glorie şi că orice treabă de-tău nu se prea acoperă de glorie şi că orice treabă de care se apucă îi iese pe dos. Zău aşa. Îţi spun ceea cecare se apucă îi iese pe dos. Zău aşa. Îţi spun ceea ce cred, dragă ginere, ai fi fost un rege mult mai bun cacred, dragă ginere, ai fi fost un rege mult mai bun ca el, şi-i mare nenorocire pentru toţi că te-ai născutel, şi-i mare nenorocire pentru toţi că te-ai născut

după dânsul. L-am auzit deseori pe tatăl tău, Dumdupă dânsul. L-am auzit deseori pe tatăl tău, Dum--nezeu să-l ierte, căinându-se amarnic din pricina asta.nezeu să-l ierte, căinându-se amarnic din pricina asta.De la procesul din Pontoise, contele de Poitiers nu-De la procesul din Pontoise, contele de Poitiers nu-

şi mai întâlnise soacra decât la ceremonii, cum a fostşi mai întâlnise soacra decât la ceremonii, cum a fost bunăoară înmormântarea lui Filip cel Frumos, cu pribunăoară înmormântarea lui Filip cel Frumos, cu pri--lejul înfăţişărilor la curte sau la şedinţele Camerei Selejul înfăţişărilor la curte sau la şedinţele Camerei Se--niorilor, dar niciodată între patru ochi. Scandalul înniorilor, dar niciodată între patru ochi. Scandalul în care fiicele ei fuseseră amestecate se răsfrânsese,care fiicele ei fuseseră amestecate se răsfrânsese, cum era de aşteptat, şi asupra contesei Mahaut. În totcum era de aşteptat, şi asupra contesei Mahaut. În tot

acest timp, Filip de Poitiers îi arătase răceală. Pentruacest timp, Filip de Poitiers îi arătase răceală. Pentru o reluare a raporturilor, Mahaut îşi puse la bătaieo reluare a raporturilor, Mahaut îşi puse la bătaie toate mijloacele, fără să-şi precupeţească linguşirile.toate mijloacele, fără să-şi precupeţească linguşirile. Îşi pofti ginerele să ia loc chiar lângă patul ei. HirsonÎşi pofti ginerele să ia loc chiar lângă patul ei. Hirson şi Sulli se traseră spre uşă.şi Sulli se traseră spre uşă.

- Dar nu, dragii mei, nu plecaţi, le spuse ea, ştiţi- Dar nu, dragii mei, nu plecaţi, le spuse ea, ştiţi bine că nu am taine faţă de voi.bine că nu am taine faţă de voi.

Totodată, le făcea semn să părăsească încăperea.Totodată, le făcea semn să părăsească încăperea.

Căci pe vremurile acelea marii seniori personaCăci pe vremurile acelea marii seniori persona-- iubeşte Nu te iubeşte decât pe tine E de ajuns să-ţiiubeşte Nu te iubeşte decât pe tine E de ajuns să-ţi



Căci, pe vremurile acelea, marii seniori, personaCăci, pe vremurile acelea, marii seniori, persona- jele importante, îşi primeau rareori vizitatorii fără să jele importante, îşi primeau rareori vizitatorii fără să fie alţii de faţă. În odăile, în apartamentele lor, roiaufie alţii de faţă. În odăile, în apartamentele lor, roiau veşnic rubedenii, oameni de casă, vasali, lingăi um veşnic rubedenii, oameni de casă, vasali, lingăi um--blând după căpătuială. Convorbirile se desfăşuraublând după căpătuială. Convorbirile se desfăşurau deci cam sub ochii tuturor; de aici se isca nevoia de adeci cam sub ochii tuturor; de aici se isca nevoia de a vorbi pe ocolite, în doi peri, şi grija de a avea prin vorbi pe ocolite, în doi peri, şi grija de a avea prin preajmă oameni de încredere. Când principalii interpreajmă oameni de încredere. Când principalii inter--

locutori începeau să vorbească în şoaptă sau se trălocutori începeau să vorbească în şoaptă sau se tră--geau la pervazul unei ferestre, fiecare dintre cei ce segeau la pervazul unei ferestre, fiecare dintre cei ce se aflau acolo putea să se întrebe dacă nu cumva soartaaflau acolo putea să se întrebe dacă nu cumva soarta lui se pecetluia atunci. Orice convorbire cu uşile înlui se pecetluia atunci. Orice convorbire cu uşile în--chise lua un aer de complot. Şi era tocmai aerul pechise lua un aer de complot. Şi era tocmai aerul pe care Mahaut voia să-l dea convorbirii ei cu contele decare Mahaut voia să-l dea convorbirii ei cu contele de Poitiers, fie şi numai pentru a-l compromite niţel şi a-lPoitiers, fie şi numai pentru a-l compromite niţel şi a-l face să intre mai mult în jocul ei.face să intre mai mult în jocul ei.

Îndată ce rămaseră singuri, îl întrebă:Îndată ce rămaseră singuri, îl întrebă:

- Ce gânduri ai în privinţa fiicei mele Jeanne?- Ce gânduri ai în privinţa fiicei mele Jeanne? Văzând că se codeşte să răspundă, Mahaut îşi dădu Văzând că se codeşte să răspundă, Mahaut îşi dădu drumul pledoariei. Fireşte, Jeanne de Burgundia săvâdrumul pledoariei. Fireşte, Jeanne de Burgundia săvâ--rşise o greşeală, chiar o mare greşeală, neînştiirşise o greşeală, chiar o mare greşeală, neînştii--nţându-şi soţul despre legăturile amoroase care nenţându-şi soţul despre legăturile amoroase care ne--cinsteau familia regală, şi făcându-se - cu sau fărăcinsteau familia regală, şi făcându-se - cu sau fără voie, cine-ar putea s-o spună? - complicea fărădelegii. voie, cine-ar putea s-o spună? - complicea fărădelegii. Dar ea n-a păcătuit cu trupul, nici n-a trădat legăDar ea n-a păcătuit cu trupul, nici n-a trădat legă--mântul cununiei; toată lumea ştie asta, iar regelemântul cununiei; toată lumea ştie asta, iar regele

Filip, până şi el, deşi întărâtat la culme, înţeleseseFilip, până şi el, deşi întărâtat la culme, înţelesese cum stau lucrurile, căci hotărâse ca Jeanne să fie surcum stau lucrurile, căci hotărâse ca Jeanne să fie sur --ghiunită într-un castel, fără a arăta vreodată că aceghiunită într-un castel, fără a arăta vreodată că ace --astă pedeapsă ar fi pe viaţă.astă pedeapsă ar fi pe viaţă.

- Ştiu, eram acolo când s-a ţinut sfatul de la Pon- Ştiu, eram acolo când s-a ţinut sfatul de la Pon--toise, spuse contele de Poitiers, căruia această amintoise, spuse contele de Poitiers, căruia această amin --tire îi trezea gânduri dureroase.tire îi trezea gânduri dureroase.

- Şi cum ar fi putut Jeanne să te înşele, Filip? Ea te- Şi cum ar fi putut Jeanne să te înşele, Filip? Ea te

iubeşte. Nu te iubeşte decât pe tine. E de ajuns să-ţiiubeşte. Nu te iubeşte decât pe tine. E de ajuns să ţi aduci aminte cum ţipa pe când o duceau în carul eiaduci aminte cum ţipa pe când o duceau în carul ei negru: "Spuneţi monseniorului Filip că sunt nevinonegru: "Spuneţi monseniorului Filip că sunt nevino-- vată!" Îmi sângerează şi acum inima, mie, mamă-sa, vată!" Îmi sângerează şi acum inima, mie, mamă-sa, că mi-a fost dat să fiu de faţă la aşa ceva. Şi de cinciscă mi-a fost dat să fiu de faţă la aşa ceva. Şi de cincis--prezece luni de când e la Dourdan, ştiu asta de la duprezece luni de când e la Dourdan, ştiu asta de la du--hovnicul ei, n-a avut niciodată o vorbă împotriva ta,hovnicul ei, n-a avut niciodată o vorbă împotriva ta, nimic decât cuvinte de dragoste şi rugi către Dumnimic decât cuvinte de dragoste şi rugi către Dum--

nezeu pentru a-ţi recâştiga inima. Te asigur, ai în ea onezeu pentru a-ţi recâştiga inima. Te asigur, ai în ea o soţie cum nu e alta mai credincioasă, mai supusăsoţie cum nu e alta mai credincioasă, mai supusă vrerii tale, şi care a fost amarnic pedepsită. vrerii tale, şi care a fost amarnic pedepsită.

Arunca liniştită toate păcatele asupra Margueritei Arunca liniştită toate păcatele asupra Margueritei de Burgundia, cu atât mai mult cu cât Marguerite nude Burgundia, cu atât mai mult cu cât Marguerite nu făcea parte din familia ei, şi pe deasupra, era moartă.făcea parte din familia ei, şi pe deasupra, era moartă. Marguerite fusese adevărata desfrânată; MargueriteMarguerite fusese adevărata desfrânată; Marguerite o învăţase la rele pe Blanche, biată copilă neştiutoare,o învăţase la rele pe Blanche, biată copilă neştiutoare, şi se slujise de Jeanne, abuzând de prietenia ei... Deşi se slujise de Jeanne, abuzând de prietenia ei... De

altfel, şi Marguerite avea scuze. Speranţa de-a ajungealtfel, şi Marguerite avea scuze. Speranţa de-a ajunge regină nu le poate înlocui pe toate, şi care femeie nuregină nu le poate înlocui pe toate, şi care femeie nu s-ar fi simţit nenorocită văzând ce soţ i s-a dat! Las-ar fi simţit nenorocită văzând ce soţ i s-a dat! La urma urmei, Mahaut îl socotea pe Ludovic al X-lea înurma urmei, Mahaut îl socotea pe Ludovic al X-lea în--cornoratul, drept cel mai vinovat de căsnicia sa nefecornoratul, drept cel mai vinovat de căsnicia sa nefe--ricită.ricită.

- Se pare că frate-tău, ca bărbat, nu-i prea grozav...- Se pare că frate-tău, ca bărbat, nu-i prea grozav...- Mi s-a spus, dimpotrivă, că despre partea asta, e- Mi s-a spus, dimpotrivă, că despre partea asta, e

ca oricare, deşi niţel cam sălbatic şi repezit, dar nicica oricare, deşi niţel cam sălbatic şi repezit, dar nici --

decum neputincios, răspunse contele de Poitiers.decum neputincios, răspunse contele de Poitiers.- Se vede ca n-ai auzit, ca mine, mărturisirile fe- Se vede ca n-ai auzit, ca mine, mărturisirile fe--meilor, i-o întoarse Mahaut.meilor, i-o întoarse Mahaut.

Se ridică, greoaie, pe pernele ei, şi îşi privi ginereleSe ridică, greoaie, pe pernele ei, şi îşi privi ginerele drept în ochi:drept în ochi:

- Filip, să vorbim pe şleau, spuse dânsa. Crezi că- Filip, să vorbim pe şleau, spuse dânsa. Crezi că moştenitoarea tronului, micuţa Jeanne de Navarra, emoştenitoarea tronului, micuţa Jeanne de Navarra, e a lui Ludovic sau a ibovnicului Margueritei?a lui Ludovic sau a ibovnicului Margueritei?

Filip de Poitiers îşi frecă o clipă bărbia înainte de aFilip de Poitiers îşi frecă o clipă bărbia înainte de a alte cuvinte Mahaut se arăta gata să-l sprijine înalte cuvinte Mahaut se arăta gata să-l sprijine în



Filip de Poitiers îşi frecă o clipă bărbia, înainte de aFilip de Poitiers îşi frecă o clipă bărbia, înainte de a răspunde:răspunde:

- Unchiu-meu, Valois, afirmă că e bastardă, şi Lu- Unchiu-meu, Valois, afirmă că e bastardă, şi Lu--dovic însuşi, prin felul cum o ţine departe de dânsul,dovic însuşi, prin felul cum o ţine departe de dânsul, pare să întărească această părere. Alţii, bunăoarăpare să întărească această părere. Alţii, bunăoară unchiu-meu, d'Evreux, sau ducele de Burgundia, ounchiu-meu, d'Evreux, sau ducele de Burgundia, o cred cu-adevărat fiica lui.cred cu-adevărat fiica lui.

- Dacă i se întâmplă o nenorocire lui Ludovic, care- Dacă i se întâmplă o nenorocire lui Ludovic, care

n-are o sănătate prea zdravănă, cum toate o arată, tun-are o sănătate prea zdravănă, cum toate o arată, tu eşti deocamdată al doilea la rând ca urmaş pe tron.eşti deocamdată al doilea la rând ca urmaş pe tron. Dar dacă micuţa Jeanne de Navarra e declarată basDar dacă micuţa Jeanne de Navarra e declarată bas--tardă, precum credem că este, atunci tu devii întâiultardă, precum credem că este, atunci tu devii întâiul urmaş, şi-i rândul tău să fii rege. Eşti făcut pentru aurmaş, şi-i rândul tău să fii rege. Eşti făcut pentru a domni, Filip.domni, Filip.

- Afară numai dacă soţia care-i soseşte de la Nea- Afară numai dacă soţia care-i soseşte de la Nea --pole nu-i dă repede fratelui meu un moştenitor.pole nu-i dă repede fratelui meu un moştenitor.

- Dacă-i în stare să zămislească, ceea ce-i îndoielnic- Dacă-i în stare să zămislească, ceea ce-i îndoielnic

lucru. Sau dacă Dumnezeu îi lasă vreme pentru asta.lucru. Sau dacă Dumnezeu îi lasă vreme pentru asta.Chiar atunci intră Béatrice d'Hirson, aducând pe oChiar atunci intră Béatrice d'Hirson, aducând pe o tavă o cană cu vin, nişte cupe de argint aurit şi bomtavă o cană cu vin, nişte cupe de argint aurit şi bom--boane, aşa cum se cuvine să fie cinstit un musafir.boane, aşa cum se cuvine să fie cinstit un musafir. Mahaut avu un gest de nerăbdare. Tocmai acum îşiMahaut avu un gest de nerăbdare. Tocmai acum îşi găsise s-o deranjeze! Dar liniştită, mişcându-se încetgăsise s-o deranjeze! Dar liniştită, mişcându-se încet ca de obicei, Béatrice turnă vinul dres cu mirodenii înca de obicei, Béatrice turnă vinul dres cu mirodenii în cele două cupe şi-i întinse una lui Filip de Poitiers.cele două cupe şi-i întinse una lui Filip de Poitiers. Fără să se gândească, ca întotdeauna când vreo mânFără să se gândească, ca întotdeauna când vreo mân--

care sau băutură se găsea la îndemână, Mahaut eracare sau băutură se găsea la îndemână, Mahaut era cât pe ce să apuce cupa cealaltă. Béatrice îi aruncă ocât pe ce să apuce cupa cealaltă. Béatrice îi aruncă o astfel de uitătură că se opri.astfel de uitătură că se opri.

- Nu, se tângui ea, sunt bolnavă, tot ce pun în gură- Nu, se tângui ea, sunt bolnavă, tot ce pun în gură îmi face rău.îmi face rău.

Poitiers stătea îngândurat. Preocupările soacreiPoitiers stătea îngândurat. Preocupările soacrei sale nu-l luau pe nepregătite; în ultimele săptămânisale nu-l luau pe nepregătite; în ultimele săptămâni chibzuise îndelung la eventualitatea succesiunii. Cuchibzuise îndelung la eventualitatea succesiunii. Cu

alte cuvinte, Mahaut se arăta gata să l sprijine înalte cuvinte, Mahaut se arăta gata să l sprijine în cazul morţii lui Ludovic. Dar care era preţul alianţeicazul morţii lui Ludovic. Dar care era preţul alianţei care i se oferea?care i se oferea?

- Ah, Filip, scap-o de la moarte pe fiică-mea Jeanne,- Ah, Filip, scap-o de la moarte pe fiică-mea Jeanne, te implor, izbucni Mahaut, patetică. N-a meritat aşa ote implor, izbucni Mahaut, patetică. N-a meritat aşa o soartă.soartă.

- Dar cine o ameninţă? întrebă Poitiers.- Dar cine o ameninţă? întrebă Poitiers.- Robert, tot el, răspunse dânsa. Am aflat că era di- Robert, tot el, răspunse dânsa. Am aflat că era di --

nainte înţeles cu regina Angliei, când ea venise lanainte înţeles cu regina Angliei, când ea venise la Pontoise să-şi dea în vileag cumnatele. Ceea ce nu i-aPontoise să-şi dea în vileag cumnatele. Ceea ce nu i-a purtat noroc Isabellei, căci oastea fătălăului ei de soţpurtat noroc Isabellei, căci oastea fătălăului ei de soţ a fost zdrobită puţin după asta la Bannockburn, şi iatăa fost zdrobită puţin după asta la Bannockburn, şi iată că Isabelle şi Eduard, ca pedeapsă a lui Dumnezeu,că Isabelle şi Eduard, ca pedeapsă a lui Dumnezeu, au pierdut din nou Scoţia...au pierdut din nou Scoţia...

Mahaut se opri o clipă văzând că Poitiers apucaseMahaut se opri o clipă văzând că Poitiers apucase cupa şi o ducea la buze, dar se grăbi să înnoade vorbacupa şi o ducea la buze, dar se grăbi să înnoade vorba începută:începută:

- Diavolul de Robert a făcut de atunci încoace altele- Diavolul de Robert a făcut de atunci încoace altele şi mai şi. Ştiut-ai că în ziua când Marguerite a fost găşi mai şi. Ştiut-ai că în ziua când Marguerite a fost gă--sită moartă în temniţa ei, Robert, pe care noi îl cresită moartă în temniţa ei, Robert, pe care noi îl cre--deam acasă la el, în Conches, trecuse tocmai în dimideam acasă la el, în Conches, trecuse tocmai în dimi--neaţa aceea pe la Château Gaillard?neaţa aceea pe la Château Gaillard?

- Adevărat? întrebă Poitiers, oprindu-se cu cupa la- Adevărat? întrebă Poitiers, oprindu-se cu cupa la gură.gură.

- Blanche se afla închisă chiar deasupra şi a auzit- Blanche se afla închisă chiar deasupra şi a auzit totul. Biata copilă, care de atunci e ca nebună, mi-atotul. Biata copilă, care de atunci e ca nebună, mi-a

trimis deunăzi o scrisoare... Ascultă ce-ţi spun, Filip,trimis deunăzi o scrisoare... Ascultă ce-ţi spun, Filip, are să mi le omoare pe amândouă, una după alta.are să mi le omoare pe amândouă, una după alta. Ceea ce urmăreşte e limpede. Vrea să pună mâna peCeea ce urmăreşte e limpede. Vrea să pună mâna pe comitatul meu. Pentru a-mi slăbi puterea şi a măcomitatul meu. Pentru a-mi slăbi puterea şi a mă arunca în disgraţie, a început prin a pune la cale înarunca în disgraţie, a început prin a pune la cale în --temniţarea fetelor mele. Pentru a ajunge atotputernictemniţarea fetelor mele. Pentru a ajunge atotputernic pe lângă văru-său, regele, l-a descotorosit de soţiape lângă văru-său, regele, l-a descotorosit de soţia care îl împiedica să se însoare din nou, sugrumând-o.care îl împiedica să se însoare din nou, sugrumând-o.

Acum e gata să-mi răpună urmaşii Sunt singură văAcum e gata să-mi răpună urmaşii Sunt singură vă-- la gură cupa de argint şi bău vinulla gură cupa de argint şi bău vinul



Acum e gata să mi răpună urmaşii. Sunt singură, vă Acum e gata să mi răpună urmaşii. Sunt singură, văduvă, cu un fecior prea tânăr ca să-mi poată fi deduvă, cu un fecior prea tânăr ca să-mi poată fi de ajutor, şi pentru viaţa căruia tremur ca şi pentru viaţaajutor, şi pentru viaţa căruia tremur ca şi pentru viaţa fetelor mele. Atâtea suferinţe şi temeri nu pot oarefetelor mele. Atâtea suferinţe şi temeri nu pot oare duce o femeie în mormânt înainte de vreme? Martorduce o femeie în mormânt înainte de vreme? Martor mi-e Dumnezeu că nu vreau să mor lăsându-mi copiiimi-e Dumnezeu că nu vreau să mor lăsându-mi copiii pradă acestui şacal. Îndură-te, ia-o iar sub protecţiepradă acestui şacal. Îndură-te, ia-o iar sub protecţie pe soţia ta ca s-o aperi, şi în acelaşi timp ca să arăţipe soţia ta ca s-o aperi, şi în acelaşi timp ca să arăţi

că nu sunt singură şi lipsită de sprijin. Căci, dacă mică nu sunt singură şi lipsită de sprijin. Căci, dacă mi s-ar întâmpla s-o pierd pe Jeanne (pipăi din nou res-ar întâmpla s-o pierd pe Jeanne (pipăi din nou re--licva) şi comitatul Artois să-mi fie răpit, cum urmălicva) şi comitatul Artois să-mi fie răpit, cum urmă--resc unii cu atâta îndârjire, atunci voi fi nevoită a cereresc unii cu atâta îndârjire, atunci voi fi nevoită a cere să mi se înapoieze, pentru fiul meu, palatinatul Bursă mi se înapoieze, pentru fiul meu, palatinatul Bur--gundiei care ţi-a fost adus ca zestre de nuntă îngundiei care ţi-a fost adus ca zestre de nuntă în schimbul pământurilor din Artois.schimbul pământurilor din Artois.

Poitiers nu putu să nu se minuneze de dibăcia cuPoitiers nu putu să nu se minuneze de dibăcia cu care soacră-sa îşi înfipsese ultima săgeată. Aşadar,care soacră-sa îşi înfipsese ultima săgeată. Aşadar,

târgul îi era propus pe şleau:târgul îi era propus pe şleau:"Ori o iei înapoi pe Jeanne, şi atunci te împing spre"Ori o iei înapoi pe Jeanne, şi atunci te împing spre domnie, dacă tronul rămâne fără rege, ca să-mi văddomnie, dacă tronul rămâne fără rege, ca să-mi văd fata regină a Franţei; ori nu vrei să te împaci cu nefata regină a Franţei; ori nu vrei să te împaci cu ne -- vastă-ta, şi atunci n-am încotro, întorc foaia şi cer să vastă-ta, şi atunci n-am încotro, întorc foaia şi cer să mi se dea îndărăt comitatul Burgundiei, aflat azi submi se dea îndărăt comitatul Burgundiei, aflat azi sub stăpânirea ta, în schimbul renunţării la ţinutulstăpânirea ta, în schimbul renunţării la ţinutul Artois." Artois."

Poitiers rămase o clipă fără să zică nimic, cu ochiiPoitiers rămase o clipă fără să zică nimic, cu ochii

la dânsa, monumentală printre perdelele mari de brola dânsa, monumentală printre perdelele mari de bro--cart încreţit de deasupra patului.cart încreţit de deasupra patului."E şireată ca vulpea şi încăpăţânată ca mistreţul","E şireată ca vulpea şi încăpăţânată ca mistreţul",

gândi el, "nu-ncape îndoială că mâinile îi sunt pătategândi el, "nu-ncape îndoială că mâinile îi sunt pătate de sânge, dar nu-mi voi putea tăgădui niciodată un side sânge, dar nu-mi voi putea tăgădui niciodată un si --mţământ de prietenie pentru ea... În violenţa ca şi înmţământ de prietenie pentru ea... În violenţa ca şi în minciunile ei simţi întotdeauna un pic de naivitate..."minciunile ei simţi întotdeauna un pic de naivitate..."

Ca să-şi ascundă zâmbetul ce-i venea pe buze, duseCa să-şi ascundă zâmbetul ce-i venea pe buze, duse

la gură cupa de argint şi bău vinul.la gură cupa de argint şi bău vinul.Nu-i făgădui nimic, nu se legă cu nimic, căci îiNu-i făgădui nimic, nu se legă cu nimic, căci îi

stătea în fire să cumpănească lucrurile pe o parte şistătea în fire să cumpănească lucrurile pe o parte şi pe alta, şi nu socotea că ar fi fost zor să ia o hotărâre.pe alta, şi nu socotea că ar fi fost zor să ia o hotărâre. Dar, cel puţin, vedea de pe acum mijlocul de a miDar, cel puţin, vedea de pe acum mijlocul de a mi --cşora în sfatul mai marilor ţarii influenţa, nenorocităcşora în sfatul mai marilor ţarii influenţa, nenorocită după părerea sa, a celor din tabăra lui Valois.după părerea sa, a celor din tabăra lui Valois.

Ridicându-se să plece, spuse doar atât:Ridicându-se să plece, spuse doar atât:

- Vom mai vorbi, mamă, de toate acestea, la slujba- Vom mai vorbi, mamă, de toate acestea, la slujba încoronării, unde ne vom întâlni curând.încoronării, unde ne vom întâlni curând.Şi, din acest "mamă" pe care-l rostea întâia oarăŞi, din acest "mamă" pe care-l rostea întâia oară

după cincisprezece luni, Mahaut înţelese că îl câştidupă cincisprezece luni, Mahaut înţelese că îl câşti --gase de partea ei.gase de partea ei.

Nici nu apucase bine să iasă Poitiers pe uşă, şi BéaNici nu apucase bine să iasă Poitiers pe uşă, şi Béa--trice veni să cerceteze cupa:trice veni să cerceteze cupa:

- A golit-o aproape până la fund, spuse ea bucu- A golit-o aproape până la fund, spuse ea bucu--roasă. Ai să vezi, doamnă, că monseniorul de Poitiersroasă. Ai să vezi, doamnă, că monseniorul de Poitiers

se va duce întins la Dourdan.se va duce întins la Dourdan.- Văd mai cu seamă că ne-ar fi un rege foarte bun,- Văd mai cu seamă că ne-ar fi un rege foarte bun, dacă l-am pierde pe al nostru.dacă l-am pierde pe al nostru.

Pentru cine o cunoştea pe contesa Mahaut, era caPentru cine o cunoştea pe contesa Mahaut, era ca şi cum ar fi spus că Ludovic al X-lea e un om mort.şi cum ar fi spus că Ludovic al X-lea e un om mort.

Ă Ăniori ce aveau să înnopteze acolo.niori ce aveau să înnopteze acolo.



O NUNTĂ LA ŢARĂ O NUNTĂ LA ŢARĂ

Marţi, 13 august 1315, la revărsatul zorilor, locuiMarţi, 13 august 1315, la revărsatul zorilor, locui --torii satului Saint-Lyé din Champagne fură treziţi detorii satului Saint-Lyé din Champagne fură treziţi de tropotele unor cai, venind pe drumul dinspretropotele unor cai, venind pe drumul dinspre Sézanne, la miazănoapte, şi pe cel dinspre Troyes, laSézanne, la miazănoapte, şi pe cel dinspre Troyes, la miazăzi.miazăzi.

Se văzură mai întâi stolnicii regelui, sosind înSe văzură mai întâi stolnicii regelui, sosind în goana cailor şi dispărând cu un alai de scutieri, de sugoana cailor şi dispărând cu un alai de scutieri, de su --fragii şi de slugi, pe sub bolţile castelului. Apoi se ivifragii şi de slugi, pe sub bolţile castelului. Apoi se ivi un convoi lung de căruţe încărcate cu mobilă şi văun convoi lung de căruţe încărcate cu mobilă şi vă--sărie, însoţit de cămăraşi, majordomi şi tapiţeri; iarsărie, însoţit de cămăraşi, majordomi şi tapiţeri; iar după dânşii toată popimea din Troyes, călare pe cadupă dânşii toată popimea din Troyes, călare pe ca--târi şi cântând psalmi, urmată de aproape de neguţătâri şi cântând psalmi, urmată de aproape de neguţă--torii italieni care, datorită vestitelor iarmaroace dintorii italieni care, datorită vestitelor iarmaroace din Champagne, îşi aveau unul dintre cele mai de seamăChampagne, îşi aveau unul dintre cele mai de seamă centre de desfacere la Troyes. Clopotul bisericii secentre de desfacere la Troyes. Clopotul bisericii se porni să bată din toate puterile; regele avea să se înporni să bată din toate puterile; regele avea să se în --soare de îndată la Saint-Lyé.soare de îndată la Saint-Lyé.

Atunci, ţăranii începură să strige "ura", iar neves Atunci, ţăranii începură să strige "ura", iar neves--tele se duseră să culeagă flori de câmp pentru a letele se duseră să culeagă flori de câmp pentru a le presăra pe drum, ca la trecerea alaiului cu sfânta cupresăra pe drum, ca la trecerea alaiului cu sfânta cu--minecătură, în vreme ce stolnicii dădură iama prinminecătură, în vreme ce stolnicii dădură iama prin împrejurimi, jefuind tot ce se putea găsi, ouă, carne,împrejurimi, jefuind tot ce se putea găsi, ouă, carne, pasări şi peşti de eleşteu.pasări şi peşti de eleşteu.

Din fericire, ploaia încetase; dar vremea era apăsăDin fericire, ploaia încetase; dar vremea era apăsă--toare şi plumburie; căldura soarelui, fără razele lui,toare şi plumburie; căldura soarelui, fără razele lui, străpungea norii. Slugile regelui îşi ştergeau frunţilestrăpungea norii. Slugile regelui îşi ştergeau frunţile îmbrobonite iar ţăranii, ridicând ochii la cer, vesteauîmbrobonite iar ţăranii, ridicând ochii la cer, vesteau că furtuna avea să se pornească înainte de chindii.că furtuna avea să se pornească înainte de chindii. Dinspre castel se auzeau izbiturile de ciocan ale tâmDinspre castel se auzeau izbiturile de ciocan ale tâm--plarilor, hornurile bucătăriilor fumegau, şi se desplarilor, hornurile bucătăriilor fumegau, şi se des--cărcau căruţe pline de paie, care erau aşternute princărcau căruţe pline de paie, care erau aşternute prin încăperi spre a face culcuş slugilor, ba şi multor seîncăperi spre a face culcuş slugilor, ba şi multor se --

niori ce aveau să înnopteze acolo.niori ce aveau să înnopteze acolo.Saint-Lyé nu mai apucase asemenea zarvă din ziuaSaint-Lyé nu mai apucase asemenea zarvă din ziua

când Filip-August, pe la începutul celuilalt veac,când Filip-August, pe la începutul celuilalt veac, venise să întărească solemn dania ce-o făcuse episco venise să întărească solemn dania ce-o făcuse episco--pilor din Troyes, lăsând pe mâna lor castelul regal.pilor din Troyes, lăsând pe mâna lor castelul regal. Un eveniment la o sută de ani o dată. Era timp destulUn eveniment la o sută de ani o dată. Era timp destul ca să piară din amintirea oamenilor.ca să piară din amintirea oamenilor.

Cam pe la zece ceasuri, regele, înconjurat de cumCam pe la zece ceasuri, regele, înconjurat de cum--

naţi, de cei doi unchi, de verii săi Filip de Valois şi Ronaţi, de cei doi unchi, de verii săi Filip de Valois şi Ro--bert d'Artois, străbătu satul în goana calului, fără săbert d'Artois, străbătu satul în goana calului, fără să răspundă uralelor şi împrăştiind florile aşternute înrăspundă uralelor şi împrăştiind florile aşternute în calea miresei, aşa că oamenii trebuiră să le rânducalea miresei, aşa că oamenii trebuiră să le rându --iască iar după trecerea lui. Alerga în întâmpinareaiască iar după trecerea lui. Alerga în întâmpinarea noii sale soţii.noii sale soţii.

La vreo leghe depărtare se ivi, în frunte cu episLa vreo leghe depărtare se ivi, în frunte cu epis --copul din Troyes, cortegiul prinţesei Clémence a Uncopul din Troyes, cortegiul prinţesei Clémence a Un --gariei. Scoţându-şi capul din litieră, prinţesa îl îngariei. Scoţându-şi capul din litieră, prinţesa îl în--

trebă pe contele de Bouville care dintre călăreţii ce-itrebă pe contele de Bouville care dintre călăreţii ce-i ieşeau înainte era viitorul ei soţ. Burduhănosul Bouieşeau înainte era viitorul ei soţ. Burduhănosul Bou -- ville, cam obosit de călătorie şi foarte tulburat de a se ville, cam obosit de călătorie şi foarte tulburat de a se afla iar în faţa regelui său, nu răspunse destul de lăafla iar în faţa regelui său, nu răspunse destul de lă --murit, şi Clémence îl luă la început drept mirele ei pemurit, şi Clémence îl luă la început drept mirele ei pe contele de Poitiers, pentru că era cel mai înalt dintrecontele de Poitiers, pentru că era cel mai înalt dintre cei trei prinţi ce veneau în cap şi pentru că se ţinea încei trei prinţi ce veneau în cap şi pentru că se ţinea în şa cu o firească măreţie. Când colo, tocmai călăreţulşa cu o firească măreţie. Când colo, tocmai călăreţul mai puţin arătos fu cel care descălecă întâiul şi pornimai puţin arătos fu cel care descălecă întâiul şi porni

spre litieră. Bouville sări de pe cal şi se repezi la el,spre litieră. Bouville sări de pe cal şi se repezi la el, apucându-i mâna să i-o sărute, apoi îngenunchind,apucându-i mâna să i-o sărute, apoi îngenunchind, zise:zise:

- Maria ta, iat-o pe domniţa Ungariei.- Maria ta, iat-o pe domniţa Ungariei. Atunci, frumoasa Clémence îl privi pe bărbatul Atunci, frumoasa Clémence îl privi pe bărbatul

tânăr cam adus de spate, cu ochi mari, spălăciţi şitânăr cam adus de spate, cu ochi mari, spălăciţi şi faţa gălbejită, pe care ursita şi intrigile de curte i-l trifaţa gălbejită, pe care ursita şi intrigile de curte i-l tri --miteau ca să împartă cu dânsul soarta, patul şi pumiteau ca să împartă cu dânsul soarta, patul şi pu --

terea.terea. nainte hotărât vor fi ridicate corturi, că nişte crainicinainte hotărât vor fi ridicate corturi, că nişte crainici



terea.terea.Ludovic al X-lea o cerceta fără să scoată o vorbă, cuLudovic al X-lea o cerceta fără să scoată o vorbă, cu

o figură aşa de uluită încât, în prima clipă, Clémenceo figură aşa de uluită încât, în prima clipă, Clémence crezu că nu-i plăcuse.crezu că nu-i plăcuse.

Şi, în cele din urmă, tot ea se hotărî să rupă tăŞi, în cele din urmă, tot ea se hotărî să rupă tă--cerea:cerea:

- Mărite Ludovic, spuse, sunt sluga ta pe vecie.- Mărite Ludovic, spuse, sunt sluga ta pe vecie. Vorba asta păru să dezlege limba Aiuritului. Vorba asta păru să dezlege limba Aiuritului.

- Mă temeam, verişoară, rosti el, ca nu cumva- Mă temeam, verişoară, rosti el, ca nu cumva chipul tău zugrăvit ce mi se adusese să fie înşelător şichipul tău zugrăvit ce mi se adusese să fie înşelător şi înfrumuseţat, dar văd că ai mai mult farmec şi frumuînfrumuseţat, dar văd că ai mai mult farmec şi frumu--seţe decât arăta portretul.seţe decât arăta portretul.

Şi zicând aceasta, se întoarse spre cei din jur caŞi zicând aceasta, se întoarse spre cei din jur ca pentru a-i face să-şi dea seama ce noroc dăduse pestepentru a-i face să-şi dea seama ce noroc dăduse peste dânsul. Urmară apoi prezentările neamurilor.dânsul. Urmară apoi prezentările neamurilor.

Un senior voinic, înveşmântat în aur de parcă s-arUn senior voinic, înveşmântat în aur de parcă s-ar fi dus la un turnir, şi a cărui răsuflare era puternică, ofi dus la un turnir, şi a cărui răsuflare era puternică, o

îmbrăţişă pe Clémence, numind-o "nepoată" şi încreîmbrăţişă pe Clémence, numind-o "nepoată" şi încre--dinţând-o că o văzuse copilă la Neapole; Clémencedinţând-o că o văzuse copilă la Neapole; Clémence înţelese că avea în faţă pe Charles de Valois, omulînţelese că avea în faţă pe Charles de Valois, omul care se zbătuse mai mult ca oricine ca să vadă săvâcare se zbătuse mai mult ca oricine ca să vadă săvâ--rşită această căsătorie. Filip de Poitiers îi spuserşită această căsătorie. Filip de Poitiers îi spuse "soră", ca şi cum o socotea de pe acum soţia fratelui"soră", ca şi cum o socotea de pe acum soţia fratelui său iar slujba cununiei n-ar fi fost decât o formalitate.său iar slujba cununiei n-ar fi fost decât o formalitate. Apoi caii litierei săriră în lături. Un munte de om, că Apoi caii litierei săriră în lături. Un munte de om, că--ruia Clémence nu putu să-i zărească chipul, acoperiruia Clémence nu putu să-i zărească chipul, acoperi

pentru o clipă lumina, şi prinţesa auzi rostindu-se:pentru o clipă lumina, şi prinţesa auzi rostindu-se:- Vărul tău, contele Robert d'Artois.- Vărul tău, contele Robert d'Artois. Alaiul se urni din loc foarte repede, şi regele îi Alaiul se urni din loc foarte repede, şi regele îi

dădu poruncă episcopului de Troyes, monsenioruldădu poruncă episcopului de Troyes, monseniorul Jean d'Auxois, s-o ia înainte, pentru a pregăti toate Jean d'Auxois, s-o ia înainte, pentru a pregăti toate cele necesare la biserică.cele necesare la biserică.

Clémence se aşteptase ca întâlnirea să se desClémence se aşteptase ca întâlnirea să se des--făşoare cu totul altfel. Îşi închipuise că într-un loc difăşoare cu totul altfel. Îşi închipuise că într-un loc di --

nainte hotărât vor fi ridicate corturi, că nişte crainicinainte hotărât vor fi ridicate corturi, că nişte crainici ai oştilor vor suna din trâmbiţe de o parte şi de alta,ai oştilor vor suna din trâmbiţe de o parte şi de alta, şi că ea însăşi, după ce va fi făcut cunoştinţă cu loşi că ea însăşi, după ce va fi făcut cunoştinţă cu lo --godnicul, se va da jos din litieră pentru a lua o gusgodnicul, se va da jos din litieră pentru a lua o gus --tare. Afară de asta, gândea că slujba cununiei va aveatare. Afară de asta, gândea că slujba cununiei va avea loc peste câteva zile, după care vor urma două sauloc peste câteva zile, după care vor urma două sau trei săptămâni de serbări, cu turniruri, boscării şitrei săptămâni de serbări, cu turniruri, boscării şi cântăreţi, aşa cum era datina nunţilor domneşti.cântăreţi, aşa cum era datina nunţilor domneşti.

Primirea aceasta pripită, pe un drumeag de pădurePrimirea aceasta pripită, pe un drumeag de pădure şi fără nici o pompă, o cam mirase. S-ar fi zis că întâlşi fără nici o pompă, o cam mirase. S-ar fi zis că întâl --nise întâmplător un alai de vânătoare. Fu şi mai uluitănise întâmplător un alai de vânătoare. Fu şi mai uluită când i se spuse că va fi cununată numaidecât într-uncând i se spuse că va fi cununată numaidecât într-un castel din apropiere, unde vor petrece noaptea,castel din apropiere, unde vor petrece noaptea, pentru a porni a doua zi mai departe spre Reims.pentru a porni a doua zi mai departe spre Reims.

- Iubitul meu stăpân, îl întrebă pe rege, care că- Iubitul meu stăpân, îl întrebă pe rege, care că--lărea acum alături de dânsa, te vei întoarce oare iarlărea acum alături de dânsa, te vei întoarce oare iar la bătălie?la bătălie?

- Negreşit, doamnă, mă voi întoarce... la anul. Dacă- Negreşit, doamnă, mă voi întoarce... la anul. Dacă n-am purces mai departe la luptă împotriva flamann-am purces mai departe la luptă împotriva flaman--zilor în anul acesta, lăsându-i cu spaima lor, a fostzilor în anul acesta, lăsându-i cu spaima lor, a fost numai ca să-ţi ies cât mai de grabă înainte şi pentru anumai ca să-ţi ies cât mai de grabă înainte şi pentru a face nunta noastră.face nunta noastră.

Acest compliment i se păru prinţesei Clémence aşa Acest compliment i se păru prinţesei Clémence aşa de măreţ, că nu mai ştiu ce să creadă. Nu înceta sa sede măreţ, că nu mai ştiu ce să creadă. Nu înceta sa se mire. Regele acesta, aşa de nerăbdător de a o întâlnimire. Regele acesta, aşa de nerăbdător de a o întâlni încât trimisese acasă o oaste întreagă, îi oferea oîncât trimisese acasă o oaste întreagă, îi oferea o

nuntă la ţară.nuntă la ţară.În ciuda florilor presărate în calea ei şi a entuziasÎn ciuda florilor presărate în calea ei şi a entuzias--mului ţăranilor, castelul din Saint-Lyé - mica cetăţuiemului ţăranilor, castelul din Saint-Lyé - mica cetăţuie cu zidurile mâncate de trei veacuri de umezeală - i secu zidurile mâncate de trei veacuri de umezeală - i se păru sinistru prinţesei napolitane. Abia avu un ceaspăru sinistru prinţesei napolitane. Abia avu un ceas pentru a-şi schimba veşmintele şi pentru a se recupentru a-şi schimba veşmintele şi pentru a se recu--lege înainte de cununie, dacă se poate numi reculelege înainte de cununie, dacă se poate numi recule--gere un popas într-o cameră unde tapiţerii nu isprăvigere un popas într-o cameră unde tapiţerii nu isprăvi --

seră să agaţe draperiile brodate cu papagali, şi undeseră să agaţe draperiile brodate cu papagali, şi unde care nu înceta să umble încoace şi încolo în jurul ei.care nu înceta să umble încoace şi încolo în jurul ei.



se ă să agaţe d ape e b odate cu papaga , ş u deg ţ p p p g , şmonseniorul de Valois începu să se rotească în jurul eimonseniorul de Valois începu să se rotească în jurul ei ca un bondar mare aurit, pretinzând că o învaţă peca un bondar mare aurit, pretinzând că o învaţă pe nepoată-sa doar în câteva clipe, tot ce trebuia să ştienepoată-sa doar în câteva clipe, tot ce trebuia să ştie despre curtea Franţei şi despre locul foarte însemnatdespre curtea Franţei şi despre locul foarte însemnat pe care el, Charles de Valois, îl ocupa acolo.pe care el, Charles de Valois, îl ocupa acolo.

Clémence avea să afle din gura lui că Ludovic al X-Clémence avea să afle din gura lui că Ludovic al X-lea, dacă era înzestrat cu toate însuşirile ce se cerlea, dacă era înzestrat cu toate însuşirile ce se cer

pentru a fi un soţ desăvârşit, nu dovedea însă atâtapentru a fi un soţ desăvârşit, nu dovedea însă atâta vrednicie într-alte treburi, în ale politicii mai cu vrednicie într-alte treburi, în ale politicii mai cu seamă. Era foarte influenţabil, avea nevoie să fie înseamă. Era foarte influenţabil, avea nevoie să fie în--curajat în intenţiile sale bune şi ferit de răii sfetnici.curajat în intenţiile sale bune şi ferit de răii sfetnici. În istoria asta a războiului din Flandra, bunăoară, VaÎn istoria asta a războiului din Flandra, bunăoară, Va--lois socotea că Ludovic nu-l ascultase îndeajuns şi că-lois socotea că Ludovic nu-l ascultase îndeajuns şi că-şi aplecase prea mult urechea la sfaturile conetabişi aplecase prea mult urechea la sfaturile conetabi--lului, ale contelui de Poitiers şi chiar ale lui Robertlului, ale contelui de Poitiers şi chiar ale lui Robert d'Artois. Cât despre alegerea papii... Clémence tred'Artois. Cât despre alegerea papii... Clémence tre--

cuse prin Avignon? Pe cine văzuse acolo? Pe cardicuse prin Avignon? Pe cine văzuse acolo? Pe cardi--nalul Duèze? Dar bineînţeles, pe Duèze trebuie să-lnalul Duèze? Dar bineînţeles, pe Duèze trebuie să-l ajutăm să se aleagă... Clémence trebuia să înţeleagăajutăm să se aleagă... Clémence trebuia să înţeleagă ce-l făcuse pe Valois să stăruie atâta şi să învârteascăce-l făcuse pe Valois să stăruie atâta şi să învârtească aşa de bine lucrurile pentru ca ea să fie aleasă ca reaşa de bine lucrurile pentru ca ea să fie aleasă ca re--gină a Franţei; se bizuia mult pe prezenţa ei binefăcăgină a Franţei; se bizuia mult pe prezenţa ei binefăcă--toare, pe farmecul şi înţelepciunea ei, pentru a-l ajutatoare, pe farmecul şi înţelepciunea ei, pentru a-l ajuta pe rege să cârmuiască bine ţara. Lui Valois să-şi despe rege să cârmuiască bine ţara. Lui Valois să-şi des --chidă deci inima Clémence cu toată încrederea, închidă deci inima Clémence cu toată încrederea, în

toate privinţele. Nu era ruda ei cea mai apropiată latoate privinţele. Nu era ruda ei cea mai apropiată la Curte, devreme ce prima lui soţie fusese o mătuşă aCurte, devreme ce prima lui soţie fusese o mătuşă a prinţesei Clémence, şi nu-i ţinea el loc de tată tânăprinţesei Clémence, şi nu-i ţinea el loc de tată tână--rului suveran? Clémence şi Valois trebuiau să încheierului suveran? Clémence şi Valois trebuiau să încheie de pe acum o strânsă alianţă...de pe acum o strânsă alianţă...

Pe Clémence începuse s-o ameţească de-a bineleaPe Clémence începuse s-o ameţească de-a binelea această vorbărie, toate numele astea rostite alandala,această vorbărie, toate numele astea rostite alandala, şi neastâmpărul acestui personaj brodat în fir de aurşi neastâmpărul acestui personaj brodat în fir de aur

ca e u ceta să u b e coace ş co o ju u e .ş jSe întreba dacă pomenitul conetabil era RobertSe întreba dacă pomenitul conetabil era Robert d'Artois, şi care dintre cei doi fraţi ai regelui văzuţid'Artois, şi care dintre cei doi fraţi ai regelui văzuţi mai înainte se numea contele de Poitiers. Prea multemai înainte se numea contele de Poitiers. Prea multe impresii noi şi prea multe feţe abia întrezărite i se înimpresii noi şi prea multe feţe abia întrezărite i se în-- vălmăşeau în minte. Şi apoi, peste câteva clipe avea vălmăşeau în minte. Şi apoi, peste câteva clipe avea să se mărite. Era convinsă de bunăvoinţa tuturor şisă se mărite. Era convinsă de bunăvoinţa tuturor şi mişcată de atâta grijă ce-i arăta contele de Valois. Darmişcată de atâta grijă ce-i arăta contele de Valois. Dar

ar fi vrut să i se lase un răgaz ca să-şi grijească suar fi vrut să i se lase un răgaz ca să-şi grijească su --fletul. Era oare aceasta nunta unei regine?fletul. Era oare aceasta nunta unei regine? Avu tăria să întrebe de ce se dădea atâta zor cunu Avu tăria să întrebe de ce se dădea atâta zor cunu--

niei.niei.- Pentru că trebuie să fiţi duminică la Reims, unde- Pentru că trebuie să fiţi duminică la Reims, unde

Ludovic va fi uns rege, şi pentru că el a vrut să seLudovic va fi uns rege, şi pentru că el a vrut să se facă mai întâi cununia, ca să poţi sta alături defacă mai întâi cununia, ca să poţi sta alături de dânsul, răspunse Valois.dânsul, răspunse Valois.

Ceea ce nu spuse, e că numai cheltuielile de nuntăCeea ce nu spuse, e că numai cheltuielile de nuntă

priveau coroana, pe când acelea ale încoronării căpriveau coroana, pe când acelea ale încoronării că--deau în sarcina pârgarilor oraşului Reims. Vistieriadeau în sarcina pârgarilor oraşului Reims. Vistieria regală era însă, după înfrângerea oştirii înnoroiate,regală era însă, după înfrângerea oştirii înnoroiate, mai secătuită ca oricând. De aceea se făcea o nuntămai secătuită ca oricând. De aceea se făcea o nuntă de mântuială, fără nici o pompă; petrecerile vor fi plăde mântuială, fără nici o pompă; petrecerile vor fi plă--tite cu banii locuitorilor din Reims.tite cu banii locuitorilor din Reims.

Clémence a Ungariei nu reuşi să fie lăsată în paceClémence a Ungariei nu reuşi să fie lăsată în pace decât poruncind să-i fie adus duhovnicul. Se spovedecât poruncind să-i fie adus duhovnicul. Se spove--dise în dimineaţa aceea, dar voia să fie sigură că sedise în dimineaţa aceea, dar voia să fie sigură că se

înfăţişează fără păcate în faţa altarului. Nu săvârşiseînfăţişează fără păcate în faţa altarului. Nu săvârşise cumva vreun păcat mărunt în ultimele ceasuri, nucumva vreun păcat mărunt în ultimele ceasuri, nu arătase o lipsă de umilinţă mirându-se de primirea nuarătase o lipsă de umilinţă mirându-se de primirea nu tocmai strălucită ce i se făcuse, nu dovedise lipsă detocmai strălucită ce i se făcuse, nu dovedise lipsă de dragoste creştinească faţă de aproapele, dorind cadragoste creştinească faţă de aproapele, dorind ca mai curând să-l ia dracu pe monseniorul de Valoismai curând să-l ia dracu pe monseniorul de Valois decât să se tot rotească în jurul ei?decât să se tot rotească în jurul ei?

Ludovic al X-lea avusese de mărturisit în ajun păLudovic al X-lea avusese de mărturisit în ajun pă--

cate mai grele călugărului dominican însărcinat săcate mai grele călugărului dominican însărcinat să al X-lea, trebui să meargă de unul singur. Nici o feal X-lea, trebui să meargă de unul singur. Nici o fe--



g gg gpoarte de grija sufletului său...poarte de grija sufletului său...

În timp ce dădea zor cu ultimele pregătiri, HuguesÎn timp ce dădea zor cu ultimele pregătiri, Hugues de Bouville se văzu oprit în curtea castelului de cătrede Bouville se văzu oprit în curtea castelului de către jupân Spinello Tolomei. jupân Spinello Tolomei.

Starostele zarafilor lombarzi din Paris, sprinten înStarostele zarafilor lombarzi din Paris, sprinten în pofida celor şaizeci de ani şi a trupului său pântecos,pofida celor şaizeci de ani şi a trupului său pântecos, era şi el în drum spre Reims unde dobândise furnituriera şi el în drum spre Reims unde dobândise furnituri

mari pentru încoronare, şi se ducea să vadă ce treabămari pentru încoronare, şi se ducea să vadă ce treabă făcuseră slujbaşii săi. Îi ceru lui Bouville veşti desprefăcuseră slujbaşii săi. Îi ceru lui Bouville veşti despre nepotu-său Guccio.nepotu-său Guccio.

- Ce-i trebuia lui să se arunce în apă! gemu To- Ce-i trebuia lui să se arunce în apă! gemu To --lomei. Ah, cum îi simt lipsa în zilele acestea. El ar filomei. Ah, cum îi simt lipsa în zilele acestea. El ar fi trebuit să bată drumurile în locul meu.trebuit să bată drumurile în locul meu.

- Şi crezi dumneata că mie nu mi-a lipsit cât a ţinut- Şi crezi dumneata că mie nu mi-a lipsit cât a ţinut călătoria, de la Marsilia încoace? răspunse Bouville.călătoria, de la Marsilia încoace? răspunse Bouville. Escorta a cheltuit de două ori atâta cât ar fi costat căEscorta a cheltuit de două ori atâta cât ar fi costat că--

lătoria dacă banii ar fi fost pe mâna lui.lătoria dacă banii ar fi fost pe mâna lui.Tolomei se arăta îngrijorat. Cu ochiul stâng închisTolomei se arăta îngrijorat. Cu ochiul stâng închis şi buza lăsată în jos, se plângea de vremurile grele. Înşi buza lăsată în jos, se plângea de vremurile grele. În ciuda făgăduielilor monseniorului de Valois, un nouciuda făgăduielilor monseniorului de Valois, un nou bir fusese cerut bancherilor lombarzi; pentru oricebir fusese cerut bancherilor lombarzi; pentru orice vânzare, învoială sau schimb de aur şi argint, vor vânzare, învoială sau schimb de aur şi argint, vor avea de plătit de acum înainte, cumpărător şi vânavea de plătit de acum înainte, cumpărător şi vân--zător deopotrivă, câte doi dinari de fiecare livră; şi iszător deopotrivă, câte doi dinari de fiecare livră; şi is --pravnici ai regelui urmau să fie aşezaţi peste tot sprepravnici ai regelui urmau să fie aşezaţi peste tot spre

a supraveghea negustoriile şi a ridica angaraua. Toatea supraveghea negustoriile şi a ridica angaraua. Toate acestea aminteau de ordonanţele regelui Filip.acestea aminteau de ordonanţele regelui Filip.- De ce atunci ni s-au mai dat asigurări că toate se- De ce atunci ni s-au mai dat asigurări că toate se

vor schimba... vor schimba...Bouville se despărţi de Tolomei pentru a ajunge dinBouville se despărţi de Tolomei pentru a ajunge din

urmă alaiul nupţial.urmă alaiul nupţial.Monseniorul de Valois, cu un aer triumfător, era celMonseniorul de Valois, cu un aer triumfător, era cel

care o ducea pe mireasă la altar. Cât despre Ludoviccare o ducea pe mireasă la altar. Cât despre Ludovic

, g g, g gmeie din neamul lor nu era acolo pentru a-i da braţul.meie din neamul lor nu era acolo pentru a-i da braţul. Mătuşă-sa, Agnès de France, fiică a lui Ludovic celMătuşă-sa, Agnès de France, fiică a lui Ludovic cel Sfânt, refuzase să vină, şi se înţelegea lesne de ce:Sfânt, refuzase să vină, şi se înţelegea lesne de ce: era mama prinţesei Marguerite de Burgundia. Conera mama prinţesei Marguerite de Burgundia. Con--tesa Mahaut trimisese vorbă că frământările din Artesa Mahaut trimisese vorbă că frământările din Ar--tois o împiedicaseră în ultima clipă să plece. Va sositois o împiedicaseră în ultima clipă să plece. Va sosi însă de-a dreptul la Reims, pentru încoronare. În ce-oînsă de-a dreptul la Reims, pentru încoronare. În ce-o

priveşte pe contesa de Valois, deşi soţul ei o chemasepriveşte pe contesa de Valois, deşi soţul ei o chemase să vină neapărat, ea trebuie să fi apucat pe un drumsă vină neapărat, ea trebuie să fi apucat pe un drum prost, cu spuza ei de fete, sau i se rupsese osia la trăprost, cu spuza ei de fete, sau i se rupsese osia la tră --sură; şambelanul însărcinat s-o însoţească putea să sesură; şambelanul însărcinat s-o însoţească putea să se aştepte la un frecuş zdravăn.aştepte la un frecuş zdravăn.

Monseniorul Jean d'Auxois, cu mitra în cap, cununaMonseniorul Jean d'Auxois, cu mitra în cap, cununa perechea regală. Tot timpul cât ţinu slujba, Clémenceperechea regală. Tot timpul cât ţinu slujba, Clémence nu încetă să se dojenească singură că nu izbutise sănu încetă să se dojenească singură că nu izbutise să se reculeagă aşa cum ar fi dorit. Se silea să-şi înalţese reculeagă aşa cum ar fi dorit. Se silea să-şi înalţe

gândurile spre cer, rugând pe Dumnezeu să-i dea, îngândurile spre cer, rugând pe Dumnezeu să-i dea, în toate ceasurile vieţii, virtuţile unei soţii, însuşiriletoate ceasurile vieţii, virtuţile unei soţii, însuşirile unei suverane şi binecuvântările maternităţii; darunei suverane şi binecuvântările maternităţii; dar ochii îi lunecau, fără să vrea, spre bărbatul pe care îlochii îi lunecau, fără să vrea, spre bărbatul pe care îl auzea răsuflând lângă dânsa, a cărui faţă abia o cuauzea răsuflând lângă dânsa, a cărui faţă abia o cu --noştea, şi cu care chiar în seara aceea avea să senoştea, şi cu care chiar în seara aceea avea să se culce în acelaşi pat.culce în acelaşi pat.

De fiecare dată când îngenunchea, îl apuca o tuseDe fiecare dată când îngenunchea, îl apuca o tuse care nu-l ţinea mult şi părea un nărav al său; te mira,care nu-l ţinea mult şi părea un nărav al său; te mira,

la un om aşa tânăr, încreţitura adâncă din jurul bărla un om aşa tânăr, încreţitura adâncă din jurul băr--biei teşite. Avea buze subţiri, cu colţurile lăsate în jos,biei teşite. Avea buze subţiri, cu colţurile lăsate în jos, părul lung şi lins, de o culoare nehotărâtă. Şi cândpărul lung şi lins, de o culoare nehotărâtă. Şi când bărbatul acesta, cu care tocmai o măritau, întorceabărbatul acesta, cu care tocmai o măritau, întorcea spre dânsa ochii săi mari şi palizi, Clémence se sispre dânsa ochii săi mari şi palizi, Clémence se si--mţea stânjenită de privirea ce se plimba pe mâinile,mţea stânjenită de privirea ce se plimba pe mâinile, pe pieptul şi pe gura ei. Se mira ca nu mai află în eape pieptul şi pe gura ei. Se mira ca nu mai află în ea simţământul de fericire curat şi fără margini care-isimţământul de fericire curat şi fără margini care-i

umpluse sufletul la plecarea din Neapole.umpluse sufletul la plecarea din Neapole. spuse râzând Robert d'Artois. Al cui e? Îl cumpăr buspuse râzând Robert d'Artois. Al cui e? Îl cumpăr bu--



p p pp p p"Dumnezeule, nu mă lăsa să fiu nerecunoscătoare"Dumnezeule, nu mă lăsa să fiu nerecunoscătoare

faţă de toate binefacerile pe care mi le-ai hărăzit."faţă de toate binefacerile pe care mi le-ai hărăzit."Dar nu poţi să porunceşti minţii în fiecare clipă, şiDar nu poţi să porunceşti minţii în fiecare clipă, şi

Clémence se pomeni gândind în toiul slujbei de cuClémence se pomeni gândind în toiul slujbei de cu--nunie că dacă i s-ar fi dat să aleagă între cei treinunie că dacă i s-ar fi dat să aleagă între cei trei prinţi ai Franţei, fără îndoială că pe contele de Poiprinţi ai Franţei, fără îndoială că pe contele de Poi--tiers l-ar fi ales. O spaimă cumplită o cuprinse şi-itiers l-ar fi ales. O spaimă cumplită o cuprinse şi-i

venea să ţipe: "Nu, nu vreau, nu sunt vrednică!" Chiar venea să ţipe: "Nu, nu vreau, nu sunt vrednică!" Chiar atunci îşi auzi glasul, parcă altul decât al ei, răspunatunci îşi auzi glasul, parcă altul decât al ei, răspun--zând: "Da", episcopului care o întreba dacă vrea să-lzând: "Da", episcopului care o întreba dacă vrea să-l ia de soţ pe Ludovic, rege al Franţei şi Navarrei.ia de soţ pe Ludovic, rege al Franţei şi Navarrei.

Întâiul tunet izbucni tocmai când i se petrecea peÎntâiul tunet izbucni tocmai când i se petrecea pe deget un inel prea mare; nuntaşii se uitară unul ladeget un inel prea mare; nuntaşii se uitară unul la altul şi mulţi îşi făcură cruce.altul şi mulţi îşi făcură cruce.

Când alaiul ieşi, ţăranii aşteptau, îmbulziţi în faţaCând alaiul ieşi, ţăranii aşteptau, îmbulziţi în faţa bisericii, cu cămăşi sărăcăcioase de pânză pe dânşii şibisericii, cu cămăşi sărăcăcioase de pânză pe dânşii şi

cu picioarele învelite în cârpe. Clémence nici nu-şicu picioarele învelite în cârpe. Clémence nici nu-şi dădu seama când rosti:dădu seama când rosti:- Nu li se va împărţi pomană?- Nu li se va împărţi pomană?Gândise cu glas tare şi toţi cei aflaţi acolo au obGândise cu glas tare şi toţi cei aflaţi acolo au ob --

servat că întâia ei vorbă de regină fusese o vorbă miservat că întâia ei vorbă de regină fusese o vorbă mi --loasă.loasă.

Ca să-i facă pe plac, Ludovic al X-lea porunci şamCa să-i facă pe plac, Ludovic al X-lea porunci şam--belanului său Mathieu de Trye, să le arunce câţivabelanului său Mathieu de Trye, să le arunce câţiva pumni de gologani. Ţăranii se năpustiră de îndată,pumni de gologani. Ţăranii se năpustiră de îndată,

trântindu-se la pământ, şi mireasa avu sub ochii eitrântindu-se la pământ, şi mireasa avu sub ochii ei priveliştea unei bătălii sălbatice. Se auzeau hainelepriveliştea unei bătălii sălbatice. Se auzeau hainele pleznind, grohăituri înfundate ca de porci şi scăfârliipleznind, grohăituri înfundate ca de porci şi scăfârlii ciocnite. Baronii făceau mare haz privind la aceastăciocnite. Baronii făceau mare haz privind la această învălmăşeală. Unul dintre ţărani, mai spătos şi maiînvălmăşeală. Unul dintre ţărani, mai spătos şi mai greu ca ceilalţi, strivea sub talpa lui mâinile celorgreu ca ceilalţi, strivea sub talpa lui mâinile celor care apucaseră un bănuţ şi le silea să se deschidă.care apucaseră un bănuţ şi le silea să se deschidă.

- Iată un ţopârlan care mi se pare descurcăreţ,- Iată un ţopârlan care mi se pare descurcăreţ,

p pp pcuros.curos.

Şi Clémence văzu cu necaz că Ludovic râdea şi elŞi Clémence văzu cu necaz că Ludovic râdea şi el alături de ceilalţi.alături de ceilalţi.

"Nu aşa se face pomană", gândi ea, "am să-l învăţ"Nu aşa se face pomană", gândi ea, "am să-l învăţ asta."asta."

Ploaia începu să cadă şi încăierarea se isprăvi înPloaia începu să cadă şi încăierarea se isprăvi în noroi.noroi.

Mesele fuseseră întinse în cea mai mare încăpere aMesele fuseseră întinse în cea mai mare încăpere a castelului. Prânzul ţinu cinci ceasuri.castelului. Prânzul ţinu cinci ceasuri."Şi iată-mă regina Franţei", îşi zicea din când în"Şi iată-mă regina Franţei", îşi zicea din când în

când Clémence.când Clémence.Nu se obişnuise cu acest gând. Nu se obişnuise deNu se obişnuise cu acest gând. Nu se obişnuise de

altminteri cu nimic. Lăcomia de mâncăi nesăţioşi a sealtminteri cu nimic. Lăcomia de mâncăi nesăţioşi a se--niorilor francezi o uluia. Pe măsură ce bărdacele cuniorilor francezi o uluia. Pe măsură ce bărdacele cu vin treceau de la unul la altul, glasurile se înfier vin treceau de la unul la altul, glasurile se înfier--bântau. Singura femeie la acest ospăţ de războinici,bântau. Singura femeie la acest ospăţ de războinici,

Clémence vedea toate privirile îndreptându-se spreClémence vedea toate privirile îndreptându-se spre dânsa, şi ghicea că în fundul sălii glumele luau o îndânsa, şi ghicea că în fundul sălii glumele luau o în --torsătură cam porcoasă.torsătură cam porcoasă.

În răstimpuri, când câte unul dintre comeseni ieşeaÎn răstimpuri, când câte unul dintre comeseni ieşea până afară, Mathieu de Trye, primul şambelan, striga:până afară, Mathieu de Trye, primul şambelan, striga:

- Regele, stăpânul nostru, nu dă voie să vă uşuraţi- Regele, stăpânul nostru, nu dă voie să vă uşuraţi pe scara unde are să treacă el.pe scara unde are să treacă el.

Când se aflau asupra celui de al patrulea rând deCând se aflau asupra celui de al patrulea rând de bucate, fiecare alcătuit din şase feluri, printre care unbucate, fiecare alcătuit din şase feluri, printre care un

porc întreg adus la masă în frigarea lui şi un păun cuporc întreg adus la masă în frigarea lui şi un păun cu toate penele înfipte în târtiţă, doi scutieri se iviră dutoate penele înfipte în târtiţă, doi scutieri se iviră du--când o plăcintă uriaşă pe care o puseră în faţa perecând o plăcintă uriaşă pe care o puseră în faţa pere --chii regale. Unul despică în două coaja plăcintei şi ochii regale. Unul despică în două coaja plăcintei şi o vulpe vie sari în sală, primită cu chiote. Neavând des vulpe vie sari în sală, primită cu chiote. Neavând des--tulă vreme să pregătească vreo prăjitură măreaţă sautulă vreme să pregătească vreo prăjitură măreaţă sau nişte castele de zahăr ars, pentru care ar fi avut nenişte castele de zahăr ars, pentru care ar fi avut ne -- voie de câteva zile, bucătarii ţinuseră să-şi arate măi voie de câteva zile, bucătarii ţinuseră să-şi arate măi--

estria în acest fel.estria în acest fel. care nu sunt ale ei.care nu sunt ale ei.



Vulpea speriată se rotea prin sală, târându-şi coada Vulpea speriată se rotea prin sală, târându-şi coada roşiatică şi stufoasă pe lespezile de piatră, cu frumoşiiroşiatică şi stufoasă pe lespezile de piatră, cu frumoşii ei ochi sclipitori tulburaţi de groază.ei ochi sclipitori tulburaţi de groază.

- Săriţi la vulpe! Săriţi la vulpe! urlară seniorii nă- Săriţi la vulpe! Săriţi la vulpe! urlară seniorii nă--pustindu-se din jilţurile lor.pustindu-se din jilţurile lor.

Porniră de îndată o vânătoare. Robert d'Artois, fuPorniră de îndată o vânătoare. Robert d'Artois, fu acela care prinse animalul. Îl văzură pe mătăhălosacela care prinse animalul. Îl văzură pe mătăhălos

aruncându-se cu toată greutatea lui printre mese,aruncându-se cu toată greutatea lui printre mese, apoi ridicându-se, ţinând în braţe vulpea careapoi ridicându-se, ţinând în braţe vulpea care scheuna, arătându-şi colţii subţiri sub buzele negre.scheuna, arătându-şi colţii subţiri sub buzele negre. După aceea, Robert îşi strânse încet degetele; se auDupă aceea, Robert îşi strânse încet degetele; se au--ziră troznind vertebrele; ochii vulpii se făcură sticloşi,ziră troznind vertebrele; ochii vulpii se făcură sticloşi, şi Robert întinse animalul mort pe masă, în faţa reşi Robert întinse animalul mort pe masă, în faţa re--ginei, ca un omagiu.ginei, ca un omagiu.

Clémence, care-şi îndoise policarul peste inelulClémence, care-şi îndoise policarul peste inelul prea mare ca să nu-i lunece din deget, întrebă dacă înprea mare ca să nu-i lunece din deget, întrebă dacă în

Franţa era datina ca femeile despre partea mirelui săFranţa era datina ca femeile despre partea mirelui să nu fie de faţă la cununii. I se explică ce se întâmplasenu fie de faţă la cununii. I se explică ce se întâmplase şi că femeile care se aflau pe drum nu avuseseră timpşi că femeile care se aflau pe drum nu avuseseră timp să sosească.să sosească.

- Dar oricum, soră dragă, n-ai fi putut avea prilejul- Dar oricum, soră dragă, n-ai fi putut avea prilejul să-mi cunoşti soţia, spuse contele de Poitiers.să-mi cunoşti soţia, spuse contele de Poitiers.

- Şi pentru ce aşa... frate? întrebă Clémence, care- Şi pentru ce aşa... frate? întrebă Clémence, care simţea o vie curiozitate să-l asculte şi căreia totodatăsimţea o vie curiozitate să-l asculte şi căreia totodată îi venea greu să-i răspundă.îi venea greu să-i răspundă.

- Pentru că e încă întemniţată la castelul din Do- Pentru că e încă întemniţată la castelul din Do--urdan, lămuri contele de Poitiers.urdan, lămuri contele de Poitiers. Apoi, întorcându-se spre rege: Apoi, întorcându-se spre rege:- Frate, măria-ta, în ziua aceasta de bucurie pentru- Frate, măria-ta, în ziua aceasta de bucurie pentru

tine, îţi cer să ridici pedeapsa ce s-a dat soţiei meletine, îţi cer să ridici pedeapsa ce s-a dat soţiei mele Jeanne şi să-mi îngădui s-o aduc acasă. Tu ştii că Jeanne şi să-mi îngădui s-o aduc acasă. Tu ştii că dânsa nu şi-a călcat cinstea şi nu ar fi drept s-o maidânsa nu şi-a călcat cinstea şi nu ar fi drept s-o mai laşi multă vreme să plătească pentru nişte păcatelaşi multă vreme să plătească pentru nişte păcate

Aiuritul îşi încruntă fruntea. Se vedea bine că nu Aiuritul îşi încruntă fruntea. Se vedea bine că nu ştia ce să răspundă, nici ce hotărâre să ia. Trebuiaştia ce să răspundă, nici ce hotărâre să ia. Trebuia oare, pentru a fi pe placul reginei Clémence, să arateoare, pentru a fi pe placul reginei Clémence, să arate blândeţe sau dimpotrivă, să facă dovadă de tărie,blândeţe sau dimpotrivă, să facă dovadă de tărie, două însuşiri ce se cer în aceeaşi măsură unui rege?două însuşiri ce se cer în aceeaşi măsură unui rege? Căuta din ochi pe unchiu-său Valois, pentru a-i cereCăuta din ochi pe unchiu-său Valois, pentru a-i cere sfatul, dar acesta tocmai ieşise să ia aer. Robertsfatul, dar acesta tocmai ieşise să ia aer. Robert

d'Artois era în celălalt capăt al încăperii, unde înced'Artois era în celălalt capăt al încăperii, unde înce --puse să-i explice lui Filip de Valois, fiul lui Charles,puse să-i explice lui Filip de Valois, fiul lui Charles, cum poţi apuca o vulpe fără ca ea să te muşte. Şicum poţi apuca o vulpe fără ca ea să te muşte. Şi apoi, Aiuritul nu ţinea să-l facă din nou părtaş la isapoi, Aiuritul nu ţinea să-l facă din nou părtaş la is --toria asta în care Robert era băgat până-n gât.toria asta în care Robert era băgat până-n gât.

- Stăpâne, soţul meu, vorbi Clémence, din dragoste- Stăpâne, soţul meu, vorbi Clémence, din dragoste pentru mine, fă-i fratelui tău hatârul ce ţi-l cere. Ziuapentru mine, fă-i fratelui tău hatârul ce ţi-l cere. Ziua de azi e o zi de nuntă şi aş vrea ca toate femeile dinde azi e o zi de nuntă şi aş vrea ca toate femeile din ţara ta să aibă parte de bucurie.ţara ta să aibă parte de bucurie.

Punea atâta inimă, vorbea cu atâta căldură, dePunea atâta inimă, vorbea cu atâta căldură, de parcă ar fi simţit o uşurare la gândul că Filip de Poiparcă ar fi simţit o uşurare la gândul că Filip de Poi --tiers avusese o soţie şi că voia să şi-o aducă iar lângătiers avusese o soţie şi că voia să şi-o aducă iar lângă dânsul.dânsul.

Privindu-l pe Ludovic, părea mai frumoasă: ochii eiPrivindu-l pe Ludovic, părea mai frumoasă: ochii ei mari, albaştri între genele blonde, aveau un fel de amari, albaştri între genele blonde, aveau un fel de a se uita la el care făcea mai mult ca o pledoarie.se uita la el care făcea mai mult ca o pledoarie.

Afară de asta regele mâncase zdravăn şi îşi golise Afară de asta regele mâncase zdravăn şi îşi golise cupa de mai multe ori decât s-ar fi cuvenit. Se apropiacupa de mai multe ori decât s-ar fi cuvenit. Se apropia

clipa când avea să se înfrupte din farmecele făgăduiteclipa când avea să se înfrupte din farmecele făgăduite de acest frumos trup liniştit, al cărui stăpân era de azide acest frumos trup liniştit, al cărui stăpân era de azi încolo. Nu-i ardea acum să cumpănească urmările poîncolo. Nu-i ardea acum să cumpănească urmările po--litice ale gestului ce i se cerea.litice ale gestului ce i se cerea.

- Nu e nici un lucru pe care să nu vreau să-l fac- Nu e nici un lucru pe care să nu vreau să-l fac pentru a-ţi fi pe plac, draga mea, răspunse Ludovic.pentru a-ţi fi pe plac, draga mea, răspunse Ludovic. Tu, frate, poţi să ţi-o iei acasă pe doamna Jeanne şi s-Tu, frate, poţi să ţi-o iei acasă pe doamna Jeanne şi s-o aduci printre noi când vei pofti.o aduci printre noi când vei pofti.

Celălalt frate, tânărul conte de La Marche, cel maiCelălalt frate, tânărul conte de La Marche, cel mai înainte de a o fura somnul, îngânând nişte cuvinteînainte de a o fura somnul, îngânând nişte cuvinte



frumos din tustrei, care urmărise cu luare aminte diafrumos din tustrei, care urmărise cu luare aminte dia--logul, spuse atunci:logul, spuse atunci:

- Şi eu, cum rămân, frate? Mă învoieşti şi pe mine...- Şi eu, cum rămân, frate? Mă învoieşti şi pe mine... s-o aduc pe Blanche?s-o aduc pe Blanche?

- Blanche niciodată! i-o tăie scurt regele.- Blanche niciodată! i-o tăie scurt regele.- Doar să mă duc s-o văd la Château-Gaillard, şi s-o- Doar să mă duc s-o văd la Château-Gaillard, şi s-o

aşez într-o mânăstire unde va avea un trai mai puţinaşez într-o mânăstire unde va avea un trai mai puţin

aspru...aspru...- Niciodată, repetă Aiuritul cu un glas care nu îngă- Niciodată, repetă Aiuritul cu un glas care nu îngă--duia nici o stăruinţă.duia nici o stăruinţă.

Teama că Blanche, ieşită din temniţa ei, ar puteaTeama că Blanche, ieşită din temniţa ei, ar putea vorbi despre împrejurările în care murise prinţesa vorbi despre împrejurările în care murise prinţesa Marguerite îi inspirase de data aceasta o hotărâre raMarguerite îi inspirase de data aceasta o hotărâre ra--pidă şi fără apel.pidă şi fără apel.

Iar Clémence, simţind că trebuie să se mulţumeIar Clémence, simţind că trebuie să se mulţume--ască cu prima ei victorie, nu mai îndrăzni să se bagească cu prima ei victorie, nu mai îndrăzni să se bage

în vorbă.în vorbă.- N-am să mai am deci niciodată dreptul de a avea o- N-am să mai am deci niciodată dreptul de a avea o soţie? îşi urmă vorba Charles.soţie? îşi urmă vorba Charles.

- Cum o vrea soarta, frate, răspunse regele.- Cum o vrea soarta, frate, răspunse regele.- Se pare că soarta îl ajută mai mult pe Filip decât- Se pare că soarta îl ajută mai mult pe Filip decât

pe mine.pe mine.Şi din această clipă, Charles de La Marche prinseŞi din această clipă, Charles de La Marche prinse

a-l urî nu pe rege, ci pe contele de Poitiers căruia şia-l urî nu pe rege, ci pe contele de Poitiers căruia şi până atunci îi purtase pică, firea lor deosebită învrăjpână atunci îi purtase pică, firea lor deosebită învrăj --

bindu-i, şi împotriva căruia se simţea întărâtat văzândbindu-i, şi împotriva căruia se simţea întărâtat văzând că regele îi arăta mai multă bunăvoinţă.că regele îi arăta mai multă bunăvoinţă.La sfârşitul acestei zile istovitoare, tânăra reginăLa sfârşitul acestei zile istovitoare, tânăra regină

era aşa de obosită, încât întâmplările nopţii se desera aşa de obosită, încât întâmplările nopţii se des--făşurară pentru dânsa ca într-o altă viaţă. Nu avu nicifăşurară pentru dânsa ca într-o altă viaţă. Nu avu nici groază, nici suferinţă prea mare, nici plăcere deosegroază, nici suferinţă prea mare, nici plăcere deose--bită. I se supuse pur şi simplu bărbatului, înţelegândbită. I se supuse pur şi simplu bărbatului, înţelegând că lucrurile trebuie să se petreacă astfel. Îl auzi,că lucrurile trebuie să se petreacă astfel. Îl auzi,

gcare o făcură să spere că soţul ei o plăcea. Să fi fostcare o făcură să spere că soţul ei o plăcea. Să fi fost mai puţin novice în treburi de acestea, ar fi priceputmai puţin novice în treburi de acestea, ar fi priceput că avea, barem pentru o bucată de vreme, putere abcă avea, barem pentru o bucată de vreme, putere ab--solută asupra lui Ludovic al X-lea.solută asupra lui Ludovic al X-lea.

Într-adevăr, acesta se minuna că află la o fiică deÎntr-adevăr, acesta se minuna că află la o fiică de rege supunerea pe care n-o întâlnise până atuncirege supunerea pe care n-o întâlnise până atunci decât la slujnice. Teama cumplită a slăbiciunilor care-decât la slujnice. Teama cumplită a slăbiciunilor care-

l apucau în patul Margueritei de Burgundia dispăl apucau în patul Margueritei de Burgundia dispă--ruse. La urma urmei, poate că n-o fi fost făcut pentruruse. La urma urmei, poate că n-o fi fost făcut pentru femeile oacheşe. De patru ori la rând se văzu biruitorfemeile oacheşe. De patru ori la rând se văzu biruitor asupra acestui trup frumos care lucea palid, parcă siasupra acestui trup frumos care lucea palid, parcă si--defiu, sub mica lampă cu ulei spânzurată în cerul padefiu, sub mica lampă cu ulei spânzurată în cerul pa--tului, trup din care dorinţa lui putea face tot cetului, trup din care dorinţa lui putea face tot ce poftea. Niciodată nu se învrednicise de o asemenea ispoftea. Niciodată nu se învrednicise de o asemenea is--pravă.pravă.

Când ieşi din odaia de culcare, dimineaţa târziu, siCând ieşi din odaia de culcare, dimineaţa târziu, si --

mţea că i se învârteşte niţel capul, dar şi-l ţinea sus.mţea că i se învârteşte niţel capul, dar şi-l ţinea sus. Avea uitătura hotărâtă şi s-ar fi zis că noaptea de Avea uitătura hotărâtă şi s-ar fi zis că noaptea de nuntă ştersese amintirea necazurilor sale militare.nuntă ştersese amintirea necazurilor sale militare. Ceea ce se pierdea pe câmpul de bătălie se recucereaCeea ce se pierdea pe câmpul de bătălie se recucerea pe cel al dragostei...pe cel al dragostei...

Pentru întâia oară, Aiuritul se simţea în stare să înPentru întâia oară, Aiuritul se simţea în stare să în--frunte fără sfială glumele cam deocheate ale văruluifrunte fără sfială glumele cam deocheate ale vărului său d'Artois care trecea drept bărbatul cel mai înzessău d'Artois care trecea drept bărbatul cel mai înzes --trat cu de toate şi ţinând mai îndelung la tăvăleală dintrat cu de toate şi ţinând mai îndelung la tăvăleală din

toată curtea.toată curtea. Apoi, către amiază, alaiul regesc porni iar la drum, Apoi, către amiază, alaiul regesc porni iar la drum, îndreptându-se spre miazănoapte. Clémence se maiîndreptându-se spre miazănoapte. Clémence se mai întoarse o dată să privească acest castel în care nuîntoarse o dată să privească acest castel în care nu şezuse decât douăzeci şi patru de ceasuri şi de a căruişezuse decât douăzeci şi patru de ceasuri şi de a cărui mărime adevărată nu va putea niciodată să-şi aducămărime adevărată nu va putea niciodată să-şi aducă aminte.aminte.

După două zile, soseau la Reims. Locuitorii, care nuDupă două zile, soseau la Reims. Locuitorii, care nu

mai văzuseră o încoronare de treizeci de ani - adicămai văzuseră o încoronare de treizeci de ani - adică



pentru cel puţin jumătate din populaţie - spectacolulpentru cel puţin jumătate din populaţie - spectacolul era nou. Se îngrămădiseră pe la porţi şi de-a lungulera nou. Se îngrămădiseră pe la porţi şi de-a lungul străzilor. Oraşul gemea de oameni din satele dimstrăzilor. Oraşul gemea de oameni din satele dim--prejur, veniţi pe jos sau călări, de tot soiul de negusprejur, veniţi pe jos sau călări, de tot soiul de negus --tori, de ursari, de scamatori, de armăşei şi ispravnicitori, de ursari, de scamatori, de armăşei şi ispravnici ai regelui care se grozăveau de parcă fiecare din eiai regelui care se grozăveau de parcă fiecare din ei avea în mână cârma ţării.avea în mână cârma ţării.

Locuitorii Reims-ului nu puteau să-şi închipuie căLocuitorii Reims-ului nu puteau să-şi închipuie că vor mai avea prilejul să vadă acest mare alai şi să-i vor mai avea prilejul să vadă acest mare alai şi să-i plătească cheltuiala încă de trei ori în mai puţin deplătească cheltuiala încă de trei ori în mai puţin de paisprezece ani.paisprezece ani.

Dar niciodată de acum încolo catedrala din ReimsDar niciodată de acum încolo catedrala din Reims nu va mai vedea trecându-i pragul un rege al Franţeinu va mai vedea trecându-i pragul un rege al Franţei însoţit de cei trei urmaşi pe care istoria avea să-i rânînsoţit de cei trei urmaşi pe care istoria avea să-i rân--duiască după dânsul. Într-adevăr, în spatele lui Luduiască după dânsul. Într-adevăr, în spatele lui Lu--dovic al X-lea călcau contele de Poitiers, contele de Ladovic al X-lea călcau contele de Poitiers, contele de La

Marche şi contele Filip de Valois, adică viitorul FilipMarche şi contele Filip de Valois, adică viitorul Filip al V-lea, viitorul Charles al IV-lea şi viitorul Filip al VI-al V-lea, viitorul Charles al IV-lea şi viitorul Filip al VI-lea. Cei doi Filipi, Poitiers şi Valois, aveau fiecare dolea. Cei doi Filipi, Poitiers şi Valois, aveau fiecare do --uăzeci şi doi de ani, iar Charles de La Marche douăuăzeci şi doi de ani, iar Charles de La Marche două--zeci şi unu. Înainte ca acesta din urmă să fi împlinitzeci şi unu. Înainte ca acesta din urmă să fi împlinit treizeci şi şapte, coroana se va aşeza pe cele trei catreizeci şi şapte, coroana se va aşeza pe cele trei ca --pete, unul după altul.pete, unul după altul.

DUPĂ FLANDRA, ALTĂ BELEA:DUPĂ FLANDRA, ALTĂ BELEA:RĂZMERIŢA DIN ARTOISRĂZMERIŢA DIN ARTOIS

RĂSCULAŢIIRĂSCULAŢIIneliniştită a faptelor săvârşite, şi adeseori, plin deneliniştită a faptelor săvârşite, şi adeseori, plin de

â â î î



RĂSCULAŢIIRĂSCULAŢII

Din toate îndeletnicirile omeneşti, aceea care-ţi dăDin toate îndeletnicirile omeneşti, aceea care-ţi dă pe mână cârmuirea semenilor tăi, deşi cea mai râvpe mână cârmuirea semenilor tăi, deşi cea mai râv--nită, e şi cea mai dezamăgitoare, căci n-are sfârşit ninită, e şi cea mai dezamăgitoare, căci n-are sfârşit ni --ciodată, şi nu îngăduie minţii nici o odihnă. Brutarulciodată, şi nu îngăduie minţii nici o odihnă. Brutarul care şi-a scos cuptorul de pâine, tăietorul din pădurecare şi-a scos cuptorul de pâine, tăietorul din pădure în faţa stejarului doborât, judecătorul care a dat o hoîn faţa stejarului doborât, judecătorul care a dat o ho --tărâre, arhitectul care vede înălţându-se creasta uneitărâre, arhitectul care vede înălţându-se creasta unei clădiri, pictorul, după ce şi-a isprăvit tabloul, toţiclădiri, pictorul, după ce şi-a isprăvit tabloul, toţi aceştia pot, barem într-o seară, să cunoască linişteaaceştia pot, barem într-o seară, să cunoască liniştea relativă pe care ţi-o da o strădanie dusă la capăt. Cârrelativă pe care ţi-o da o strădanie dusă la capăt. Câr--muitorul de ţară niciodată. Abia a sărit un hop şi o dimuitorul de ţară niciodată. Abia a sărit un hop şi o di--ficultate politică pare înlăturată, că iată alta, care seficultate politică pare înlăturată, că iată alta, care se plămădea tocmai pe când îi venea de hac celei dintâi,plămădea tocmai pe când îi venea de hac celei dintâi, solicitând imediat atenţia. Generalul biruitor se busolicitând imediat atenţia. Generalul biruitor se bu--cură pe îndelete de onorurile victoriei, dar primul micură pe îndelete de onorurile victoriei, dar primul mi --nistru trebuie să înfrunte noile situaţii născute chiarnistru trebuie să înfrunte noile situaţii născute chiar din această victorie. Nici o problemă nu poate să rădin această victorie. Nici o problemă nu poate să ră--mână multă vreme nerezolvată, căci aceea care paremână multă vreme nerezolvată, căci aceea care pare astăzi secundară, va căpăta mâine o tragică însemnăastăzi secundară, va căpăta mâine o tragică însemnă--tate.tate.

Îndeletnicirea cârmuirii nu poate fi asemuită decâtÎndeletnicirea cârmuirii nu poate fi asemuită decât cu cea a medicinii, care cunoaşte aceeaşi înlănţuirecu cea a medicinii, care cunoaşte aceeaşi înlănţuire neîntreruptă, aceeaşi întâietate a cazurilor urgente,neîntreruptă, aceeaşi întâietate a cazurilor urgente, aceeaşi supraveghere de fiece clipă a tulburăriloraceeaşi supraveghere de fiece clipă a tulburărilor

uşoare care pot fi simptomele unor leziuni grave, înuşoare care pot fi simptomele unor leziuni grave, în sfârşit, aceeaşi necontenită angajare a răspunderilorsfârşit, aceeaşi necontenită angajare a răspunderilor în situaţii a căror dezlegare depinde de împrejurări viîn situaţii a căror dezlegare depinde de împrejurări vi--itoare. Echilibrul societăţilor, ca şi sănătatea indiviitoare. Echilibrul societăţilor, ca şi sănătatea indivi--zilor, nu are niciodată un caracter definitiv, şi nuzilor, nu are niciodată un caracter definitiv, şi nu poate reprezenta o trudă isprăvită. Pentru omul depoate reprezenta o trudă isprăvită. Pentru omul de stat, singurele prilejuri de-a mai răsufla, i le oferăstat, singurele prilejuri de-a mai răsufla, i le oferă eşecul, cu amărăciunea legată de el, cu frământareaeşecul, cu amărăciunea legată de el, cu frământarea

ameninţări. Cârmuitorul nu-şi află odihna decât în înameninţări. Cârmuitorul nu-şi află odihna decât în în --frângere.frângere.

Ceea ce-i adevărat în zilele noastre, când sarcinaCeea ce-i adevărat în zilele noastre, când sarcina de a cârmui o naţiune cere puteri şi însuşiri aproapede a cârmui o naţiune cere puteri şi însuşiri aproape supraomeneşti, a fost fără îndoială tot aşa de adesupraomeneşti, a fost fără îndoială tot aşa de ade-- vărat de când lumea; iar meseria de rege, pe când vărat de când lumea; iar meseria de rege, pe când regii guvernau ei înşişi, impunea aceleaşi servituţiregii guvernau ei înşişi, impunea aceleaşi servituţi

neîntrerupte.neîntrerupte.După jalnica sa ispravă războinică, abia ajunseseDupă jalnica sa ispravă războinică, abia ajunsese Ludovic al X-lea să dea uitării treburile Flandrei, reLudovic al X-lea să dea uitării treburile Flandrei, re--semnându-se a le lăsa să putrezească pentru că nusemnându-se a le lăsa să putrezească pentru că nu putea să le afle o dezlegare, abia îşi câştigase prestiputea să le afle o dezlegare, abia îşi câştigase presti --giul mistic pe care încoronarea îl conferă suveranului,giul mistic pe care încoronarea îl conferă suveranului, fie el şi cel mai păcătos dintre monarhi, şi numaidecâtfie el şi cel mai păcătos dintre monarhi, şi numaidecât alte tulburări izbucniră prin părţile de miazănoaptealte tulburări izbucniră prin părţile de miazănoapte ale Franţei.ale Franţei.

Baronii din Artois, aşa cum i-au făgăduit lui Robert,Baronii din Artois, aşa cum i-au făgăduit lui Robert, nu-şi lepădaseră armele când s-au întors de la oaste.nu-şi lepădaseră armele când s-au întors de la oaste. Străbăteau ţara cu pâlcurile de oşteni, încercând săStrăbăteau ţara cu pâlcurile de oşteni, încercând să câştige populaţiile pentru cauza lor. Toată nobilimeacâştige populaţiile pentru cauza lor. Toată nobilimea le ţinea parte, şi prin ea, satele. Burghezia târgurilorle ţinea parte, şi prin ea, satele. Burghezia târgurilor era împărţită. Arassul, Boulogne, Thérouanne se uniera împărţită. Arassul, Boulogne, Thérouanne se uni --seră cu răsculaţii. Calais, Avesnes, Bapaume, Aire,seră cu răsculaţii. Calais, Avesnes, Bapaume, Aire, Lens şi Saint-Omer rămâneau credincioase conteseiLens şi Saint-Omer rămâneau credincioase contesei Mahaut. Ţara se găsea într-o stare de fierbere foarteMahaut. Ţara se găsea într-o stare de fierbere foarte

apropiată de răzvrătire.apropiată de răzvrătire. Aţâţătorii erau Jean de Fiennes, domnii de Cau Aţâţătorii erau Jean de Fiennes, domnii de Cau--mont şi de Souastre, şi Gérard Kierez, cel mai iscusitmont şi de Souastre, şi Gérard Kierez, cel mai iscusit dintre ei, care ştia să întocmească petiţii şi să ducădintre ei, care ştia să întocmească petiţii şi să ducă judecata în faţa divanurilor regelui. judecata în faţa divanurilor regelui.

Sprijiniţi, conduşi şi ajutaţi cu bani de către RobertSprijiniţi, conduşi şi ajutaţi cu bani de către Robert d'Artois, se bucurau datorită acestuia de ocrotiread'Artois, se bucurau datorită acestuia de ocrotirea contelui de Valois şi a întregii clici reacţionare dincontelui de Valois şi a întregii clici reacţionare din



- Vere, măria-ta, spuse el, n-am nici un amestec în- Vere, măria-ta, spuse el, n-am nici un amestec în ă i i ii d f li i dă i i ii d f li i d

pe ascultători. Trebuia, zicea el, să se refuze plata bipe ascultători. Trebuia, zicea el, să se refuze plata bi --il i ă fi â i i i ii dăbil ii i iil i ă fi â i i i ii dăbil ii i i



toată istoria asta, o ştii, deoarece am fost lipsit detoată istoria asta, o ştii, deoarece am fost lipsit de moştenirea mea, pe care mătuşa Mahaut o cârmuimoştenirea mea, pe care mătuşa Mahaut o cârmui--eşte, trebuie să recunoaştem, destul de prost. Dareşte, trebuie să recunoaştem, destul de prost. Dar dacă Souastre şi Caumont, sunt ţinuţi mai departe îndacă Souastre şi Caumont, sunt ţinuţi mai departe în temniţă, ascultă ce-ţi spun, vom avea război în Artois.temniţă, ascultă ce-ţi spun, vom avea război în Artois. Îţi dau aceasta de ştire numai pentru că îţi vreau biÎţi dau aceasta de ştire numai pentru că îţi vreau bi --nele.nele.

Contele de Poitiers trăgea de cealaltă parte:Contele de Poitiers trăgea de cealaltă parte:- Poate că nu-i tocmai cuminte de a fi arestat pe cei- Poate că nu-i tocmai cuminte de a fi arestat pe cei doi seniori, dar ar fi o greşeală mai gravă să li se deadoi seniori, dar ar fi o greşeală mai gravă să li se dea drumul acum. Ar însemna să încurajezi orice răzvrădrumul acum. Ar însemna să încurajezi orice răzvră--tire în ţară; ai îngădui astfel, frate, ca puterea ta sătire în ţară; ai îngădui astfel, frate, ca puterea ta să fie ştirbită.fie ştirbită.

Charles de Valois se băgă în vorbă, furios:Charles de Valois se băgă în vorbă, furios:- E de ajuns, nepoate, izbucni el, întorcându-se spre- E de ajuns, nepoate, izbucni el, întorcându-se spre

Filip de Poitiers, că regele ţi-a redat soţia care ieseFilip de Poitiers, că regele ţi-a redat soţia care iese

chiar zilele acestea de la Dourdan. Nu te apuca săchiar zilele acestea de la Dourdan. Nu te apuca să aperi şi cauza mamei. Nu trebuie să-i ceri regelui săaperi şi cauza mamei. Nu trebuie să-i ceri regelui să deschidă porţile închisorilor pentru cine îţi place şi sădeschidă porţile închisorilor pentru cine îţi place şi să le închidă peste cei care nu-ţi plac.le închidă peste cei care nu-ţi plac.

- Nu văd nici o legătură, unchiule, răspunse Filip.- Nu văd nici o legătură, unchiule, răspunse Filip.- Eu însă o văd, şi s-ar crede pe bună dreptate că- Eu însă o văd, şi s-ar crede pe bună dreptate că

însăşi contesa Mahaut te îndeamnă să stărui astfel.însăşi contesa Mahaut te îndeamnă să stărui astfel.În cele din urma Aiuritul porunci contesei MahautÎn cele din urma Aiuritul porunci contesei Mahaut

să-i libereze pe cei doi seniori întemniţaţi. În tabărasă-i libereze pe cei doi seniori întemniţaţi. În tabăra

contesei începu să umble din gură în gură un joc decontesei începu să umble din gură în gură un joc de cuvinte răutăcios: "Domnul nostru Ludovic e deocamcuvinte răutăcios: "Domnul nostru Ludovic e deocam--dată aplecat spre... clemenţă".dată aplecat spre... clemenţă".

Souastre şi Caumont ieşiră din arestul lor de o săpSouastre şi Caumont ieşiră din arestul lor de o săp--tămână cu aureolă de martiri. La 26 septembrie îşitămână cu aureolă de martiri. La 26 septembrie îşi adunau la Saint-Pol toţi partizanii lor, care-şi ziceauadunau la Saint-Pol toţi partizanii lor, care-şi ziceau acum "aliaţi". Souastre vorbi din belşug, şi graiul săuacum "aliaţi". Souastre vorbi din belşug, şi graiul său necioplit, tonul aprig al propunerilor sale îi cucerirănecioplit, tonul aprig al propunerilor sale îi cuceriră

rurilor şi să fie spânzuraţi ispravnicii, dăbilarii şi toţirurilor şi să fie spânzuraţi ispravnicii, dăbilarii şi toţi slujbaşii, armăşei şi împuterniciţi ai contesei, înceslujbaşii, armăşei şi împuterniciţi ai contesei, înce --pând, bineînţeles, cu familia d'Hirson.pând, bineînţeles, cu familia d'Hirson.

Regele trimisese în grabă doi sfetnici de ai săi, GuRegele trimisese în grabă doi sfetnici de ai săi, Gu--illaume Flotte şi Guillaume Paumier, pentru a propoillaume Flotte şi Guillaume Paumier, pentru a propo-- vădui pacea şi a mijloci o nouă întâlnire la Com vădui pacea şi a mijloci o nouă întâlnire la Com--piègne. Aliaţii se învoiră în principiu cu această întâlpiègne. Aliaţii se învoiră în principiu cu această întâl --

nire, dar nici n-apucaseră bine să iasă cei doi Guilnire, dar nici n-apucaseră bine să iasă cei doi Guil--laume din adunare şi un trimis al lui Robert d'Artoislaume din adunare şi un trimis al lui Robert d'Artois sosi, năduşit şi abia trăgându-şi sufletul după atâtasosi, năduşit şi abia trăgându-şi sufletul după atâta drum străbătut în goana calului. Le aducea baronilordrum străbătut în goana calului. Le aducea baronilor doar o ştire: contesa Mahaut, făcând mare taină dindoar o ştire: contesa Mahaut, făcând mare taină din această călătorie, sosea ea însăşi în Artois; va fi aaceastă călătorie, sosea ea însăşi în Artois; va fi a doua zi la conacul din Vitz al lui Denis d'Hirson.doua zi la conacul din Vitz al lui Denis d'Hirson.

După ce Jean de Fiennes dădu în vileag aceastăDupă ce Jean de Fiennes dădu în vileag această veste, Souastre rosti cu glas tare: veste, Souastre rosti cu glas tare:

- Ştim de acum înainte, domnilor, ce avem de făcut.- Ştim de acum înainte, domnilor, ce avem de făcut.Drumurile din Artois răsunară în noaptea aceea deDrumurile din Artois răsunară în noaptea aceea de tropote de cai şi zăngănit de arme.tropote de cai şi zăngănit de arme.

CONTESA DE POITIERSCONTESA DE POITIERS vească! De opt zile, de când ieşise din închisoare, nu vească! De opt zile, de când ieşise din închisoare, nu fă d â A î f î d ăfă d ât t A î f t t î d ă



CONTESA DE POITIERSCONTESA DE POITIERS

Uriaşul rădvan, sculptat, vopsit şi aurit în întreUriaşul rădvan, sculptat, vopsit şi aurit în între--gime, luneca printre copaci. Era aşa de lung, că tregime, luneca printre copaci. Era aşa de lung, că tre--buia uneori toată destoinicia vizitiului pentru a-l facebuia uneori toată destoinicia vizitiului pentru a-l face să ia o cotitură, şi oştenii din escortă descălecausă ia o cotitură, şi oştenii din escortă descălecau adesea ca să pună umărul la urcuşul vreunui dâmb.adesea ca să pună umărul la urcuşul vreunui dâmb.

Deşi lădoiul de stejar fusese aşezat chiar pe osii,Deşi lădoiul de stejar fusese aşezat chiar pe osii, cei dinăuntru nu prea simţeau hârtoapele drumului,cei dinăuntru nu prea simţeau hârtoapele drumului, de multe perne şi covoare ce se aflau îngrămăditede multe perne şi covoare ce se aflau îngrămădite acolo. Şase femei erau instalate aproape ca într-oacolo. Şase femei erau instalate aproape ca într-o odaie, flecărind, jucându-se cu arşice sau schimbândodaie, flecărind, jucându-se cu arşice sau schimbând între ele ghicitori. Se auzeau fâşâind crengile joase,între ele ghicitori. Se auzeau fâşâind crengile joase, atinse de pielea coviltirului.atinse de pielea coviltirului.

Jeanne de Poitiers dădu la o parte perdeaua bro Jeanne de Poitiers dădu la o parte perdeaua bro--dată cu crinii şi castelele de aur, care înfăţişau stemadată cu crinii şi castelele de aur, care înfăţişau stema familiei d'Artois.familiei d'Artois.

- Unde suntem? întrebă ea.- Unde suntem? întrebă ea.- Mergem de-a lungul râului Authie, doamnă, răs- Mergem de-a lungul râului Authie, doamnă, răs --

punse Béatrice d'Hirson. Trecurăm adineaori prinpunse Béatrice d'Hirson. Trecurăm adineaori prin Auxi-le-Château. Până într-un ceas, vom ajunge la Auxi-le-Château. Până într-un ceas, vom ajunge la Vitz, la unchiu-meu, Denis, care ne aşteaptă şi va fi Vitz, la unchiu-meu, Denis, care ne aşteaptă şi va fi foarte bucuros să vă revadă. Şi poate că doamna Mafoarte bucuros să vă revadă. Şi poate că doamna Ma--haut se va şi afla acolo, cu soţul domniei tale.haut se va şi afla acolo, cu soţul domniei tale.

Jeanne de Poitiers privea peisajul, copacii încă Jeanne de Poitiers privea peisajul, copacii încă verzi, păşunile în care ţăranii coseau o otavă rară sub verzi, păşunile în care ţăranii coseau o otavă rară sub

un cer însorit, căci, aşa cum se întâmplă adeseoriun cer însorit, căci, aşa cum se întâmplă adeseori după verile ploioase, pe la acest sfârşit de septembriedupă verile ploioase, pe la acest sfârşit de septembrie vremea se făcuse frumoasă. vremea se făcuse frumoasă.

- Doamnă Jeanne, te rog, nu te mai apleca în afară- Doamnă Jeanne, te rog, nu te mai apleca în afară la fiecare clipă, urmă Béatrice. Doamna Mahaut ne-ala fiecare clipă, urmă Béatrice. Doamna Mahaut ne-a sfătuit să bagi bine de seamă şi să nu-ţi arăţi faţasfătuit să bagi bine de seamă şi să nu-ţi arăţi faţa când vom fi în Artois.când vom fi în Artois.

Dar Jeanne nu-şi putea lua ochii de la geam. Să priDar Jeanne nu-şi putea lua ochii de la geam. Să pri--

făcea decât asta. Aşa cum un înfometat se îndoapă cufăcea decât asta. Aşa cum un înfometat se îndoapă cu hrană, gândind că nu se va mai sătura niciodată, prinhrană, gândind că nu se va mai sătura niciodată, prin privire ea îşi însuşea din nou universul. Frunzişul coprivire ea îşi însuşea din nou universul. Frunzişul co--pacilor, norii subţiri, o clopotniţă care se zărea în depacilor, norii subţiri, o clopotniţă care se zărea în de--părtare, zborul unei păsări, iarba taluzurilor, toate ipărtare, zborul unei păsări, iarba taluzurilor, toate i se păreau de-o nemaipomenită frumuseţe, pentru căse păreau de-o nemaipomenită frumuseţe, pentru că era liberă.era liberă.

Când porţile castelului de la Dourdan se deschiseCând porţile castelului de la Dourdan se deschise--seră în faţa ei, şi când căpitanul fortăreţei, pleseră în faţa ei, şi când căpitanul fortăreţei, ple--cându-se până-n pământ, îi urase drum bun, arăcându-se până-n pământ, îi urase drum bun, ară--tându-i cât de mare fusese pentru dânsul cinstea de atându-i cât de mare fusese pentru dânsul cinstea de a o avea ca oaspete, Jeanne se simţise cuprinsă de uno avea ca oaspete, Jeanne se simţise cuprinsă de un fel de ameţeală.fel de ameţeală.

"Mă voi mai obişnui vreodată cu libertatea?" se în"Mă voi mai obişnui vreodată cu libertatea?" se în --treba.treba.

La Paris, o aşteptase o dezamăgire. Mamă-sa treLa Paris, o aşteptase o dezamăgire. Mamă-sa tre--

buise să plece în pripă spre Artois. Dar îi lăsase rădbuise să plece în pripă spre Artois. Dar îi lăsase răd -- vanul ei, mai multe doamne de neam mare, precum şi vanul ei, mai multe doamne de neam mare, precum şi numeroase slugi.numeroase slugi.

În vreme ce croitori, croitorese şi brodeze dădeauÎn vreme ce croitori, croitorese şi brodeze dădeau zor să-i reconstituie o garderobă, Jeanne se folosisezor să-i reconstituie o garderobă, Jeanne se folosise de acest popas de câteva zile pentru a umbla, însoţităde acest popas de câteva zile pentru a umbla, însoţită de Béatrice, prin capitală. Se simţea ca o străină,de Béatrice, prin capitală. Se simţea ca o străină, venită de la celălalt capăt al lumii, şi era încântată de venită de la celălalt capăt al lumii, şi era încântată de tot ce vedea. Străzile! Nu se mai sătura de privelişteatot ce vedea. Străzile! Nu se mai sătura de priveliştea

străzilor. Galantarele din galena Negustorilor, dughestrăzilor. Galantarele din galena Negustorilor, dughe--nele de pe cheiul Giuvaergiilor! Avea poftă să pipăienele de pe cheiul Giuvaergiilor! Avea poftă să pipăie tot, să cumpere tot. Deşi îşi păstra acea ţinutătot, să cumpere tot. Deşi îşi păstra acea ţinută mândră, stăpânită, care fusese întotdeauna a ei, ochiimândră, stăpânită, care fusese întotdeauna a ei, ochii îi străluceau, trupul i se însufleţea, cuprins de o buîi străluceau, trupul i se însufleţea, cuprins de o bu--curie a simţurilor când atingea brocarturile, perdecurie a simţurilor când atingea brocarturile, perde--lele, podoabele de aur. Şi totuşi, nu putea să goneascălele, podoabele de aur. Şi totuşi, nu putea să gonească amintirea zilelor când venise, în aceleaşi dughene, cuamintirea zilelor când venise, în aceleaşi dughene, cu

Marguerite, Blanche, fraţii d'Aulnay...Marguerite, Blanche, fraţii d'Aulnay..."M j t d t l î î hi " î i i"M j t d t l î î hi " î i i

Jeanne devenea tot mai nerăbdătoare; aceste ultime Jeanne devenea tot mai nerăbdătoare; aceste ultime i i ă i l i d ât t t l il ti i ă i l i d ât t t l il t



"M-am jurat destul, în închisoarea mea", îşi zicea"M-am jurat destul, în închisoarea mea", îşi zicea dânsa, "că dacă ies vreodată de acolo, să nu-mi maidânsa, "că dacă ies vreodată de acolo, să nu-mi mai pierd vremea cu fleacuri. De altminteri, ele nu-mi plăpierd vremea cu fleacuri. De altminteri, ele nu-mi plă--ceau aşa de mult odinioară! De unde-mi vine aceastăceau aşa de mult odinioară! De unde-mi vine această patimă pe care n-o pot ţine în frâu?".patimă pe care n-o pot ţine în frâu?".

Cerceta cu luare aminte îmbrăcămintea femeilorCerceta cu luare aminte îmbrăcămintea femeilor pentru a nota noile amănunte ale modei şi forma pepentru a nota noile amănunte ale modei şi forma pe

care o aveau în acest an pălăriile, rochiile şi scurteicare o aveau în acest an pălăriile, rochiile şi scurtei --cile. Căuta să citească în ochii bărbaţilor dacă maicile. Căuta să citească în ochii bărbaţilor dacă mai putea să placă. Complimentele mute pe care leputea să placă. Complimentele mute pe care le primea, felul cum tinerii întorceau capul după dânsaprimea, felul cum tinerii întorceau capul după dânsa reuşeau să-i împrăştie orice teamă în privinţa asta.reuşeau să-i împrăştie orice teamă în privinţa asta. Pentru cochetăria ei, găsea o scuză ipocrită:Pentru cochetăria ei, găsea o scuză ipocrită:

"Trebuie să aflu", îşi repeta în gând, "dacă mai am"Trebuie să aflu", îşi repeta în gând, "dacă mai am farmece care să-l ispitească pe soţul meu".farmece care să-l ispitească pe soţul meu".

La drept vorbind, ieşea neatinsă trupeşte, dupăLa drept vorbind, ieşea neatinsă trupeşte, după

cele şaisprezece luni de închisoare. Regimul de la Docele şaisprezece luni de închisoare. Regimul de la Do--urdan nu putea fi nicidecum asemuit cu cel de laurdan nu putea fi nicidecum asemuit cu cel de la Château-Gaillard. Jeanne era ceva mai palidă caChâteau-Gaillard. Jeanne era ceva mai palidă ca înainte, ceea ce, într-o privinţă, o făcea mai frumoasă,înainte, ceea ce, într-o privinţă, o făcea mai frumoasă, căci pistruii dispăruseră de pe faţa ei. Sub cosiţelecăci pistruii dispăruseră de pe faţa ei. Sub cosiţele false răsucite în chip de melci pe după urechi. - "Fefalse răsucite în chip de melci pe după urechi. - "Fe --meile care au părul rar îşi pun şi ele", îi spusese Béameile care au părul rar îşi pun şi ele", îi spusese Béa --trice d'Hirson, pentru a o linişti - gâtul ei, cel maitrice d'Hirson, pentru a o linişti - gâtul ei, cel mai frumos gât din Franţa, susţinea tot cu aceeaşi graţiefrumos gât din Franţa, susţinea tot cu aceeaşi graţie

căpşorul acela cu umerii obrajilor ieşiţi şi cu ochii alcăpşorul acela cu umerii obrajilor ieşiţi şi cu ochii al --baştri puţintel alungiţi spre tâmple. Paşii ei îţi aminbaştri puţintel alungiţi spre tâmple. Paşii ei îţi amin--teau umbletul mlădios al ogarilor albi. Jeanne nu-iteau umbletul mlădios al ogarilor albi. Jeanne nu-i prea semăna mamei sale, având doar aceeaşi sănătateprea semăna mamei sale, având doar aceeaşi sănătate zdravănă, iar ca înfăţişare aducea mai curând cu răzdravănă, iar ca înfăţişare aducea mai curând cu ră --posatul conte palatin care fusese un senior foarte ferposatul conte palatin care fusese un senior foarte fer --cheş.cheş.

Acum, când era aşa de aproape de ţinta călătoriei, Acum, când era aşa de aproape de ţinta călătoriei,

ceasuri i se păreau mai lungi decât toate lunile treceasuri i se păreau mai lungi decât toate lunile tre--cute. Caii nu şi-or fi încetinit goana? Nu li s-ar puteacute. Caii nu şi-or fi încetinit goana? Nu li s-ar putea da zor vizitiilor?da zor vizitiilor?

- Vai, doamnă, şi eu ard de nerăbdare să mă văd- Vai, doamnă, şi eu ard de nerăbdare să mă văd mai repede poposind undeva, dar nu din aceeaşi primai repede poposind undeva, dar nu din aceeaşi pri --cină că domnia ta, zicea una dintre doamnele însoţicină că domnia ta, zicea una dintre doamnele însoţi --toare, la celălalt capăt al rădvanului.toare, la celălalt capăt al rădvanului.

Această persoană, care se numea doamna de Beau Această persoană, care se numea doamna de Beau--mont, era însărcinată în luna a şasea. Pentru dânsamont, era însărcinată în luna a şasea. Pentru dânsa drumul începuse să fie istovitor; îşi cobora uneoridrumul începuse să fie istovitor; îşi cobora uneori ochii spre pântecul ei, cu un oftat aşa de greu, încâtochii spre pântecul ei, cu un oftat aşa de greu, încât celelalte femei nu-şi puteau stăpâni râsul.celelalte femei nu-şi puteau stăpâni râsul.

Jeanne de Poitiers o întrebă în şoaptă pe Béatrice: Jeanne de Poitiers o întrebă în şoaptă pe Béatrice:- Eşti într-adevăr sigură că soţul meu nu s-a îndră- Eşti într-adevăr sigură că soţul meu nu s-a îndră--

gostit de altă femeie în tot acest timp? Nu cumva m-aigostit de altă femeie în tot acest timp? Nu cumva m-ai minţit?minţit?

- Nu, doamnă, crede-mă. De altfel, chiar dacă mon- Nu, doamnă, crede-mă. De altfel, chiar dacă mon--seniorul de Poitiers şi-ar fi întors ochii spre alteseniorul de Poitiers şi-ar fi întors ochii spre alte femei, tot n-ar mai putea să se gândească la ele dupăfemei, tot n-ar mai putea să se gândească la ele după ce a băut licoarea vrăjită care-l va face să fie numai alce a băut licoarea vrăjită care-l va face să fie numai al domniei tale. Vezi doară că el însuşi a cerut regelui sădomniei tale. Vezi doară că el însuşi a cerut regelui să te întorci acasă!...te întorci acasă!...

"Şi chiar dacă o fi având o ibovnică, nu-i nimic, mă"Şi chiar dacă o fi având o ibovnică, nu-i nimic, mă voi împăca şi cu asta. Un bărbat, fie el şi împărţit cu voi împăca şi cu asta. Un bărbat, fie el şi împărţit cu altă femeie, tot e mai bun ca închisoarea.", îşi ziceaaltă femeie, tot e mai bun ca închisoarea.", îşi zicea

Jeanne. Dădu iar deoparte perdeaua, ca şi cum făcând Jeanne. Dădu iar deoparte perdeaua, ca şi cum făcând astfel, iuţea mersul trăsurii.astfel, iuţea mersul trăsurii.- Rogu-te, doamnă, spuse din nou Béatrice, nu te- Rogu-te, doamnă, spuse din nou Béatrice, nu te

arăta atâta. Nu prea suntem iubiţi acum prin locurilearăta atâta. Nu prea suntem iubiţi acum prin locurile acestea.acestea.

- Oamenii par totuşi foarte drăguţi, răspunse Je- Oamenii par totuşi foarte drăguţi, răspunse Je --anne. Ţăranii ăştia care ne salută nu au oare feţe plăanne. Ţăranii ăştia care ne salută nu au oare feţe plă--cute?cute?

Lăsând perdeaua în jos, nu văzu că îndată ce treLăsând perdeaua în jos, nu văzu că îndată ce tre--ăd l t i ţă i t i l t ăc se răd an l trei ţărani care tocmai o sal taseră

prânzul pe care-l dădu în cinstea ei Denis d'Hirson.prânzul pe care-l dădu în cinstea ei Denis d'Hirson. St d f i i t ăită d t il î fă lStarea de fericire trăită de opt ile încoace făc loc



cuse rădvanul, trei ţărani, care tocmai o salutaserăcuse rădvanul, trei ţărani, care tocmai o salutaseră plecându-se până la pământ, dădură fuga în pădure,plecându-se până la pământ, dădură fuga în pădure, pentru a-şi dezlega caii şi a porni în galop.pentru a-şi dezlega caii şi a porni în galop.

Puţin timp după aceea, rădvanul pătrunse în curteaPuţin timp după aceea, rădvanul pătrunse în curtea conacului de la Vitz; nerăbdarea contesei de Poitiersconacului de la Vitz; nerăbdarea contesei de Poitiers avu să sufere o nouă dezamăgire. Pe când Jeanne seavu să sufere o nouă dezamăgire. Pe când Jeanne se gândea să cadă în braţele mamei sale, pe când se pregândea să cadă în braţele mamei sale, pe când se pre--

gătea mai ales să-şi revadă soţul, Denis d'Hirson îigătea mai ales să-şi revadă soţul, Denis d'Hirson îi spuse, ieşindu-i înainte, că nici contesa d'Artois, nicispuse, ieşindu-i înainte, că nici contesa d'Artois, nici contele de Poitiers nu veniseră şi că o aşteptau în cascontele de Poitiers nu veniseră şi că o aşteptau în cas --telul d'Hesdin, la zece leghe mai spre miazănoapte.telul d'Hesdin, la zece leghe mai spre miazănoapte.

- Ce înseamnă asta? o întrebă în şoapta pe Béa- Ce înseamnă asta? o întrebă în şoapta pe Béa--trice. N-ai zice că se feresc înadins din calea mea catrice. N-ai zice că se feresc înadins din calea mea ca să nu mă vadă?să nu mă vadă?

Şi o tulburare plină de teamă o cuprinse deodată.Şi o tulburare plină de teamă o cuprinse deodată. Toată călătoria aceasta, stropul de sânge scos dinToată călătoria aceasta, stropul de sânge scos din

braţul ei, licoarea vrăjită, plecăciunile căpitanuluibraţul ei, licoarea vrăjită, plecăciunile căpitanului gărzii de la Dourdan, toate acestea n-or fi fost o cogărzii de la Dourdan, toate acestea n-or fi fost o co--medie urzită anume, în care Béatrice era pusă s-omedie urzită anume, în care Béatrice era pusă s-o tragă pe sfoară? Jeanne, la urma urmei, nu avea nici otragă pe sfoară? Jeanne, la urma urmei, nu avea nici o dovadă că soţul ei ar fi cerut-o într-adevăr. Nu eraudovadă că soţul ei ar fi cerut-o într-adevăr. Nu erau cumva pe cale s-o ducă, pur şi simplu, de la o închicumva pe cale s-o ducă, pur şi simplu, de la o închi --soare la alta, dând acestei strămutări, din motive taisoare la alta, dând acestei strămutări, din motive tai--nice, înfăţişarea libertăţii recâştigate? Afară numai...nice, înfăţişarea libertăţii recâştigate? Afară numai... afară numai dacă - şi Jeanne se înfiora închipuindu-şiafară numai dacă - şi Jeanne se înfiora închipuindu-şi

tot ce e mai rău - dacă nu vor fi hotărât s-o facă sătot ce e mai rău - dacă nu vor fi hotărât s-o facă să piară, având grijă s-o arate mai întâi la Paris ca şi înpiară, având grijă s-o arate mai întâi la Paris ca şi în Artois, liberă şi graţiată, spre a nu trezi bănuieli. Béa Artois, liberă şi graţiată, spre a nu trezi bănuieli. Béa--trice îi povestise împrejurările în care Marguerite detrice îi povestise împrejurările în care Marguerite de Burgundia îşi aflase moartea. Jeanne se întreba dacăBurgundia îşi aflase moartea. Jeanne se întreba dacă nu vor face-o şi pe dânsa să dispară, îmbrăcând sfânu vor face-o şi pe dânsa să dispară, îmbrăcând sfâ--rşitul ei în alte forme.rşitul ei în alte forme.

Frământată de aceste gânduri, nu prea mâncă laFrământată de aceste gânduri, nu prea mâncă la

Starea de fericire trăită de opt zile încoace făcu locStarea de fericire trăită de opt zile încoace făcu loc pe neaşteptate, celei mai apăsătoare nelinişti, şi eape neaşteptate, celei mai apăsătoare nelinişti, şi ea căuta să-şi citească soarta pe feţele celor din jur. Frucăuta să-şi citească soarta pe feţele celor din jur. Fru--moasa Béatrice şi unchiu-său, vistiernicul, păreau sămoasa Béatrice şi unchiu-său, vistiernicul, păreau să se înţeleagă de minune; se îmbrăţişaseră la sosire, cuse înţeleagă de minune; se îmbrăţişaseră la sosire, cu un sărut ceva mai lung decât s-ar fi cuvenit între ruun sărut ceva mai lung decât s-ar fi cuvenit între ru--bedenii. Şi afară de asta, se aflau acolo doi seniori cubedenii. Şi afară de asta, se aflau acolo doi seniori cu

mutra cam stânjenită, domnii de Liques şi de Nédonmutra cam stânjenită, domnii de Liques şi de Nédon --chel, care îi fuseseră prezentaţi Jeannei, ca unii cechel, care îi fuseseră prezentaţi Jeannei, ca unii ce aveau s-o însoţească până la Hesdin. N-or fi fost oareaveau s-o însoţească până la Hesdin. N-or fi fost oare însărcinaţi cu o treabă cumplită la vreo răspântie deînsărcinaţi cu o treabă cumplită la vreo răspântie de drum?drum?

Nimeni nu-i pomenea de şederea ei în temniţă; toţiNimeni nu-i pomenea de şederea ei în temniţă; toţi se prefăceau a o privi ca şi cum n-ar fi fost niciodatăse prefăceau a o privi ca şi cum n-ar fi fost niciodată în închisoare, şi tocmai asta o neliniştea. Vorbele ceîn închisoare, şi tocmai asta o neliniştea. Vorbele ce se schimbau la masă, din care ea nu înţelegea nimic,se schimbau la masă, din care ea nu înţelegea nimic,

se învârteau numai în jurul situaţiei din Artois, a datise învârteau numai în jurul situaţiei din Artois, a dati --nilor nesocotite, a întrevederii de la Compiègne pronilor nesocotite, a întrevederii de la Compiègne pro--pusă de solii regelui, a răscoalelor aţâţate de Sopusă de solii regelui, a răscoalelor aţâţate de So --uastre, Caumont şi Jean de Fiennes.uastre, Caumont şi Jean de Fiennes.

- N-ai băgat de seamă, doamnă, vreo forfotă în- N-ai băgat de seamă, doamnă, vreo forfotă în calea domniei tale, nici vreo adunare de oameni înarcalea domniei tale, nici vreo adunare de oameni înar --maţi? o întrebă Denis d'Hirson pe Jeanne.maţi? o întrebă Denis d'Hirson pe Jeanne.

- N-am văzut nimic de acest fel, domnule Denis,- N-am văzut nimic de acest fel, domnule Denis, răspunse dânsa, iar satele mi s-au părut foarte lirăspunse dânsa, iar satele mi s-au părut foarte li--

niştite.niştite.- Mi s-a dat totuşi de veste că au izbucnit neorându- Mi s-a dat totuşi de veste că au izbucnit neorându--ieli începând de ieri şi toată noaptea trecută; doiieli începând de ieri şi toată noaptea trecută; doi dintre ispravnicii noştri au fost atacaţi azi dimineaţă.dintre ispravnicii noştri au fost atacaţi azi dimineaţă.

Jeanne înclina tot mai mult să creadă că acestea nu Jeanne înclina tot mai mult să creadă că acestea nu erau decât vorbe menite să-i adoarmă bănuielile. I seerau decât vorbe menite să-i adoarmă bănuielile. I se părea că un laţ nevăzut se strângea în jurul ei. Se înpărea că un laţ nevăzut se strângea în jurul ei. Se în --treba, în ce fel ar putea să scape? Dar, spre a mergetreba, în ce fel ar putea să scape? Dar, spre a merge

unde? Cine ar putea s-o ajute? Era singură, înspăiunde? Cine ar putea s-o ajute? Era singură, înspăi--mântător de sing ră şi îşi rotea ochii în j r fără sământător de singură şi îşi rotea ochii în jur fără să

în fire din tulburarea lor, o larmă uriaşă se auzi dinîn fire din tulburarea lor, o larmă uriaşă se auzi din c rte Ai fi is că o oaste întreagă nă ălise acolo încurte Ai fi zis că o oaste întreagă năvălise acolo în



mântător de singură, şi îşi rotea ochii în jur fără sământător de singură, şi îşi rotea ochii în jur fără să găsească pe nimeni care să-i pară un aliat.găsească pe nimeni care să-i pară un aliat.

Doamna însărcinată mânca straşnic şi continua săDoamna însărcinată mânca straşnic şi continua să ofteze din greu privindu-şi pântecul.ofteze din greu privindu-şi pântecul.

- Contesa Mahaut, crede-mă, domnule Denis, va fi- Contesa Mahaut, crede-mă, domnule Denis, va fi silită să se plece, zicea domnul de Nédonchel, bărbatsilită să se plece, zicea domnul de Nédonchel, bărbat cu dinţii lungi, gălbejit la faţă şi adus de spate. Folocu dinţii lungi, gălbejit la faţă şi adus de spate. Folo --

seşte trecerea ce-o ai pe lângă dânsa. Convinge-o săseşte trecerea ce-o ai pe lângă dânsa. Convinge-o să se supună barem în parte. Să-l îndepărteze pe fratelese supună barem în parte. Să-l îndepărteze pe fratele domniei tale, oricât de greu ne vine să ţi-o spunem,domniei tale, oricât de greu ne vine să ţi-o spunem, sau să se prefacă a-l îndepărta căci aliaţii nu vor voisau să se prefacă a-l îndepărta căci aliaţii nu vor voi niciodată să cadă la învoială câtă vreme va fi el canniciodată să cadă la învoială câtă vreme va fi el can --celar. Ba, chiar şi pe noi aceştia, crede-mă, ne pâncelar. Ba, chiar şi pe noi aceştia, crede-mă, ne pân --deşte mare primejdie rămânând credincioşi contesei,deşte mare primejdie rămânând credincioşi contesei, în timp ce ne arătăm a sta alături de ceilalţi baroni.în timp ce ne arătăm a sta alături de ceilalţi baroni. Cu cât aşteaptă mai mult, cu atât nepotu-său Robert îiCu cât aşteaptă mai mult, cu atât nepotu-său Robert îi

câştigă pe oameni de partea lui.câştigă pe oameni de partea lui.În clipa aceea, un vătăşel, în capul gol şi abia trăÎn clipa aceea, un vătăşel, în capul gol şi abia tră --gându-şi sufletul, intră alergând în sufragerie.gându-şi sufletul, intră alergând în sufragerie.

- Ce este, Cornillot? întrebă Denis d'Hirson.- Ce este, Cornillot? întrebă Denis d'Hirson. Vătăşelul Cornillot şuşoti câteva vorbe întretăiate Vătăşelul Cornillot şuşoti câteva vorbe întretăiate

la urechea lui Denis d'Hirson. Acesta se făcu numaila urechea lui Denis d'Hirson. Acesta se făcu numai--decât alb la faţă, trânti jos şervetul ce-i acoperea gedecât alb la faţă, trânti jos şervetul ce-i acoperea ge--nunchii şi sări din locul său.nunchii şi sări din locul său.

- Iertaţi-mă, o clipă, domnilor, spuse, trebuie să mă- Iertaţi-mă, o clipă, domnilor, spuse, trebuie să mă

duc să văd...duc să văd...Şi ieşi în fuga mare printr-una din uşile joase aleŞi ieşi în fuga mare printr-una din uşile joase ale sufrageriei, urmat de Cornillot care se ţinea scai dupăsufrageriei, urmat de Cornillot care se ţinea scai după dânsul. Fu auzit strigând:dânsul. Fu auzit strigând:

- Paloşul, daţi-mi paloşul...- Paloşul, daţi-mi paloşul... Apoi, bocănitul paşilor săi grăbiţi se estompă pe o Apoi, bocănitul paşilor săi grăbiţi se estompă pe o

scară.scară.O clipă după asta, când oaspeţii nu-şi veniseră încăO clipă după asta, când oaspeţii nu-şi veniseră încă

curte. Ai fi zis că o oaste întreagă năvălise acolo încurte. Ai fi zis că o oaste întreagă năvălise acolo în goana cailor. Un câine care trebuie să fi primit o lovigoana cailor. Un câine care trebuie să fi primit o lovi --tură de copită, urla înfricoşător. Liques şi Nédoncheltură de copită, urla înfricoşător. Liques şi Nédonchel se repeziră la ferestre, în timp ce femeile din escortase repeziră la ferestre, în timp ce femeile din escorta contesei de Poitiers se înghesuiau într-un ungher alcontesei de Poitiers se înghesuiau într-un ungher al încăperii ca un cârd de bibilici. Lângă Jeanne nu răîncăperii ca un cârd de bibilici. Lângă Jeanne nu ră--măsese decât Béatrice d'Hirson şi doamna însărcinatămăsese decât Béatrice d'Hirson şi doamna însărcinată

al cărui chip se făcuse pământiu.al cărui chip se făcuse pământiu."Mi s-a întins o capcană.", îşi spuse Jeanne de Poi"Mi s-a întins o capcană.", îşi spuse Jeanne de Poi--tiers. După felul cum Béatrice se apropiase de dânsatiers. După felul cum Béatrice se apropiase de dânsa şi după mâinile care-i tremurau, Jeanne îşi dăduşi după mâinile care-i tremurau, Jeanne îşi dădu seama că nu era înţeleasă cu năvălitorii. Dar asta nuseama că nu era înţeleasă cu năvălitorii. Dar asta nu făcea ca lucrurile să pară mai vesele şi, oricum ar fifăcea ca lucrurile să pară mai vesele şi, oricum ar fi fost, nu era timp să stea mult pe gânduri.fost, nu era timp să stea mult pe gânduri.

Uşa nu se deschise, ci mai curând sări din loc, şiUşa nu se deschise, ci mai curând sări din loc, şi vreo douăzeci de baroni, conduşi de Souastre şi Cau vreo douăzeci de baroni, conduşi de Souastre şi Cau--

mont dădură buzna, cu săbiile în mână, zbierând:mont dădură buzna, cu săbiile în mână, zbierând:- Unde-i trădătorul, unde se ascunde trădătorul?- Unde-i trădătorul, unde se ascunde trădătorul?Se opriră, şovăind niţel în faţa priveliştii ce li se înSe opriră, şovăind niţel în faţa priveliştii ce li se în --

făţişa. Aveau mai multe motive de a fi miraţi. Maifăţişa. Aveau mai multe motive de a fi miraţi. Mai întâi, lipsa lui Denis d'Hirson, pe care erau siguri că-lîntâi, lipsa lui Denis d'Hirson, pe care erau siguri că-l vor găsi acolo şi care dispăruse ca după vălul unui vor găsi acolo şi care dispăruse ca după vălul unui vrăjitor. Şi apoi, cârdul acesta de femei cârâitoare sau vrăjitor. Şi apoi, cârdul acesta de femei cârâitoare sau leşinate de frică, îmbulzindu-se una într-alta, şi careleşinate de frică, îmbulzindu-se una într-alta, şi care se şi vedeau sortite unui viol general. Şi mai cu seamăse şi vedeau sortite unui viol general. Şi mai cu seamă

prezenţa lui Liques şi a lui Nédonchel, pe care îi creprezenţa lui Liques şi a lui Nédonchel, pe care îi cre --deau de ai lor; nu mai departe decât alaltăieri ladeau de ai lor; nu mai departe decât alaltăieri la Saint-Pol, cei doi cavaleri se aflau printre conjuraţi şiSaint-Pol, cei doi cavaleri se aflau printre conjuraţi şi acum îi vedeau aici, stând la masă într-un conac dinacum îi vedeau aici, stând la masă într-un conac din tabăra vrăjmaşă. Dezertorii fură acoperiţi de ocări dintabăra vrăjmaşă. Dezertorii fură acoperiţi de ocări din belşug, îi întrebară cât primeau pentru trădarea lor,belşug, îi întrebară cât primeau pentru trădarea lor, dacă se vânduseră familiei Hirson pentru treizeci dedacă se vânduseră familiei Hirson pentru treizeci de arginţi; iar Souastre îi plesni una lui Nédonchel cuarginţi; iar Souastre îi plesni una lui Nédonchel cu

mănuşa de fier peste obrazul lung şi galben, de-i dădumănuşa de fier peste obrazul lung şi galben, de-i dădu sângele pe gurăsângele pe gură

- Vreţi să-mi spuneţi numele voastre, urmă Jeanne,- Vreţi să-mi spuneţi numele voastre, urmă Jeanne, căci am obiceiul de a nu vorbi decât oamenilor carecăci am obiceiul de a nu vorbi decât oamenilor care



sângele pe gură.sângele pe gură.Liques se străduia să se dezvinovăţească explicândLiques se străduia să se dezvinovăţească explicând

ce-i adusese acolo.ce-i adusese acolo.- Venisem pentru a apăra păsurile voastre; vrem să- Venisem pentru a apăra păsurile voastre; vrem să

nu se facă moarte de om şi pustiiri zadarnice. Eramnu se facă moarte de om şi pustiiri zadarnice. Eram gata să dobândim cu vorba mai mult decât voi cu săgata să dobândim cu vorba mai mult decât voi cu să--biile.biile.

Îi siliră să tacă suduindu-i cumplit. Din curteÎi siliră să tacă suduindu-i cumplit. Din curte veneau răcnetele altor "aliaţi" care aşteptau. Nu erau veneau răcnetele altor "aliaţi" care aşteptau. Nu erau mai puţin de o sută.mai puţin de o sută.

- Să nu rosteşti numele meu, îi suflă Béatrice con- Să nu rosteşti numele meu, îi suflă Béatrice con--tesei de Poitiers, căci cu unchii mei au ei ce au.tesei de Poitiers, căci cu unchii mei au ei ce au.

Doamna însărcinată făcu o criză de nervi şi se prăDoamna însărcinată făcu o criză de nervi şi se pră--buşi pe bancă.buşi pe bancă.

- Unde-i contesa Mahaut? Va trebui să ne asculte!- Unde-i contesa Mahaut? Va trebui să ne asculte! Ştim că se află aici, i-am urmărit rădvanul, strigau baŞtim că se află aici, i-am urmărit rădvanul, strigau ba--

ronii.ronii. Jeanne de Poitiers începea să priceapă că zurbagiii Jeanne de Poitiers începea să priceapă că zurbagiii aceştia n-o căutau anume pe dânsa, şi că nu viaţa eiaceştia n-o căutau anume pe dânsa, şi că nu viaţa ei voiau s-o curme. După ce-i trecu spaima din prima, voiau s-o curme. După ce-i trecu spaima din prima, clipa, mânia îi împurpură faţa; în ciuda celor şaispreclipa, mânia îi împurpură faţa; în ciuda celor şaispre --zece luni de închisoare, sângele aprig al neamuluizece luni de închisoare, sângele aprig al neamului d'Artois i se pornise deodată prin vine, cu tot ce avead'Artois i se pornise deodată prin vine, cu tot ce avea năpraznic în el.năpraznic în el.

- Sunt contesa de Poitiers şi eu sunt cea care călă- Sunt contesa de Poitiers şi eu sunt cea care călă --

toresc în rădvanul mamei mele, izbucni dânsa. Şi nu-toresc în rădvanul mamei mele, izbucni dânsa. Şi nu-mi place de fel să se intre cu atâta zarvă acolo undemi place de fel să se intre cu atâta zarvă acolo unde mă aflu.mă aflu.

Deoarece răsculaţii habar nu aveau că ea ieşise dinDeoarece răsculaţii habar nu aveau că ea ieşise din închisoare, vestea asta neaşteptată îi amuţi pentru oînchisoare, vestea asta neaşteptată îi amuţi pentru o clipă. Hotărât lucru, mergeau din surpriză în surclipă. Hotărât lucru, mergeau din surpriză în sur--priză. Cei care altădată avuseseră prilejul s-o vadă pepriză. Cei care altădată avuseseră prilejul s-o vadă pe Jeanne, o recunoscură. Jeanne, o recunoscură.

căci am obiceiul de a nu vorbi decât oamenilor care-căci am obiceiul de a nu vorbi decât oamenilor care-mi sunt prezentaţi, şi mi-e greu să ştiu cine sunteţimi sunt prezentaţi, şi mi-e greu să ştiu cine sunteţi sub armurile voastre.sub armurile voastre.

- Sunt domnul de Souastre, răspunse capul răscu- Sunt domnul de Souastre, răspunse capul răscu--laţilor, un bărbat cu sprâncene groase roşcate, iarlaţilor, un bărbat cu sprâncene groase roşcate, iar acesta e tovarăşul meu de luptă Caumont; iată-i şi peacesta e tovarăşul meu de luptă Caumont; iată-i şi pe Saint-Venant şi Jean de Fiennes şi pe domnul de LonSaint-Venant şi Jean de Fiennes şi pe domnul de Lon--

gvillers; şi o căutăm pe contesa Mahaut...gvillers; şi o căutăm pe contesa Mahaut...- Cum? Auzit-am bine? Numai nume de gentilomi!- Cum? Auzit-am bine? Numai nume de gentilomi! N-aş fi crezut asta după felul în care vă purtaţi cuN-aş fi crezut asta după felul în care vă purtaţi cu nişte doamne, pe care mai bine v-ar fi stat să le ocronişte doamne, pe care mai bine v-ar fi stat să le ocro --tiţi, iar nu să le înspăimântaţi, dând năvală peste ele!tiţi, iar nu să le înspăimântaţi, dând năvală peste ele! Iată colo, doamna de Beaumont care e însărcinată,Iată colo, doamna de Beaumont care e însărcinată, gata-gata să nască, şi care a leşinat din pricinagata-gata să nască, şi care a leşinat din pricina voastră. Nu vă e ruşine? voastră. Nu vă e ruşine?

Un freamăt surd arăta că baronii încep să se codeUn freamăt surd arăta că baronii încep să se code --

ască. Jeanne era frumoasă, şi felul ei de a le ţinească. Jeanne era frumoasă, şi felul ei de a le ţine piept, le impunea. Afară de asta, era cumnata regeluipiept, le impunea. Afară de asta, era cumnata regelui şi părea să fi căpătat iar mare trecere la curte. Arşi părea să fi căpătat iar mare trecere la curte. Ar--naud de Longvillers o încredinţă că nu-i voiau nici unnaud de Longvillers o încredinţă că nu-i voiau nici un rău, că numai cu Denis d'Hirson aveau o răfuială,rău, că numai cu Denis d'Hirson aveau o răfuială, pentru că acesta le jurase că se leapădă de frate-săupentru că acesta le jurase că se leapădă de frate-său şi nu-şi ţinea promisiunea.şi nu-şi ţinea promisiunea.

Într-adevăr, ei speraseră s-o prindă pe Mahaut într-Într-adevăr, ei speraseră s-o prindă pe Mahaut într-o capcană şi s-o facă să le intre în voie cu de-a sila, şio capcană şi s-o facă să le intre în voie cu de-a sila, şi

acum se simţeau plouaţi că le ieşise planul pe dos.acum se simţeau plouaţi că le ieşise planul pe dos. Unii încălecară, pornind peste câmp în căutarea vistiUnii încălecară, pornind peste câmp în căutarea visti --ernicului, pe când ceilalţi, pentru a-şi răzbunaernicului, pe când ceilalţi, pentru a-şi răzbuna păţania, dădură iama prin casă, prădând tot ce lepăţania, dădură iama prin casă, prădând tot ce le venea în cale. venea în cale.

Vreme de un ceas, conacul din Vitz răsună de poc Vreme de un ceas, conacul din Vitz răsună de poc--netul uşilor trântite, a mobilelor sparte, a farfuriilornetul uşilor trântite, a mobilelor sparte, a farfuriilor sfărâmate. Tapiseriile şi draperiile erau smulse dinsfărâmate. Tapiseriile şi draperiile erau smulse din

pereţi; năvălitorii şterpeleau argintăria de pe policipereţi; năvălitorii şterpeleau argintăria de pe polici --oareoare

şi destui alţii să fie îngropat de viu. Întrecându-seşi destui alţii să fie îngropat de viu. Întrecându-se care mai de care în cruzime discutau în faţa lui cumcare mai de care în cruzime discutau în faţa lui cum



oare.oare. Apoi, mai potoliţi dar tot ameninţători, răsculaţii o Apoi, mai potoliţi dar tot ameninţători, răsculaţii o

siliră pe Jeanne şi pe însoţitoarele ei să urce iar însiliră pe Jeanne şi pe însoţitoarele ei să urce iar în marele rădvan aurit; Souastre şi Caumont trecură înmarele rădvan aurit; Souastre şi Caumont trecură în capul pâlcului de escortă, şi trăsura porni pe drumulcapul pâlcului de escortă, şi trăsura porni pe drumul ce ducea la Hesdin, înconjurată de clinchetul zalelorce ducea la Hesdin, înconjurată de clinchetul zalelor de oţel ale acestor războinici.de oţel ale acestor războinici.

Într-acest chip, aliaţii erau acum siguri că vorÎntr-acest chip, aliaţii erau acum siguri că vor ajunge la contesa Mahaut. După o leghe de drum,ajunge la contesa Mahaut. După o leghe de drum, când să iasă din târgul Jvergny, alaiul se opri. Pusecând să iasă din târgul Jvergny, alaiul se opri. Puse--seră mâna pe Denis d'Hirson, în clipa când încerca săseră mâna pe Denis d'Hirson, în clipa când încerca să treacă peste râul Authie, apucând prin mlaştini. Vistitreacă peste râul Authie, apucând prin mlaştini. Visti--ernicul se ivi, tăvălit în noroi, bătut, plin de sânge, cuernicul se ivi, tăvălit în noroi, bătut, plin de sânge, cu mâinile şi picioarele băgate în fiare, clătinându-semâinile şi picioarele băgate în fiare, clătinându-se între doi baroni călări.între doi baroni călări.

- Ce-i vor face acum? Ce-i vor face? murmură Béa- Ce-i vor face acum? Ce-i vor face? murmură Béa --

trice. În ce hal l-au adus!trice. În ce hal l-au adus!Şi începu să bolborosească tainice rugăciuni careŞi începu să bolborosească tainice rugăciuni care nu-şi aveau înţelesul nici în latineşte, nici în franţunu-şi aveau înţelesul nici în latineşte, nici în franţu--zeşte.zeşte.

După ce se sfătuiră mult între dânşii, baronii căDupă ce se sfătuiră mult între dânşii, baronii că--zură la învoială să-l păstreze ca zălog, închizându-lzură la învoială să-l păstreze ca zălog, închizându-l într-un castel din apropiere. Dar furia lor ucigaşăîntr-un castel din apropiere. Dar furia lor ucigaşă avea nevoie de un ţap ispăşitor. Îl găsiră lesne.avea nevoie de un ţap ispăşitor. Îl găsiră lesne.

Vătăşelul Cornillot fusese prins o dată cu Denis. Se Vătăşelul Cornillot fusese prins o dată cu Denis. Se

nimerise, spre nenorocirea lui, să fie tocmai el, Cornimerise, spre nenorocirea lui, să fie tocmai el, Cor--nillot, cel care cu zece zile în urmă îi arestase pe Sonillot, cel care cu zece zile în urmă îi arestase pe So--uastre şi Caumont. Cum viaţa unuia ca dânsul nu reuastre şi Caumont. Cum viaţa unuia ca dânsul nu re--prezenta nici cât o monedă, baronii hotărâră să isprăprezenta nici cât o monedă, baronii hotărâră să ispră-- vească cu el numaidecât. Dar trebuia ca moartea lui vească cu el numaidecât. Dar trebuia ca moartea lui să le fie pildă şi să le dea de gândit tuturor slujitorilorsă le fie pildă şi să le dea de gândit tuturor slujitorilor contesei Mahaut.contesei Mahaut.

Unii voiau să fie spânzurat, alţii să fie tras pe roatăUnii voiau să fie spânzurat, alţii să fie tras pe roată

care mai de care în cruzime, discutau în faţa lui cumcare mai de care în cruzime, discutau în faţa lui cum anume ar fi mai nimerit să-l ucidă, în timp ce el, cuanume ar fi mai nimerit să-l ucidă, în timp ce el, cu faţa îmbrobonită de sudoare, se târa în genunchi, zbifaţa îmbrobonită de sudoare, se târa în genunchi, zbi --erându-şi nevinovăţia şi rugându-se să i se cruţeerându-şi nevinovăţia şi rugându-se să i se cruţe viaţa. Souastre găsi o soluţie care-i mulţumi pe toţi, viaţa. Souastre găsi o soluţie care-i mulţumi pe toţi, afară de cel osândit.afară de cel osândit.

Trimiseră să se aducă o scară. Îl suiră pe CornillotTrimiseră să se aducă o scară. Îl suiră pe Cornillot

într-un copac, legându-l de subsuori; apoi, după ce elîntr-un copac, legându-l de subsuori; apoi, după ce el se zbătu o vreme în aer, dând din picioare spre hazulse zbătu o vreme în aer, dând din picioare spre hazul baronilor, tăiară funia şi-l lăsară să cadă la pământ.baronilor, tăiară funia şi-l lăsară să cadă la pământ. Cu oasele sfărâmate, nenorocitul urlă tot timpul pânăCu oasele sfărâmate, nenorocitul urlă tot timpul până i-au săpat mormântul. Îl îngropară de-a-n picioarelea,i-au săpat mormântul. Îl îngropară de-a-n picioarelea, lăsându-i afară doar capul.lăsându-i afară doar capul.

Rădvanul contesei de Poitiers aştepta să porneascăRădvanul contesei de Poitiers aştepta să pornească iar, şi doamnele însoţitoare îşi astupau urechile ca săiar, şi doamnele însoţitoare îşi astupau urechile ca să nu audă ţipetele celui pus la cazne. Contesa de Poinu audă ţipetele celui pus la cazne. Contesa de Poi --

tiers, oricât de tare era, simţea un leşin la inimă; şi nutiers, oricât de tare era, simţea un leşin la inimă; şi nu îndrăznea să se amestece, de teamă ca mânia baroîndrăznea să se amestece, de teamă ca mânia baro--nilor să nu se întoarcă împotriva ei. Béatricenilor să nu se întoarcă împotriva ei. Béatrice d'Hirson, în ciuda primejdiei care o pândea şi ped'Hirson, în ciuda primejdiei care o pândea şi pe dânsa, urmărea ceremonia cu o stranie luare aminte.dânsa, urmărea ceremonia cu o stranie luare aminte.

În cele din urmă, Souastre îşi întinse paloşul unuiaÎn cele din urmă, Souastre îşi întinse paloşul unuia dintre oşteni. Tăişul luci o dată de-a lungul pămândintre oşteni. Tăişul luci o dată de-a lungul pămân--tului şi capul vătăşelului Cornillot se duse de-a duratului şi capul vătăşelului Cornillot se duse de-a dura prin iarbă, în timp ce un val de sânge ţâşnea din arteprin iarbă, în timp ce un val de sânge ţâşnea din arte --

rele tăiate.rele tăiate.În clipa când rădvanul porni, doamna însărcinată fuÎn clipa când rădvanul porni, doamna însărcinată fu apucată de dureri; începu să urle trântindu-se peapucată de dureri; începu să urle trântindu-se pe spate şi ridicându-şi fustele. Femeile din jur înţelesespate şi ridicându-şi fustele. Femeile din jur înţelese --seră îndată că ea nu-şi va duce până la capăt sarcina.seră îndată că ea nu-şi va duce până la capăt sarcina.

DOUA CĂSNICIE A R EGATULUIDOUA CĂSNICIE A R EGATULUIaruncătură de praştie, se duceau să cineze acasă,aruncătură de praştie, se duceau să cineze acasă, luând cu ei şi pe prietenii cei mai intimi şi dându şiluând cu ei şi pe prietenii cei mai intimi şi dându şi



DOUA CĂSNICIE A R EGATULUIDOUA CĂSNICIE A R EGATULUI

Hesdin era o fortăreaţă straşnică, având trei curţiHesdin era o fortăreaţă straşnică, având trei curţi îngrădite. Era întretăiată de şanţuri, înconjurată cuîngrădite. Era întretăiată de şanţuri, înconjurată cu metereze, împănată cu clădiri, grajduri, hambare, mametereze, împănată cu clădiri, grajduri, hambare, ma--gazii şi legată de câmpia din jur prin mai multe corigazii şi legată de câmpia din jur prin mai multe cori --doare săpate sub pământ. O garnizoană de opt sutedoare săpate sub pământ. O garnizoană de opt sute de arcaşi, folosindu-se de toate acestea, putea să rede arcaşi, folosindu-se de toate acestea, putea să re--

ziste lesne acolo - având asigurată hrana necesară -ziste lesne acolo - având asigurată hrana necesară - unui asediu de câteva luni. Înlăuntrul celei de a treiaunui asediu de câteva luni. Înlăuntrul celei de a treia curţi se afla reşedinţa principală a conţilor d'Artois,curţi se afla reşedinţa principală a conţilor d'Artois, alcătuită dintr-o seamă de clădiri de locuit, şi care eraalcătuită dintr-o seamă de clădiri de locuit, şi care era înţesată cu mobile scumpe, tapiserii, obiecte de artăînţesată cu mobile scumpe, tapiserii, obiecte de artă şi argintărie, o avuţie de nepreţuit, adunată vreme deşi argintărie, o avuţie de nepreţuit, adunată vreme de trei generaţii.trei generaţii.

- Cât timp voi avea cetatea asta, obişnuia să zică- Cât timp voi avea cetatea asta, obişnuia să zică Mahaut, ticăloşii mei de baroni nu-mi vor veni de hac.Mahaut, ticăloşii mei de baroni nu-mi vor veni de hac.

Vor obosi cu mult înainte ca zidurile mele să cedeze, Vor obosi cu mult înainte ca zidurile mele să cedeze, şi nepotu-meu Robert se amăgeşte singur dacă îşi înşi nepotu-meu Robert se amăgeşte singur dacă îşi în --chipuie că-l voi lăsa vreodată să pună mâna pechipuie că-l voi lăsa vreodată să pună mâna pe Hesdin.Hesdin.

- Hesdin îmi aparţine după lege şi moştenire,- Hesdin îmi aparţine după lege şi moştenire, spunea la rândul său Robert d'Artois; mătuşă-measpunea la rândul său Robert d'Artois; mătuşă-mea Mahaut mi l-a furat, aşa cum mi-a furat tot comitatulMahaut mi l-a furat, aşa cum mi-a furat tot comitatul meu. Dar nu mă voi lăsa până nu i-l voi lua, împreunămeu. Dar nu mă voi lăsa până nu i-l voi lua, împreună cu păcătoasa ei de viaţă.cu păcătoasa ei de viaţă.

Când aliaţii, escortând rădvanul contesei de PoiCând aliaţii, escortând rădvanul contesei de Poi--tiers, se înfăţişară la căderea nopţii în faţa primuluitiers, se înfăţişară la căderea nopţii în faţa primului zid al fortăreţei, numărul lor scăzuse simţitor. Domnulzid al fortăreţei, numărul lor scăzuse simţitor. Domnul de Journy părăsise alaiul, zicând că trebuie să meargăde Journy părăsise alaiul, zicând că trebuie să meargă la moşie spre a supraveghea strângerea fânului, iarla moşie spre a supraveghea strângerea fânului, iar domnul de Givenchy făcuse la fel, nevrând să-şi lasedomnul de Givenchy făcuse la fel, nevrând să-şi lase prea multă vreme nevasta singură. Alţii, ale căror coprea multă vreme nevasta singură. Alţii, ale căror co--nace foarte apropiate se vedeau de pe drum, la onace foarte apropiate se vedeau de pe drum, la o

luând cu ei şi pe prietenii cei mai intimi şi dându-şiluând cu ei şi pe prietenii cei mai intimi şi dându-şi cuvântul că se vor întoarce neîntârziat. Aşa că, îndârcuvântul că se vor întoarce neîntârziat. Aşa că, îndâr -- jiţii nu mai erau decât vreo treizeci; mergeau de trei jiţii nu mai erau decât vreo treizeci; mergeau de trei zile călare, fără întrerupere. Veşmintele lor de oţel înzile călare, fără întrerupere. Veşmintele lor de oţel în --cepeau să le apese tot mai greu umerii, şi simţeaucepeau să le apese tot mai greu umerii, şi simţeau mare nevoie să se spele.mare nevoie să se spele.

Mânia li se potolise după ce-şi vărsaseră nădufulMânia li se potolise după ce-şi vărsaseră năduful

asupra vătăşelului Cornillot, al cărui cap îl purtau înasupra vătăşelului Cornillot, al cărui cap îl purtau în vârful unei suliţi, ca pe un trofeu. vârful unei suliţi, ca pe un trofeu.Trebuiră să stea la târguială o bucată de vremeTrebuiră să stea la târguială o bucată de vreme

când ajunseră în faţa primului corp de gardă, până săcând ajunseră în faţa primului corp de gardă, până să fie lăsaţi să intre. Apoi, avură iar de aşteptat, şi Jefie lăsaţi să intre. Apoi, avură iar de aşteptat, şi Je --anne de Poitiers în mijlocul lor, între primul şi alanne de Poitiers în mijlocul lor, între primul şi al doilea zid.doilea zid.

Luna nouă se înălţase pe cerul încă luminos. DarLuna nouă se înălţase pe cerul încă luminos. Dar noaptea începea să coboare în curţile fortăreţeinoaptea începea să coboare în curţile fortăreţei

Hesdin. Totul era liniştit, chiar prea liniştit în ochiiHesdin. Totul era liniştit, chiar prea liniştit în ochii baronilor. Se mirau văzând atât de puţini oşteni. Unbaronilor. Se mirau văzând atât de puţini oşteni. Un cal necheză în fundul unui grajd, simţind prezenţacal necheză în fundul unui grajd, simţind prezenţa altor cai.altor cai.

Se lăsa răcoarea serii, în care Jeanne recunoşteaSe lăsa răcoarea serii, în care Jeanne recunoştea miresmele copilăriei. Doamna de Beaumont continuamiresmele copilăriei. Doamna de Beaumont continua să geamă că moare. Baronii vorbeau între dânşii. Uniisă geamă că moare. Baronii vorbeau între dânşii. Unii găseau că făcuseră de ajuns deocamdată, că afacereagăseau că făcuseră de ajuns deocamdată, că afacerea începea să miroasă a capcană, şi că ar fi mai bine săîncepea să miroasă a capcană, şi că ar fi mai bine să

se întoarcă aici într-o altă zi, când se vor aduna maise întoarcă aici într-o altă zi, când se vor aduna mai mulţi. Jeanne întrevăzu clipa când va fi luată şi ea camulţi. Jeanne întrevăzu clipa când va fi luată şi ea ca zălog, sau se va găsi prinsă în toiul unei bătălii noczălog, sau se va găsi prinsă în toiul unei bătălii noc--turne.turne.

În cele din urmă, al doilea pod fu lăsat jos, apoi alÎn cele din urmă, al doilea pod fu lăsat jos, apoi al treilea. Baronii se codeau.treilea. Baronii se codeau.

- Eşti într-adevăr sigură că maică-mea e aici? o în- Eşti într-adevăr sigură că maică-mea e aici? o în --trebă în şoaptă Jeanne pe Béatrice d'Hirson.trebă în şoaptă Jeanne pe Béatrice d'Hirson.

- Ţi-o jur pe viaţa mea, doamnă, şi doresc tot aşa de- Ţi-o jur pe viaţa mea, doamnă, şi doresc tot aşa de mult ca şi domnia ta să mă văd lângă dânsamult ca şi domnia ta să mă văd lângă dânsa

trei alţi nepoţi şi nepoate erau băgaţi în slujbe grasetrei alţi nepoţi şi nepoate erau băgaţi în slujbe grase fără a face vreo treabă să dea fuga spre a i chemafără a face vreo treabă - să dea fuga spre a-i chema



mult ca şi domnia ta să mă văd lângă dânsa.mult ca şi domnia ta să mă văd lângă dânsa. Atunci, Jeanne îşi scoase capul pe ferestruica răd Atunci, Jeanne îşi scoase capul pe ferestruica răd--

vanului: vanului:- Ei, bine, domnilor! Unde vi-e graba cea mare de-a- Ei, bine, domnilor! Unde vi-e graba cea mare de-a

sta de vorbă cu stăpâna voastră? V-a pierit curajul însta de vorbă cu stăpâna voastră? V-a pierit curajul în clipa când trebuie să daţi ochii cu ea?clipa când trebuie să daţi ochii cu ea?

Cuvintele acestea le dădură brânci înainte, şiCuvintele acestea le dădură brânci înainte, şi

pentru a nu se face de ruşine în ochii unei femei, bapentru a nu se face de ruşine în ochii unei femei, ba--ronii pătrunseră în a treia curte, unde descălecară.ronii pătrunseră în a treia curte, unde descălecară.Oricât de pregătit eşti pentru un eveniment, el seOricât de pregătit eşti pentru un eveniment, el se

prezintă întotdeauna într-alt chip decât îl aşteptai.prezintă întotdeauna într-alt chip decât îl aşteptai. Jeanne de Poitiers îşi închipuise în douăzeci de fe Jeanne de Poitiers îşi închipuise în douăzeci de fe--

luri clipa când se va afla iar de faţă cu ai săi. Era preluri clipa când se va afla iar de faţă cu ai săi. Era pre--gătită pentru orice, pentru primirea rece care segătită pentru orice, pentru primirea rece care se făcea vinovatei iertate, pentru marea scenă a împăfăcea vinovatei iertate, pentru marea scenă a împă--cării oficiale, pentru regăsirea intimă cu strigate decării oficiale, pentru regăsirea intimă cu strigate de

bucurie şi pupături. Şi pentru fiecare eventualitate,bucurie şi pupături. Şi pentru fiecare eventualitate, îşi alcătuise o atitudine şi-şi prevăzuse cuvintele ceîşi alcătuise o atitudine şi-şi prevăzuse cuvintele ce avea să rostească. Dar niciodată nu şi-ar fi închipuitavea să rostească. Dar niciodată nu şi-ar fi închipuit că se va întoarce în castelul familiei escortată de hacă se va întoarce în castelul familiei escortată de ha--rababura unei răscoale, cu o doamnă însoţitoare carerababura unei răscoale, cu o doamnă însoţitoare care să lepede în fundul rădvanului ei.să lepede în fundul rădvanului ei.

Când Jeanne intră în sala cea mare, luminată de luCând Jeanne intră în sala cea mare, luminată de lu --minări, unde contesa Mahaut, în picioare, cu braţeleminări, unde contesa Mahaut, în picioare, cu braţele încrucişate şi buzele strânse, îi privea pe baronii careîncrucişate şi buzele strânse, îi privea pe baronii care

se apropiau, primele sale cuvinte fură pentru a zice.se apropiau, primele sale cuvinte fură pentru a zice.- Mamă, trebuie să i se dea ajutor doamnei de Be- Mamă, trebuie să i se dea ajutor doamnei de Be --aumont care-i pe cale să-şi piardă pruncul. Prea auaumont care-i pe cale să-şi piardă pruncul. Prea au speriat-o vasalii tăi.speriat-o vasalii tăi.

Contesa îi porunci de îndată finei sale MahautContesa îi porunci de îndată finei sale Mahaut d'Hirson, o soră a Béatricei, care se afla lângă dânsa -d'Hirson, o soră a Béatricei, care se afla lângă dânsa - căci tot neamul Hirsonilor făcea parte din curtea ei:căci tot neamul Hirsonilor făcea parte din curtea ei: Pierre era judeţ al oraşului Arras, Guillaume era pitar,Pierre era judeţ al oraşului Arras, Guillaume era pitar,

fără a face vreo treabă - să dea fuga spre a-i chemafără a face vreo treabă - să dea fuga spre a-i chema pe meşterul Hermant şi meşterul Pavilly, "doftorii"pe meşterul Hermant şi meşterul Pavilly, "doftorii" săi, pentru a da îngrijiri bolnavei.săi, pentru a da îngrijiri bolnavei.

Apoi, suflecându-şi mânecile, se întoarse către ba Apoi, suflecându-şi mânecile, se întoarse către ba--roni:roni:

- Domni răi ce sunteţi, faptă de cavaleri e asta, să- Domni răi ce sunteţi, faptă de cavaleri e asta, să vă legaţi de nobila mea fiică şi de doamnele ce-o în vă legaţi de nobila mea fiică şi de doamnele ce-o în--

soţesc, şi credeţi că astfel mă veţi face să dausoţesc, şi credeţi că astfel mă veţi face să dau îndărăt? V-ar place ca alţii să se poarte la fel cu neîndărăt? V-ar place ca alţii să se poarte la fel cu ne -- vestele şi fecioarele voastre când se află la drum? vestele şi fecioarele voastre când se află la drum? Haide, răspundeţi, să aud cum vă dezvinovăţiţi deHaide, răspundeţi, să aud cum vă dezvinovăţiţi de aceste nelegiuiri, pentru care voi cere regelui să văaceste nelegiuiri, pentru care voi cere regelui să vă pedepsească!pedepsească!

Baronii îl împinseră pe Souastre, dându-i brânci, şiBaronii îl împinseră pe Souastre, dându-i brânci, şi suflându-i:suflându-i:

- Vorbeşte. Spune ce ai de zis...- Vorbeşte. Spune ce ai de zis...

Souastre tuşi ca să-şi dreagă glasul şi-şi trecu deSouastre tuşi ca să-şi dreagă glasul şi-şi trecu de--getele printr-o barbă de trei zile. Vorbise atâta, înjugetele printr-o barbă de trei zile. Vorbise atâta, înju--rase, ţinuse adunări pentru a-i aţâţa pe ceilalţi, încâtrase, ţinuse adunări pentru a-i aţâţa pe ceilalţi, încât acum, în clipa cea grea, nu ştia ce să mai zică.acum, în clipa cea grea, nu ştia ce să mai zică.

- Ei bine, doamnă, începu el, vrem să ştim dacă îl- Ei bine, doamnă, începu el, vrem să ştim dacă îl vei dezaproba în sfârşit pe ticălosul de cancelar al vei dezaproba în sfârşit pe ticălosul de cancelar al domniei tale care înăbuşă plângerile noastre, şi dacădomniei tale care înăbuşă plângerile noastre, şi dacă te vei învoi să ne recunoşti rânduielile, aşa cum eraute vei învoi să ne recunoşti rânduielile, aşa cum erau ele pe vremea măriei sale Ludovic cel Sfânt...ele pe vremea măriei sale Ludovic cel Sfânt...

Se întrerupse văzând că un nou personaj intra înSe întrerupse văzând că un nou personaj intra în încăpere, şi că acest personaj era contele de Poitiers.încăpere, şi că acest personaj era contele de Poitiers. Ţinându-şi capul puţintel dat spre umăr, se apropia cuŢinându-şi capul puţintel dat spre umăr, se apropia cu paşi mari, călcând liniştit. Baronii, care nu erau decâtpaşi mari, călcând liniştit. Baronii, care nu erau decât nişte mici moşieri şi nu se aşteptau să-l vadă ivindu-nişte mici moşieri şi nu se aşteptau să-l vadă ivindu-se, fără veste, pe fratele regelui, se strânseseră uniise, fără veste, pe fratele regelui, se strânseseră unii într-alţii.într-alţii.

- Domnii mei... rosti contele de Poitiers.- Domnii mei... rosti contele de Poitiers.

Se opri, zărind-o pe Jeanne. Veni la dânsa şi o săSe opri, zărind-o pe Jeanne. Veni la dânsa şi o să --rută pe gură în chipul cel mai firesc din lume faţă derută pe gură în chipul cel mai firesc din lume faţă de

ridice armele împotriva voastră. Nu-i aşa, mamă?ridice armele împotriva voastră. Nu-i aşa, mamă?Contesa Mahaut încuviinţă dând din capContesa Mahaut încuviinţă dând din cap



rută pe gură, în chipul cel mai firesc din lume, faţă derută pe gură, în chipul cel mai firesc din lume, faţă de toată lumea, ca să arate astfel că soţia sa îşi redobântoată lumea, ca să arate astfel că soţia sa îşi redobân --dise pe deplin toate drepturile şi că, pentru dânsul,dise pe deplin toate drepturile şi că, pentru dânsul, odată cu aceasta, interesele contesei Mahaut deveniodată cu aceasta, interesele contesei Mahaut deveni --seră nişte treburi de-ale familiei.seră nişte treburi de-ale familiei.

- Aşadar, domnii mei, urmă el, iată-vă nemulţumiţi.- Aşadar, domnii mei, urmă el, iată-vă nemulţumiţi. Ei bine, şi noi de asemenea. Aşa stând lucrurile, dacăEi bine, şi noi de asemenea. Aşa stând lucrurile, dacă

ne îndârjim de o parte şi de alta, şi dacă folosim silne îndârjim de o parte şi de alta, şi dacă folosim sil--nicia, nu vom ajunge la nimic bun... A, te recunosc,nicia, nu vom ajunge la nimic bun... A, te recunosc, domnule de Balliencourt; te-am văzut în tabără. Cumdomnule de Balliencourt; te-am văzut în tabără. Cum te lauzi cu sănătatea? Mereu zdravăn? Silnicia e scăte lauzi cu sănătatea? Mereu zdravăn? Silnicia e scă--parea oamenilor care nu-s în stare să cugete... Teparea oamenilor care nu-s în stare să cugete... Te salut, domnule de Caumont.salut, domnule de Caumont.

Vorbind, trecea printre dânşii, privându-i drept în Vorbind, trecea printre dânşii, privându-i drept în ochi, zicându-le pe nume celor ale căror feţe şi leochi, zicându-le pe nume celor ale căror feţe şi le amintea, şi întinzându-le mâna, cu dosul palmei înamintea, şi întinzându-le mâna, cu dosul palmei în

sus, pentru ca ei să i-o sărute în semn de omagiu.sus, pentru ca ei să i-o sărute în semn de omagiu.- Dacă stăpâna voastră, contesa d'Artois ar urma să- Dacă stăpâna voastră, contesa d'Artois ar urma să vă pedepsească pentru relele purtări ce-aţi avut faţă vă pedepsească pentru relele purtări ce-aţi avut faţă de dânsa, asta i-ar fi foarte uşor. Vezi dară, domnulede dânsa, asta i-ar fi foarte uşor. Vezi dară, domnule de Souastre, priveşte prin fereastră şi spune-mi dacăde Souastre, priveşte prin fereastră şi spune-mi dacă aţi avea vreo cale de a scăpa de aici.aţi avea vreo cale de a scăpa de aici.

Câţiva baroni se duseră la ferestre şi văzură că peCâţiva baroni se duseră la ferestre şi văzură că pe meterezele zidurilor răsăriseră deodată puzderie demeterezele zidurilor răsăriseră deodată puzderie de coifuri ce se profilau în amurg. Un pâlc de arcaşi secoifuri ce se profilau în amurg. Un pâlc de arcaşi se

înşirase în curte, iar nişte vătăşei stăteau gata, laînşirase în curte, iar nişte vătăşei stăteau gata, la primul semn, să ridice podurile şi să lase în jos porţileprimul semn, să ridice podurile şi să lase în jos porţile cu ţepi de fier.cu ţepi de fier.

- Să fugim, dacă mai e timp, şoptiră unii baroni.- Să fugim, dacă mai e timp, şoptiră unii baroni.- Nu, domnii mei, nu fugiţi, le zise contele de Poi- Nu, domnii mei, nu fugiţi, le zise contele de Poi --

tiers, fuga voastră nu v-ar duce mai departe de altiers, fuga voastră nu v-ar duce mai departe de al doilea zid. Vă spun încă o dată că noi nu vrem să vădoilea zid. Vă spun încă o dată că noi nu vrem să vă facem silnicie, şi o rog pe cea care vi-e stăpână să nufacem silnicie, şi o rog pe cea care vi-e stăpână să nu

Contesa Mahaut încuviinţă, dând din cap.Contesa Mahaut încuviinţă, dând din cap.- Să încercăm a curma într-un alt chip neînţelege- Să încercăm a curma într-un alt chip neînţelege--

rile noastre, urmă contele de Poitiers, aşezându-se.rile noastre, urmă contele de Poitiers, aşezându-se.Îi pofti pe baroni să facă la fel şi porunci să li seÎi pofti pe baroni să facă la fel şi porunci să li se

aducă de băut.aducă de băut.Deoarece nu erau acolo destule jilţuri pentru toţi,Deoarece nu erau acolo destule jilţuri pentru toţi,

unii se aşezară pe jos. Alternanţa aceasta de bunăunii se aşezară pe jos. Alternanţa aceasta de bună --

voinţă şi ameninţări îi buimăcea. voinţă şi ameninţări îi buimăcea.Filip de Poitiers le vorbi pe îndelete. Le arătă căFilip de Poitiers le vorbi pe îndelete. Le arătă că răzmeriţa nu aducea decât nenorocire, că erau supuşirăzmeriţa nu aducea decât nenorocire, că erau supuşi ai regelui înainte de a fi supuşi ai contesei Mahaut, şiai regelui înainte de a fi supuşi ai contesei Mahaut, şi că ar trebui să primească judecata suveranului.că ar trebui să primească judecata suveranului. Acesta trimisese doi împuterniciţi, domnul Flotte şi Acesta trimisese doi împuterniciţi, domnul Flotte şi domnul Paumier, pentru a încheia un armistiţiu. De cedomnul Paumier, pentru a încheia un armistiţiu. De ce refuzaseră armistiţiul? îi întrebă contele de Poitiers.refuzaseră armistiţiul? îi întrebă contele de Poitiers.

- Nu mai aveam încredere în contesa Mahaut, răs- Nu mai aveam încredere în contesa Mahaut, răs --

punse Jean de Fiennes.punse Jean de Fiennes.- Armistiţiul v-a fost cerut în numele regelui; deci- Armistiţiul v-a fost cerut în numele regelui; deci regelui îi aduceţi ocara de a pune la îndoială cuvântulregelui îi aduceţi ocara de a pune la îndoială cuvântul său.său.

- Dar monseniorul Robert d'Artois ne-a încredinţat- Dar monseniorul Robert d'Artois ne-a încredinţat că...că...

- Ah! Mă aşteptam la una ca asta! Băgaţi de seamă,- Ah! Mă aşteptam la una ca asta! Băgaţi de seamă, bunii mei domni, nu vă luaţi după spusele monseniobunii mei domni, nu vă luaţi după spusele monsenio--rului Robert care vorbeşte cam prea uşuratec în nurului Robert care vorbeşte cam prea uşuratec în nu--

mele regelui, spre a vă face să-i slujiţi ţelurile lui, plămele regelui, spre a vă face să-i slujiţi ţelurile lui, plă--tind poate ceva din pungă, dar fără să-şi pună pieleatind poate ceva din pungă, dar fără să-şi pună pielea la bătaie. Vărul nostru, d'Artois, a pierdut procesulla bătaie. Vărul nostru, d'Artois, a pierdut procesul său împotriva doamnei Mahaut acum şase ani, iar resău împotriva doamnei Mahaut acum şase ani, iar re--gele, tatăl meu, Dumnezeu să-l odihnească, a judecatgele, tatăl meu, Dumnezeu să-l odihnească, a judecat el însuşi. Ceea ce se petrece în acest comitat nu văel însuşi. Ceea ce se petrece în acest comitat nu vă priveşte decât pe voi, pe contesă şi pe rege.priveşte decât pe voi, pe contesă şi pe rege.

Jeanne de Poitiers îşi cerceta din ochi soţul. Îi as Jeanne de Poitiers îşi cerceta din ochi soţul. Îi as--

culta fericită glasul egal: regăsea felul său de-a înălţaculta fericită glasul egal: regăsea felul său de-a înălţa deodată pleoapele pentru a întări o vorbă şi aeruldeodată pleoapele pentru a întări o vorbă şi aerul

ziua de 15 noiembrie. Dacă cei doi Guillaume, Flotteziua de 15 noiembrie. Dacă cei doi Guillaume, Flotte şi Paumier nu se pricepuseră să-i convingă pe baronişi Paumier nu se pricepuseră să-i convingă pe baroni



deodată pleoapele pentru a întări o vorbă, şi aeruldeodată pleoapele pentru a întări o vorbă, şi aerul acela nepăsător care, Jeanne îşi dădea seama acum,acela nepăsător care, Jeanne îşi dădea seama acum, nu era decât de ochii lumii, ca să-şi ascundă forţa. Inu era decât de ochii lumii, ca să-şi ascundă forţa. I se părea maturizat în chip straniu. Trăsăturile luise părea maturizat în chip straniu. Trăsăturile lui Filip erau mai pronunţate. Nasul său mare şi ciolănosFilip erau mai pronunţate. Nasul său mare şi ciolănos ieşea şi mai mult la iveală; obrazul începea să capeteieşea şi mai mult la iveală; obrazul începea să capete înfăţişarea sa definitivă. Filip părea totodată să fi doînfăţişarea sa definitivă. Filip părea totodată să fi do--

bândit o autoritate deosebită, ca şi cum, de labândit o autoritate deosebită, ca şi cum, de la moartea tatălui său, o parte din puterea înnăscută amoartea tatălui său, o parte din puterea înnăscută a răposatului, ar fi trecut în el.răposatului, ar fi trecut în el.

După un ceas întreg de tocmeală, contele de PoiDupă un ceas întreg de tocmeală, contele de Poi--tiers, obţinuse ceea ce voia, sau cel puţin tot ce setiers, obţinuse ceea ce voia, sau cel puţin tot ce se putea obţine. Denis d'Hirson va fi pus în libertate;putea obţine. Denis d'Hirson va fi pus în libertate; Thierry nu se va mai arăta deocamdată prin Artois,Thierry nu se va mai arăta deocamdată prin Artois, dar slujitorii care ocârmuiau în numele contesei vordar slujitorii care ocârmuiau în numele contesei vor rămâne pe locurile lor, până la sfârşitul cercetărilor.rămâne pe locurile lor, până la sfârşitul cercetărilor.

Capul vătăşelului Cornillot va fi predat de îndată a lorCapul vătăşelului Cornillot va fi predat de îndată a lor săi spre a i se face o înmormântare creştinească...săi spre a i se face o înmormântare creştinească... Căci, zicea contele de Poitiers:Căci, zicea contele de Poitiers:

- Ceea ce-aţi făcut voi e faptă de păgân iar nu de- Ceea ce-aţi făcut voi e faptă de păgân iar nu de apărători ai adevăratei credinţe. Asemenea purtăriapărători ai adevăratei credinţe. Asemenea purtări deschid calea răzbunărilor, cărora, la rândul vostru,deschid calea răzbunărilor, cărora, la rândul vostru, voi înşivă le veţi fi în curând victime. voi înşivă le veţi fi în curând victime.

Domnii de Liques şi de Nédonchel vor fi lăsaţi înDomnii de Liques şi de Nédonchel vor fi lăsaţi în pace, căci nu voiseră decât binele tuturor şi se silipace, căci nu voiseră decât binele tuturor şi se sili --

seră să nu se facă zadarnică vărsare de sânge. Doamseră să nu se facă zadarnică vărsare de sânge. Doam --nele şi domnişoarele vor fi respectate de o parte şi denele şi domnişoarele vor fi respectate de o parte şi de alta, aşa cum se cuvine să fie într-o ţară cu datini caalta, aşa cum se cuvine să fie într-o ţară cu datini ca -- valereşti. Apoi, şi unii şi alţii se vor întâlni la Arras, valereşti. Apoi, şi unii şi alţii se vor întâlni la Arras, după ce vor fi trecut cincisprezece zile, adică la 7 ocdupă ce vor fi trecut cincisprezece zile, adică la 7 oc --tombrie, pentru a încheia un armistiţiu care va ţinetombrie, pentru a încheia un armistiţiu care va ţine până la vestita adunare de la Compiègne, de atâteapână la vestita adunare de la Compiègne, de atâtea ori amânată şi pe care o hotărau de data asta pentruori amânată şi pe care o hotărau de data asta pentru

şi Paumier, nu se pricepuseră să i convingă pe baronişi Paumier, nu se pricepuseră să i convingă pe baroni a da ascultare vrerilor regelui, curtea se va îngriji săa da ascultare vrerilor regelui, curtea se va îngriji să trimită alţi împuterniciţi care să stea de vorbă cu dâtrimită alţi împuterniciţi care să stea de vorbă cu dâ --nşii.nşii.

- Nu e nevoie să iscăliţi ceva astăzi; mă încred în- Nu e nevoie să iscăliţi ceva astăzi; mă încred în cuvântul vostru, domnii mei, spuse contele de Poicuvântul vostru, domnii mei, spuse contele de Poi--tiers, care ştia că cel mai bun mijloc de a-ţi câştiga întiers, care ştia că cel mai bun mijloc de a-ţi câştiga în--

crederea vrăjmaşilor este de a te preface că le-ocrederea vrăjmaşilor este de a te preface că le-o acorzi pe a ta. Sunteţi oameni cu judecată şi de cuacorzi pe a ta. Sunteţi oameni cu judecată şi de cu-- vânt; ştiu bine că dumneata, Balliencourt, şi dum vânt; ştiu bine că dumneata, Balliencourt, şi dum--neata, Souastre, şi dumneata Loos, şi voi toţi, câţineata, Souastre, şi dumneata Loos, şi voi toţi, câţi sunteţi aici, veţi avea grijă să nu mă dezamăgiţi şi săsunteţi aici, veţi avea grijă să nu mă dezamăgiţi şi să nu mă lăsaţi a-mi da în zadar cuvântul pe lângă rege.nu mă lăsaţi a-mi da în zadar cuvântul pe lângă rege. Şi-mi pun nădejdea în voi că-i veţi face pe prieteniiŞi-mi pun nădejdea în voi că-i veţi face pe prietenii voştri să fie oameni de înţeles şi să respecte învoielile voştri să fie oameni de înţeles şi să respecte învoielile noastre.noastre.

Îi îmbrobodise atât de bine pe baroni încât plecarăÎi îmbrobodise atât de bine pe baroni încât plecară de acolo mulţumindu-i, de parcă ar fi aflat în el unde acolo mulţumindu-i, de parcă ar fi aflat în el un apărător. Încălecară pe caii lor, trecură cele trei poapărător. Încălecară pe caii lor, trecură cele trei po --duri ridicate peste şanţurile cetăţuii şi se pierdură înduri ridicate peste şanţurile cetăţuii şi se pierdură în noapte.noapte.

- Dragă fiule, spuse Mahaut, m-ai salvat. N-aş fi- Dragă fiule, spuse Mahaut, m-ai salvat. N-aş fi putut avea atâta răbdare.putut avea atâta răbdare.

- Te-am făcut să câştigi cincisprezece zile, rosti- Te-am făcut să câştigi cincisprezece zile, rosti Filip înălţând din umeri. Auzi! Datinile lui Ludovic celFilip înălţând din umeri. Auzi! Datinile lui Ludovic cel

Sfânt! Încep să mă plictisească toţi ăştia cu datineleSfânt! Încep să mă plictisească toţi ăştia cu datinele lui Ludovic cel Sfânt! S-ar crede că tatăl meu nici n-alui Ludovic cel Sfânt! S-ar crede că tatăl meu nici n-a existat vreodată! Când un rege mare a făcut să proexistat vreodată! Când un rege mare a făcut să pro --păşească ţara, se găsesc întotdeauna proşti care sepăşească ţara, se găsesc întotdeauna proşti care se încăpăţânează s-o tragă îndărăt. Şi frate-meu îi încuîncăpăţânează s-o tragă îndărăt. Şi frate-meu îi încu--rajează!rajează!

- Ah, ce nenorocire, Filip, că nu eşti tu rege! spuse- Ah, ce nenorocire, Filip, că nu eşti tu rege! spuse Mahaut.Mahaut.

Filip nu răspunse; o privea pe nevastă-sa. Aceasta,Filip nu răspunse; o privea pe nevastă-sa. Aceasta, acum că i se risipise spaima şi atâtea luni de speacum, că i se risipise spaima şi atâtea luni de spe--

zeci de ani, un cap lat, cu nişte ochi mari de câine şizeci de ani, un cap lat, cu nişte ochi mari de câine şi un năsuc cârn; abia ajungea până la înălţimea uneiun năsuc cârn; abia ajungea până la înălţimea unei



acum, că i se risipise spaima şi atâtea luni de speacum, că i se risipise spaima şi atâtea luni de speranţă îşi vedeau împlinirea, simţea deodată că toateranţă îşi vedeau împlinirea, simţea deodată că toate puterile o părăsesc, şi lupta împotriva lacrimilor care-puterile o părăsesc, şi lupta împotriva lacrimilor care-i veneau în ochi.i veneau în ochi.

Ca să-şi ascundă tulburarea, umbla de colo-coloCa să-şi ascundă tulburarea, umbla de colo-colo prin încăpere, cercetând iar după atâta vreme locurileprin încăpere, cercetând iar după atâta vreme locurile copilăriei. Dar fiecare lucru recunoscut îi sporeacopilăriei. Dar fiecare lucru recunoscut îi sporea

emoţia. Regăsea tabla cu pătrăţele din matostat şiemoţia. Regăsea tabla cu pătrăţele din matostat şi agată albă, pe care învăţase să joace şah.agată albă, pe care învăţase să joace şah.- Vezi, nimic nu s-a schimbat, zise Mahaut.- Vezi, nimic nu s-a schimbat, zise Mahaut.- Nu, nimic nu s-a schimbat, repetă Jeanne, simţind- Nu, nimic nu s-a schimbat, repetă Jeanne, simţind

un nod în gât şi se întoarse spre dulapul cu cărţi.un nod în gât şi se întoarse spre dulapul cu cărţi.Cuprindea douăsprezece tomuri şi trecea astfelCuprindea douăsprezece tomuri şi trecea astfel

drept una dintre cele mai însemnate biblioteci partidrept una dintre cele mai însemnate biblioteci parti--culare din Franţa. Jeanne îşi plimbă degetul pe legăculare din Franţa. Jeanne îşi plimbă degetul pe legă --turile de piele...turile de piele... Copilăriile lui Ogier, Povestea VioCopilăriile lui Ogier, Povestea Vio--

letei, Biblialetei, Biblia în franţuzeşte,în franţuzeşte, Vieţile sfinţilor, PovesteaVieţile sfinţilor, Povestea vulpii, Povestea lui Tristanvulpii, Povestea lui Tristan66. Privise de atâtea ori, îm. Privise de atâtea ori, îm--preună cu soră-sa, Blanche, frumoasele chipuri zugrăpreună cu soră-sa, Blanche, frumoasele chipuri zugră-- vite pe foile de pergament! Şi una dintre doamnele vite pe foile de pergament! Şi una dintre doamnele contesei Mahaut le citea din cărţile acestea.contesei Mahaut le citea din cărţile acestea.

- Pe asta o cunoşti... da, o cumpărasem înainte. M-a- Pe asta o cunoşti... da, o cumpărasem înainte. M-a costat trei sute de livre, spuse Mahaut arătândcostat trei sute de livre, spuse Mahaut arătând CălăCălă--toria în ţara Marelui Hantoria în ţara Marelui Han scrisă de dumnealui Marcoscrisă de dumnealui Marco Polo.Polo.

Încerca să risipească stânjeneala ce-i apucase peÎncerca să risipească stânjeneala ce-i apucase pe tustrei.tustrei.În clipa aceea intră piticul contesei Mahaut, căruiaÎn clipa aceea intră piticul contesei Mahaut, căruia

i se zicea Jeannot le Folet, ţinându-şi calul de lemn pei se zicea Jeannot le Folet, ţinându-şi calul de lemn pe care se învârtea de obicei prin odăi. Avea peste patrucare se învârtea de obicei prin odăi. Avea peste patru--

66 Se mai găsesc încă un mare număr de inventare de pe la începutul secoluluiSe mai găsesc încă un mare număr de inventare de pe la începutul secolului al XIV-lea. Astfel, s-a păstrat cel pe care Mahaut poruncise să fie întocmit,al XIV-lea. Astfel, s-a păstrat cel pe care Mahaut poruncise să fie întocmit, cu descrierea amănunţită a obiectelor şi preţul lor, după jefuirea casteluluicu descrierea amănunţită a obiectelor şi preţul lor, după jefuirea castelului ei de la Hesdin, jaf pentru care ceruse despăgubiri.ei de la Hesdin, jaf pentru care ceruse despăgubiri.

un năsuc cârn; abia ajungea până la înălţimea uneiun năsuc cârn; abia ajungea până la înălţimea unei mese, purta un caftan brodat cu "gângănii" şi o tichiemese, purta un caftan brodat cu "gângănii" şi o tichie rotundă.rotundă.

Când dădu cu ochii de Jeanne, tresări scuturat deCând dădu cu ochii de Jeanne, tresări scuturat de un fior; gura i se deschise, dar fără să rostească unun fior; gura i se deschise, dar fără să rostească un cuvânt, şi în loc să se apropie sărind ca o capră, aşacuvânt, şi în loc să se apropie sărind ca o capră, aşa cum era dator s-o facă, se repezi spre tânăra femeiecum era dator s-o facă, se repezi spre tânăra femeie

şi se trânti jos ca să-i sărute picioarele. Jeanne nu seşi se trânti jos ca să-i sărute picioarele. Jeanne nu se mai putu ţine, puterile o părăsiră deodată, şi începumai putu ţine, puterile o părăsiră deodată, şi începu să plângă în hohote. Se întoarse spre contele de Poisă plângă în hohote. Se întoarse spre contele de Poi --tiers, îl văzu că surâde şi i se aruncă în braţe, îngâtiers, îl văzu că surâde şi i se aruncă în braţe, îngâ --nând:nând:

- Filip!... Filip! În sfârşit, în sfârşit, te regăsesc.- Filip!... Filip! În sfârşit, în sfârşit, te regăsesc.Neînduplecata contesă Mahaut simţi o împunsăturăNeînduplecata contesă Mahaut simţi o împunsătură

la inimă văzând că fiică-sa se repede spre bărbatu-săula inimă văzând că fiică-sa se repede spre bărbatu-său şi nu spre dânsa, ca să plângă de fericire.şi nu spre dânsa, ca să plângă de fericire.

"Dar ce alta mi-aşi putea dori?", gândi Mahaut,"Dar ce alta mi-aşi putea dori?", gândi Mahaut, "Haide, n-am de ce fi supărată, am izbutit, şi asta con"Haide, n-am de ce fi supărată, am izbutit, şi asta con--tează cel mai mult".tează cel mai mult".

- Filip, soţia ta e obosită, spuse ea. Du-o în odăile- Filip, soţia ta e obosită, spuse ea. Du-o în odăile voastre. Vi se va aduce acolo cina. voastre. Vi se va aduce acolo cina.

Şi, cum treceau pe lângă dânsa, adăugă mai încet:Şi, cum treceau pe lângă dânsa, adăugă mai încet:- Îţi spuneam eu că te iubeşte.- Îţi spuneam eu că te iubeşte.Îi privi ieşind pe uşă, sprijiniţi unul de altul. ApoiÎi privi ieşind pe uşă, sprijiniţi unul de altul. Apoi

întoarse capul spre Béatrice d'Hirson şi-i făcu semnîntoarse capul spre Béatrice d'Hirson şi-i făcu semn

să se ţină pe nesimţite după ei.să se ţină pe nesimţite după ei.Mai târziu, noaptea, când contesa Mahaut, pentruMai târziu, noaptea, când contesa Mahaut, pentru a-şi răsplăti ostenelile, înfuleca al şaselea şi ultimul eia-şi răsplăti ostenelile, înfuleca al şaselea şi ultimul ei prânz de toate zilele, Béatrice intră fluturând pe buzeprânz de toate zilele, Béatrice intră fluturând pe buze o umbră de surâs.o umbră de surâs.

- Ei? făcu Mahaut.- Ei? făcu Mahaut.- Ei, licoarea noastră, doamnă, a avut într-adevăr- Ei, licoarea noastră, doamnă, a avut într-adevăr

efectul pe care îl aşteptam. Acum, dorm amândoi.efectul pe care îl aşteptam. Acum, dorm amândoi.

Mahaut se răsuci niţel pe pernele ei.Mahaut se răsuci niţel pe pernele ei.- Domnul fie lăudat, spuse dânsa. Am refăcut a- Domnul fie lăudat, spuse dânsa. Am refăcut a PRIETENIA UNEI SLUJITOAREPRIETENIA UNEI SLUJITOARE



Domnul fie lăudat, spuse dânsa. Am refăcut a Domnul fie lăudat, spuse dânsa. Am refăcut a doua căsnicie a regatului.doua căsnicie a regatului.

JJ

Trecură după aceea săptămâni aproape liniştiteTrecură după aceea săptămâni aproape liniştite pentru regatul Franţei. Taberele vrăjmaşe se întâlnirăpentru regatul Franţei. Taberele vrăjmaşe se întâlniră iar la Arras, apoi la Compiègne, şi regele făgădui săiar la Arras, apoi la Compiègne, şi regele făgădui să rostească judecata lui asupra provinciei Artois pânărostească judecata lui asupra provinciei Artois până în Crăciun. Baronii din ţara de sus, potoliţi deocamîn Crăciun. Baronii din ţara de sus, potoliţi deocam --dată, se întoarseră la conacele lor.dată, se întoarseră la conacele lor.

Ţarinile erau negre şi pustii; oile se îngrămădeau înŢarinile erau negre şi pustii; oile se îngrămădeau în târle. Câmpia franceză moţăia în tăcerea iernii.târle. Câmpia franceză moţăia în tăcerea iernii.

Ne aflam în zilele cele mai scurte ale anului; zorileNe aflam în zilele cele mai scurte ale anului; zorile de decembrie, fumegânde, semănau cu un foc dede decembrie, fumegânde, semănau cu un foc de lemne verzi; noaptea se lăsa devreme peste reşedinţalemne verzi; noaptea se lăsa devreme peste reşedinţa regală de la Vincennes, împresurată de pădure.regală de la Vincennes, împresurată de pădure.

În ceasurile de după-amiază, regina ClémenceÎn ceasurile de după-amiază, regina Clémence broda. Se apucase de o pânză mare de altar care înbroda. Se apucase de o pânză mare de altar care în--făţişa paradisul. Aleşii Domnului se plimbau sub unfăţişa paradisul. Aleşii Domnului se plimbau sub un

cer peste tot albastru, printre lămâi şi portocali; paracer peste tot albastru, printre lămâi şi portocali; para--disul acesta aducea grozav cu grădinile din Neapole.disul acesta aducea grozav cu grădinile din Neapole.

"Nu eşti regină ca să fii fericită", gândea adeseori"Nu eşti regină ca să fii fericită", gândea adeseori regina Clémence, repetându-şi cuvintele bunicii sale,regina Clémence, repetându-şi cuvintele bunicii sale, Maria a Ungariei. La drept vorbind, nu era nici neferiMaria a Ungariei. La drept vorbind, nu era nici neferi--cită; nu avea vreun motiv să fie. "Mă frământă uncită; nu avea vreun motiv să fie. "Mă frământă un gând păcătos", îşi zicea, "şi sunt nedreaptă că nu-igând păcătos", îşi zicea, "şi sunt nedreaptă că nu-i mulţumesc Atotputernicului pentru ceea ce mi-a dat".mulţumesc Atotputernicului pentru ceea ce mi-a dat".

Nu putea să înţeleagă de unde-i vine această lehaNu putea să înţeleagă de unde-i vine această leha--

mite, această melancolie, acest urât care o năpădeamite, această melancolie, acest urât care o năpădea din zi în zi, tot mai apăsător.din zi în zi, tot mai apăsător.

Nu era înconjurată de mii de atenţii? Avea mereu înNu era înconjurată de mii de atenţii? Avea mereu în jurul ei cel puţin trei doamne slujitoare, alese printre jurul ei cel puţin trei doamne slujitoare, alese printre femeile din neamurile cele mai mari ale ţării, pentrufemeile din neamurile cele mai mari ale ţării, pentru a-i împlini orice dorinţă, a-i ghici orice poftă din cela-i împlini orice dorinţă, a-i ghici orice poftă din cel mai neînsemnat gest, pentru a-i aduce cartea de rugămai neînsemnat gest, pentru a-i aduce cartea de rugă--ciuni, a-i pregăti acul, a-i ţine oglinda, a o pieptăna, a-ciuni, a-i pregăti acul, a-i ţine oglinda, a o pieptăna, a-

i arunca pe umeri o mantie de îndată ce se simţea oi arunca pe umeri o mantie de îndată ce se simţea o adiere răcoroasă...adiere răcoroasă...

era zi să nu-i aducă un nou dar, şi aşa de multe îiera zi să nu-i aducă un nou dar, şi aşa de multe îi aducea, că se simţea stânjenită.aducea, că se simţea stânjenită.



adiere răcoroasă...ad e e ăco oasă...Cei mai buni rapsozi se schimbau unul după altul,Cei mai buni rapsozi se schimbau unul după altul,

pentru a-i povesti isprăvile regelui Artus, ale cavalepentru a-i povesti isprăvile regelui Artus, ale cavale--rului Lancelot, şi Legendele sfinţilor.rului Lancelot, şi Legendele sfinţilor.

Zece olăcari aveau drept singură sarcină să alergeZece olăcari aveau drept singură sarcină să alerge în goana calului între Neapole şi Vincennes, ca săîn goana calului între Neapole şi Vincennes, ca să ducă scrisorile pe care le schimba cu bunică-sa, cuducă scrisorile pe care le schimba cu bunică-sa, cu

unchiu-său, regele Robert, şi cu toate celelalte rubeunchiu-său, regele Robert, şi cu toate celelalte rube--denii.denii. Avea numai pentru dânsa patru iepe albe înhămate Avea numai pentru dânsa patru iepe albe înhămate

cu frâie de argint şi dârlogi de mătase ţesute în fir decu frâie de argint şi dârlogi de mătase ţesute în fir de aur; iar pentru a-l însoţi pe rege la întrevederea de laaur; iar pentru a-l însoţi pe rege la întrevederea de la Compiègne, i se făcuse un mare rădvan, aşa deCompiègne, i se făcuse un mare rădvan, aşa de frumos, aşa de bogat, cu spiţele roţilor strălucind cafrumos, aşa de bogat, cu spiţele roţilor strălucind ca nişte raze de soare, încât cel al contesei Mahautnişte raze de soare, încât cel al contesei Mahaut părea doar o căruţă bună să care fânul.părea doar o căruţă bună să care fânul.

Şi Ludovic nu era într-adevăr cel mai bun soţ dinŞi Ludovic nu era într-adevăr cel mai bun soţ din lume? Pentru că ea spusese, vizitând castelul Vinlume? Pentru că ea spusese, vizitând castelul Vin--cennes, că-i place, şi că aici ar dori să trăiască, nucennes, că-i place, şi că aici ar dori să trăiască, nu--maidecât Ludovic, părăsind Parisul, hotărâse să semaidecât Ludovic, părăsind Parisul, hotărâse să se aşeze la Vincennes. Numaidecât, toţi marii seniori înaşeze la Vincennes. Numaidecât, toţi marii seniori în--cepuseră să cumpere terenuri prin împrejurimile cascepuseră să cumpere terenuri prin împrejurimile cas--telului de la Vincennes şi se apucară să-şi ridice acolotelului de la Vincennes şi se apucară să-şi ridice acolo conace. Ba se zicea chiar că jupân Tolomei îi ajutaseconace. Ba se zicea chiar că jupân Tolomei îi ajutase mult pe seniori să dobândească aceste pământuri şimult pe seniori să dobândească aceste pământuri şi

că, datorită lui, locuitorii de prin părţile acelea princă, datorită lui, locuitorii de prin părţile acelea prin

--

seseră a se îmbogăţi. Iar Clémence, care nu-şi închiseseră a se îmbogăţi. Iar Clémence, care nu-şi închi--puise ce poate fi iarna la Vincennes, nu mai îndrăzneapuise ce poate fi iarna la Vincennes, nu mai îndrăznea acum să spună că ar fi preferat să se întoarcă laacum să spună că ar fi preferat să se întoarcă la Paris, de teamă să nu-i amărască pe toţi aceşti oaParis, de teamă să nu-i amărască pe toţi aceşti oa --meni ce se băgaseră în cheltuieli pentru a se aşezameni ce se băgaseră în cheltuieli pentru a se aşeza aproape de dânsa.aproape de dânsa.

Într-adevăr, regele o copleşea cu mărinimia lui! NuÎntr-adevăr, regele o copleşea cu mărinimia lui! Nu

aducea, că se simţea stânjenită.aducea, că se s ţea stâ je tă.- Vreau, iubita mea, îi spusese, ca tu să fii cea mai- Vreau, iubita mea, îi spusese, ca tu să fii cea mai

împodobită doamnă din lume.împodobită doamnă din lume.Dar ce nevoie avea dânsa de trei coroane de aur,Dar ce nevoie avea dânsa de trei coroane de aur,

din care una încrustată cu zece mari rubine roşii, altadin care una încrustată cu zece mari rubine roşii, alta cu patru smaralde uriaşe, şaisprezece mai mici şi opcu patru smaralde uriaşe, şaisprezece mai mici şi op --tzeci de mărgăritare, iar a treia tot cu mărgăritare,tzeci de mărgăritare, iar a treia tot cu mărgăritare,

tot cu smaralde, tot cu rubine?tot cu smaralde, tot cu rubine?Pentru masa ei, Ludovic îi cumpărase douăsprezecePentru masa ei, Ludovic îi cumpărase douăsprezece cupe de argint suflat cu aur, având smălţuite pe elecupe de argint suflat cu aur, având smălţuite pe ele stemele Franţei şi Ungariei. Şi pentru că era cucerstemele Franţei şi Ungariei. Şi pentru că era cucer--nică şi el îi admira grozav pioşenia, îi cumpărase cunică şi el îi admira grozav pioşenia, îi cumpărase cu opt sute de livre o raclă mare cu o aşchie din cruceaopt sute de livre o raclă mare cu o aşchie din crucea Mântuitorului. Ar fi însemnat să descurajeze atâta buMântuitorului. Ar fi însemnat să descurajeze atâta bu--năvoinţă dacă i-ar fi spus soţului că îţi poţi face rugănăvoinţă dacă i-ar fi spus soţului că îţi poţi face rugă--ciunea tot aşa de bine într-o grădină şi că, cel maiciunea tot aşa de bine într-o grădină şi că, cel mai

frumos chivot din lume, în ciuda meşteşugului giuvafrumos chivot din lume, în ciuda meşteşugului giuva --ergiilor şi a întregii avuţii a regilor, rămâne tot soaergiilor şi a întregii avuţii a regilor, rămâne tot soa --rele, aşa cum străluceşte pe Mediterana.rele, aşa cum străluceşte pe Mediterana.

Cu o lună înainte, Ludovic îi făcuse dar nişte moşiiCu o lună înainte, Ludovic îi făcuse dar nişte moşii pe care dânsa nu avusese încă timp să le viziteze: cape care dânsa nu avusese încă timp să le viziteze: ca --sele şi conacele din Maneville, Hébicourt, Saint-Denissele şi conacele din Maneville, Hébicourt, Saint-Denis de Fermans, Wardes şi Dampierre, pădurile de lade Fermans, Wardes şi Dampierre, pădurile de la Lyons şi de la Bray.Lyons şi de la Bray.

- De ce, iubitul meu stăpân, să te lipseşti de atâtea- De ce, iubitul meu stăpân, să te lipseşti de atâtea

avuţii pentru mine, de vreme ce, oricum, nu suntavuţii pentru mine, de vreme ce, oricum, nu sunt

decât sluga ta, şi nu mă pot folosi de ele decât prindecât sluga ta, şi nu mă pot folosi de ele decât prin tine.tine.

- Nu mă lipsesc de fel, răspunsese Ludovic. Toate- Nu mă lipsesc de fel, răspunsese Ludovic. Toate moşiile acestea erau ale lui Marigny, căruia prin judemoşiile acestea erau ale lui Marigny, căruia prin jude--cată i le-am luat şi pot face cu ele ce poftesc. Dacă micată i le-am luat şi pot face cu ele ce poftesc. Dacă mi s-ar întâmpla o nenorocire, vreau să te las cea mai bos-ar întâmpla o nenorocire, vreau să te las cea mai bo--gată doamnă din ţară.gată doamnă din ţară.

În ciuda scârbei pe care o simţea aflând că moşteÎn ciuda scârbei pe care o simţea aflând că moşte--neşte averile unui spânzurat, putea oare să le refuze,neşte averile unui spânzurat, putea oare să le refuze,

afirma că doamna Mahaut şi doamna de Poitiers erauafirma că doamna Mahaut şi doamna de Poitiers erau adevărate târfe de bordel, ceea ce Clémence refuzaadevărate târfe de bordel, ceea ce Clémence refuza



eşte a e e u u spâ u at, putea oa e să e e u e,ş p , p ,atunci când îi erau înfăţişate ca nişte daruri făcuteatunci când îi erau înfăţişate ca nişte daruri făcute din dragoste şi când regele ţinea să proclame aceastădin dragoste şi când regele ţinea să proclame această dragoste chiar în actul de danie?dragoste chiar în actul de danie?

Ludovic, prin mila lui Dumnezeu, rege al Franţei şi Ludovic, prin mila lui Dumnezeu, rege al Franţei şi Navarrei, dăm de ştire tuturor celor de faţă sau vii Navarrei, dăm de ştire tuturor celor de faţă sau vii--

tori, că noi, văzând smerita şi drăgăstoasa grijă cetori, că noi, văzând smerita şi drăgăstoasa grijă ce Clémence ne arată, ţinându-ne plăcută şi voioasă toClémence ne arată, ţinându-ne plăcută şi voioasă to --vărăşie, pentru care se cuvine a-i face, binevoitor, unvărăşie, pentru care se cuvine a-i face, binevoitor, un dar...dar...

Se putea oare pune mai multă gingăşie în nişte doSe putea oare pune mai multă gingăşie în nişte do --cumente de stat? Şi-i dăduse pe deasupra în stăpânirecumente de stat? Şi-i dăduse pe deasupra în stăpânire casele de la Corbeil şi de la Fontainebleau. În ochiicasele de la Corbeil şi de la Fontainebleau. În ochii lui, fiecare noapte petrecută lângă dânsa, merita unlui, fiecare noapte petrecută lângă dânsa, merita un

castel. Da, dumnealui Ludovic o îndrăgea foarte mult.castel. Da, dumnealui Ludovic o îndrăgea foarte mult. Niciodată, faţă de dânsa, nu se arătase aiurit şiNiciodată, faţă de dânsa, nu se arătase aiurit şi Clémence nu înţelegea de unde-i venise porecla. NiciClémence nu înţelegea de unde-i venise porecla. Nici--odată n-a fost ceartă între ei, niciodată vreo vorbăodată n-a fost ceartă între ei, niciodată vreo vorbă mai tare. Dumnezeu îi hărăzise într-adevăr un soţmai tare. Dumnezeu îi hărăzise într-adevăr un soţ bun.bun.

Şi, cu toate acestea, Clémence se plictisea. Nu asŞi, cu toate acestea, Clémence se plictisea. Nu as--culta glasul rapsozilor şi ofta, trăgând firele de aurculta glasul rapsozilor şi ofta, trăgând firele de aur ale lămâilor brodaţi pe gherghef.ale lămâilor brodaţi pe gherghef.

Îşi dăduse în zadar silinţa să priceapă treburile înÎşi dăduse în zadar silinţa să priceapă treburile în

--

curcate din Artois, despre care, în fiece seară, Lucurcate din Artois, despre care, în fiece seară, Lu --dovic vorbea de unul singur în faţa ei, umblând cudovic vorbea de unul singur în faţa ei, umblând cu paşi mari prin odaie.paşi mari prin odaie.

Era îngrozită auzind polologhiile pe care le debitaEra îngrozită auzind polologhiile pe care le debita contele Robert, cu o voce tunătoare, parcă făcută cacontele Robert, cu o voce tunătoare, parcă făcută ca să spargă acoperişul castelului din Vincennes; îi ziceasă spargă acoperişul castelului din Vincennes; îi zicea "verişoară!" ca şi cum şi-ar fi strigat haita de câini şi"verişoară!" ca şi cum şi-ar fi strigat haita de câini şi

ade ă ate tâ e de bo de , ceea ce C é e ce e u a,să creadă.să creadă.

O sâcâia monseniorul de Valois care se tot învârteaO sâcâia monseniorul de Valois care se tot învârtea în jurul ei, zicându-i:în jurul ei, zicându-i:

- Ei, nepoată, când vei da ţării un moştenitor?- Ei, nepoată, când vei da ţării un moştenitor?- Când va voi Dumnezeu, unchiule, răspundea- Când va voi Dumnezeu, unchiule, răspundea

dânsa încet.dânsa încet.

La drept vorbind, nu avea prieteni. Simţea, pentruLa drept vorbind, nu avea prieteni. Simţea, pentru că avea o minte ageră şi nu era vanitoasă, că toţi ceică avea o minte ageră şi nu era vanitoasă, că toţi cei care-i arătau dragoste nu urmăreau decât să tragă focare-i arătau dragoste nu urmăreau decât să tragă fo--loase de pe urma ei. Afla că regii nu-s niciodată iubiţiloase de pe urma ei. Afla că regii nu-s niciodată iubiţi pentru ei înşişi şi că cei care îngenunchează în faţapentru ei înşişi şi că cei care îngenunchează în faţa lor nu au alt gând decât să adune firimiturile de pulor nu au alt gând decât să adune firimiturile de pu --tere căzute de pe buzele lor.tere căzute de pe buzele lor.

"Nu eşti regină ca să fii fericită; ba chiar se poate"Nu eşti regină ca să fii fericită; ba chiar se poate ca tocmai asta să te împiedice de a fi fericită", îşi reca tocmai asta să te împiedice de a fi fericită", îşi re --

petă încă o dată Clémence în această după-amiază,petă încă o dată Clémence în această după-amiază, când monseniorul de Valois, cu pasul veşnic grăbit, cacând monseniorul de Valois, cu pasul veşnic grăbit, ca şi cum ar fi pornit să arunce vrăjmaşul peste hotar,şi cum ar fi pornit să arunce vrăjmaşul peste hotar, intră la dânsa şi-i spuse:intră la dânsa şi-i spuse:

- Nepoată, îţi aduc o veste care va stârni mare fier- Nepoată, îţi aduc o veste care va stârni mare fier --bere la curte: cumnată-ta, doamna de Poitiers e însărbere la curte: cumnată-ta, doamna de Poitiers e însăr--cinată. Moaşele au adeverit aceasta azi dimineaţă. Vecinată. Moaşele au adeverit aceasta azi dimineaţă. Ve--cina ta, contesa Mahaut a şi început să scoată steagucina ta, contesa Mahaut a şi început să scoată steagu--rile la ferestrele castelului ei de la Conflans, ca şi cumrile la ferestrele castelului ei de la Conflans, ca şi cum

ar trece alaiul de Joia Verde pe la dânsa.ar trece alaiul de Joia Verde pe la dânsa.

- Mă bucur foarte mult pentru doamna de Poitiers,- Mă bucur foarte mult pentru doamna de Poitiers, zise Clémence.zise Clémence.

- Sper că ţi se arată recunoscătoare, urmă Charles- Sper că ţi se arată recunoscătoare, urmă Charles de Valois, căci numai ţie îţi datorează libertatea. Dacăde Valois, căci numai ţie îţi datorează libertatea. Dacă tu nu cereai iertarea ei în ziua nunţii tale, mă îndoiesctu nu cereai iertarea ei în ziua nunţii tale, mă îndoiesc foarte că Ludovic i-ar fi dat-o vreodată.foarte că Ludovic i-ar fi dat-o vreodată.

- Dumnezeu îmi arată deci că am făcut bine, deoa- Dumnezeu îmi arată deci că am făcut bine, deoa--

rece a blagoslovit această căsătorie.rece a blagoslovit această căsătorie. Valois, care se încălzea la focul din cămin, se răsuci Valois, care se încălzea la focul din cămin, se răsuci

dică dreaptă în faţa jilţului ei şi cu un glas în care sedică dreaptă în faţa jilţului ei şi cu un glas în care se putea recunoaşte tonul bătrânei regine Maria, răsputea recunoaşte tonul bătrânei regine Maria, răs--



, ,, ,deodată, fluturându-şi în jur mantia, de parca ar fideodată, fluturându-şi în jur mantia, de parca ar fi desfăşurat un steag.desfăşurat un steag.

- Se pare că Dumnezeu o blagosloveşte cu mai- Se pare că Dumnezeu o blagosloveşte cu mai puţină grabă pe a ta, îi răspunse el. Când oare, te veipuţină grabă pe a ta, îi răspunse el. Când oare, te vei hotărî, nepoată, să urmezi pilda cumnatei tale? Păcat,hotărî, nepoată, să urmezi pilda cumnatei tale? Păcat, zău aşa, că ţi-a luat-o înainte. Haide, Clémence, dă-mizău aşa, că ţi-a luat-o înainte. Haide, Clémence, dă-mi

voie să-ţi vorbesc ca un tată. Ştii că mie îmi place să voie să-ţi vorbesc ca un tată. Ştii că mie îmi place să spun lucrurilor pe nume. Răspunde-mi deci, fără ocol:spun lucrurilor pe nume. Răspunde-mi deci, fără ocol: Ludovic îşi îndeplineşte cum se cuvine îndatoririleLudovic îşi îndeplineşte cum se cuvine îndatoririle sale de soţ faţă de tine?sale de soţ faţă de tine?

- Ludovic mi-este un soţ cum nu se poate mai bun.- Ludovic mi-este un soţ cum nu se poate mai bun.- Haide, nepoată, înţelege bine ce vreau să spun: eu- Haide, nepoată, înţelege bine ce vreau să spun: eu

vorbesc despre îndatoririle unui soţ creştin, îndatori vorbesc despre îndatoririle unui soţ creştin, îndatori --rile trupeşti, dacă ţii să le zic astfel.rile trupeşti, dacă ţii să le zic astfel.

Clémence se roşi la faţă.Clémence se roşi la faţă.

- Nu ştiu ce vrei să spui, unchiule, îngână ea. Am- Nu ştiu ce vrei să spui, unchiule, îngână ea. Am puţină experienţă, dar n-am băgat de seamă că Lupuţină experienţă, dar n-am băgat de seamă că Lu--dovic să fi arătat vreo lipsă despre partea aceasta.dovic să fi arătat vreo lipsă despre partea aceasta. Nu-s măritată decât de cinci luni şi nu cred că ai deNu-s măritată decât de cinci luni şi nu cred că ai de ce-ţi face griji în privinţa asta.ce-ţi face griji în privinţa asta.

- Dar în sfârşit, îţi cinsteşte patul, culcându-se- Dar în sfârşit, îţi cinsteşte patul, culcându-se seară de seară cu tine?seară de seară cu tine?

- Aproape în fiecare noapte, unchiule, dacă asta ţii- Aproape în fiecare noapte, unchiule, dacă asta ţii s-o afli, şi mai mult decât să fiu la cheremul său cânds-o afli, şi mai mult decât să fiu la cheremul său când pofteşte, nu pot face nimic.pofteşte, nu pot face nimic.

- Ei bine zise Charles de Valois, să dea Dumnezeu- Ei bine zise Charles de Valois, să dea Dumnezeu să mi se împlinească dorinţa! Să dea Dumnezeu. Darsă mi se împlinească dorinţa! Să dea Dumnezeu. Dar înţelege, nepoată, că eu sunt cel care am pus la caleînţelege, nepoată, că eu sunt cel care am pus la cale unirea voastră. Şi nu vreau să mi se ia în nume de răuunirea voastră. Şi nu vreau să mi se ia în nume de rău alegerea ce am făcut.alegerea ce am făcut.

Auzind asta, Clémence avu pentru întâia oară o tre Auzind asta, Clémence avu pentru întâia oară o tre--sărire de mânie. Împinse deoparte ghergheful, se risărire de mânie. Împinse deoparte ghergheful, se ri --

p ş g ,p ş g ,punse:punse:

- Pari să uiţi, domnule de Valois, că bunică-mea, re- Pari să uiţi, domnule de Valois, că bunică-mea, re--gina Ungariei, avu treisprezece copii, că maică-mea,gina Ungariei, avu treisprezece copii, că maică-mea, Clémence de Habsburg, avusese deja trei când muriClémence de Habsburg, avusese deja trei când muri cam la vârsta mea de azi. Femeile din neamul nostrucam la vârsta mea de azi. Femeile din neamul nostru sunt rodnice, unchiule, şi dacă este vreo piedică lasunt rodnice, unchiule, şi dacă este vreo piedică la

împlinirea dorinţei ce-ai rostit, ea n-ar putea veni dinîmplinirea dorinţei ce-ai rostit, ea n-ar putea veni din --spre partea stirpei mele. Şi apoi, asupra acestui suspre partea stirpei mele. Şi apoi, asupra acestui su--biect, domnule, am vorbit destul pentru azi, şi pentrubiect, domnule, am vorbit destul pentru azi, şi pentru totdeauna.totdeauna.

Se duse să se închidă în iatacul ei.Se duse să se închidă în iatacul ei.Eudeline, prima lenjereasă a palatului, venind dupăEudeline, prima lenjereasă a palatului, venind după

două ceasuri să pregătească patul, o găsi acolo, aşedouă ceasuri să pregătească patul, o găsi acolo, aşe --zată lângă o fereastră în dosul căreia se şi întinsesezată lângă o fereastră în dosul căreia se şi întinsese bezna.bezna.

- Cum, doamnă, izbucni ea, v-au lăsat aici fără lu- Cum, doamnă, izbucni ea, v-au lăsat aici fără lu --mină! Voi chema numaidecât slugile!mină! Voi chema numaidecât slugile!- Nu, să nu chemi, nu vreau să văd pe nimeni,- Nu, să nu chemi, nu vreau să văd pe nimeni,

spuse încetişor Clémence.spuse încetişor Clémence.Lenjereasa aţâţă focul care murea în vatră, zgândăLenjereasa aţâţă focul care murea în vatră, zgândă--

rind jăratecul cu o cracă răşinoasă, apoi se sluji de earind jăratecul cu o cracă răşinoasă, apoi se sluji de ea ca să aprindă o lumânare înfiptă într-un picior de fier.ca să aprindă o lumânare înfiptă într-un picior de fier.

- Vai, doamnă! Plângeţi! V-a necăjit cineva?- Vai, doamnă! Plângeţi! V-a necăjit cineva?Regina îşi şterse ochii. Părea cu gândurile într-altăRegina îşi şterse ochii. Părea cu gândurile într-altă

parte, descumpănită.parte, descumpănită.- Eudeline, Eudeline, izbucni ea, un simţământ urât- Eudeline, Eudeline, izbucni ea, un simţământ urât

îmi frământă sufletul: sunt geloasă.îmi frământă sufletul: sunt geloasă.Eudeline o privi mirată.Eudeline o privi mirată.- Măria-ta, geloasă? Dar ce te-ar putea face să fii?- Măria-ta, geloasă? Dar ce te-ar putea face să fii?

Sunt foarte sigură că stăpânul nostru Ludovic nu teSunt foarte sigură că stăpânul nostru Ludovic nu te înşeală şi nici prin minte nu-i trece aşa ceva.înşeală şi nici prin minte nu-i trece aşa ceva.

- Sunt geloasă pe doamna de Poitiers, urmă- Sunt geloasă pe doamna de Poitiers, urmă

Clémence. O pizmuiesc pentru că va avea un copil, peClémence. O pizmuiesc pentru că va avea un copil, pe când eu nu aştept încă să am unul. Ah, sunt bucucând eu nu aştept încă să am unul. Ah, sunt bucu --

nţilor din familia ei întrebarea ce-i frământă minteanţilor din familia ei întrebarea ce-i frământă mintea de când avusese convorbirea cu Charles de Valois; dede când avusese convorbirea cu Charles de Valois; de



ş p ,ş proasă de norocul ei, sunt foarte bucuroasă, dar nuroasă de norocul ei, sunt foarte bucuroasă, dar nu ştiam că fericirea altuia poate să te doară aşa de tare.ştiam că fericirea altuia poate să te doară aşa de tare.

- Vai, doamnă, fireşte că fericirea altora poate- Vai, doamnă, fireşte că fericirea altora poate stârni multă durere!stârni multă durere!

Eudeline rostise asta în chip straniu, nu ca o slugăEudeline rostise asta în chip straniu, nu ca o slugă care aprobă spusele stăpânei, ci ca o femeie care acare aprobă spusele stăpânei, ci ca o femeie care a

suferit aceeaşi durere şi o înţelege. Tonul nu-i scăsuferit aceeaşi durere şi o înţelege. Tonul nu-i scă--pase reginei.pase reginei.- Nici tu n-ai copil? întrebă ea.- Nici tu n-ai copil? întrebă ea.- Ba da, doamnă, ba da, am o fată care-mi poartă- Ba da, doamnă, ba da, am o fată care-mi poartă

numele şi are unsprezece ani.numele şi are unsprezece ani.Îşi întoarse faţa şi începu sa trebăluiască în jurulÎşi întoarse faţa şi începu sa trebăluiască în jurul

patului, netezind cuverturile de brocart şi din blanăpatului, netezind cuverturile de brocart şi din blană subţire de jder.subţire de jder.

- Eşti de mult cu slujba rufelor în castelul acesta?- Eşti de mult cu slujba rufelor în castelul acesta?

întrebă Clémence.întrebă Clémence.- Din primăvară, chiar înainte de venirea măriei- Din primăvară, chiar înainte de venirea măriei tale. Până atunci eram în palatul de la Paris, unde vetale. Până atunci eram în palatul de la Paris, unde ve--deam de rufăria stăpânului nostru, Ludovic, după ce odeam de rufăria stăpânului nostru, Ludovic, după ce o îngrijisem pe a tatălui său, regele Filip, vreme de zeceîngrijisem pe a tatălui său, regele Filip, vreme de zece ani.ani.

Apoi se făcu tăcere şi nu se mai auzi decât mâna fe Apoi se făcu tăcere şi nu se mai auzi decât mâna fe--meii bătând pernele.meii bătând pernele.

"Dânsa cunoaşte fără îndoială toate tainele casei"Dânsa cunoaşte fără îndoială toate tainele casei acesteia... şi a alcovurilor ei.", îşi zicea regina, "Daracesteia... şi a alcovurilor ei.", îşi zicea regina, "Dar nu, n-am să-i cer să-mi spună nimic, n-am s-o întrebnu, n-am să-i cer să-mi spună nimic, n-am s-o întreb nimic. Nu-i frumos să iscodeşti slugile... Nu e o treabănimic. Nu-i frumos să iscodeşti slugile... Nu e o treabă vrednică de mine". vrednică de mine".

Dar cine putea s-o lămurească cum trebuie, dacăDar cine putea s-o lămurească cum trebuie, dacă nu o slugă, una din făpturile acelea care trăiesc în innu o slugă, una din făpturile acelea care trăiesc în in --timitatea regilor, fără a avea nici o părticică din putimitatea regilor, fără a avea nici o părticică din pu--terea lor? Niciodată nu s-ar încumeta să pună priterea lor? Niciodată nu s-ar încumeta să pună pri--

;altminteri, era foarte sigură că n-ar primi un răspunsaltminteri, era foarte sigură că n-ar primi un răspuns cinstit. Dintre înaltele doamne de la curte, nici una nucinstit. Dintre înaltele doamne de la curte, nici una nu se bucura cu adevărat de încrederea ei, pentru că nicise bucura cu adevărat de încrederea ei, pentru că nici una nu i se arătase cu adevărat prietenă. Se simţeauna nu i se arătase cu adevărat prietenă. Se simţea străina copleşită de laude deşarte, dar asupra căreiastrăina copleşită de laude deşarte, dar asupra căreia toţi ochii stau la pândă şi căreia niciodată nu-i va fitoţi ochii stau la pândă şi căreia niciodată nu-i va fi

iertată nici cea mai măruntă greşeală, nici cea maiiertată nici cea mai măruntă greşeală, nici cea mai mică slăbiciune. Aşa că nu-şi putea îngădui să-şi desmică slăbiciune. Aşa că nu-şi putea îngădui să-şi des --chidă inima decât faţă de slugile ei. Eudeline, maichidă inima decât faţă de slugile ei. Eudeline, mai ales, părea să-i merite bunăvoinţa; cu privirea sinales, părea să-i merite bunăvoinţa; cu privirea sin --ceră, îmbrăcată simplu, gesturile sigure şi liniştite,ceră, îmbrăcată simplu, gesturile sigure şi liniştite, prima lenjereasă se dovedise din zi în zi tot maiprima lenjereasă se dovedise din zi în zi tot mai atentă, fără a-şi face o fală din grija ce-o purta stăatentă, fără a-şi face o fală din grija ce-o purta stă--pânei.pânei.

Clémence se hotărî dintr-odată.Clémence se hotărî dintr-odată.

- E adevărat, întrebă ea, că mica prinţesă de Na- E adevărat, întrebă ea, că mica prinţesă de Na -- varra, care-i ţinută departe de curte şi care nu mi-a varra, care-i ţinută departe de curte şi care nu mi-a fost arătată decât o singură dată, nu este a soţuluifost arătată decât o singură dată, nu este a soţului meu?meu?

Şi în acelaşi timp îşi zicea:Şi în acelaşi timp îşi zicea:"Nu s-ar fi cuvenit să fiu înştiinţată mai devreme"Nu s-ar fi cuvenit să fiu înştiinţată mai devreme

asupra acestor taine ale coroanei? Bunică-mea ar fiasupra acestor taine ale coroanei? Bunică-mea ar fi trebuit să se informeze mai amănunţit; într-adevăr, m-trebuit să se informeze mai amănunţit; într-adevăr, m-au lăsat să viu la această căsătorie, neştiutoare deau lăsat să viu la această căsătorie, neştiutoare de multe lucruri".multe lucruri".

- Ei, doamnă, făcu Eudeline, continuând să aşeze- Ei, doamnă, făcu Eudeline, continuând să aşeze pernele, ca şi cum întrebarea n-ar fi mirat-o peste măpernele, ca şi cum întrebarea n-ar fi mirat-o peste mă--sură. Asta cred că nimeni n-o ştie, nici chiar stăpânulsură. Asta cred că nimeni n-o ştie, nici chiar stăpânul nostru Ludovic. Fiecare spune despre aceasta ceeanostru Ludovic. Fiecare spune despre aceasta ceea ce-i convine; cei care afirmă că prinţesa de Navarrace-i convine; cei care afirmă că prinţesa de Navarra este fiica regelui au interes să spună aşa, ca şi ceieste fiica regelui au interes să spună aşa, ca şi cei care văd în ea o bastardă. Ba sunt chiar unii, cum arcare văd în ea o bastardă. Ba sunt chiar unii, cum ar

fi monseniorul de Valois, care-şi schimbă părerea înfi monseniorul de Valois, care-şi schimbă părerea în fiecare lună deşi în această privinţă adevărul e numaifiecare lună deşi în această privinţă adevărul e numai

de Burgundia. Nici o închipuire a legăturilor lor trude Burgundia. Nici o închipuire a legăturilor lor tru --peşti nu-i trecuse prin minte, nici o curiozitate n-o frăpeşti nu-i trecuse prin minte, nici o curiozitate n-o fră--



ş p ţunul. Singura făptură de la care s-ar fi putut afla fărăunul. Singura făptură de la care s-ar fi putut afla fără îndoială cum stau lucrurile ar fi fost doamna de Burîndoială cum stau lucrurile ar fi fost doamna de Bur --gundia, dar ea are acum gura astupată cu ţărână...gundia, dar ea are acum gura astupată cu ţărână...

Eudeline se întrerupse şi privi spre regină:Eudeline se întrerupse şi privi spre regină:- Eşti nerăbdătoare, măria ta, să ştii dacă stăpânul- Eşti nerăbdătoare, măria ta, să ştii dacă stăpânul

nostru, regele...nostru, regele...

Se opri iar, dar Clémence o îmboldi din ochi să vorSe opri iar, dar Clémence o îmboldi din ochi să vor --bească.bească.- Fii pe pace, măria-ta, zise Eudeline, monseniorul- Fii pe pace, măria-ta, zise Eudeline, monseniorul

Ludovic nu e împiedicat de a avea un moştenitor, cumLudovic nu e împiedicat de a avea un moştenitor, cum spun gurile rele în ţară şi chiar la curte.spun gurile rele în ţară şi chiar la curte.

- Cine ştie, şopti Clémence.- Cine ştie, şopti Clémence.- Eu, una, ştiu asta, răspunse încet Eudeline, şi cei- Eu, una, ştiu asta, răspunse încet Eudeline, şi cei

de aici au avut destulă grijă ca eu să fiu singura carede aici au avut destulă grijă ca eu să fiu singura care să ştie.să ştie.

- Ce vrei să spui?- Ce vrei să spui?- Vreau să spun adevărul, măria ta, pentru că şi eu- Vreau să spun adevărul, măria ta, pentru că şi eu am o taină mare. Fără îndoială, ar trebui să-mi ţiuam o taină mare. Fără îndoială, ar trebui să-mi ţiu gura ca până acum... Dar nu e din parte-mi o jigniregura ca până acum... Dar nu e din parte-mi o jignire faţă de o doamnă ca măria ta, de aşa de mare neam şifaţă de o doamnă ca măria ta, de aşa de mare neam şi aşa de milostivă, dacă mărturisesc că am avut unaşa de milostivă, dacă mărturisesc că am avut un copil de la monseniorul Ludovic, pe când era tânăr,copil de la monseniorul Ludovic, pe când era tânăr, sunt unsprezece ani de atunci.sunt unsprezece ani de atunci.

Regina o cerceta pe Eudeline cu o uimire fără marRegina o cerceta pe Eudeline cu o uimire fără mar--gini. Că Ludovic ar mai fi avut o soţie, la asta nu segini. Că Ludovic ar mai fi avut o soţie, la asta nu se gândea decât ca la o problemă de ordin dinastic. Acegândea decât ca la o problemă de ordin dinastic. Ace --astă căsătorie intra în cadrul rânduielilor statornicite.astă căsătorie intra în cadrul rânduielilor statornicite. Ludovic avusese o nevastă care se purtase urât; temLudovic avusese o nevastă care se purtase urât; tem--niţa, şi apoi moartea îl despărţise de dânsa. Dar deniţa, şi apoi moartea îl despărţise de dânsa. Dar de aproape cinci luni, de când se măritase cu regele Fraaproape cinci luni, de când se măritase cu regele Fra--nţei, nici o singură dată Clémence nu se întrebase cenţei, nici o singură dată Clémence nu se întrebase ce putea să fie intimitatea dintre Ludovic şi Margueriteputea să fie intimitatea dintre Ludovic şi Marguerite

p ş pmântase; între căsătorie şi dragoste nu făcuse pânământase; între căsătorie şi dragoste nu făcuse până atunci nici o apropiere. Şi iată că dragostea, draatunci nici o apropiere. Şi iată că dragostea, dra--gostea fără cununie, i se înfăţişa în persoana acesteigostea fără cununie, i se înfăţişa în persoana acestei frumoase femei blonde şi trandafirii, cu formele plinefrumoase femei blonde şi trandafirii, cu formele pline la cei trei zeci de ani ai săi, şi iată că regina începula cei trei zeci de ani ai săi, şi iată că regina începu să-şi imagineze...să-şi imagineze...

Eudeline luă tăcerea reginei drept o mustrare.Eudeline luă tăcerea reginei drept o mustrare.- Nu eu am voit asta, doamnă, crede-mă, el s-a luat- Nu eu am voit asta, doamnă, crede-mă, el s-a luat de mine cu puterea de stăpân pe care o avea asupră-de mine cu puterea de stăpân pe care o avea asupră-mi. Şi apoi, era aşa de tânăr, nu se pricepea de loc, şimi. Şi apoi, era aşa de tânăr, nu se pricepea de loc, şi o doamnă de neam mare l-ar fi speriat fără îndoială.o doamnă de neam mare l-ar fi speriat fără îndoială.

Cu un gest al mâinii, Clémence dădu a înţelege căCu un gest al mâinii, Clémence dădu a înţelege că nu dorea nici o altă lămurire.nu dorea nici o altă lămurire.

- Această copilă, întrebă ea, e într-adevăr cea de- Această copilă, întrebă ea, e într-adevăr cea de care mi-ai vorbit adineaori?care mi-ai vorbit adineaori?

- Da, doamnă, este Eudeline.- Da, doamnă, este Eudeline.- Vreau s-o văd.- Vreau s-o văd.O expresie de înfricoşare se întipări pe faţa lingeO expresie de înfricoşare se întipări pe faţa linge --

resei.resei.- Poţi cere s-o vezi, doamnă, poţi cere, bineînţeles,- Poţi cere s-o vezi, doamnă, poţi cere, bineînţeles,

pentru că eşti regină. Dar te rog să nu faci asta, căcipentru că eşti regină. Dar te rog să nu faci asta, căci atunci se va şti că ţi-am vorbit. Fetiţa îi seamănă leitatunci se va şti că ţi-am vorbit. Fetiţa îi seamănă leit lui tată-său, aşa încât monseniorul Ludovic, temându-lui tată-său, aşa încât monseniorul Ludovic, temându-se ca nu cumva vederea ei să te supere, a poruncit săse ca nu cumva vederea ei să te supere, a poruncit să fie închisă la o mănăstire, chiar înainte de sosirea măfie închisă la o mănăstire, chiar înainte de sosirea mă--riei tale. N-o văd decât o dată într-o lună şi, de cum seriei tale. N-o văd decât o dată într-o lună şi, de cum se va face mare, va fi călugărită. va face mare, va fi călugărită.

La Clémence, cele dintâi porniri erau întotdeaunaLa Clémence, cele dintâi porniri erau întotdeauna generoase. Auzind povestea slujnicei, uită pentru ogeneroase. Auzind povestea slujnicei, uită pentru o clipă de propria ei dramă.clipă de propria ei dramă.

- Dar pentru ce, întrebă ea cu jumătate de glas,- Dar pentru ce, întrebă ea cu jumătate de glas, pentru ce s-a făcut asta? Cum i-a putut trece cuivapentru ce s-a făcut asta? Cum i-a putut trece cuiva

prin cap că o asemenea faptă ar fi pe placul meu, şiprin cap că o asemenea faptă ar fi pe placul meu, şi cu ce fel de femei sunt obişnuiţi prinţii Franţei?cu ce fel de femei sunt obişnuiţi prinţii Franţei?

turor inima, chiar şi pe a mea, care-ţi era cea mai neturor inima, chiar şi pe a mea, care-ţi era cea mai ne --prietenoasă, şi nu ai azi mai supusă slugă ca mine, îşiprietenoasă, şi nu ai azi mai supusă slugă ca mine, îşi



Aşadar, biata mea Eudeline, pentru mine ţi-au smuls Aşadar, biata mea Eudeline, pentru mine ţi-au smuls fata! Te rog să mă ierţi.fata! Te rog să mă ierţi.

- Vai, doamnă, răspunse Eudeline, ştiu bine că asta- Vai, doamnă, răspunse Eudeline, ştiu bine că asta nu vine de la măria ta.nu vine de la măria ta.

- Nu vine de la mine, dar s-a făcut din pricina mea,- Nu vine de la mine, dar s-a făcut din pricina mea, spuse Clémence, îngândurată. Fiecare dintre noi espuse Clémence, îngândurată. Fiecare dintre noi e

răspunzător nu numai pentru faptele sale rele, dar şirăspunzător nu numai pentru faptele sale rele, dar şi pentru tot răul pe care l-a prilejuit chiar fără vrereapentru tot răul pe care l-a prilejuit chiar fără vrerea lui.lui.

- Şi eu însămi, doamnă, am avut de suferit, eu în- Şi eu însămi, doamnă, am avut de suferit, eu în --sămi care eram prima supraveghetoare a rufăriei pasămi care eram prima supraveghetoare a rufăriei pa--latului de la Paris. Monseniorul Ludovic m-a trimislatului de la Paris. Monseniorul Ludovic m-a trimis aici, la Vincennes, într-o slujbă mai mică decât cea peaici, la Vincennes, într-o slujbă mai mică decât cea pe care o aveam acolo. Nimeni n-are nimic de zis împocare o aveam acolo. Nimeni n-are nimic de zis împo--triva poruncilor regelui, dar e într-adevăr cam puţinătriva poruncilor regelui, dar e într-adevăr cam puţină

răsplată pentru tăcerea ce-am păstrat. Şi pe mine,răsplată pentru tăcerea ce-am păstrat. Şi pe mine,

fără îndoială, monseniorul Ludovic vroia să mă asfără îndoială, monseniorul Ludovic vroia să mă as--cundă; nu se gândea că o să vă placă mai mult acestcundă; nu se gândea că o să vă placă mai mult acest castel în desişul codrilor, decât palatul cel mare de lacastel în desişul codrilor, decât palatul cel mare de la Paris.Paris.

Acum că se pornise să spună ce avea pe inimă, nu Acum că se pornise să spună ce avea pe inimă, nu se mai putea opri.se mai putea opri.

- Pot mărturisi deschis, urmă ea, că la venirea mă- Pot mărturisi deschis, urmă ea, că la venirea mă --riei tale mă pregăteam să te slujesc doar din datorie,riei tale mă pregăteam să te slujesc doar din datorie, iar nicidecum de plăcere. Trebuie să fii o preanobilăiar nicidecum de plăcere. Trebuie să fii o preanobilă doamnă şi tot aşa de bună la inimă pe cât de frudoamnă şi tot aşa de bună la inimă pe cât de fru --moasă la chip, ca să mă simt astfel cuprinsă de dramoasă la chip, ca să mă simt astfel cuprinsă de dra--goste pentru măria ta. Nici nu ştii cât de îndrăgităgoste pentru măria ta. Nici nu ştii cât de îndrăgită eşti de slugile mărunte; ar trebui să le auzi cum voreşti de slugile mărunte; ar trebui să le auzi cum vor --besc de regină, la cuhnii, la grajduri, la spălătorii!besc de regină, la cuhnii, la grajduri, la spălătorii! Acolo, doamnă, ai suflete ce-ţi sunt credincioase, mai Acolo, doamnă, ai suflete ce-ţi sunt credincioase, mai curând decât printre baronii cei mari. Le-ai cucerit tucurând decât printre baronii cei mari. Le-ai cucerit tu--

sfârşi vorba Eudeline, punându-şi un genunchi la păsfârşi vorba Eudeline, punându-şi un genunchi la pă--mânt şi sărutând mâna reginei.mânt şi sărutând mâna reginei.

- Voi face ca fiica ta să-ţi fie întoarsă acasă, spuse- Voi face ca fiica ta să-ţi fie întoarsă acasă, spuse Clémence, şi o voi ocroti. Am să vorbesc despre dânsaClémence, şi o voi ocroti. Am să vorbesc despre dânsa regelui.regelui.

- Să nu faci asta, doamnă, te rog să n-o faci, izbucni- Să nu faci asta, doamnă, te rog să n-o faci, izbucni

Eudeline.Eudeline.- Regele mă copleşeşte cu atâtea daruri pe care nu- Regele mă copleşeşte cu atâtea daruri pe care nu le doresc! Poate să-mi facă unul care-mi place!le doresc! Poate să-mi facă unul care-mi place!

- Nu, nu, în genunchi te rog să nu faci asta, repetă- Nu, nu, în genunchi te rog să nu faci asta, repetă Eudeline. Mai bine să-mi văd fata sub vălul de călugăEudeline. Mai bine să-mi văd fata sub vălul de călugă--riţă decât s-o văd sub pământ.riţă decât s-o văd sub pământ.

Pentru întâia oară de la începutul acestei convorPentru întâia oară de la începutul acestei convor --biri, Clémence avu un zâmbet şi părea chiar gata săbiri, Clémence avu un zâmbet şi părea chiar gata să râdă.râdă.

- Oamenii ca tine din Franţa au deci atâta frică de- Oamenii ca tine din Franţa au deci atâta frică de

rege? Sau mai apasă asupra voastră amintirea regeluirege? Sau mai apasă asupra voastră amintirea regelui Filip, despre care se zicea că era necruţător?Filip, despre care se zicea că era necruţător?

Dacă Eudeline nutrea o adevărată dragoste pentruDacă Eudeline nutrea o adevărată dragoste pentru regină, păstra însă Aiuritului o pică neîmpăcată, şiregină, păstra însă Aiuritului o pică neîmpăcată, şi prilejul era foarte nimerit ca să-şi împlinească deopoprilejul era foarte nimerit ca să-şi împlinească deopo--trivă aceste simţăminte.trivă aceste simţăminte.

- Măria ta nu-l cunoaşte încă pe monseniorul Lu- Măria ta nu-l cunoaşte încă pe monseniorul Lu--dovic aşa cum îl cunoaşte oricine aici; nu ţi-a arătatdovic aşa cum îl cunoaşte oricine aici; nu ţi-a arătat încă partea urâtă a sufletului său. Nimeni n-a uitat,încă partea urâtă a sufletului său. Nimeni n-a uitat, spuse ea coborând glasul, că stăpânul nostru Ludovicspuse ea coborând glasul, că stăpânul nostru Ludovic a pus la grele cazne pe slujitorii palatului după judea pus la grele cazne pe slujitorii palatului după jude--cata doamnei Marguerite, şi că opt leşuri schilodite şicata doamnei Marguerite, şi că opt leşuri schilodite şi sfărâmate au fost scoase din apă la picioarele Tursfărâmate au fost scoase din apă la picioarele Tur--nului Nesle. Gândeşte, măria ta, că ele au fost zvârlitenului Nesle. Gândeşte, măria ta, că ele au fost zvârlite acolo la întâmplare? N-aş vrea ca întâmplarea să neacolo la întâmplare? N-aş vrea ca întâmplarea să ne împingă, pe fiică-mea şi pe mine, în aceeaşi prăpastie.împingă, pe fiică-mea şi pe mine, în aceeaşi prăpastie.

- Acestea sunt clevetiri pe care le poartă din gură- Acestea sunt clevetiri pe care le poartă din gură în gură vrăjmaşii regelui...în gură vrăjmaşii regelui...

împleti la loc o cosiţă blondă care se desfăcuse.împleti la loc o cosiţă blondă care se desfăcuse. Punea o mare gingăşie în gesturile ei, şi un fel de draPunea o mare gingăşie în gesturile ei, şi un fel de dra --



Dar în timp ce rostea cuvintele astea, Clémence îşiDar în timp ce rostea cuvintele astea, Clémence îşi aducea aminte de ceea ce-i spusese pe ocolite cardiaducea aminte de ceea ce-i spusese pe ocolite cardi--nalul Duèze şi de felul în care Bouville, în drum sprenalul Duèze şi de felul în care Bouville, în drum spre Lyon, răspunsese la întrebările ei privind moarteaLyon, răspunsese la întrebările ei privind moartea Margueritei. Clémence îşi amintea de ceea ceMargueritei. Clémence îşi amintea de ceea ce cumnatu-său Filip de Poitiers îi dăduse să înţeleagăcumnatu-său Filip de Poitiers îi dăduse să înţeleagă

despre caznele îndurate de foştii miniştri ai lui Filipdespre caznele îndurate de foştii miniştri ai lui Filip cel Frumos şi de osânda fără umbră de dreptate ce aucel Frumos şi de osânda fără umbră de dreptate ce au suferit.suferit.

"Să mă fi măritat cu un om sângeros?", se întrebă"Să mă fi măritat cu un om sângeros?", se întrebă ea.ea.

- Îmi pare rău dacă am vorbit prea mult, urmă Eu- Îmi pare rău dacă am vorbit prea mult, urmă Eu --deline. Să dea Dumnezeu ca măria ta să nu afle de odeline. Să dea Dumnezeu ca măria ta să nu afle de o faptă încă şi mai cumplită şi ca în marea ta bunătatefaptă încă şi mai cumplită şi ca în marea ta bunătate ea să-ţi rămână neştiută.ea să-ţi rămână neştiută.

- Despre ce faptă mai cumplită aş putea să aflu? E- Despre ce faptă mai cumplită aş putea să aflu? E

adevărat oare? Doamna Marguerite...adevărat oare? Doamna Marguerite...Eudeline înălţă din umeri cu tristeţe.Eudeline înălţă din umeri cu tristeţe.- Aici, la curte, numai măria ta ai îndoială asupra- Aici, la curte, numai măria ta ai îndoială asupra

acestui lucru; dacă n-ai aflat încă, e din pricină căacestui lucru; dacă n-ai aflat încă, e din pricină că unii pândesc poate o clipă de primejdie pentru ca să-unii pândesc poate o clipă de primejdie pentru ca să-ţi facă şi mai rău. Ludovic a pus de-a sugrumat-o, toţiţi facă şi mai rău. Ludovic a pus de-a sugrumat-o, toţi ştiu asta.ştiu asta.

- Doamne, Dumnezeule, e oare cu putinţă? E oare- Doamne, Dumnezeule, e oare cu putinţă? E oare cu putinţă să fi făcut moarte de om ca să mă poatăcu putinţă să fi făcut moarte de om ca să mă poată lua pe mine? gemu Clémence, ascunzându-şi obrazullua pe mine? gemu Clémence, ascunzându-şi obrazul în palme.în palme.

- Vai, nu mai plânge, doamnă, spuse Eudeline.- Vai, nu mai plânge, doamnă, spuse Eudeline. Acum vine ora cinei şi nu te poţi arăta astfel. Trebuie Acum vine ora cinei şi nu te poţi arăta astfel. Trebuie să-ţi speli faţa răvăşită de lacrimi.să-ţi speli faţa răvăşită de lacrimi.

Se duse să aducă un lighean cu apă proaspătă şi oSe duse să aducă un lighean cu apă proaspătă şi o oglindă, stoarse un prosop şi răcori obrajii reginei, îioglindă, stoarse un prosop şi răcori obrajii reginei, îi

goste ocrotitoare.goste ocrotitoare.Chipurile celor două femei se văzură o clipă alăturiChipurile celor două femei se văzură o clipă alături

în oglindă, două chipuri la fel de blonde şi rumene, cuîn oglindă, două chipuri la fel de blonde şi rumene, cu ochii la fel de mari şi albaştri.ochii la fel de mari şi albaştri.

- Ştii că semănăm una cu alta? spuse regina.- Ştii că semănăm una cu alta? spuse regina.- Acesta e într-adevăr cel mai frumos compliment- Acesta e într-adevăr cel mai frumos compliment

ce mi s-a făcut vreodată, şi tare aş vrea să fie adece mi s-a făcut vreodată, şi tare aş vrea să fie ade -- vărat, răspunse Eudeline. vărat, răspunse Eudeline.Cum amândouă erau foarte turburate şi simţeauCum amândouă erau foarte turburate şi simţeau

deopotrivă nevoia prieteniei, soţia regelui Ludovic aldeopotrivă nevoia prieteniei, soţia regelui Ludovic al X-lea şi întâia lui ibovnică se strânseră una într-alta şiX-lea şi întâia lui ibovnică se strânseră una într-alta şi rămaseră o clipă îmbrăţişate.rămaseră o clipă îmbrăţişate.

FURCULIŢA ŞI SCĂUNELUL DEFURCULIŢA ŞI SCĂUNELUL DE RUGĂCIUNERUGĂCIUNE

Nu e o podoabă, ci mai curând o raritate, un lucruNu e o podoabă, ci mai curând o raritate, un lucru născocit de un meşter aurar. Ia te uită...născocit de un meşter aurar. Ia te uită...



RUGĂCIUNERUGĂCIUNE

Cu bărbia ridicată, zâmbetul pe buze şi picioareleCu bărbia ridicată, zâmbetul pe buze şi picioarele răşchirate, îmbrăcat într-un halat căptuşit cu blanărăşchirate, îmbrăcat într-un halat căptuşit cu blană peste cămaşa de noapte, Ludovic al X-lea intră în iapeste cămaşa de noapte, Ludovic al X-lea intră în ia--tacul reginei.tacul reginei.

Clémence i se păruse în tot timpul cinei neobişnuitClémence i se păruse în tot timpul cinei neobişnuit

de morocănoasă, de distantă, străină de tot ce se pede morocănoasă, de distantă, străină de tot ce se pe --trece în jurul ei, aproape absentă, urmărind anevoietrece în jurul ei, aproape absentă, urmărind anevoie discuţiile şi abia răspunzând cuvintelor ce i sediscuţiile şi abia răspunzând cuvintelor ce i se adresau, dar nu-şi prea făcuse griji din asta.adresau, dar nu-şi prea făcuse griji din asta.

"Aşa-s femeile, schimbăcioase, îşi zicea, şi frumosul"Aşa-s femeile, schimbăcioase, îşi zicea, şi frumosul dar pe care-l cumpărai azi dimineaţă pentru dânsadar pe care-l cumpărai azi dimineaţă pentru dânsa are s-o înveselească".are s-o înveselească".

Căci Aiuritul era dintre bărbaţii aceia fără imagiCăci Aiuritul era dintre bărbaţii aceia fără imagi--naţie care nu prea iau în serios femeile şi cred cănaţie care nu prea iau în serios femeile şi cred că

orice se poate aranja cu un dar. Venea deci, fluturândorice se poate aranja cu un dar. Venea deci, fluturând surâsul cel mai graţios de care era în stare şi ducândsurâsul cel mai graţios de care era în stare şi ducând o cutie lunguiaţă, încrustată cu stema reginei.o cutie lunguiaţă, încrustată cu stema reginei.

Fu oarecum mirat găsind-o pe Clémence îngenunFu oarecum mirat găsind-o pe Clémence îngenun--cheată, cu coatele rezemate pe scăunelul ei de închicheată, cu coatele rezemate pe scăunelul ei de închi --năciune. De obicei, ea îşi isprăvea ruga de searănăciune. De obicei, ea îşi isprăvea ruga de seară înainte de venirea lui. Ludovic îi făcu un semn cuînainte de venirea lui. Ludovic îi făcu un semn cu mâna voind parcă să-i spună:mâna voind parcă să-i spună:

"Nu te deranja pentru mine, termină-ţi liniştită ru"Nu te deranja pentru mine, termină-ţi liniştită ru--

găciunea..." şi se opri la celălalt capăt al iatacului,găciunea..." şi se opri la celălalt capăt al iatacului, puţintel cam încurcat, învârtind cutia între degete.puţintel cam încurcat, învârtind cutia între degete.

Clipele treceau; se duse să ia o bomboană dintr-oClipele treceau; se duse să ia o bomboană dintr-o cupă aşezată lângă pat şi o ronţăi. Clémence rămâneacupă aşezată lângă pat şi o ronţăi. Clémence rămânea îngenuncheată şi Ludovic începea să-şi piardă răbîngenuncheată şi Ludovic începea să-şi piardă răb--darea. Se apropie de dânsa şi băgă de seamă că nu sedarea. Se apropie de dânsa şi băgă de seamă că nu se ruga. Sta cu ochii la el.ruga. Sta cu ochii la el.

- Ia te uită, draga mea, ia te uită ce dar ţi-am adus.- Ia te uită, draga mea, ia te uită ce dar ţi-am adus.

Deschise cutia, scoase de acolo un obiect lung şiDeschise cutia, scoase de acolo un obiect lung şi strălucitor, cu două vârfuri subţiri, şi Clémence, pestrălucitor, cu două vârfuri subţiri, şi Clémence, pe scăunelul ei de rugăciune, văzând ce are în mână, sescăunelul ei de rugăciune, văzând ce are în mână, se trase îndărăt.trase îndărăt.

- Ei, draga mea! izbucni Ludovic râzând, nu-ţi fie- Ei, draga mea! izbucni Ludovic râzând, nu-ţi fie frică, nu e menit să te vatăme; e o furculiţă pentrufrică, nu e menit să te vatăme; e o furculiţă pentru

mâncat pere. Ia te uită ce frumos e lucrată, adăugămâncat pere. Ia te uită ce frumos e lucrată, adăugă el, aşezând pe fundul de lemn al scăunelului de rugăel, aşezând pe fundul de lemn al scăunelului de rugă--ciuni o furculiţă cu două crăci de oţel foarte ascuţite,ciuni o furculiţă cu două crăci de oţel foarte ascuţite, înfipte într-un mâner din sidef şi aur cizelat.înfipte într-un mâner din sidef şi aur cizelat.

Ludovic se simţi dezamăgit; regina nu părea întrLudovic se simţi dezamăgit; regina nu părea într--adevăr să arate mare interes pentru darul său, niciadevăr să arate mare interes pentru darul său, nici să-i preţuiască prea mult noutatea.să-i preţuiască prea mult noutatea.

- Am poruncit să se meşterească această furculiţă,- Am poruncit să se meşterească această furculiţă, urmă dânsul, prin grija lui jupân Tolomei care a courmă dânsul, prin grija lui jupân Tolomei care a co--

mandat-o anume unui aurar din Florenţa. Se pare cămandat-o anume unui aurar din Florenţa. Se pare că

nu sunt pe lume decât cinci, şi am vrut ca tu să ainu sunt pe lume decât cinci, şi am vrut ca tu să ai una, ca să nu-ţi mânjeşti degetele tale frumoase cânduna, ca să nu-ţi mânjeşti degetele tale frumoase când mănânci fructe. E într-adevăr un lucru pentru femei;mănânci fructe. E într-adevăr un lucru pentru femei; niciodată un bărbat n-ar îndrăzni şi nici n-ar şti să seniciodată un bărbat n-ar îndrăzni şi nici n-ar şti să se slujească de o unealtă aşa de preţioasă, afară doar deslujească de o unealtă aşa de preţioasă, afară doar de fătălăul acela de Eduard, cumnatu-meu din Angliafătălăul acela de Eduard, cumnatu-meu din Anglia care, mi s-a spus că are una, şi nu se teme să se facăcare, mi s-a spus că are una, şi nu se teme să se facă de râs slujindu-se de ea la masă.de râs slujindu-se de ea la masă.

Sperase să-i descreţească fruntea povestindu-i aceSperase să-i descreţească fruntea povestindu-i ace--astă istorioară, dar îşi bătuse gura de pomană.astă istorioară, dar îşi bătuse gura de pomană. Clémence nu se clintise de pe scăunelul de rugăciuneClémence nu se clintise de pe scăunelul de rugăciune şi nu-şi lua ochii de la soţul ei; nicicând nu fusese maişi nu-şi lua ochii de la soţul ei; nicicând nu fusese mai frumoasă, cu părul ei lung de aur răsfirat pe spate.frumoasă, cu părul ei lung de aur răsfirat pe spate. Ludovic îşi scormonea mintea, fără a mai găsi ce săLudovic îşi scormonea mintea, fără a mai găsi ce să zică.zică.

- A, uitasem! făcu el, jupân Tolomei îmi spunea- A, uitasem! făcu el, jupân Tolomei îmi spunea

tocmai că tânărul său nepot, pe care-l trimisesem îmtocmai că tânărul său nepot, pe care-l trimisesem îm--preună cu Bouville ca să te aducă de la Neapole, s-apreună cu Bouville ca să te aducă de la Neapole, s-a ă ă ă ă î â îfă ă ă ă î â d î l P i i

roşit; ochii săi verzui, bulbucaţi, căpătaseră pe neroşit; ochii săi verzui, bulbucaţi, căpătaseră pe ne--aşteptate o lucire neliniştitoare.aşteptate o lucire neliniştitoare.

ă ă ăN i ă l ă i b ă



făcut sănătos, că în curând se va întoarce la Paris şifăcut sănătos, că în curând se va întoarce la Paris şi că în fiecare scrisoare către unchiu-său vorbeşte decă în fiecare scrisoare către unchiu-său vorbeşte de bunăvoinţa ce ai arătat-o faţă de dânsul.bunăvoinţa ce ai arătat-o faţă de dânsul.

"Dar ce-o fi având, la urma urmei?", se întrebă Lu"Dar ce-o fi având, la urma urmei?", se întrebă Lu--dovic, "Ar fi putut cel puţin să-mi mulţumească". Cudovic, "Ar fi putut cel puţin să-mi mulţumească". Cu oricare alta decât Clémence, până acum şi-ar fi datoricare alta decât Clémence, până acum şi-ar fi dat

drumul mâniei, dar nu se împăca aşa de uşor cudrumul mâniei, dar nu se împăca aşa de uşor cu gândul de a vedea izbucnind întâia sa ceartă conjugândul de a vedea izbucnind întâia sa ceartă conju--gală. Lăsă deci să treacă de la dânsul şi făcu o nouăgală. Lăsă deci să treacă de la dânsul şi făcu o nouă încercare:încercare:

- Cred, spuse el, că de data asta vom pune rându- Cred, spuse el, că de data asta vom pune rându--ială în treburile din Artois. Sunt destul de mulţumit, şiială în treburile din Artois. Sunt destul de mulţumit, şi lucrurile se află pe calea cea bună. Întâlnirea de lalucrurile se află pe calea cea bună. Întâlnirea de la Compiègne, la care ai fost aşa de bună să mă înCompiègne, la care ai fost aşa de bună să mă în--soţeşti, a dat roadele aşteptate, şi în curând îmi voisoţeşti, a dat roadele aşteptate, şi în curând îmi voi

aduna sfatul cel mare spre a rosti judecata mea şi aaduna sfatul cel mare spre a rosti judecata mea şi a

pecetlui învoiala dintre Mahaut şi baronii ei.pecetlui învoiala dintre Mahaut şi baronii ei.- Ludovic, întrebă deodată Clémence, în ce împreju- Ludovic, întrebă deodată Clémence, în ce împreju--

rare a murit soţia ta dintâi?rare a murit soţia ta dintâi?Ludovic se aplecă înainte ca şi cum ar fi primit o izLudovic se aplecă înainte ca şi cum ar fi primit o iz--

bitură în pântec şi o cercetă din ochi o clipă, încrebitură în pântec şi o cercetă din ochi o clipă, încre--menit.menit.

- A murit, a murit, spuse el dând din mâini, a murit- A murit, a murit, spuse el dând din mâini, a murit dintr-o anghină, înăbuşindu-se, pe cât am auzit.dintr-o anghină, înăbuşindu-se, pe cât am auzit.

- Ludovic, ai putea să juri înaintea lui Dumnezeu?- Ludovic, ai putea să juri înaintea lui Dumnezeu?- Ce vrei să jur? izbucni Aiuritul, ridicându-şi- Ce vrei să jur? izbucni Aiuritul, ridicându-şi

glasul. N-am ce să jur. Unde vrei s-ajungi? Ce vrei săglasul. N-am ce să jur. Unde vrei s-ajungi? Ce vrei să afli? Ţi-am spus tot ce aveam să-ţi spun şi te rog să teafli? Ţi-am spus tot ce aveam să-ţi spun şi te rog să te mulţumeşti cu atâta. Nu ai nimic de aflat pe deamulţumeşti cu atâta. Nu ai nimic de aflat pe dea --supra.supra.

Începuse să măsoare odaia în lung şi lat. Prin desÎncepuse să măsoare odaia în lung şi lat. Prin des--chizătura cămăşii sale de noapte, i se vedea gâtul închizătura cămăşii sale de noapte, i se vedea gâtul în --

- Nu vreau, strigă el, nu vreau să mi se vorbească- Nu vreau, strigă el, nu vreau să mi se vorbească de dânsa! Niciodată! Şi tu mai puţin ca oricare altul.de dânsa! Niciodată! Şi tu mai puţin ca oricare altul. Te opresc, Clémence, de a mai rosti vreodată în faţaTe opresc, Clémence, de a mai rosti vreodată în faţa mea numele acesta de Marguerite...mea numele acesta de Marguerite...

O tuse năpraznică îi curmă vorba.O tuse năpraznică îi curmă vorba.- Poţi să-mi juri înaintea lui Dumnezeu, repetă- Poţi să-mi juri înaintea lui Dumnezeu, repetă

Clémence, al cărei glas trebui să străbată acum toatăClémence, al cărei glas trebui să străbată acum toată lungimea încăperii, poţi să-mi juri că voinţa ta n-alungimea încăperii, poţi să-mi juri că voinţa ta n-a avut nici un amestec în această moarte?avut nici un amestec în această moarte?

Mânia întuneca repede judecata lui Ludovic. În locMânia întuneca repede judecata lui Ludovic. În loc să tăgăduiască de-a dreptul şi să se prefacă a râde,să tăgăduiască de-a dreptul şi să se prefacă a râde, răspunse clocotind de furie:răspunse clocotind de furie:

- Şi dacă ar fi aşa? Ai fi cea mai puţin îndreptăţită- Şi dacă ar fi aşa? Ai fi cea mai puţin îndreptăţită să-mi faci mustrări pentru asta. Nu e vina mea, vinosă-mi faci mustrări pentru asta. Nu e vina mea, vino -- vată e doamna Ungariei! vată e doamna Ungariei!

- Bunică-mea? murmură Clémence. Ce amestec are- Bunică-mea? murmură Clémence. Ce amestec are

aici bunica mea?aici bunica mea? Aiuritul înţelese îndată că făcuse o prostie, ceea ce Aiuritul înţelese îndată că făcuse o prostie, ceea ce

îi spori furia. Dar era prea târziu ca să mai dea înîi spori furia. Dar era prea târziu ca să mai dea în --dărăt. Se simţea încolţit.dărăt. Se simţea încolţit.

- Fireşte, e vina doamnei Ungariei! mai spuse o- Fireşte, e vina doamnei Ungariei! mai spuse o dată. Dânsa cerea ca nunta ta să se facă până-n vară.dată. Dânsa cerea ca nunta ta să se facă până-n vară. Atunci, am dorit... pricepe bine ce spun, am dorit Atunci, am dorit... pricepe bine ce spun, am dorit numai... ca Marguerite să moară înainte de acestnumai... ca Marguerite să moară înainte de acest soroc. Am rostit cu glas tare ce doresc, şi am fostsoroc. Am rostit cu glas tare ce doresc, şi am fost înţeles, asta-i tot! Dacă nu-mi arătam această dorinţă,înţeles, asta-i tot! Dacă nu-mi arătam această dorinţă, nu erai azi regina Franţei. Nu mai face deci pe mironu erai azi regina Franţei. Nu mai face deci pe miro--nosiţa şi nu veni acum să-mi arunci în obraz dojananosiţa şi nu veni acum să-mi arunci în obraz dojana pentru o faptă din care ai tras foloase şi care te-apentru o faptă din care ai tras foloase şi care te-a aşezat mai sus decât ai fi putut visa vreodată!aşezat mai sus decât ai fi putut visa vreodată!

- Nu m-aş fi învoit niciodată, izbucni Clémence,- Nu m-aş fi învoit niciodată, izbucni Clémence, dacă ştiam că s-a făcut un asemenea preţ. Din pricinadacă ştiam că s-a făcut un asemenea preţ. Din pricina

acestei nelegiuiri, Ludovic, nu ne dă Dumnezeu unacestei nelegiuiri, Ludovic, nu ne dă Dumnezeu un copil!...copil!...

L d i ă i î l i ă î iL d i ă i î l i ă î it

desfacă legătura noastră!... Ah, acest papă! Acestdesfacă legătura noastră!... Ah, acest papă! Acest papă pe care n-au izbutit să-l facă, adăugă el strânpapă pe care n-au izbutit să-l facă, adăugă el strân --

â d ii N ii â bă !â d ii N tii ât băt t t t !



Ludovic se răsuci în loc şi rămase încremenit.Ludovic se răsuci în loc şi rămase încremenit.- Acestei nelegiuiri şi a tuturor celorlalte pe care le-- Acestei nelegiuiri şi a tuturor celorlalte pe care le-

ai săvârşit, urmă regina ridicându-se din scăunelul eiai săvârşit, urmă regina ridicându-se din scăunelul ei de rugăciuni. Ai pus să fie omorâtă soţia ta! Ai pus săde rugăciuni. Ai pus să fie omorâtă soţia ta! Ai pus să fie spânzurat, pe dovezi mincinoase, domnul de Mafie spânzurat, pe dovezi mincinoase, domnul de Ma--rigny, şi să fie aruncaţi în temniţă miniştrii tatălui tăurigny, şi să fie aruncaţi în temniţă miniştrii tatălui tău

care, aşa mi s-a spus, erau nişte slujitori vrednici. Aicare, aşa mi s-a spus, erau nişte slujitori vrednici. Ai pus la cazne grele pe cei care nu-ţi plăceau. Ai călcatpus la cazne grele pe cei care nu-ţi plăceau. Ai călcat în picioare viaţa şi libertatea făpturilor lui Dumnezeu.în picioare viaţa şi libertatea făpturilor lui Dumnezeu. Şi iată de ce, acuma, Dumnezeu te pedepseşte împieŞi iată de ce, acuma, Dumnezeu te pedepseşte împie --dicându-te să dai naştere altor făpturi.dicându-te să dai naştere altor făpturi.

Uluit la culme, Ludovic o privea cum vine spreUluit la culme, Ludovic o privea cum vine spre dânsul. Aşadar, exista pe pământ o a treia persoanădânsul. Aşadar, exista pe pământ o a treia persoană care să nu se sperie de răbufnirile lui mânioase, carecare să nu se sperie de răbufnirile lui mânioase, care să-i înfrunte furiile şi să-i pună genunchiul în piept.să-i înfrunte furiile şi să-i pună genunchiul în piept. Tată-său, Filip cel Frumos, îl stăpânise cu autoritateaTată-său, Filip cel Frumos, îl stăpânise cu autoritatea lui; frate-său, contele de Poitiers, îl stăpânea cu intelilui; frate-său, contele de Poitiers, îl stăpânea cu inteli--genţa; şi iată că a doua sa soţie îl stăpânea cu cregenţa; şi iată că a doua sa soţie îl stăpânea cu cre--dinţa ei. Niciodată nu şi-ar fi putut închipui că judecădinţa ei. Niciodată nu şi-ar fi putut închipui că judecă--torul său i se va înfăţişa în odaia nupţială şi subtorul său i se va înfăţişa în odaia nupţială şi sub chipul acestei femei aşa de frumoase, al cărei păr sechipul acestei femei aşa de frumoase, al cărei păr se răsfira ca razele unei comete.răsfira ca razele unei comete.

Faţa lui Ludovic se încreţea; semăna cu un copilFaţa lui Ludovic se încreţea; semăna cu un copil gata să izbucnească în plâns.gata să izbucnească în plâns.

- Şi acuma ce vrei să fac? întrebă el cu glas ascuţit.- Şi acuma ce vrei să fac? întrebă el cu glas ascuţit. Nu pot să înviez morţii. Tu nu ştii ce înseamnă să fiiNu pot să înviez morţii. Tu nu ştii ce înseamnă să fii rege! Nimic nu se face numai din vrerea mea şi perege! Nimic nu se face numai din vrerea mea şi pe mine mă scoţi vinovat de toate. Unde vrei să ajungi?mine mă scoţi vinovat de toate. Unde vrei să ajungi? La ce bun să mă judeci pentru ceea ce nu se maiLa ce bun să mă judeci pentru ceea ce nu se mai poate îndrepta? N-ai decât să te desparţi de mine, săpoate îndrepta? N-ai decât să te desparţi de mine, să te întorci la Neapole, dacă vederea mea îţi face rău.te întorci la Neapole, dacă vederea mea îţi face rău. Şi aşteaptă până vom avea un papă ca să-i cerem săŞi aşteaptă până vom avea un papă ca să-i cerem să

gând pumnii. Nu ştii cât m-am zbătut pentru asta!gând pumnii. Nu ştii cât m-am zbătut pentru asta! Nimic din toate acestea nu s-ar fi întâmplat dacă amNimic din toate acestea nu s-ar fi întâmplat dacă am fi avut un papă.fi avut un papă.

Clémence îşi puse mâinile pe umerii lui. Era cevaClémence îşi puse mâinile pe umerii lui. Era ceva mai înaltă ca dânsul.mai înaltă ca dânsul.

- Nici nu-mi trece prin minte să mă despart de tine,- Nici nu-mi trece prin minte să mă despart de tine,

spuse ea. Îţi sunt soţie pentru a împărţi cu tine tot bispuse ea. Îţi sunt soţie pentru a împărţi cu tine tot bi--nele şi tot răul, şi necazurile şi bucuriile tale. Ceea cenele şi tot răul, şi necazurile şi bucuriile tale. Ceea ce vreau e să-ţi mântui sufletul şi să trezesc în tine că vreau e să-ţi mântui sufletul şi să trezesc în tine că--inţa, fără de care iertarea nu este posibilă.inţa, fără de care iertarea nu este posibilă.

El i se uită în ochi, şi nu văzu acolo decât bunătateEl i se uită în ochi, şi nu văzu acolo decât bunătate şi o mare silinţă de a-l înţelege. Răsuflă mai liniştit -şi o mare silinţă de a-l înţelege. Răsuflă mai liniştit - ce frică i-a fost să n-o piardă! - şi o trase spre dânsul.ce frică i-a fost să n-o piardă! - şi o trase spre dânsul.

- Iubita mea, iubita mea, murmură el, eşti mai bună- Iubita mea, iubita mea, murmură el, eşti mai bună ca mine, o, cu mult mai bună, şi nu ştiu cum aş puteaca mine, o, cu mult mai bună, şi nu ştiu cum aş putea trăi fără tine. Îţi promit să mă îndrept şi să mă căiesctrăi fără tine. Îţi promit să mă îndrept şi să mă căiesc pentru tot răul ce l-am putut pricinui.pentru tot răul ce l-am putut pricinui.

Vorbind, îşi îngropase faţa în scobitura umărului ei, Vorbind, îşi îngropase faţa în scobitura umărului ei, lipindu-şi uşor buzele pe gât.lipindu-şi uşor buzele pe gât.

- Ah, iubita mea, urmă el, ce bună eşti! Ce bună eşti- Ah, iubita mea, urmă el, ce bună eşti! Ce bună eşti de iubit! Voi fi aşa cum vrei, ţi-o făgăduiesc. Fireşte,de iubit! Voi fi aşa cum vrei, ţi-o făgăduiesc. Fireşte, am remuşcări care adeseori mă înfricoşează grozav!am remuşcări care adeseori mă înfricoşează grozav! Nu găsesc uitarea decât în braţele tale. Haide, dragaNu găsesc uitarea decât în braţele tale. Haide, draga mea, hai să ne iubim.mea, hai să ne iubim.

Încerca s-o tragă înspre pat, dar dânsa rămânea neÎncerca s-o tragă înspre pat, dar dânsa rămânea ne--mişcată, şi el o simţea crispată, împotrivindu-se.mişcată, şi el o simţea crispată, împotrivindu-se.

- Nu, Ludovic, nu, spuse ea foarte încet. Trebuie să- Nu, Ludovic, nu, spuse ea foarte încet. Trebuie să ne pocăim pentru iertarea noastră.ne pocăim pentru iertarea noastră.

- Dar ne vom pocăi destul iubita mea; vom ţine post- Dar ne vom pocăi destul iubita mea; vom ţine post de trei ori pe săptămână, dacă vrei. Vino, te doresc şide trei ori pe săptămână, dacă vrei. Vino, te doresc şi nu mai pot răbda!nu mai pot răbda!

Clémence se smuci din strânsoarea lui şi, deoareceClémence se smuci din strânsoarea lui şi, deoarece

vru s-o ţină cu de-a sila, o cusătură a cămăşii ei de vru s-o ţină cu de-a sila, o cusătură a cămăşii ei de noapte plesni. Hârşâitul mătăsii sfâşiate o înspăinoapte plesni. Hârşâitul mătăsii sfâşiate o înspăi--

â tă Clé i d i lâ tă Clé i d i l

Ludovic nu se simţea bărbat în înţelesul deplin,Ludovic nu se simţea bărbat în înţelesul deplin, decât lângă un trup supus. Gândul că nu e dorit, cădecât lângă un trup supus. Gândul că nu e dorit, că f i t ă l f îl fă ă i i dă t tăf i t ă l f îl fă ă i i dă t tă



mântă pe Clémence care, acoperindu-şi cu palmamântă pe Clémence care, acoperindu-şi cu palma umărul dezgolit, fugi să se ascundă, să se baricadezeumărul dezgolit, fugi să se ascundă, să se baricadeze în spatele scăunelului ei de rugăciuni. Această fugăîn spatele scăunelului ei de rugăciuni. Această fugă sub imboldul fricii dezlănţui în Aiurit o nouă răbufniresub imboldul fricii dezlănţui în Aiurit o nouă răbufnire de mânie.de mânie.

- Dar ce te-a apucat, la urma urmei, strigă el, şi ce- Dar ce te-a apucat, la urma urmei, strigă el, şi ce

trebuie să fac pentru a-ţi intra în voie?trebuie să fac pentru a-ţi intra în voie?- Nu mai vreau să fiu a ta înainte de a merge în pe- Nu mai vreau să fiu a ta înainte de a merge în pe --lerinaj la sfântul Ioan care m-a scăpat o dată de la pilerinaj la sfântul Ioan care m-a scăpat o dată de la pi--eire când călătoream pe mare. Iar tu vei veni cu mine,eire când călătoream pe mare. Iar tu vei veni cu mine, şi ne vom duce pe jos; vom afla atunci dacă Dumşi ne vom duce pe jos; vom afla atunci dacă Dum--nezeu ne iartă, dăruindu-ne un copil.nezeu ne iartă, dăruindu-ne un copil.

- Cel mai nimerit pelerinaj pentru a avea un copil,- Cel mai nimerit pelerinaj pentru a avea un copil, numai aici se face! spuse Ludovic, arătând patul.numai aici se face! spuse Ludovic, arătând patul.

- Vai, nu-ţi râde de cele sfinte! răspunse Clémence.- Vai, nu-ţi râde de cele sfinte! răspunse Clémence. Nu bătându-ţi joc de învăţăturile religiei vei putea săNu bătându-ţi joc de învăţăturile religiei vei putea să mă convingi.mă convingi.

- E foarte stranie religia asta a ta care-ţi porun- E foarte stranie religia asta a ta care-ţi porun --ceşte să refuzi ceea ce i se cuvine soţului tău. Nu ţi s-ceşte să refuzi ceea ce i se cuvine soţului tău. Nu ţi s-a vorbit niciodată despre o datorie de la care nu sea vorbit niciodată despre o datorie de la care nu se cade să te sustragi?cade să te sustragi?

- Ludovic, tu nu mă înţelegi!- Ludovic, tu nu mă înţelegi!- Ba da, te înţeleg! urlă regele. Înţeleg ca refuzi să- Ba da, te înţeleg! urlă regele. Înţeleg ca refuzi să

fii a mea. Înţeleg că nu-ţi plac, că te porţi cu mine cafii a mea. Înţeleg că nu-ţi plac, că te porţi cu mine ca şi Marguerite...şi Marguerite...

Clémence îi văzu ochii aţintiţi la furculiţa cu douăClémence îi văzu ochii aţintiţi la furculiţa cu două vârfuri tăioase care se afla tot acolo, pe scăunaşul de vârfuri tăioase care se afla tot acolo, pe scăunaşul de rugăciune. Şi atunci, i se făcu frică de-a binelea. Înrugăciune. Şi atunci, i se făcu frică de-a binelea. În --tinse mâna să apuce furculiţa mai înainte ca el însuşitinse mâna să apuce furculiţa mai înainte ca el însuşi să facă asta. Din fericire însă, el era prea absorbit casă facă asta. Din fericire însă, el era prea absorbit ca să-i vadă gestul. Era absorbit de marea lui spaimă, desă-i vadă gestul. Era absorbit de marea lui spaimă, de marea deznădejde care-l copleşea.marea deznădejde care-l copleşea.

femeia nu poate să-l sufere, îl făcea să-şi piardă toatăfemeia nu poate să-l sufere, îl făcea să-şi piardă toată vlaga; nenorocirile din întâia sa căsnicie nu aveau vlaga; nenorocirile din întâia sa căsnicie nu aveau altă pricină. Dacă acest necaz avea să-l lovească dinaltă pricină. Dacă acest necaz avea să-l lovească din nou? Nu e altă suferinţă mai cruntă decât aceea de anou? Nu e altă suferinţă mai cruntă decât aceea de a nu fi în stare să te bucuri de ceea ce râvneşti mainu fi în stare să te bucuri de ceea ce râvneşti mai mult. Cum s-o facă pe Clémence să priceapă că,mult. Cum s-o facă pe Clémence să priceapă că,

pentru dânsul, pedeapsa venise înaintea crimei? Erapentru dânsul, pedeapsa venise înaintea crimei? Era îngrozit la gândul că înfricoşătoarea maşinărie, înîngrozit la gândul că înfricoşătoarea maşinărie, în care se împletea refuzul femeii cu neputinţa şi ura lui,care se împletea refuzul femeii cu neputinţa şi ura lui, se va pune iar în mişcare. Rosti ca pentru sine:se va pune iar în mişcare. Rosti ca pentru sine:

- Sunt oare afurisit, sunt oare blestemat să nu pot fi- Sunt oare afurisit, sunt oare blestemat să nu pot fi iubit de cea pe care o iubesc?iubit de cea pe care o iubesc?

Atunci, biruită de milă şi de teamă, Clémence îşi Atunci, biruită de milă şi de teamă, Clémence îşi părăsi scăunaşul de rugăciune şi spuse:părăsi scăunaşul de rugăciune şi spuse:

- Fie, îţi voi face pe plac.- Fie, îţi voi face pe plac.Se duse să stingă lumânările.Se duse să stingă lumânările.- Lasă-le să ardă, zise Aiuritul.- Lasă-le să ardă, zise Aiuritul.- Ludovic, vrei într-adevăr...- Ludovic, vrei într-adevăr...- Leapădă tot ce-i pe tine.- Leapădă tot ce-i pe tine.Hotărâtă acum să facă orice i-ar cere, îşi scoase şiHotărâtă acum să facă orice i-ar cere, îşi scoase şi

cămaşa, cu sentimentul că se va da pradă diavolului.cămaşa, cu sentimentul că se va da pradă diavolului. Ludovic trase spre pat frumosul trup cu umbre sculpLudovic trase spre pat frumosul trup cu umbre sculp --tate, asupra căruia avea din nou toată puterea. Ca să-tate, asupra căruia avea din nou toată puterea. Ca să-i mulţumească, îi şoptea la ureche:i mulţumească, îi şoptea la ureche:

- Îţi făgăduiesc, iubita mea, îţi făgăduiesc să-l- Îţi făgăduiesc, iubita mea, îţi făgăduiesc să-l slobod din temniţă pe Raoul de Presles şi pe toţi dreslobod din temniţă pe Raoul de Presles şi pe toţi dre --gătorii tatălui meu. La drept vorbind, tu îmi ceri întotgătorii tatălui meu. La drept vorbind, tu îmi ceri întot--deauna aceleaşi lucruri ca şi frate-meu, Filip!deauna aceleaşi lucruri ca şi frate-meu, Filip!

Clémence gândea că, făcându-i cheful şi stând desClémence gândea că, făcându-i cheful şi stând des--puiată sub ochii lui, îl va îndemna în schimb la vreopuiată sub ochii lui, îl va îndemna în schimb la vreo faptă bună, şi că îşi răscumpără păcatul, dacă nu chifaptă bună, şi că îşi răscumpără păcatul, dacă nu chi --nuindu-şi trupul, cel puţin dobândind ca nişte nevinonuindu-şi trupul, cel puţin dobândind ca nişte nevino--

vaţi să iasă din temniţă. vaţi să iasă din temniţă.În noaptea aceea însă, un ţipăt se înălţă spre taÎn noaptea aceea însă, un ţipăt se înălţă spre ta--

l dăii l Mă it tă d i i l i il dăii l Mă it tă d i i l i i JUDECATA JUDECATA



vanul odăii regale. Măritată de cinci luni, regina vanul odăii regale. Măritată de cinci luni, regina Clémence descoperise abia acum că nu eşti reginăClémence descoperise abia acum că nu eşti regină numai pentru a fi nefericită şi că porţile căsătoriei senumai pentru a fi nefericită şi că porţile căsătoriei se puteau deschide spre neştiute bucurii.puteau deschide spre neştiute bucurii.

Rămase o vreme istovită, abia ţinându-şi răsuRămase o vreme istovită, abia ţinându-şi răsu--flarea, uluită, cu mintea dusă, ca şi cum marea careflarea, uluită, cu mintea dusă, ca şi cum marea care

udă ţărmurile ei natale ar fi aruncat-o pe vreo plajăudă ţărmurile ei natale ar fi aruncat-o pe vreo plajă cu nisipul de aur. Dânsa fu aceea care căută umărulcu nisipul de aur. Dânsa fu aceea care căută umărul regelui ca să adoarmă cu capul pe el, în timp ce Luregelui ca să adoarmă cu capul pe el, în timp ce Lu--dovic, covârşit de recunoştinţa pentru plăcerea ce-odovic, covârşit de recunoştinţa pentru plăcerea ce-o dăruise, şi simţindu-se mai rege decât în ziua încorodăruise, şi simţindu-se mai rege decât în ziua încoro--nării sale, cunoştea întâia sa noapte de insomnie carenării sale, cunoştea întâia sa noapte de insomnie care să nu fie bântuită de spaimele morţii.să nu fie bântuită de spaimele morţii.

Dar această fericire, vai, nu fu urmată de alta. De aDar această fericire, vai, nu fu urmată de alta. De a doua zi, fără ajutorul nici unui duhovnic, Clémence îşidoua zi, fără ajutorul nici unui duhovnic, Clémence îşi închipui că plăcerea se trage din păcat. Era fără înînchipui că plăcerea se trage din păcat. Era fără în--doială o fire mai nervoasă decât părea, căci de atunci,doială o fire mai nervoasă decât părea, căci de atunci, de îndată ce soţul încerca s-o îmbrăţişeze, simţea dude îndată ce soţul încerca s-o îmbrăţişeze, simţea du--reri cumplite din pricina cărora nu putea să primereri cumplite din pricina cărora nu putea să prime--ască mângâierile regale, nu pentru că nu le-ar fi dorit,ască mângâierile regale, nu pentru că nu le-ar fi dorit, ci dintr-o meteahnă a trupului care le făcea de neînci dintr-o meteahnă a trupului care le făcea de neîn --durat. Aceasta o mâhnea foarte, se ruga de Ludovic s-durat. Aceasta o mâhnea foarte, se ruga de Ludovic s-o ierte şi îşi dădea silinţa, dar zadarnic, să-i potoleo ierte şi îşi dădea silinţa, dar zadarnic, să-i potole --ască poftele aprinse.ască poftele aprinse.

- Crede-mă, iubitul meu stăpân, îi zicea, crede-mă- Crede-mă, iubitul meu stăpân, îi zicea, crede-mă că trebuie să mergem în pelerinaj; înainte de aceastacă trebuie să mergem în pelerinaj; înainte de aceasta nu voi fi în stare să-ţi primesc dragostea.nu voi fi în stare să-ţi primesc dragostea.

- Ei bine, vom merge iubita mea, vom merge cu- Ei bine, vom merge iubita mea, vom merge cu --rând, şi atât de departe cât îţi va place, şi cu funia larând, şi atât de departe cât îţi va place, şi cu funia la gât dacă vrei; dar lasă-mă mai întâi să pun rânduialăgât dacă vrei; dar lasă-mă mai întâi să pun rânduială în treburile din Artois.în treburile din Artois.

Cu o zi înaintea Crăciunului, în încăperea cea mareCu o zi înaintea Crăciunului, în încăperea cea mare a castelului de la Vincennes, transformată pentru acea castelului de la Vincennes, transformată pentru ace--astă împrejurare în sală de judecată, cei mai deastă împrejurare în sală de judecată, cei mai de seamă seniori ai ţării şi un mare număr de dregătoriseamă seniori ai ţării şi un mare număr de dregători într-ale legilor se şi adunaseră, aşteptându-l pe rege.într-ale legilor se şi adunaseră, aşteptându-l pe rege.

Împuterniciţii baronilor din Artois, având în frunteÎmputerniciţii baronilor din Artois, având în frunte

pe Gérard Kierez şi Jean de Fiennes, ca şi pe nedespe Gérard Kierez şi Jean de Fiennes, ca şi pe nedes--părţiţii Souastre şi Caumont, sosiseră de dimineaţă.părţiţii Souastre şi Caumont, sosiseră de dimineaţă. Se părea că totul fusese rânduit. Trimişii regelui luSe părea că totul fusese rânduit. Trimişii regelui lu--craseră bine, tot umblând să-i împace pe potrivnici;craseră bine, tot umblând să-i împace pe potrivnici; contele de Poitiers dăduse poveţe pline de înţelepcontele de Poitiers dăduse poveţe pline de înţelep--ciune pentru a se curma vrajba şi o sfătuise peciune pentru a se curma vrajba şi o sfătuise pe soacră-sa să cedeze în mai multe privinţe, spre asoacră-sa să cedeze în mai multe privinţe, spre a aduce iar pacea în ţinutul ei şi, socotind mai bine,aduce iar pacea în ţinutul ei şi, socotind mai bine, spre a rămâne stăpână acolo. Poruncile regelui nuspre a rămâne stăpână acolo. Poruncile regelui nu

erau, la drept vorbind, tocmai lămurite în slova lor,erau, la drept vorbind, tocmai lămurite în slova lor, dar limpezi în ce priveşte ţelurile:dar limpezi în ce priveşte ţelurile:

"Nu mai vreau vărsare de sânge; nu mai vreau să"Nu mai vreau vărsare de sânge; nu mai vreau să aud de oameni ţinuţi pe nedrept în temniţă; vreau săaud de oameni ţinuţi pe nedrept în temniţă; vreau să se facă dreptate, fiecăruia aşa cum i se cuvine, iarse facă dreptate, fiecăruia aşa cum i se cuvine, iar buna înţelegere şi prieteşugul să domnească pretutinbuna înţelegere şi prieteşugul să domnească pretutin--deni..."deni..."

Ţinând seamă de ele, cancelarul Etienne de MornayŢinând seamă de ele, cancelarul Etienne de Mornay întocmise o sentinţă de care Aiuritul, când îi fuseseîntocmise o sentinţă de care Aiuritul, când îi fusese

înfăţişată, se simţi nespus de mândru, de parcă ar fiînfăţişată, se simţi nespus de mândru, de parcă ar fi dictat el însuşi toate paragrafele ei.dictat el însuşi toate paragrafele ei.În acelaşi timp, Ludovic al X-lea poruncise să i seÎn acelaşi timp, Ludovic al X-lea poruncise să i se

dea drumul lui Raoul de Presle şi celorlalţi şase sfetdea drumul lui Raoul de Presle şi celorlalţi şase sfet--nici ai tatălui său, care zăceau în temniţă din lunanici ai tatălui său, care zăceau în temniţă din luna aprilie. Şi cum părea să nu se mai poată opri în aceaprilie. Şi cum părea să nu se mai poată opri în ace --astă mărinimie, iertase de pedeapsă, în ciuda împotriastă mărinimie, iertase de pedeapsă, în ciuda împotri-- virii lui Charles de Valois, până şi pe soţia şi pe fiul lui virii lui Charles de Valois, până şi pe soţia şi pe fiul lui

Enguerrand de Marigny, şi dânşii ţinuţi până atunci laEnguerrand de Marigny, şi dânşii ţinuţi până atunci la închisoare.închisoare.

O hi b d tit di tâ iO asemenea schimbare de atitudine stârnea mi

lătorise mult în tinereţe şi ajunsese până pe meleagulătorise mult în tinereţe şi ajunsese până pe meleagu --rile Ciprului, Constantinopolei şi Alexandriei. Nimenirile Ciprului, Constantinopolei şi Alexandriei. Nimeni

d li i ă fi t t î t tdnu era pe deplin sigur că ar fi purtat întotdeauna



O asemenea schimbare de atitudine stârnea miO asemenea schimbare de atitudine stârnea mi--rarea celor de la curte, şi nimeni nu putea să-şi exrarea celor de la curte, şi nimeni nu putea să-şi ex --plice de unde venea. Regele mersese până acolo încâtplice de unde venea. Regele mersese până acolo încât îl primise pe Louis de Marigny, îl îmbrăţişase de faţăîl primise pe Louis de Marigny, îl îmbrăţişase de faţă cu regina şi cu mai mulţi dregători, zicându-i:cu regina şi cu mai mulţi dregători, zicându-i:

- Dragă finule, trecutul e uitat.- Dragă finule, trecutul e uitat.

Aiuritul folosea acum această vorbă în toate împre Aiuritul folosea acum această vorbă în toate împre

--

jurările, ca şi cum ar fi voit să se convingă singur şi jurările, ca şi cum ar fi voit să se convingă singur şi să-i convingă pe ceilalţi, că o nouă eră a domniei luisă-i convingă pe ceilalţi, că o nouă eră a domniei lui începuse. Îşi simţea mai ales în dimineaţa asta conştiîncepuse. Îşi simţea mai ales în dimineaţa asta conşti--inţa împăcată, pe când îi aşezau coroana în cap şi-iinţa împăcată, pe când îi aşezau coroana în cap şi-i puneau pe umeri mantia împodobită cu flori de crin.puneau pe umeri mantia împodobită cu flori de crin.

- Sceptrul meu! Sceptrul meu! rosti el. Mi-aţi adus- Sceptrul meu! Sceptrul meu! rosti el. Mi-aţi adus sceptrul?sceptrul?

- Azi măria ta are nevoie de mâna dreptăţii, îi răs- Azi măria ta are nevoie de mâna dreptăţii, îi răs --punse primul său şambelan, Mathieu de Trye, întinpunse primul său şambelan, Mathieu de Trye, întin --zându-i uriaşa mână de aur cu două degete ridicate.zându-i uriaşa mână de aur cu două degete ridicate.

- Ce grea e, spuse Ludovic; mi s-a părut mai uşoară- Ce grea e, spuse Ludovic; mi s-a părut mai uşoară în ziua încoronării.în ziua încoronării.

- Baronii măriei tale sunt gata, urmă şambelanul. Îl- Baronii măriei tale sunt gata, urmă şambelanul. Îl vei primi mai întâi pe meşterul Martin care a sosit vei primi mai întâi pe meşterul Martin care a sosit adineaori de la Paris, sau poate vrei să-l vezi după ceadineaori de la Paris, sau poate vrei să-l vezi după ce s-o isprăvi sfatul?s-o isprăvi sfatul?

- Meşterul Martin e aici? izbucni Ludovic. Vreau să-- Meşterul Martin e aici? izbucni Ludovic. Vreau să-l văd numaidecât. Şi să fiu lăsat cu dânsul.l văd numaidecât. Şi să fiu lăsat cu dânsul.

Personajul care intră era un bărbat de vreo cinciPersonajul care intră era un bărbat de vreo cinci--zeci de ani, destul de voinic, foarte oacheş la faţă şizeci de ani, destul de voinic, foarte oacheş la faţă şi cu nişte ochi visători. Deşi îmbrăcat în haine de rând,cu nişte ochi visători. Deşi îmbrăcat în haine de rând, aproape ca un călugăr, avea în toată înfăţişarea lui, înaproape ca un călugăr, avea în toată înfăţişarea lui, în gesturile onctuoase şi totodată neşovăitoare, în felulgesturile onctuoase şi totodată neşovăitoare, în felul său de a-şi petrece mantia pe braţ şi de a saluta plesău de a-şi petrece mantia pe braţ şi de a saluta ple --cându-se adânc, ceva de oriental. Meşterul Martin căcându-se adânc, ceva de oriental. Meşterul Martin că--

nu era pe deplin sigur că ar fi purtat întotdeaunanu era pe deplin sigur că ar fi purtat întotdeauna acest nume de Martin sub care îl cunoşteau toţi.acest nume de Martin sub care îl cunoşteau toţi.

- Cercetat-ai întrebarea ce-am poruncit să ţi se- Cercetat-ai întrebarea ce-am poruncit să ţi se pună? îl întrebă regele, care se privea într-o oglinpună? îl întrebă regele, care se privea într-o oglin-- joară de mână. joară de mână.

- Aceasta am făcut-o, mărite domn, am făcut-o, pă- Aceasta am făcut-o, mărite domn, am făcut-o, pă--

truns de marea cinste de a fi consultat de luminăţiatruns de marea cinste de a fi consultat de luminăţia

ta.ta.- Şi ce-ai aflat? Să-mi spui adevărul, chiar dacă o fi- Şi ce-ai aflat? Să-mi spui adevărul, chiar dacă o fi

neplăcut, nu mi-e teamă să-l aud.neplăcut, nu mi-e teamă să-l aud.Un cetitor în stele ca meşterul Martin ştia ce treUn cetitor în stele ca meşterul Martin ştia ce tre --

buie să creadă dintr-o asemenea introducere, maibuie să creadă dintr-o asemenea introducere, mai ales venind din gura unui rege.ales venind din gura unui rege.

- Măria ta, răspunse el, ştiinţa noastră nu e nemăr- Măria ta, răspunse el, ştiinţa noastră nu e nemăr--ginită, iar dacă aştrii nu mint niciodată, în schimbginită, iar dacă aştrii nu mint niciodată, în schimb înţelegerea noastră omenească poate să se înşele,înţelegerea noastră omenească poate să se înşele, cercetându-le. Totuşi, nu văd ca temerile măriei talecercetându-le. Totuşi, nu văd ca temerile măriei tale să fie întemeiate, şi nimic nu pare să te împiedice desă fie întemeiate, şi nimic nu pare să te împiedice de a avea urmaşi. Horoscopul ţi-e mai curând prielnic îna avea urmaşi. Horoscopul ţi-e mai curând prielnic în această privinţă şi aştrii sunt aşezaţi cum se cuvineaceastă privinţă şi aştrii sunt aşezaţi cum se cuvine pentru a vesti că vei fi tată. Într-adevăr, Jupiter se înpentru a vesti că vei fi tată. Într-adevăr, Jupiter se în--tâlneşte cu zodia Racului, ceea ce semn este de rodtâlneşte cu zodia Racului, ceea ce semn este de rod--nicie şi acest Jupiter al naşterii tale se află pe deanicie şi acest Jupiter al naşterii tale se află pe dea --supra în triunghi de prietenie cu Luna şi cu planetasupra în triunghi de prietenie cu Luna şi cu planeta Mercur. Nu trebuie deci să pierzi nădejdea de a faceMercur. Nu trebuie deci să pierzi nădejdea de a face copii, departe de aşa ceva. În schimb, poziţia potrivcopii, departe de aşa ceva. În schimb, poziţia potriv --nică a Lunei faţă de Marte nu prevesteşte copilului penică a Lunei faţă de Marte nu prevesteşte copilului pe care îl vei avea o viaţă scutită de greutăţi, şi va trebuicare îl vei avea o viaţă scutită de greutăţi, şi va trebui să fie înconjurat, de la cea mai fragedă vârstă de însă fie înconjurat, de la cea mai fragedă vârstă de în--grijiri foarte stăruitoare şi de slugi credincioase.grijiri foarte stăruitoare şi de slugi credincioase.

Meşterul Martin îşi câştigase mare faimă prevesMeşterul Martin îşi câştigase mare faimă preves--tind cu multă vreme înainte, deşi foarte pe ocolite,tind cu multă vreme înainte, deşi foarte pe ocolite,

moartea regelui Filip cel Frumos, care urma să se înmoartea regelui Filip cel Frumos, care urma să se în --tâmple odată cu eclipsa de soare din noiembrie 1315.tâmple odată cu eclipsa de soare din noiembrie 1315. Scrisese "Un puternic monarh din Apus " ferindu seScrisese "Un puternic monarh din Apus " ferindu se

şovăitoare o clipă pe chipul regelui, pe coroana lui, peşovăitoare o clipă pe chipul regelui, pe coroana lui, pe mâna dreptăţii care părea să-l încurce şi o ţinea pemâna dreptăţii care părea să-l încurce şi o ţinea pe umăr cum îşi ţine un grădinar coada cazmaleiumăr cum îşi ţine un grădinar coada cazmalei



Scrisese: "Un puternic monarh din Apus..." ferindu-seScrisese: "Un puternic monarh din Apus..." ferindu-se să-i zică pe nume. Ludovic al X-lea, care priveasă-i zică pe nume. Ludovic al X-lea, care privea moartea tatălui său ca o întâmplare fericită din viaţă,moartea tatălui său ca o întâmplare fericită din viaţă, îl ţinea de atunci în mare cinste pe meşterul Martin.îl ţinea de atunci în mare cinste pe meşterul Martin. Dacă ar fi fost însă ceva mai pătrunzător, ar fi simţitDacă ar fi fost însă ceva mai pătrunzător, ar fi simţit după vorba prudenta a astrologului, că acesta, cercedupă vorba prudenta a astrologului, că acesta, cerce--

tându-i horoscopul, citise în el fără îndoială mai multtându-i horoscopul, citise în el fără îndoială mai mult

decât voia să spună.decât voia să spună.- Îţi preţuiesc părerea, meştere Martin, şi cuvintele- Îţi preţuiesc părerea, meştere Martin, şi cuvintele

tale îmi merg la inimă, zise Aiuritul. Izbutit-ai să destale îmi merg la inimă, zise Aiuritul. Izbutit-ai să des --coperi vremea cea mai potrivită pentru a zămislicoperi vremea cea mai potrivită pentru a zămisli moştenitorii pe care mi-i doresc?moştenitorii pe care mi-i doresc?

Meşterul Martin avu o clipă de şovăire.Meşterul Martin avu o clipă de şovăire.- Să nu vorbim decât de întâiul, măria ta, căci- Să nu vorbim decât de întâiul, măria ta, căci

pentru ceilalţi n-aş putea răspunde cu destulă sigupentru ceilalţi n-aş putea răspunde cu destulă sigu--ranţă... Îmi lipseşte ora în care s-a născut regina, şiranţă... Îmi lipseşte ora în care s-a născut regina, şi după cum mi-ai spus, nici ea n-o ştie şi nimeni n-adupă cum mi-ai spus, nici ea n-o ştie şi nimeni n-a putut să mi-o dea; dar nu cred că greşesc prea multputut să mi-o dea; dar nu cred că greşesc prea mult zicând că înainte ca soarele să intre în zodia Săgetăzicând că înainte ca soarele să intre în zodia Săgetă --torului, un copil ţi se va naşte, ceea ce ar arăta cătorului, un copil ţi se va naşte, ceea ce ar arăta că vremea zămislirii e cam pe la jumătatea lui februarie. vremea zămislirii e cam pe la jumătatea lui februarie.

- Vom merge deci înainte de acest soroc să facem- Vom merge deci înainte de acest soroc să facem pelerinajul la moaştele sfântului Ioan din Amiens,pelerinajul la moaştele sfântului Ioan din Amiens, cum doreşte aşa de mult regina. Şi când crezi,cum doreşte aşa de mult regina. Şi când crezi, meştere Martin, că trebuie să pornesc iar la războimeştere Martin, că trebuie să pornesc iar la război împotriva flamanzilor?împotriva flamanzilor?

- În această privinţă, eu gândesc măria ta, că se- În această privinţă, eu gândesc măria ta, că se cade să asculţi glasul înţelepciunii tale. Hotărât-ai decade să asculţi glasul înţelepciunii tale. Hotărât-ai de pe acum ziua când vei porni?pe acum ziua când vei porni?

- Nu cred să-mi pot aduna oştile înainte de luna au- Nu cred să-mi pot aduna oştile înainte de luna au--gust a anului care vine.gust a anului care vine.

Privirea îngândurată a meşterului Martin se plimbăPrivirea îngândurată a meşterului Martin se plimbă

umăr cum îşi ţine un grădinar coada cazmalei.umăr cum îşi ţine un grădinar coada cazmalei."Înainte de august, va avea de trecut luna lui"Înainte de august, va avea de trecut luna lui

iunie", îşi zicea astrologul.iunie", îşi zicea astrologul.- Până în august viitor, răspunse, s-ar putea ca fla- Până în august viitor, răspunse, s-ar putea ca fla --

manzii să fi încetat de-a mai face griji măriei tale.manzii să fi încetat de-a mai face griji măriei tale.- Asta o cred! izbucni Aiuritul, luând răspunsul într-- Asta o cred! izbucni Aiuritul, luând răspunsul într-

un înţeles care-i convenea; căci am băgat mareun înţeles care-i convenea; căci am băgat mare

spaimă într-înşii vara trecută, şi nu-ncape îndoială căspaimă într-înşii vara trecută, şi nu-ncape îndoială că vor închina steagul fără luptă, înainte de anotimpul vor închina steagul fără luptă, înainte de anotimpul prielnic năvalei călăreţilor mei.prielnic năvalei călăreţilor mei.

E stranie impresia cu care un om priveşte pe unE stranie impresia cu care un om priveşte pe un altul, când are aproape certitudinea că nici şase lunialtul, când are aproape certitudinea că nici şase luni nu vor trece şi acesta va fi mort, şi când îl aude fănu vor trece şi acesta va fi mort, şi când îl aude fă--cându-şi planuri zădarnice pentru un viitor pe carecându-şi planuri zădarnice pentru un viitor pe care după toate semnele nu-l va mai apuca.după toate semnele nu-l va mai apuca.

"Afară doar dacă nu cumva are să moară în noiem"Afară doar dacă nu cumva are să moară în noiem--brie...", îşi zicea Martin.brie...", îşi zicea Martin.

Căci, pe lângă înfricoşătorul soroc din iunie, astroCăci, pe lângă înfricoşătorul soroc din iunie, astro--logul nu putea să nu ţină seama şi de al doilea semnlogul nu putea să nu ţină seama şi de al doilea semn nenorocit, poziţia de rău augur a lui Saturn la douănenorocit, poziţia de rău augur a lui Saturn la două--zeci şi şapte de ani şi patruzeci şi patru de zile de lazeci şi şapte de ani şi patruzeci şi patru de zile de la naştere. "Năpasta poate fi pe capul său, ori al soţiei,naştere. "Năpasta poate fi pe capul său, ori al soţiei, ori al copilului ce i se va naşte până atunci... Oricum,ori al copilului ce i se va naşte până atunci... Oricum, acestea nu-s lucruri ce pot fi spuse." Totuşi, înainte deacestea nu-s lucruri ce pot fi spuse." Totuşi, înainte de a pleca, în timp ce pipăia între degete punga pe carea pleca, în timp ce pipăia între degete punga pe care i-o întinsese regele, meşterul Martin avu o nouă clipăi-o întinsese regele, meşterul Martin avu o nouă clipă de şovăire, aproape de remuşcare, şi se simţi dator săde şovăire, aproape de remuşcare, şi se simţi dator să adauge:adauge:

- Încă o vorbă pentru ocrotirea sănătăţii măriei- Încă o vorbă pentru ocrotirea sănătăţii măriei --tale. Să te fereşti de venin, mai cu seamă către sfâtale. Să te fereşti de venin, mai cu seamă către sfâ--rşitul primăverii.rşitul primăverii.

- Trebuie deci să nu pun în gură ciuperci, hribi şi- Trebuie deci să nu pun în gură ciuperci, hribi şi

zbârciogi de care-s foarte pofticios, dar care, vezi, m-zbârciogi de care-s foarte pofticios, dar care, vezi, m-ai pus pe gânduri, mi-au mai stricat stomacul deai pus pe gânduri, mi-au mai stricat stomacul de multe orimulte ori

ciţii "aliaţilor" din Artois. Nu prea arătau toţi la fel,ciţii "aliaţilor" din Artois. Nu prea arătau toţi la fel, căci fiecare îşi pusese cele mai bune veşminte, carecăci fiecare îşi pusese cele mai bune veşminte, care nu erau întotdeauna după ultima modă Moşierii ăştianu erau întotdeauna după ultima modă Moşierii ăştia



multe ori.multe ori. Apoi, îngrijorat deodată: Apoi, îngrijorat deodată:- Venin! Vrei să zici... muşcături de viperă?- Venin! Vrei să zici... muşcături de viperă?- Nu, măria ta, vorbesc de ale gurii.- Nu, măria ta, vorbesc de ale gurii.- Ei, îţi mulţumesc, meştere Martin, mă voi păzi de- Ei, îţi mulţumesc, meştere Martin, mă voi păzi de

acestea.acestea.

Şi, pe când se îndrepta spre sala de judecată, LuŞi, pe când se îndrepta spre sala de judecată, Lu

--

dovic porunci şambelanului său să se sporească sudovic porunci şambelanului său să se sporească su--pravegherea la bucătării, să se bage de seamă a nu fipravegherea la bucătării, să se bage de seamă a nu fi folosite decât merinde proaspete şi cumpărate de lafolosite decât merinde proaspete şi cumpărate de la negustori mai presus de orice bănuială, iar toate bunegustori mai presus de orice bănuială, iar toate bu--catele să fie gustate de două ori în loc de o singurăcatele să fie gustate de două ori în loc de o singură dată, înainte de a-i fi aduse la masă.dată, înainte de a-i fi aduse la masă.

Când pătrunse în sala cea mare, toţi se ridicară şiCând pătrunse în sala cea mare, toţi se ridicară şi rămaseră în picioare până ce-l văzură luându-şi loculrămaseră în picioare până ce-l văzură luându-şi locul sub baldachin.sub baldachin.

Bine aşezat în tronul său, cu pulpanele mantieiBine aşezat în tronul său, cu pulpanele mantiei aduse pe genunchi şi cu mâna dreptăţii niţel aplecatăaduse pe genunchi şi cu mâna dreptăţii niţel aplecată pe partea de sus a braţului, Ludovic se simţea în acepe partea de sus a braţului, Ludovic se simţea în ace--astă clipă tot aşa de măreţ ca şi Cristosul nimbat deastă clipă tot aşa de măreţ ca şi Cristosul nimbat de lumină din vitraliile bisericilor. Văzându-şi, în dreaptalumină din vitraliile bisericilor. Văzându-şi, în dreapta şi în stânga lui, baronii atât de mândru înveşmântaţişi în stânga lui, baronii atât de mândru înveşmântaţi şi plecându-se cu atâta smerenie, simţindu-i supuşişi plecându-se cu atâta smerenie, simţindu-i supuşi hotărârilor lui, Ludovic găsea că era totuşi plăcut, înhotărârilor lui, Ludovic găsea că era totuşi plăcut, în unele zile, să fii rege.unele zile, să fii rege.

"Iată", îşi zicea, "îmi voi rosti acum judecata şi fie"Iată", îşi zicea, "îmi voi rosti acum judecata şi fie--care va face după vrerea mea şi voi aduce iar pacea şicare va face după vrerea mea şi voi aduce iar pacea şi buna înţelegere printre supuşii mei."buna înţelegere printre supuşii mei."

În faţa lui stăteau cele două tabere pe care judeÎn faţa lui stăteau cele două tabere pe care jude--cata lui avea să le împace. De o parte, contesa Macata lui avea să le împace. De o parte, contesa Ma --haut, purtând şi dânsa coroană şi întrecându-şi cu unhaut, purtând şi dânsa coroană şi întrecându-şi cu un cap sfetnicii strânşi în jurul ei. De cealaltă, împuternicap sfetnicii strânşi în jurul ei. De cealaltă, împuterni--

nu erau întotdeauna după ultima modă. Moşierii ăştianu erau întotdeauna după ultima modă. Moşierii ăştia mărunţi miroseau a provincie; Souastre şi Caumontmărunţi miroseau a provincie; Souastre şi Caumont se împopoţonaseră ca pentru un turnir cu nişte chise împopoţonaseră ca pentru un turnir cu nişte chi-- vere uriaşe, unul având în vârf un vultur cu aripile în vere uriaşe, unul având în vârf un vultur cu aripile în--tinse, iar celălalt un bust de femeie; pe sub viziereletinse, iar celălalt un bust de femeie; pe sub vizierele ridicate priveau în jur, cam stânjeniţi de îmbrăcăridicate priveau în jur, cam stânjeniţi de îmbrăcă--

mintea lor nepotrivită.mintea lor nepotrivită.

Baronii cei mari, chemaţi să stea de faţă la acestBaronii cei mari, chemaţi să stea de faţă la acest sfat, fuseseră aleşi cu înţelepciune printre sprijinitoriisfat, fuseseră aleşi cu înţelepciune printre sprijinitorii celor două tabere, ca să fie tot atâţia de o parte şi decelor două tabere, ca să fie tot atâţia de o parte şi de alta. Charles de Valois şi fecioru-său Filip, Charles dealta. Charles de Valois şi fecioru-său Filip, Charles de La Marche, Louis de Clermont, domnul de Mercoeur,La Marche, Louis de Clermont, domnul de Mercoeur, contele de Savoie şi mai cu seamă Robert d'Artois,contele de Savoie şi mai cu seamă Robert d'Artois, conte de Beaumont-le-Roger, erau susţinătoriiconte de Beaumont-le-Roger, erau susţinătorii aliaţilor. Se ştia că în tabăra cealaltă Filip de Poitiers,aliaţilor. Se ştia că în tabăra cealaltă Filip de Poitiers, Louis d'Evreux, Henri de Sulli, contele de Boulogne,Louis d'Evreux, Henri de Sulli, contele de Boulogne, contele de Forez, şi dumnealui Milles de Noyers ocontele de Forez, şi dumnealui Milles de Noyers o sprijineau pe Mahaut.sprijineau pe Mahaut.

Cancelarul Etienne de Mornay era aşezat la câţivaCancelarul Etienne de Mornay era aşezat la câţiva paşi în faţa regelui, cu pergamentele desfăcute pe opaşi în faţa regelui, cu pergamentele desfăcute pe o policioară.policioară.

In nomine patris et filii... In nomine patris et filii...77

Cei de faţă se uitară unul la altul, miraţi. EraCei de faţă se uitară unul la altul, miraţi. Era pentru întâia oară când regele deschidea şedinţa sfapentru întâia oară când regele deschidea şedinţa sfa --tului său printr-o rugăciune şi chema asupra hotărâtului său printr-o rugăciune şi chema asupra hotărâ--rilor sale luminile dumnezeieşti.rilor sale luminile dumnezeieşti.

- Ni l-au schimbat, îi suflă Robert d'Artois vărului- Ni l-au schimbat, îi suflă Robert d'Artois vărului său Filip de Valois; iată-l că se crede acum episcop ţisău Filip de Valois; iată-l că se crede acum episcop ţi --nând o predică de pe amvon.nând o predică de pe amvon.

- Preaiubiţilor mei fraţi, preaiubiţilor mei unchi,- Preaiubiţilor mei fraţi, preaiubiţilor mei unchi, bunii mei seniori şi preaiubiţii mei supuşi, începu Lubunii mei seniori şi preaiubiţii mei supuşi, începu Lu--dovic al X-lea, avem dorinţa foarte mare, şi datoria, cedovic al X-lea, avem dorinţa foarte mare, şi datoria, ce

77 În numele tatălui şi al fiului... (în latină).În numele tatălui şi al fiului... (în latină).

de la Dumnezeu este, de a păstra pacea în ţarade la Dumnezeu este, de a păstra pacea în ţara noastră şi de a osândi zâzania între supuşii noştri...noastră şi de a osândi zâzania între supuşii noştri...

El care se bâlbâia de obicei când cuvânta de faţăEl care se bâlbâia de obicei când cuvânta de faţă

tois pe vremea măriei sale Ludovic cel Sfânt şi ce vor tois pe vremea măriei sale Ludovic cel Sfânt şi ce vor fi dovedite în faţa ei de către oameni vrednici de cre fi dovedite în faţa ei de către oameni vrednici de cre --zare cavaleri slujitori ai bisericii orăşeni avocaţizare cavaleri slujitori ai bisericii orăşeni avocaţi



El, care se bâlbâia de obicei când cuvânta de faţăEl, care se bâlbâia de obicei când cuvânta de faţă cu lumea, îşi rostea astăzi gândul în vorbire tărăgăcu lumea, îşi rostea astăzi gândul în vorbire tărăgă --nată, dar limpede; într-adevăr, se simţea inspirat, şinată, dar limpede; într-adevăr, se simţea inspirat, şi toţi se întrebau, ascultându-l în ziua aceea, dacă metoţi se întrebau, ascultându-l în ziua aceea, dacă me--nirea lui adevărată n-ar fi fost să fie un foarte vrednicnirea lui adevărată n-ar fi fost să fie un foarte vrednic popă de ţară.popă de ţară.

Se întoarse mai întâi spre contesa Mahaut şi o rugăSe întoarse mai întâi spre contesa Mahaut şi o rugă să-i urmeze sfaturile. Mahaut răspunse, ridicându-se:să-i urmeze sfaturile. Mahaut răspunse, ridicându-se:

- Aşa am făcut întotdeauna şi aşa voi face şi de- Aşa am făcut întotdeauna şi aşa voi face şi de acum încolo.acum încolo.

Regele se întoarse apoi spre aliaţi şi le dădu aceRegele se întoarse apoi spre aliaţi şi le dădu ace--eaşi povaţă.eaşi povaţă.

- Ca buni şi credincioşi supuşi ai măriei tale, răs- Ca buni şi credincioşi supuşi ai măriei tale, răs--punse Gérard Kierez, smeriţi te rugăm să faci şi săpunse Gérard Kierez, smeriţi te rugăm să faci şi să porunceşti după cum ţi-e vrerea.porunceşti după cum ţi-e vrerea.

Ludovic privi în jur la unchii, fraţii şi verii săi, cu unLudovic privi în jur la unchii, fraţii şi verii săi, cu un aer care părea să zică:aer care părea să zică:

"Vedeţi ce bine am ştiut eu să le potrivesc pe"Vedeţi ce bine am ştiut eu să le potrivesc pe toate".toate".

Apoi îl pofti pe cancelarul de Mornay să dea citire Apoi îl pofti pe cancelarul de Mornay să dea citire cărţii de judecată.cărţii de judecată.

Cancelarul Etienne de Mornay, deşi încă om tânăr,Cancelarul Etienne de Mornay, deşi încă om tânăr, avea vedere scurtă. Duse la ochi sulul mare de pergaavea vedere scurtă. Duse la ochi sulul mare de perga--ment şi începu:ment şi începu:

Trecutul e uitat. Iertate sunt de o parte şi de alta,Trecutul e uitat. Iertate sunt de o parte şi de alta, urile, ocările şi vrajbele. Contesa Mahaut îşi recuurile, ocările şi vrajbele. Contesa Mahaut îşi recu--noaşte îndatoririle faţă de supuşii ei; va trebui să păsnoaşte îndatoririle faţă de supuşii ei; va trebui să păs--treze bună pace în ţara Artois-ului, să nu facă nimicatreze bună pace în ţara Artois-ului, să nu facă nimica rău şi nici o mişelie aliaţilor, şi să nu caute prilej de arău şi nici o mişelie aliaţilor, şi să nu caute prilej de a face. Ea va pecetlui înţelegerea, cum a făcut şi re face. Ea va pecetlui înţelegerea, cum a făcut şi re--gele, recunoscând datinile ce au fost rânduite în Ar gele, recunoscând datinile ce au fost rânduite în Ar --

zare, cavaleri, slujitori ai bisericii, orăşeni, avocaţi... zare, cavaleri, slujitori ai bisericii, orăşeni, avocaţi...

De aici încolo, Ludovic al X-lea nu mai asculta.De aici încolo, Ludovic al X-lea nu mai asculta. Gândea că făcuse totul dictând întâia frază. Acum,Gândea că făcuse totul dictând întâia frază. Acum, cancelarul înşira temeiurile judecăţii din care regelecancelarul înşira temeiurile judecăţii din care regele nu pricepea nimic. Făcea în minte o socoteală, numănu pricepea nimic. Făcea în minte o socoteală, numă--rând pe degete: "Februarie, martie, aprilie, mai...rând pe degete: "Februarie, martie, aprilie, mai... aşadar cam prin noiembrie mi se va naşte un moşteaşadar cam prin noiembrie mi se va naşte un moşte--nitor...".nitor...".

Etienne de Mornay citi mai departe:Etienne de Mornay citi mai departe:

Cât despre chezăşiile ce se dau, dacă se plânge caCât despre chezăşiile ce se dau, dacă se plânge ca--reva împotriva contesei, regele va pune ispravnici săreva împotriva contesei, regele va pune ispravnici să cerceteze dacă jalba e întemeiată şi, de-o fi aşa, dacăcerceteze dacă jalba e întemeiată şi, de-o fi aşa, dacă dânsa nu va voi să facă dreptate, regele o va sili ladânsa nu va voi să facă dreptate, regele o va sili la aceasta. Pe de altă parte, pentru plata gloabelor ce leaceasta. Pe de altă parte, pentru plata gloabelor ce le cere de la oameni, contesa va trebui să arate limpedecere de la oameni, contesa va trebui să arate limpede cât i se cuvine de fiecare fărădelege. Contesa vacât i se cuvine de fiecare fărădelege. Contesa va trebui să înapoieze seniorilor pământurile pe care letrebui să înapoieze seniorilor pământurile pe care le stăpâneşte fără judecată...stăpâneşte fără judecată...

Mahaut începu să se frământe în locul ei, dar fraţiiMahaut începu să se frământe în locul ei, dar fraţii Hirson care-i stăteau în preajmă o potoliră.Hirson care-i stăteau în preajmă o potoliră.

- N-a fost niciodată vorba de aşa ceva la întâlnirea- N-a fost niciodată vorba de aşa ceva la întâlnirea din Compiègne! zicea Mahaut.din Compiègne! zicea Mahaut.

- E mai bine să pierzi puţin decât să pierzi totul, îi- E mai bine să pierzi puţin decât să pierzi totul, îi suflă Denis.suflă Denis.

Amintirea scurtei plimbări pe care o făcuse, cu la Amintirea scurtei plimbări pe care o făcuse, cu la--nţuri la picioare, în ziua morţii vătăşelului Cornillot, îlnţuri la picioare, în ziua morţii vătăşelului Cornillot, îl îndemna să fie împăciuitor.îndemna să fie împăciuitor.

Mahaut îşi suflecă mânecile şi continuă să asculte,Mahaut îşi suflecă mânecile şi continuă să asculte, stăpânindu-şi mânia ce clocotea într-însa.stăpânindu-şi mânia ce clocotea într-însa.

Trecuse aproape un sfert de ceas de când ţinea ciTrecuse aproape un sfert de ceas de când ţinea ci --tirea. Kierez se întorcea uneori spre aliaţi, făcându-letirea. Kierez se întorcea uneori spre aliaţi, făcându-le semn cu capul că treaba merge binesemn cu capul că treaba merge bine

făţişeze baronilor; aceştia se ridicară toţi o dată şi înfăţişeze baronilor; aceştia se ridicară toţi o dată şi în--tinseră braţul drept, în vreme ce Gérard Kierez, în nutinseră braţul drept, în vreme ce Gérard Kierez, în nu--mele lor jură pe Sfânta Scriptură că se vor supune înmele lor jură pe Sfânta Scriptură că se vor supune în-



semn cu capul că treaba merge bine.semn cu capul că treaba merge bine.Un freamăt străbătu sala când în cartea de judeUn freamăt străbătu sala când în cartea de jude--

cată veni vorba de Thierry d'Hirson. Toate privirile secată veni vorba de Thierry d'Hirson. Toate privirile se întoarseră spre cancelarul contesei Mahaut şi fraţiiîntoarseră spre cancelarul contesei Mahaut şi fraţii săi.săi.

Cât despre dumnealui Thierry d'Hirson, pe careCât despre dumnealui Thierry d'Hirson, pe care aliaţii au cerut să fie trimis în judecată, regele hotăaliaţii au cerut să fie trimis în judecată, regele hotă--răşte că învinuirile vor trebui aduse înaintea episcorăşte că învinuirile vor trebui aduse înaintea episco--pului din Thérouanne, de care ţine dumnealui Thierry,pului din Thérouanne, de care ţine dumnealui Thierry, ca armaş de Ayre; dar el nu se va putea duce în Artoisca armaş de Ayre; dar el nu se va putea duce în Artois pentru a se apăra prin viu grai, deoarece sus-zisulpentru a se apăra prin viu grai, deoarece sus-zisul domn Thierry este urât foarte de ţară. Fraţii, suroriledomn Thierry este urât foarte de ţară. Fraţii, surorile şi nepoţii lui nu vor putea nici dânşii să se ducă acoloşi nepoţii lui nu vor putea nici dânşii să se ducă acolo până ce judecata nu se va fi rostit de către episcopulpână ce judecata nu se va fi rostit de către episcopul din Thérouanne şi nu va fi întărită de rege...din Thérouanne şi nu va fi întărită de rege...

Chiar din clipa aceea, Hirsonii îşi lepădaseră atituChiar din clipa aceea, Hirsonii îşi lepădaseră atitu--dinea împăciuitoare ce-o avuseseră până atunci.dinea împăciuitoare ce-o avuseseră până atunci.

- Priveşte-ţi nepotul, doamnă, îi spuseră contesei- Priveşte-ţi nepotul, doamnă, îi spuseră contesei d'Artois; vezi-l cum se bucură!d'Artois; vezi-l cum se bucură!

Într-adevăr, Robert d'Artois schimba zâmbete cuÎntr-adevăr, Robert d'Artois schimba zâmbete cu Charles şi Filip de Valois. Atâta neobrăzare, şi arătatăCharles şi Filip de Valois. Atâta neobrăzare, şi arătată în văzul tuturor cu atâta linişte, sfârşi prin a o săgetaîn văzul tuturor cu atâta linişte, sfârşi prin a o săgeta la inimă pe Mahaut. Cu amândouă mâinile le făcula inimă pe Mahaut. Cu amândouă mâinile le făcu semn Hirsonilor să tacă, apoi le răspunse pe şoptite:semn Hirsonilor să tacă, apoi le răspunse pe şoptite:

- Staţi, dragii mei, că nu s-a isprăvit încă! Ai răb- Staţi, dragii mei, că nu s-a isprăvit încă! Ai răb --dare, Thierry. Ce, te-am părăsit oare?dare, Thierry. Ce, te-am părăsit oare?

Glasul monoton al cancelarului tăcu; citirea cărţiiGlasul monoton al cancelarului tăcu; citirea cărţii de judecată se sfârşise. Episcopul de Soissons, carede judecată se sfârşise. Episcopul de Soissons, care luase parte la tocmelile dintre cele două tabere, seluase parte la tocmelile dintre cele două tabere, se apropie cuapropie cu Evanghelia Evanghelia în mână, şi se duse s-o înîn mână, şi se duse s-o în--

mele lor, jură pe Sfânta Scriptură că se vor supune înmele lor, jură pe Sfânta Scriptură că se vor supune în--tocmai judecăţii regelui. Apoi episcopul se îndreptătocmai judecăţii regelui. Apoi episcopul se îndreptă spre Mahaut.spre Mahaut.

Gândurile regelui, în clipa aceea, o luaseră razna:Gândurile regelui, în clipa aceea, o luaseră razna:"Ultima leghe din pelerinajul nostru la Amiens o"Ultima leghe din pelerinajul nostru la Amiens o

vom străbate pe jos, bineînţeles. Cât despre restul că vom străbate pe jos, bineînţeles. Cât despre restul că--lătoriei, o vom face în rădvan, sub pături călduroaselătoriei, o vom face în rădvan, sub pături călduroase de lână. Ne vor trebui de asemenea cizme îmblănite,de lână. Ne vor trebui de asemenea cizme îmblănite, şi voi porunci să se croiască pentru Clémence oşi voi porunci să se croiască pentru Clémence o mantie de hermină, s-o poarte peste şubă spre a o ferimantie de hermină, s-o poarte peste şubă spre a o feri de răceală... Să sperăm că vor lăsa-o durerile aceleade răceală... Să sperăm că vor lăsa-o durerile acelea care o împiedică să facă dragoste".care o împiedică să facă dragoste".

Visa fără să-şi ia ochii de pe mâna cu degete de aur Visa fără să-şi ia ochii de pe mâna cu degete de aur a dreptăţii, când auzi deodată un glas puternic rosa dreptăţii, când auzi deodată un glas puternic ros--tind:tind:

- Nu vreau să jur; nu voi recunoaşte această nedre- Nu vreau să jur; nu voi recunoaşte această nedre--aptă judecată!aptă judecată!

O mare tăcere căzu peste adunare şi toate privirileO mare tăcere căzu peste adunare şi toate privirile se întoarseră spre Aiurit. Îndrăzneala acestei împotrise întoarseră spre Aiurit. Îndrăzneala acestei împotri -- viri aruncate în obrazul suveranului, îi înfricoşa prin viri aruncate în obrazul suveranului, îi înfricoşa prin grozăvia ei chiar şi pe cei mai cutezători. Se întrebaugrozăvia ei chiar şi pe cei mai cutezători. Se întrebau toţi ce pedeapsă cumplită avea să cadă de pe buzeletoţi ce pedeapsă cumplită avea să cadă de pe buzele regelui.regelui.

- Ce se întâmplă aici? întrebă Ludovic aplecându-se- Ce se întâmplă aici? întrebă Ludovic aplecându-se spre cancelar. Cine se împotriveşte? Judecata aceastaspre cancelar. Cine se împotriveşte? Judecata aceasta mi se pare bine chibzuită.mi se pare bine chibzuită.

Îşi rotea ochii bulbucaţi şi spălăciţi asupra celor deÎşi rotea ochii bulbucaţi şi spălăciţi asupra celor de faţă, dintre care mulţi, văzându-l aşa de absent, aşafaţă, dintre care mulţi, văzându-l aşa de absent, aşa de nepăsător, gândeau:de nepăsător, gândeau:

"Păcătos domn ne-a fost dat s-avem!""Păcătos domn ne-a fost dat s-avem!" Atunci se ridică Robert d'Artois, şi cu un gest larg Atunci se ridică Robert d'Artois, şi cu un gest larg

al braţului îşi împinse de o parte jilţul; veni până înal braţului îşi împinse de o parte jilţul; veni până în

faţa regelui, făcând să se cutremure lespezile sub cizfaţa regelui, făcând să se cutremure lespezile sub ciz --mele sale roşii. Trase aerul în piept, de parcă l-ar fimele sale roşii. Trase aerul în piept, de parcă l-ar fi înghiţit tot cât era acolo şi începu cu glasul său tuînghiţit tot cât era acolo şi începu cu glasul său tu --

împotriva acestui ticălos fără pereche pe care aş vreaîmpotriva acestui ticălos fără pereche pe care aş vrea să-l descălţăm pentru a vedea dacă nu are laba despisă-l descălţăm pentru a vedea dacă nu are laba despi --cată a diavolului! El este cel care din poruncacată a diavolului! El este cel care din porunca



înghiţit tot cât era acolo, şi începu cu glasul său tuînghiţit tot cât era acolo, şi începu cu glasul său tu --nător:nător:

- Vere, măria ta, multă vreme vei mai îndura să fii- Vere, măria ta, multă vreme vei mai îndura să fii înfruntat şi să ţi se arunce ocara în obraz? Noi, rudeleînfruntat şi să ţi se arunce ocara în obraz? Noi, rudele şi sfetnicii tăi, nu vom îngădui una ca asta! Vezi recuşi sfetnicii tăi, nu vom îngădui una ca asta! Vezi recu--noştinţa ce ţi se arată pentru blândeţea ta? Măria tanoştinţa ce ţi se arată pentru blândeţea ta? Măria ta ştie că, în ce mă priveşte, eram împotriva oricărei înştie că, în ce mă priveşte, eram împotriva oricărei în-- voieli prin bună înţelegere cu doamna Mahaut de care voieli prin bună înţelegere cu doamna Mahaut de care mi-e ruşine că-i din neamul meu; căci orice hatâr i semi-e ruşine că-i din neamul meu; căci orice hatâr i se face e privit de dânsa ca un semn de slăbiciune şi n-oface e privit de dânsa ca un semn de slăbiciune şi n-o îndeamnă decât la şi mai mari mişelii. Mă veţi credeîndeamnă decât la şi mai mari mişelii. Mă veţi crede oare, domnii mei, urmă el luându-i martori pe toţi şioare, domnii mei, urmă el luându-i martori pe toţi şi izbindu-se cu pumnul în pieptul care i se umfla sub tuizbindu-se cu pumnul în pieptul care i se umfla sub tu--nica stacojie, mă veţi crede oare în sfârşit când zic,nica stacojie, mă veţi crede oare în sfârşit când zic, când o spun sus şi tare de atâţia ani, că am fost trascând o spun sus şi tare de atâţia ani, că am fost tras pe sfoară, trădat şi jefuit de aceasta cumplită muierepe sfoară, trădat şi jefuit de aceasta cumplită muiere care n-are teamă nici de puterea regelui, nici de pucare n-are teamă nici de puterea regelui, nici de pu--terea lui Dumnezeu? Dar ce să te mai mire din parteaterea lui Dumnezeu? Dar ce să te mai mire din partea unei femei care n-a dat ascultare vrerilor tatălui ei peunei femei care n-a dat ascultare vrerilor tatălui ei pe patul morţii, însuşindu-şi avutul ce nu i se cuvenea, şipatul morţii, însuşindu-şi avutul ce nu i se cuvenea, şi s-a folosit de copilăria mea pentru a mă prăda pes-a folosit de copilăria mea pentru a mă prăda pe mine, un orfan!mine, un orfan!

În picioare, ţinându-şi braţele încrucişate, MahautÎn picioare, ţinându-şi braţele încrucişate, Mahaut îşi măsura nepotul cu o privire plină de dispreţ, înîşi măsura nepotul cu o privire plină de dispreţ, în timp ce la doi paşi de dânsa, episcopul de Soissons,timp ce la doi paşi de dânsa, episcopul de Soissons, cucu Evanghelia Evanghelia sa groasă la subsuoară, nu ştia ce săsa groasă la subsuoară, nu ştia ce să mai facă.mai facă.

- Ştii oare, măria ta, vorbi mai departe Robert,- Ştii oare, măria ta, vorbi mai departe Robert, pentru ce doamna Mahaut se împotriveşte astăzi jupentru ce doamna Mahaut se împotriveşte astăzi ju--decăţii tale cu care ieri se învoise? Pentru că aidecăţii tale cu care ieri se învoise? Pentru că ai adăugat în ea o hotărâre împotriva domnului Thierryadăugat în ea o hotărâre împotriva domnului Thierry d'Hirson, împotriva acestui suflet hain şi blestemat,d'Hirson, împotriva acestui suflet hain şi blestemat,

cată a diavolului! El este cel care, din poruncacată a diavolului! El este cel care, din porunca doamnei Mahaut, a şterpelit şi ascuns împreună cudoamnei Mahaut, a şterpelit şi ascuns împreună cu dânsa, diata ce-a rămas de la bunicu-meu, Robert aldânsa, diata ce-a rămas de la bunicu-meu, Robert al II-lea, prin care îmi lăsa comitatul, puterea de a îmII-lea, prin care îmi lăsa comitatul, puterea de a îm--părţi dreptatea şi averile lui. Taina acestui furt i-apărţi dreptatea şi averile lui. Taina acestui furt i-a legat unul de celălalt şi de aceea contesa Mahaut i-alegat unul de celălalt şi de aceea contesa Mahaut i-a chivernisit cu dregătorii mănoase pe toţi fraţii şi toatechivernisit cu dregătorii mănoase pe toţi fraţii şi toate neamurile lui Thierry care jecmănesc fără ruşine noneamurile lui Thierry care jecmănesc fără ruşine no --rodul acesta nenorocit, aşa de înfloritor odinioară, aşarodul acesta nenorocit, aşa de înfloritor odinioară, aşa de ticăloşit acuma că nu-şi mai caută scăparea decâtde ticăloşit acuma că nu-şi mai caută scăparea decât în răzmeriţă.în răzmeriţă.

Baronii din Artois se ridicaseră iar, înseninaţi laBaronii din Artois se ridicaseră iar, înseninaţi la faţă, şi se simţea că sunt gata să-l aclame pe Robert,faţă, şi se simţea că sunt gata să-l aclame pe Robert, ca pe un rapsod după o tiradă eroică.ca pe un rapsod după o tiradă eroică.

- Dacă te încumeţi, măria ta, urmă d'Artois, trecând- Dacă te încumeţi, măria ta, urmă d'Artois, trecând de la furie la batjocură, dacă ai îndrăzneala de a-lde la furie la batjocură, dacă ai îndrăzneala de a-l atinge pe dumnealui Thierry, de a-i lua cât de cât dinatinge pe dumnealui Thierry, de a-i lua cât de cât din ce a furat, de a ameninţa unghişoara degetului mic alce a furat, de a ameninţa unghişoara degetului mic al celui mai mic dintre nepoţii săi, vai, măria ta, ce faptăcelui mai mic dintre nepoţii săi, vai, măria ta, ce faptă nesocotită din parte-ţi! Ai s-o vezi îndată pe doamnanesocotită din parte-ţi! Ai s-o vezi îndată pe doamna Mahaut că-şi scoate ghearele şi că e gata să scuipe înMahaut că-şi scoate ghearele şi că e gata să scuipe în obrazul lui Dumnezeu. Căci urările ce le-a rostit la boobrazul lui Dumnezeu. Căci urările ce le-a rostit la bo--tezul tău şi plecăciunea ce ţi-a făcut, cu genunchiul latezul tău şi plecăciunea ce ţi-a făcut, cu genunchiul la pământ, nu cântăresc nimica pe lângă jurământul depământ, nu cântăresc nimica pe lângă jurământul de supunere faţă de dumnealui Thierry, care este adevăsupunere faţă de dumnealui Thierry, care este adevă--ratul ei stăpân!ratul ei stăpân!

Îşi isprăvise cuvântarea. Mahaut nici nu clipise.Îşi isprăvise cuvântarea. Mahaut nici nu clipise. Mătuşa şi nepotul se înfruntară îndelung din ochi.Mătuşa şi nepotul se înfruntară îndelung din ochi.

- Minciuna şi defăimarea, Robert, curg din gura ta- Minciuna şi defăimarea, Robert, curg din gura ta ca scuipatul, spuse cu glas liniştit contesa. Fereşte-teca scuipatul, spuse cu glas liniştit contesa. Fereşte-te să nu-ţi muşti limba, că ai putea să mori dintr-asta.să nu-ţi muşti limba, că ai putea să mori dintr-asta.

- Să taci, doamnă! strigă deodată Aiuritul, care nu- Să taci, doamnă! strigă deodată Aiuritul, care nu

voia să pară mai puţin aprig decât văru-său. Să taci! voia să pară mai puţin aprig decât văru-său. Să taci! M-ai înşelat! Te opresc de a mai pune piciorul în ArM-ai înşelat! Te opresc de a mai pune piciorul în Ar --tois înainte de vei fi recunoscut şi tu judecata ce-amtois înainte de vei fi recunoscut şi tu judecata ce-am



tois înainte de vei fi recunoscut şi tu judecata ce-amtois înainte de vei fi recunoscut şi tu judecata ce am dat-o şi care este o judecată dreaptă, după cum mi-audat-o şi care este o judecată dreaptă, după cum mi-au spus-o toţi. Şi vei şedea până atunci la Paris sau laspus-o toţi. Şi vei şedea până atunci la Paris sau la Conflans, dar nicăieri aiurea. E de ajuns pentru asConflans, dar nicăieri aiurea. E de ajuns pentru as--tăzi, am ridicat şedinţa.tăzi, am ridicat şedinţa.

O tuse năpraznică îl apucă deodată, făcându-l să seO tuse năpraznică îl apucă deodată, făcându-l să se îndoaie pe tronul său.îndoaie pe tronul său.

- Să crape! scrâşni Mahaut între dinţi.- Să crape! scrâşni Mahaut între dinţi.Contele de Poitiers nu scosese o vorbă. Îşi legănaContele de Poitiers nu scosese o vorbă. Îşi legăna

un picior şi-şi mângâia îngândurat bărbia.un picior şi-şi mângâia îngândurat bărbia.

VREMEA COMETEI VREMEA COMETEI

STĂPÂNUL CEL NOU DE LA NEAUPHLESTĂPÂNUL CEL NOU DE LA NEAUPHLE

ÎÎ d d ă b ă d â

O rugă pe fată să treacă în odaia vecină, careO rugă pe fată să treacă în odaia vecină, care servea drept dormitor pentru slujbaşii băncii şi undeservea drept dormitor pentru slujbaşii băncii şi unde ardea un foc zdravăn în vatră Scoase dintr-un dulapardea un foc zdravăn în vatră Scoase dintr-un dulap



În joia a doua după Bobotează, care era zi de târg,În joia a doua după Bobotează, care era zi de târg, domnea mare forfotă la banca lombardă din Nedomnea mare forfotă la banca lombardă din Ne--auphle-le-Château. Se curăţa casa de sus până jos, caauphle-le-Château. Se curăţa casa de sus până jos, ca pentru o vizită princiară; zugravul satului spoia uşapentru o vizită princiară; zugravul satului spoia uşa groasă de la intrare; se lustruiau lăzile de bani, alegroasă de la intrare; se lustruiau lăzile de bani, ale căror cercuri de fier luceau mai ceva ca argintul; secăror cercuri de fier luceau mai ceva ca argintul; se

dădea cu mătura peste uşi, spre a îndepărta pânzeledădea cu mătura peste uşi, spre a îndepărta pânzele de păianjen; se văruiau pereţii, se ceruiau tejghelele;de păianjen; se văruiau pereţii, se ceruiau tejghelele; iar slujbaşii, ale căror condici, cântare şi tăbliţeiar slujbaşii, ale căror condici, cântare şi tăbliţe pentru socoteli fuseseră mutate de la locul lor,pentru socoteli fuseseră mutate de la locul lor, reuşeau anevoie să-şi păstreze cumpătul slujindreuşeau anevoie să-şi păstreze cumpătul slujind muşteriii.muşteriii.

O fată de vreo şaptesprezece ani, înăltuţă, fruO fată de vreo şaptesprezece ani, înăltuţă, fru--moasă la chip, cu obrajii rumeniţi de frig, trecumoasă la chip, cu obrajii rumeniţi de frig, trecu pragul şi se opri, mirată de această harababură. Dupăpragul şi se opri, mirată de această harababură. După

mantia gălbuie, din păr de capră, cu care era încomantia gălbuie, din păr de capră, cu care era înco --toşmănată, după copca de argint ce-i ţinea gulerul şitoşmănată, după copca de argint ce-i ţinea gulerul şi după toată înfăţişarea ei, îţi puteai da seama dintr-odupă toată înfăţişarea ei, îţi puteai da seama dintr-o privire că aveai înaintea ochilor o fată de neam. Săprivire că aveai înaintea ochilor o fată de neam. Să --tenii îşi scoteau căciula, văzând-o.tenii îşi scoteau căciula, văzând-o.

- A, domnişoara Maria! sări numaidecât Ricard,- A, domnişoara Maria! sări numaidecât Ricard, primul slujbaş al băncii. Fii binevenită! Intră şi vinoprimul slujbaş al băncii. Fii binevenită! Intră şi vino de te încălzeşte. Coşul dumitale e gata, ca în fiecarede te încălzeşte. Coşul dumitale e gata, ca în fiecare săptămână, dar faţă de zăpăceala de pe aici, am pussăptămână, dar faţă de zăpăceala de pe aici, am pus

să-l ducă în odaia de alături.să-l ducă în odaia de alături. Apoi, vorbind unui ţăran burduhănos care cerea să Apoi, vorbind unui ţăran burduhănos care cerea să i se schimbe un ludovic de aur în bani mărunţi de ari se schimbe un ludovic de aur în bani mărunţi de ar --gint:gint:

- Da, jupân Guillemard, ne vom ocupa îndată de- Da, jupân Guillemard, ne vom ocupa îndată de dumneata.dumneata.

Se întoarse spre cel de al doilea slujbaş, strigând:Se întoarse spre cel de al doilea slujbaş, strigând:- Piton! Vezi de jupân Guillemard.- Piton! Vezi de jupân Guillemard.

ardea un foc zdravăn în vatră. Scoase dintr un dulapardea un foc zdravăn în vatră. Scoase dintr un dulap un coş de răchită, acoperit cu o pânză.un coş de răchită, acoperit cu o pânză.

- Nuci, untdelemn, slănină proaspătă, mirodenii,- Nuci, untdelemn, slănină proaspătă, mirodenii, făină de grâu, mazăre uscată şi trei cârnaţi mari, îifăină de grâu, mazăre uscată şi trei cârnaţi mari, îi spuse Mariei. Cât vom avea noi ce să mâncăm, veţispuse Mariei. Cât vom avea noi ce să mâncăm, veţi avea şi dumneavoastră. Aşa-i porunca domnuluiavea şi dumneavoastră. Aşa-i porunca domnului Guccio. Şi le trec pe toate în socoteala lui, ca deGuccio. Şi le trec pe toate în socoteala lui, ca de obicei... Iarna arată să fie lungă, şi tare m-aş mira săobicei... Iarna arată să fie lungă, şi tare m-aş mira să nu sfârşească prin foamete, cum s-a întâmplat anulnu sfârşească prin foamete, cum s-a întâmplat anul trecut. Dar în acest an vom fi mai bine chivernisiţi.trecut. Dar în acest an vom fi mai bine chivernisiţi.

Maria luă coşul.Maria luă coşul.- Nici o scrisoare? întrebă.- Nici o scrisoare? întrebă.Primul slujbaş al băncii - era jumătate italian, jumăPrimul slujbaş al băncii - era jumătate italian, jumă--

tate francez, şi-l chema pe numele adevărat Ricardo -tate francez, şi-l chema pe numele adevărat Ricardo - clătină din cap cu o prefăcută tristeţe.clătină din cap cu o prefăcută tristeţe.

- Nu, frumoasă domnişoară, de data asta nici o scri- Nu, frumoasă domnişoară, de data asta nici o scri--soare!soare!

Zâmbi, văzând dezamăgirea ce se întipărise peZâmbi, văzând dezamăgirea ce se întipărise pe chipul Mariei, şi adăugă:chipul Mariei, şi adăugă:

- Nu, nici o scrisoare, dar o veste bună!- Nu, nici o scrisoare, dar o veste bună!- Guccio e vindecat? izbucni fata.- Guccio e vindecat? izbucni fata.- Pentru cine crezi că facem toate pregătirile- Pentru cine crezi că facem toate pregătirile

acestea în toiul lui ianuarie, când la noi nu se zugrăacestea în toiul lui ianuarie, când la noi nu se zugră-- veşte niciodată înainte de aprilie? veşte niciodată înainte de aprilie?

- Ricard! E oare adevărat? Soseşte stăpânul vostru?- Ricard! E oare adevărat? Soseşte stăpânul vostru?- Ei, da,- Ei, da, Santo Dio!Santo Dio! Soseşte! E de pe acum la ParisSoseşte! E de pe acum la Paris

şi ne-a trimis vorbă că mâine va fi aici. Pe semne că îişi ne-a trimis vorbă că mâine va fi aici. Pe semne că îi ard tălpile să ajungă mai curând, căci nu pare să fiard tălpile să ajungă mai curând, căci nu pare să fi făcut vreun popas în drum.făcut vreun popas în drum.

- Ce fericită sunt! Ce fericită sunt ca am să-l văd- Ce fericită sunt! Ce fericită sunt ca am să-l văd iar!iar!

Apoi, dându-şi seama că o luase gura pe dinainte, Apoi, dându-şi seama că o luase gura pe dinainte,

ca şi cum răbufnirea de bucurie ar fi fost necuviincica şi cum răbufnirea de bucurie ar fi fost necuviinci--oasă, adăugă:oasă, adăugă:

- Toată familia mea va fi fericită să-l vadă iar- Toată familia mea va fi fericită să-l vadă iar.

dumitale, bineînţeles, adăugă el însoţind fata până ladumitale, bineînţeles, adăugă el însoţind fata până la uşa din grădină.uşa din grădină.

Niciodată drumul care desparte târgul Neauphle deNiciodată drumul care desparte târgul Neauphle de



Toată familia mea va fi fericită să l vadă iar. Toată familia mea va fi fericită să l vadă iar.- Da, dar vezi că pe mine mă supără azi o ureche şi- Da, dar vezi că pe mine mă supără azi o ureche şi

nu prea aud bine, răspunse Richard şi afară de astanu prea aud bine, răspunse Richard şi afară de asta mai e şi zi de târg. Ce-mi trebuiau mie şi alte griji pemai e şi zi de târg. Ce-mi trebuiau mie şi alte griji pe deasupra?... Uite, domnişoară Maria, aş vrea să-ţi cudeasupra?... Uite, domnişoară Maria, aş vrea să-ţi cu--nosc părerea despre locuinţa ce i-am pregătit-o şi să-nosc părerea despre locuinţa ce i-am pregătit-o şi să-mi spui dacă o găseşti pe gustul dumitale.mi spui dacă o găseşti pe gustul dumitale.

O duse la catul de sus şi deschise uşa unei odăiO duse la catul de sus şi deschise uşa unei odăi destul de încăpătoare, dar cu tavanul scund, ale căruidestul de încăpătoare, dar cu tavanul scund, ale cărui grinzi erau proaspăt ceruite. Se vedeau acolo câtevagrinzi erau proaspăt ceruite. Se vedeau acolo câteva mobile de stejar, cam din topor, un pat îngust, darmobile de stejar, cam din topor, un pat îngust, dar acoperit cu un frumos brocart adus din Italia, nişteacoperit cu un frumos brocart adus din Italia, nişte obiecte de cositor şi un feşnic. Maria îşi roti ochii prinobiecte de cositor şi un feşnic. Maria îşi roti ochii prin odaie.odaie.

- Totul mi se pare foarte potrivit, spuse ea. Dar eu- Totul mi se pare foarte potrivit, spuse ea. Dar eu cred, sper, că stăpânul vostru îşi va avea în curând locred, sper, că stăpânul vostru îşi va avea în curând lo --cuinţa la conac.cuinţa la conac.

Ricard surise din nou cu jumătate de gura.Ricard surise din nou cu jumătate de gura.- Aşa zic şi eu, răspunse el. Toată lumea, crede-mă,- Aşa zic şi eu, răspunse el. Toată lumea, crede-mă,

domnişoară, vorbeşte de această sosire a domnuluidomnişoară, vorbeşte de această sosire a domnului Guccio şi de ştirea că va rămâne aici. Începând deGuccio şi de ştirea că va rămâne aici. Începând de ieri, oamenii nu mai încetează să intre în fiece clipă şiieri, oamenii nu mai încetează să intre în fiece clipă şi să ne sâcâie cu tot felul de fleacuri, ca şi cum nimenisă ne sâcâie cu tot felul de fleacuri, ca şi cum nimeni altul în târgul acesta n-ar putea să le numere douăsaltul în târgul acesta n-ar putea să le numere douăs--prezece parale pentru un gologan. Şi asta numai caprezece parale pentru un gologan. Şi asta numai ca să caşte ochii la curăţenia ce se face aici şi să tot însă caşte ochii la curăţenia ce se face aici şi să tot în --trebe pentru cine anume se pregăteşte. Trebuie sătrebe pentru cine anume se pregăteşte. Trebuie să spun că domnul Guccio e foarte iubit prin părţilespun că domnul Guccio e foarte iubit prin părţile acestea, de când a făcut să fie scos din slujbă ispravacestea, de când a făcut să fie scos din slujbă isprav--nicul Portefruit de care toţi aveau a se plânge. Au să-inicul Portefruit de care toţi aveau a se plânge. Au să-i facă o primire strălucită, şi îl văd de pe acum defacă o primire strălucită, şi îl văd de pe acum de-- venind adevăratul stăpân la Neauphle... După fraţii venind adevăratul stăpân la Neauphle... După fraţii

Niciodată drumul care desparte târgul Neauphle deNiciodată drumul care desparte târgul Neauphle de conacul de la Cressay nu-i păruse Mariei mai scurt.conacul de la Cressay nu-i păruse Mariei mai scurt.

"Soseşte... soseşte... soseşte...", îşi repeta ea ca un"Soseşte... soseşte... soseşte...", îşi repeta ea ca un cântec, sărind dintr-un făgaş într-altul al drumului.cântec, sărind dintr-un făgaş într-altul al drumului. "Soseşte, îi sunt dragă, şi în curând vom fi căsătoriţi."Soseşte, îi sunt dragă, şi în curând vom fi căsătoriţi. Va fi adevăratul stăpân la Neauphle". Va fi adevăratul stăpân la Neauphle".

Coşul de merinde atârna uşor pe braţul ei.Coşul de merinde atârna uşor pe braţul ei.Intrând în curtea de la Cressay, dădu peste frateIntrând în curtea de la Cressay, dădu peste frate--

-său Pierre.-său Pierre.- Soseşte! îi strigă ea, sărindu-i de gât.- Soseşte! îi strigă ea, sărindu-i de gât.- Cine soseşte? întrebă uluit flăcăul rotofei.- Cine soseşte? întrebă uluit flăcăul rotofei.Pentru întâia oară după luni de zile o vedea pePentru întâia oară după luni de zile o vedea pe

soră-sa arătând o bucurie adevărată.soră-sa arătând o bucurie adevărată.- Guccio soseşte!- Guccio soseşte!- A, bună veste! izbucni Pierre de Cressay. E un- A, bună veste! izbucni Pierre de Cressay. E un

băiat de viaţă şi-mi va face plăcere să-l revăd.băiat de viaţă şi-mi va face plăcere să-l revăd.- Vine să se aşeze la Neauphle, unde unchiu-său îi- Vine să se aşeze la Neauphle, unde unchiu-său îi

dă pe mână banca. Şi mai ales...dă pe mână banca. Şi mai ales...Se opri, dar nemaiputând să-şi mai ţină taina, traseSe opri, dar nemaiputând să-şi mai ţină taina, trase

spre dânsa obrazul nebărbierit al fratelui şi-i suflă laspre dânsa obrazul nebărbierit al fratelui şi-i suflă la ureche:ureche:

- Are să mă ceară de soţie.- Are să mă ceară de soţie.- Ei, na! făcu rotofeiul Pierre, şi cum de ţi s-a nă- Ei, na! făcu rotofeiul Pierre, şi cum de ţi s-a nă--

zărit asta?zărit asta?- Nu mi s-a năzărit, o ştiu... o ştiu... o ştiu.- Nu mi s-a năzărit, o ştiu... o ştiu... o ştiu. Atras de zgomot, Jean de Cressay, fratele mai mare, Atras de zgomot, Jean de Cressay, fratele mai mare,

ieşi din grajdul unde tocmai îşi ţesăla calul. Avea înieşi din grajdul unde tocmai îşi ţesăla calul. Avea în mână un ghemotoc de paie.mână un ghemotoc de paie.

- Jean, spuse mezinul, se pare că ne soseşte un- Jean, spuse mezinul, se pare că ne soseşte un cumnat de la Paris.cumnat de la Paris.

- Un cumnat? Cumnatul cui?- Un cumnat? Cumnatul cui?- A, nu ştii? Sora noastră şi-a găsit un soţ!- A, nu ştii? Sora noastră şi-a găsit un soţ!

- Păi, asta-i foarte bine, răspunse Jean.- Păi, asta-i foarte bine, răspunse Jean.Intra în joaca lor, văzând că le arde de glumit, şiIntra în joaca lor, văzând că le arde de glumit, şi

credea că-i o poznă de fetişcană.credea că-i o poznă de fetişcană.

milie, şi Maria se supuse fără a crâcni.milie, şi Maria se supuse fără a crâcni.După ce se auzi uşa închizându-se la catul de sus,După ce se auzi uşa închizându-se la catul de sus,

Jean o înştiinţă pe mamă-sa despre ceea ce aflase.Jean o înştiinţă pe mamă-sa despre ceea ce aflase.



credea că i o poznă de fetişcană.credea că i o poznă de fetişcană.- Şi cum îi zice, urmă el, acestui straşnic baron care- Şi cum îi zice, urmă el, acestui straşnic baron care

pofteşte să se încuscrească cu turnurile noastre dărăpofteşte să se încuscrească cu turnurile noastre dără--pănate şi cu frumoasa noastră avere mâncată de dapănate şi cu frumoasa noastră avere mâncată de da--torii? Sper, surioară, că-i barem bogat, căci avemtorii? Sper, surioară, că-i barem bogat, căci avem mare nevoie de aşa ceva.mare nevoie de aşa ceva.

- Ei, da, este, răspunse Maria. E Guccio Baglioni.- Ei, da, este, răspunse Maria. E Guccio Baglioni.După uitătura pe care i-o aruncă frate-său maiDupă uitătura pe care i-o aruncă frate-său mai

mare, ea simţi îndată foarte limpede că o ameninţă omare, ea simţi îndată foarte limpede că o ameninţă o nenorocire. I se făcu deodată frig şi urechile începurănenorocire. I se făcu deodată frig şi urechile începură să-i vâjâie.să-i vâjâie.

Jean de Cressay mai continuă câteva clipe să se Jean de Cressay mai continuă câteva clipe să se prefacă a lua lucrurile în glumă, dar glasul i se schimprefacă a lua lucrurile în glumă, dar glasul i se schim--base. Voia să ştie de ce anume vorbise astfel soră-sa.base. Voia să ştie de ce anume vorbise astfel soră-sa. Încerca oare un sentiment deosebit pentru Guccio?Încerca oare un sentiment deosebit pentru Guccio? Avusese cu dânsul conversaţii care treceau de margi Avusese cu dânsul conversaţii care treceau de margi--nile bunei cuviinţe? Îi scrisese el oare fără ştirea fanile bunei cuviinţe? Îi scrisese el oare fără ştirea fa--miliei?miliei?

La fiecare întrebare Maria răspundea: "Nu", darLa fiecare întrebare Maria răspundea: "Nu", dar arăta din ce în ce mai tulburată. Pierre însuşi se siarăta din ce în ce mai tulburată. Pierre însuşi se si --mţea stingherit.mţea stingherit.

"Iar am făcut o boacănă, îşi zicea, mai bine îmi ţi"Iar am făcut o boacănă, îşi zicea, mai bine îmi ţi --neam gura".neam gura".

Intrară tustrei în sala cea mare a conacului undeIntrară tustrei în sala cea mare a conacului unde mama lor, doamna Eliabel, aşezată lângă vatră, torceamama lor, doamna Eliabel, aşezată lângă vatră, torcea lână. În ultimele luni, castelana se îngrăşase iarăşi,lână. În ultimele luni, castelana se îngrăşase iarăşi, cum îi era firea, datorită bunătăţilor pe care Guccio lecum îi era firea, datorită bunătăţilor pe care Guccio le trimitea Mariei în fiecare săptămână, de când cu foatrimitea Mariei în fiecare săptămână, de când cu foa--metea din iarna trecută.metea din iarna trecută.

- Urcă-te în odaia ta, îi spuse Jean de Cressay su- Urcă-te în odaia ta, îi spuse Jean de Cressay su --rorii sale.rorii sale.

Ca frate mai mare, avea autoritatea capului de faCa frate mai mare, avea autoritatea capului de fa --

Jean o înştiinţă pe mamă sa despre ceea ce aflase. Jean o înştiinţă pe mamă sa despre ceea ce aflase.- Eşti sigur de asta, băiatule? izbucni ea. E oare cu- Eşti sigur de asta, băiatule? izbucni ea. E oare cu

putinţă? Cui ar putea să-i treacă prin cap că o fată dinputinţă? Cui ar putea să-i treacă prin cap că o fată din neamul nostru, ai cărei străbuni au rang nobiliar deneamul nostru, ai cărei străbuni au rang nobiliar de trei veacuri în urmă, poate lua de bărbat un lombard?trei veacuri în urmă, poate lua de bărbat un lombard? Sunt încredinţată că mititelul ăsta de Guccio, de alSunt încredinţată că mititelul ăsta de Guccio, de al --tminteri un flăcău tare simpatic şi care-şi cunoaştetminteri un flăcău tare simpatic şi care-şi cunoaşte lungul nasului văzându-şi foarte cinstit de treburilelungul nasului văzându-şi foarte cinstit de treburile lui, nu s-a gândit niciodată la aşa ceva.lui, nu s-a gândit niciodată la aşa ceva.

- Nu ştiu, mamă, la ce s-o fi gândit el, răspunse- Nu ştiu, mamă, la ce s-o fi gândit el, răspunse Jean, dar ceea ce ştiu e că Maria se gândeşte la asta. Jean, dar ceea ce ştiu e că Maria se gândeşte la asta.

Obrajii dolofani ai doamnei Eliabel se îmbujorară.Obrajii dolofani ai doamnei Eliabel se îmbujorară.- Ia te uită ce-şi bagă în cap fetiţa! Dacă tânărul- Ia te uită ce-şi bagă în cap fetiţa! Dacă tânărul

acesta a venit de câteva ori în vizită la noi şi ne-a doacesta a venit de câteva ori în vizită la noi şi ne-a do-- vedit o prietenie aşa de mare, sunt sigură, băieţi, că a vedit o prietenie aşa de mare, sunt sigură, băieţi, că a făcut-o pentru că-l interesează mai mult mama decâtfăcut-o pentru că-l interesează mai mult mama decât sora voastră. O, fără vreun gând necuviincios, sesora voastră. O, fără vreun gând necuviincios, se grăbi ea să adauge, şi niciodată buzele lui n-au rostitgrăbi ea să adauge, şi niciodată buzele lui n-au rostit o vorbă care să mă jignească. Dar oricum, acestea-so vorbă care să mă jignească. Dar oricum, acestea-s lucruri pe care le ghiceşti când eşti femeie şi eu amlucruri pe care le ghiceşti când eşti femeie şi eu am înţeles îndată că mă admiră...înţeles îndată că mă admiră...

Zicând asta, se înălţă în jilţ şi-şi umflă pieptul.Zicând asta, se înălţă în jilţ şi-şi umflă pieptul.- Fără a voi să pun la îndoială părerea ta, mamă,- Fără a voi să pun la îndoială părerea ta, mamă,

răspunse Jean de Cressay, nu-s totuşi atât de sigur cărăspunse Jean de Cressay, nu-s totuşi atât de sigur că aşa stau lucrurile. Aminteşte-ţi că ultima oară cândaşa stau lucrurile. Aminteşte-ţi că ultima oară când Guccio a trecut pe aici, l-am lăsat în mai multe rânGuccio a trecut pe aici, l-am lăsat în mai multe rân --duri singur cu sora noastră, atunci când părea aşa deduri singur cu sora noastră, atunci când părea aşa de bolnavă; şi începând din zilele acelea ea a prins a sebolnavă; şi începând din zilele acelea ea a prins a se înzdrăveni.înzdrăveni.

- Poate fiindcă de atunci începuse iar să mănânce- Poate fiindcă de atunci începuse iar să mănânce pe săturate, şi noi la fel, se vârî în vorbă Pierre.pe săturate, şi noi la fel, se vârî în vorbă Pierre.

- Da, dar bag de seamă că tot de atunci, ştirile- Da, dar bag de seamă că tot de atunci, ştirile

despre Guccio le aflăm întotdeauna din gura Mariei.despre Guccio le aflăm întotdeauna din gura Mariei. Călătoria lui în Italia, rana suferită la picior... Şi întotCălătoria lui în Italia, rana suferită la picior... Şi întot--deauna Mariei îi dă Ricard veşti de la stăpânu-său şideauna Mariei îi dă Ricard veşti de la stăpânu-său şi

şi, cu anii, va fi şi mai bogat. Se bucură de ocrotireşi, cu anii, va fi şi mai bogat. Se bucură de ocrotire înaltă, şi dacă regele Franţei l-a găsit destul de arătosînaltă, şi dacă regele Franţei l-a găsit destul de arătos pentru a-l trimite cu solia ce mergea la Neapole s-opentru a-l trimite cu solia ce mergea la Neapole s-o



deauna Mariei îi dă Ricard veşti de la stăpânu său şiş p ş niciodată vreunuia din noi. Şi cu ce încăpăţânare cereniciodată vreunuia din noi. Şi cu ce încăpăţânare cere ca ea singură să se ducă la bancă după merinde! Asca ea singură să se ducă la bancă după merinde! As --cultaţi-mă pe mine, aici e o urzeală vicleană asupracultaţi-mă pe mine, aici e o urzeală vicleană asupra căreia n-am deschis îndeajuns ochii.căreia n-am deschis îndeajuns ochii.

Doamna Eliabel îşi lăsă fuiorul, îndepărtă firele deDoamna Eliabel îşi lăsă fuiorul, îndepărtă firele de lână de pe fustă şi ridicându-se, spuse cu un glas pălână de pe fustă şi ridicându-se, spuse cu un glas pă --truns de jignirea suferită:truns de jignirea suferită:

- Într-adevăr ar fi mare mişelie din partea acestui- Într-adevăr ar fi mare mişelie din partea acestui băieţandru să se fi folosit de averea lui dobândită cinebăieţandru să se fi folosit de averea lui dobândită cine ştie cum pentru a o ademeni pe fiică-mea şi a râvni săştie cum pentru a o ademeni pe fiică-mea şi a râvni să cumpere înrudirea cu noi, dăruindu-ne câte ceva decumpere înrudirea cu noi, dăruindu-ne câte ceva de ale gurii sau nişte îmbrăcăminte, când ar trebui să seale gurii sau nişte îmbrăcăminte, când ar trebui să se socoată răsplătit îndeajuns de cinstea de a ne fi prisocoată răsplătit îndeajuns de cinstea de a ne fi pri --eten.eten.

Pierre de Cressay era singurul din familie cu piciPierre de Cressay era singurul din familie cu pici --oarele pe pământ. Era simplu, deschis, şi fără prejuoarele pe pământ. Era simplu, deschis, şi fără preju--decăţi. Atâta rea-credinţă unită cu atâta înfumuraredecăţi. Atâta rea-credinţă unită cu atâta înfumurare deşartă, începea să-l scoată din sărite. "Sunt geloşi pedeşartă, începea să-l scoată din sărite. "Sunt geloşi pe Maria, fiecare într-alt fel", îşi zicea privind la maică-Maria, fiecare într-alt fel", îşi zicea privind la maică-sa şi la frate-său care se aţâţau între dânşii, zgândăsa şi la frate-său care se aţâţau între dânşii, zgândă --rindu-şi supărarea.rindu-şi supărarea.

- Aţi uitat, pare-se, şi unul şi altul, vorbi el, că un- Aţi uitat, pare-se, şi unul şi altul, vorbi el, că un--chiul lui Guccio tot mai are o poliţă de a noastră dechiul lui Guccio tot mai are o poliţă de a noastră de trei sute de livre pe care, ca să ne facă un hatâr, nutrei sute de livre pe care, ca să ne facă un hatâr, nu ne cere s-o plătim, şi nici dobânzile ce nu încetează săne cere s-o plătim, şi nici dobânzile ce nu încetează să crească. Iar dacă n-am fost scoşi la mezat de către iscrească. Iar dacă n-am fost scoşi la mezat de către is --pravnicul Portefruit şi izgoniţi din casa noastră, tot luipravnicul Portefruit şi izgoniţi din casa noastră, tot lui Guccio i-o datorăm. Şi mai amintiţi-vă că el ne-a feritGuccio i-o datorăm. Şi mai amintiţi-vă că el ne-a ferit să murim de foame cu merindele acelea pe care nu le-să murim de foame cu merindele acelea pe care nu le-am plătit niciodată. Înainte de a-l alunga, gândiţi-văam plătit niciodată. Înainte de a-l alunga, gândiţi-vă niţel dacă aveţi de unde-i plăti datoria. Guccio e bogatniţel dacă aveţi de unde-i plăti datoria. Guccio e bogat

pentru a l trimite cu solia ce mergea la Neapole s op g p aducă pe noua regină, nu văd de ce am face noiaducă pe noua regină, nu văd de ce am face noi atâtea mofturi.atâtea mofturi.

Jean dădu din umeri. Jean dădu din umeri.- Asta tot Maria ne-a povestit-o, spuse el. Guccio s-a- Asta tot Maria ne-a povestit-o, spuse el. Guccio s-a

dus acolo ca negustor, ca să-şi facă negustoria.dus acolo ca negustor, ca să-şi facă negustoria.- Şi chiar dacă regele l-a trimis la Neapole, adăugă- Şi chiar dacă regele l-a trimis la Neapole, adăugă

doamna Eliabel, aceasta nu înseamnă că i-ar da-o pedoamna Eliabel, aceasta nu înseamnă că i-ar da-o pe fiică-sa de nevastă!fiică-sa de nevastă!

- Măicuţă dragă, i-o întoarse Pierre, Maria nu este- Măicuţă dragă, i-o întoarse Pierre, Maria nu este fiica regelui Franţei, pe cât ştiu eu! E foarte frufiica regelui Franţei, pe cât ştiu eu! E foarte fru--moasă, fireşte...moasă, fireşte...

- N-am să-mi vând sora pe bani, strigă Jean de- N-am să-mi vând sora pe bani, strigă Jean de Cressay.Cressay.

Avea o arcadă a sprâncenei mai ieşită în afară Avea o arcadă a sprâncenei mai ieşită în afară decât cealaltă şi această meteahnă i se vedea foartedecât cealaltă şi această meteahnă i se vedea foarte bine când era mânios.bine când era mânios.

- De vândut n-ai vinde-o, îi răspunse Pierre, dar i-ai- De vândut n-ai vinde-o, îi răspunse Pierre, dar i-ai alege vreun babalâc, fără a-i găsi cusur că e bogat,alege vreun babalâc, fără a-i găsi cusur că e bogat, doar să fie în stare să-şi târască pintenii la picioareledoar să fie în stare să-şi târască pintenii la picioarele umflate de podagră. Dacă-l iubeşte pe Guccio, n-oumflate de podagră. Dacă-l iubeşte pe Guccio, n-o vinzi!... Nobleţea? Păi, suntem de ajuns doi băieţi vinzi!... Nobleţea? Păi, suntem de ajuns doi băieţi pentru a o păstra. În ce mă priveşte, o spun pe şleau,pentru a o păstra. În ce mă priveşte, o spun pe şleau, nu văd cu ochi aşa de răi această căsătorie.nu văd cu ochi aşa de răi această căsătorie.

- Şi n-ai vedea-o cu ochi răi nici pe soră-ta aşezată- Şi n-ai vedea-o cu ochi răi nici pe soră-ta aşezată la Neauphle, pe domeniul nostru, în spatele unei tejla Neauphle, pe domeniul nostru, în spatele unei tej --ghele de bancă, stând să cântărească gologanii deghele de bancă, stând să cântărească gologanii de aramă şi vânzând mirodenii? sări doamna Eliabel.aramă şi vânzând mirodenii? sări doamna Eliabel. Spui prostii, Pierre, şi stau să mă întreb de unde-ţiSpui prostii, Pierre, şi stau să mă întreb de unde-ţi vine această lipsă de respect pentru ceea ce suntem. vine această lipsă de respect pentru ceea ce suntem. Oricum, cât voi trăi eu, n-am să-mi dau niciodată conOricum, cât voi trăi eu, n-am să-mi dau niciodată con --simţământul la o asemenea mezalianţă, şi nici fratesimţământul la o asemenea mezalianţă, şi nici frate --

-tău n-o va încuviinţa, nu-i aşa Jean?-tău n-o va încuviinţa, nu-i aşa Jean?- Bineînţeles, mamă, nu face să lungim vorba şi-l- Bineînţeles, mamă, nu face să lungim vorba şi-l

rog pe Pierre să nu mai pomenească de asta niciorog pe Pierre să nu mai pomenească de asta nicio--PRIMIREA DOAMNEI ELIABELPRIMIREA DOAMNEI ELIABEL

A d i d i i ă il i fi i ă î f iA d i d i i ă il i fi i ă î f i



g p pg p pdată.dată.

- Bine, bine, spuse Pierre, tu eşti mai mare, fă cum- Bine, bine, spuse Pierre, tu eşti mai mare, fă cum te taie capul.te taie capul.

- Un lombard, auziţi, un lombard! o luă de la capăt- Un lombard, auziţi, un lombard! o luă de la capăt doamna Eliabel. Ziceţi că tânărul Guccio soseşte?doamna Eliabel. Ziceţi că tânărul Guccio soseşte? Lăsaţi-l pe mâna mea, băieţi. Poliţa aceea şi îndatoriLăsaţi-l pe mâna mea, băieţi. Poliţa aceea şi îndatori --rile ce le-avem faţă de el ne împiedică să-i trântim uşarile ce le-avem faţă de el ne împiedică să-i trântim uşa în nas? Fie, îl vom primi bine, îl vom primi chiarîn nas? Fie, îl vom primi bine, îl vom primi chiar foarte bine, dar dacă-i mişel, voi fi şi eu, şi mă prindfoarte bine, dar dacă-i mişel, voi fi şi eu, şi mă prind că-l fac să-i piară pofta de a mai da pe aici, dacă vinecă-l fac să-i piară pofta de a mai da pe aici, dacă vine pentru ce ştim noi!pentru ce ştim noi!

A doua zi, de cum se iviră zorile, ai fi zis că înfrigu A doua zi, de cum se iviră zorile, ai fi zis că înfrigu--rarea ce domnea la banca din Neauphle cuprinsese şirarea ce domnea la banca din Neauphle cuprinsese şi conacul de la Cressay. Doamna Eliabel îşi gonea slujconacul de la Cressay. Doamna Eliabel îşi gonea sluj--nica de colo colo şi şase săteni din împrejurimi fusenica de colo colo şi şase săteni din împrejurimi fuse --seră aduşi la corvadă pentru toată ziua. Se spălau lesseră aduşi la corvadă pentru toată ziua. Se spălau les--pezile pardoselii cu şuvoaie de apă, se întindeau mesepezile pardoselii cu şuvoaie de apă, se întindeau mese

ca pentru o nuntă, se îngrămădeau de o parte şi deca pentru o nuntă, se îngrămădeau de o parte şi de alta a vetrei copaci tăiaţi pentru foc; în grajd se aşteralta a vetrei copaci tăiaţi pentru foc; în grajd se aşter--nuseră paie proaspete, curtea era curăţată cu măturinuseră paie proaspete, curtea era curăţată cu mături de mesteacăn, iar la cuhnie un gligan şi un berbec înde mesteacăn, iar la cuhnie un gligan şi un berbec în --treg se şi roteau în frigare; plăcintele se coceau latreg se şi roteau în frigare; plăcintele se coceau la cuptor; şi în cătun se dusese vestea că familiacuptor; şi în cătun se dusese vestea că familia Cressay aştepta pe un trimis al regelui.Cressay aştepta pe un trimis al regelui.

Se lăsase un pui de ger şi văzduhul era străveziu,Se lăsase un pui de ger şi văzduhul era străveziu, cu un pic din soarele acela de ianuarie care învioracu un pic din soarele acela de ianuarie care înviora

ramurile golaşe şi punea câţiva stropi de lumină înramurile golaşe şi punea câţiva stropi de lumină în băltoacele de pe drumuri.băltoacele de pe drumuri.Guccio sosi cam pe la namiezi, purtând o mantieGuccio sosi cam pe la namiezi, purtând o mantie

căptuşită cu blană de soi, pălărie de postav verde acăptuşită cu blană de soi, pălărie de postav verde a cărei creastă îi cădea până la umeri şi călare pe-uncărei creastă îi cădea până la umeri şi călare pe-un murg frumos, bine hrănit şi în hamuri de preţ. Era înmurg frumos, bine hrănit şi în hamuri de preţ. Era în--soţit de un valet, şi el călare, şi mirosea cale de osoţit de un valet, şi el călare, şi mirosea cale de o poştă a om bogat.poştă a om bogat.

O găsi pe doamna Eliabel şi pe cei doi fii ai săi înO găsi pe doamna Eliabel şi pe cei doi fii ai săi în

haine de zile mari şi fu încântat de primirea ce i sehaine de zile mari şi fu încântat de primirea ce i se făcu. Masa întinsă sărbătoreşte, forfota slugilor, îmfăcu. Masa întinsă sărbătoreşte, forfota slugilor, îm --brăţişările doamnei Eliabel, marea voioşie cu care îlbrăţişările doamnei Eliabel, marea voioşie cu care îl întâmpinau, toate erau în ochii lui semne fericite.întâmpinau, toate erau în ochii lui semne fericite. Fără îndoială că Maria le împărtăşise gândul lor careFără îndoială că Maria le împărtăşise gândul lor care trebuie să fi fost primit cu bucurie. Ştiau ce-l aducetrebuie să fi fost primit cu bucurie. Ştiau ce-l aduce aici şi vedeau în el de pe acum pe logodnicul Mariei.aici şi vedeau în el de pe acum pe logodnicul Mariei. Doar Pierre de Cressay părea oarecum stânjenit.Doar Pierre de Cressay părea oarecum stânjenit.

- Bunii mei prieteni, izbucni Guccio, ce bine-mi- Bunii mei prieteni, izbucni Guccio, ce bine-mi pare că vă revăd! Dar nu trebuia să vă băgaţi la atâtapare că vă revăd! Dar nu trebuia să vă băgaţi la atâta cheltuială pentru mine. Primiţi-mă întocmai ca şi cumcheltuială pentru mine. Primiţi-mă întocmai ca şi cum

toate astea, căci aşa îmi place să trăiesc".toate astea, căci aşa îmi place să trăiesc". Avea părerile lui şi în privinţa mobilei, a tapiseriilor Avea părerile lui şi în privinţa mobilei, a tapiseriilor

ce trebuiau atârnate pe pereţi pentru a le da o înce trebuiau atârnate pe pereţi pentru a le da o în --



p ţ şp ţ şaş fi din familia voastră!aş fi din familia voastră!

Vorba nu-i plăcu lui Jean, care schimbă pe furiş o Vorba nu-i plăcu lui Jean, care schimbă pe furiş o privire cu maică-sa.privire cu maică-sa.

Guccio se mai schimbase la înfăţişare. În urma săriGuccio se mai schimbase la înfăţişare. În urma sări --turii nenorocite de pe puntea corăbiei îi rămăsese piturii nenorocite de pe puntea corăbiei îi rămăsese pi --ciorul drept cam ţeapăn, ceea ce dădea mersului săuciorul drept cam ţeapăn, ceea ce dădea mersului său un fel de eleganţă trufaşă. Îşi împlinise în acelaşiun fel de eleganţă trufaşă. Îşi împlinise în acelaşi timp, cât zăcuse la spital, ultima creştere; se făcusetimp, cât zăcuse la spital, ultima creştere; se făcuse mai înalt cu o palmă, trăsăturile i se pronunţaseră şimai înalt cu o palmă, trăsăturile i se pronunţaseră şi faţa căpătase acea expresie mai încruntată, matură,faţa căpătase acea expresie mai încruntată, matură, care vine după încercările îndelungate ale suferinţeicare vine după încercările îndelungate ale suferinţei fizice. Nu mai era un copilandru, luase înfăţişareafizice. Nu mai era un copilandru, luase înfăţişarea unui bărbat.unui bărbat.

Fără să fi pierdut nimic din încrederea în sine peFără să fi pierdut nimic din încrederea în sine pe care o avea odinioară, nu mai trebuia acum să-şi deacare o avea odinioară, nu mai trebuia acum să-şi dea atâta osteneală pentru a se impune în ochii altora.atâta osteneală pentru a se impune în ochii altora. Franţuzeasca lui se îndreptase; o vorbea cu mai puţinFranţuzeasca lui se îndreptase; o vorbea cu mai puţin accent străin şi rostea cuvintele mai rar, însoţindu-leaccent străin şi rostea cuvintele mai rar, însoţindu-le însă tot de mişcări din mâini, ca înainte.însă tot de mişcări din mâini, ca înainte.

Guccio privi pereţii din jur, de parcă se şi socoteaGuccio privi pereţii din jur, de parcă se şi socotea stăpânul lor. Vru să ştie ce planuri au Pierre şi Jean înstăpânul lor. Vru să ştie ce planuri au Pierre şi Jean în privinţa conacului. Au de gând să-i facă ceva repaprivinţa conacului. Au de gând să-i facă ceva repa--raţii? Ceva schimbări spre a-l pune în pas cu vremea?raţii? Ceva schimbări spre a-l pune în pas cu vremea?

- Am văzut în Italia, vorbi el, unele tavane zugrăvite- Am văzut în Italia, vorbi el, unele tavane zugrăvite

care s-ar potrivi foarte bine aici. Dar feredeul, nu crecare s-ar potrivi foarte bine aici. Dar feredeul, nu cre--deţi că ar fi nimerit să clădiţi altul în loc? Se fac azideţi că ar fi nimerit să clădiţi altul în loc? Se fac azi băi mici, de care te slujeşti mai lesne şi, după părereabăi mici, de care te slujeşti mai lesne şi, după părerea mea, aceasta e de neapărată trebuinţă la îngrijireamea, aceasta e de neapărată trebuinţă la îngrijirea trupului pentru nişte oameni de seamă.trupului pentru nişte oameni de seamă.

Trebuia să înţelegi că voia să spună:Trebuia să înţelegi că voia să spună:"Sunt gata să iau asupră-mi cheltuielile pentru"Sunt gata să iau asupră-mi cheltuielile pentru

p p ţ pp p ţ pfăţişare mai atrăgătoare. Începea să-l enerveze de-afăţişare mai atrăgătoare. Începea să-l enerveze de-a binelea pe Jean de Cressay, şi chiar grăsanul Pierrebinelea pe Jean de Cressay, şi chiar grăsanul Pierre găsea că o lua cam prea repede, vorbind, abia intratgăsea că o lua cam prea repede, vorbind, abia intrat pe uşă, de planurile lui de a face schimbări în toatăpe uşă, de planurile lui de a face schimbări în toată casa.casa.

Guccio se găsea acolo de o jumătate de ceas şiGuccio se găsea acolo de o jumătate de ceas şi Maria nu se arătase încă.Maria nu se arătase încă.

"Poate că trebuie mai întâi să-mi dau gândul pe"Poate că trebuie mai întâi să-mi dau gândul pe faţă...", îşi zise el.faţă...", îşi zise el.

- Avea-voi plăcerea s-o văd pe domnişoara Maria?- Avea-voi plăcerea s-o văd pe domnişoara Maria? Va sta cu noi la masă? Va sta cu noi la masă?

- Desigur, desigur, răspunse doamna Eliabel; se gă- Desigur, desigur, răspunse doamna Eliabel; se gă--teşte şi va cobori numaidecât. Ai s-o găseşti foarteteşte şi va cobori numaidecât. Ai s-o găseşti foarte schimbată; toată fiinţa îi este absorbită de fericirea eischimbată; toată fiinţa îi este absorbită de fericirea ei nouă.nouă.

Guccio se ridică, cu inima zvâcnind şi întunecându-Guccio se ridică, cu inima zvâcnind şi întunecându-se puţin la faţă. Acolo unde alţii roşesc, el devenease puţin la faţă. Acolo unde alţii roşesc, el devenea măsliniu.măsliniu.

- Adevărat? izbucni voios. Ah, doamnă Eliabel, ce- Adevărat? izbucni voios. Ah, doamnă Eliabel, ce bucurie mi-ai făcut!bucurie mi-ai făcut!

- Da, şi noi suntem foarte fericiţi de-a ne putea bu- Da, şi noi suntem foarte fericiţi de-a ne putea bu--cura de această veste bună cu un prieten ca dumcura de această veste bună cu un prieten ca dum--neata. Scumpa noastră Maria e logodită...neata. Scumpa noastră Maria e logodită...

Se opri o clipă pentru a sorbi în voie plăcerea de a-lSe opri o clipă pentru a sorbi în voie plăcerea de a-l

vedea pe Guccio făcând feţe-feţe. vedea pe Guccio făcând feţe-feţe.-...e logodită cu o rubedenie de a noastră, domnul-...e logodită cu o rubedenie de a noastră, domnul

de Saint-Venant, un nobil de viţă veche din Artois carede Saint-Venant, un nobil de viţă veche din Artois care s-a îndrăgostit de ea şi de care e îndrăgostită.s-a îndrăgostit de ea şi de care e îndrăgostită.

Simţind privirile ce se aţinteau asupra lui, făcu oSimţind privirile ce se aţinteau asupra lui, făcu o sforţare ca să întrebe:sforţare ca să întrebe:

- Şi pe când nunta?- Şi pe când nunta?

- Pe la începutul acestei veri, răspunse doamna- Pe la începutul acestei veri, răspunse doamna Eliabel.Eliabel.

- Dar e ca şi făcută, lămuri Jean de Cressay, căci şi-- Dar e ca şi făcută, lămuri Jean de Cressay, căci şi-

riei.riei."Nu pare a fi prea mândră că şi-a călcat jurământul"Nu pare a fi prea mândră că şi-a călcat jurământul

de credinţă faţă de mine.", îşi zicea Guccio, "N-amde credinţă faţă de mine.", îşi zicea Guccio, "N-am



ş J y şş J y şau dat cuvântul unul altuia.au dat cuvântul unul altuia.

Guccio rămase o clipă ca într-o pâclă, fără să poatăGuccio rămase o clipă ca într-o pâclă, fără să poată scoate o vorbă, pipăind în neştire răcliţa de aur pescoate o vorbă, pipăind în neştire răcliţa de aur pe care i-o dăruise regina Clémence şi care strălucea pecare i-o dăruise regina Clémence şi care strălucea pe jacheta lui în două culori, după ultima modă italiană. jacheta lui în două culori, după ultima modă italiană. Auzi cum Jean de Cressay deschise uşa, chemând-o pe Auzi cum Jean de Cressay deschise uşa, chemând-o pe soră-sa. Apoi recunoscu paşii Mariei; mândria biruindsoră-sa. Apoi recunoscu paşii Mariei; mândria biruind în el celelalte sentimente, se sili să-şi ascundă amărăîn el celelalte sentimente, se sili să-şi ascundă amără --ciunea.ciunea.

Maria intră, ţinându-se ţeapănă, rece, dar cu ochiiMaria intră, ţinându-se ţeapănă, rece, dar cu ochii înroşiţi. Îi ură din vârful buzelor bun venit lui Guccio.înroşiţi. Îi ură din vârful buzelor bun venit lui Guccio. Acesta luă tonul cel mai firesc de care era în stare Acesta luă tonul cel mai firesc de care era în stare pentru a o felicita, iar dânsa aerul cel mai demn cupentru a o felicita, iar dânsa aerul cel mai demn cu putinţă pentru a-i asculta complimentele. Nu lipseaputinţă pentru a-i asculta complimentele. Nu lipsea mult s-o podidească plânsul, dar numai ea ştia asta şimult s-o podidească plânsul, dar numai ea ştia asta şi reuşi aşa de bine să se stăpânească, încât Guccio luăreuşi aşa de bine să se stăpânească, încât Guccio luă drept răceală adevărată ceea ce nu era la Maria decâtdrept răceală adevărată ceea ce nu era la Maria decât teama de a se trăda şi de a suferi pedeapsa cu care aiteama de a se trăda şi de a suferi pedeapsa cu care ai săi o ameninţaseră.săi o ameninţaseră.

Prânzul, prea îmbelşugat, li se păru apăsător.Prânzul, prea îmbelşugat, li se păru apăsător. Doamna Eliabel, desfătându-se cu propria ei viclenie,Doamna Eliabel, desfătându-se cu propria ei viclenie, se prefăcea a fi veselă, îşi tot îndemna oaspetele săse prefăcea a fi veselă, îşi tot îndemna oaspetele să mai ia din fiecare fel şi poruncea întruna slugilor să-imai ia din fiecare fel şi poruncea întruna slugilor să-i mai pună o ciozvârtă de berbec sau de gligan pe feliamai pună o ciozvârtă de berbec sau de gligan pe felia

lui de pâine.lui de pâine.- Pierdut-ai cumva pofta de mâncare în lungile du- Pierdut-ai cumva pofta de mâncare în lungile du--

mitale călătorii? îl întrebă ea. Haide, haide, domnulemitale călătorii? îl întrebă ea. Haide, haide, domnule Guccio, trebuie să te hrăneşti bine la vârsta dumitale.Guccio, trebuie să te hrăneşti bine la vârsta dumitale. Asta nu-ţi place? Mai ia atunci din plăcinta aceea! Asta nu-ţi place? Mai ia atunci din plăcinta aceea!

Lui Guccio îi venea să-i arunce strachina în obraz.Lui Guccio îi venea să-i arunce strachina în obraz. Nici o singură dată nu izbuti să prindă privirea MaNici o singură dată nu izbuti să prindă privirea Ma--

ţ ţ şţ ţ şscăpat oare de la moarte decât pentru a suferi o asescăpat oare de la moarte decât pentru a suferi o ase --menea ocară? Ah, ştiam eu bine de ce-mi era teamămenea ocară? Ah, ştiam eu bine de ce-mi era teamă şi-mi făceam gânduri negre când zăceam la spital. Şişi-mi făceam gânduri negre când zăceam la spital. Şi ce de scrisori i-am trimis! Pentru ce însă îmi răsce de scrisori i-am trimis! Pentru ce însă îmi răs--pundea prin Ricard că rămâne credincioasă aceloraşipundea prin Ricard că rămâne credincioasă aceloraşi sentimente şi că se topeşte de dor aşteptându-mă, însentimente şi că se topeşte de dor aşteptându-mă, în timp ce îşi dădea inima altuia? Asta e trădare şi n-otimp ce îşi dădea inima altuia? Asta e trădare şi n-o voi ierta niciodată! Ah, şi ce prost am mâncat aici! voi ierta niciodată! Ah, şi ce prost am mâncat aici! Nu-mi aduc aminte să mai fi mâncat vreodată aşa deNu-mi aduc aminte să mai fi mâncat vreodată aşa de prost!"prost!"

Căutarea unei răzbunări e adeseori un mijloc de a-Căutarea unei răzbunări e adeseori un mijloc de a-ţi mai uita mâhnirea. Guccio căuta cum anume sa răsţi mai uita mâhnirea. Guccio căuta cum anume sa răs--pundă umilirii suferite.pundă umilirii suferite.

"Fireşte, aş putea cere să mi se plătească de îndată"Fireşte, aş putea cere să mi se plătească de îndată datoria, şi poate că asta i-ar pune în asemenea încurdatoria, şi poate că asta i-ar pune în asemenea încur--cătură, că ar trebui să renunţe de a mai face nunta".cătură, că ar trebui să renunţe de a mai face nunta".

Dar acest mijloc i se păru de o josnicie nevrednicăDar acest mijloc i se păru de o josnicie nevrednică de dânsul. Cu nişte burghezi poate că ar fi făcut asde dânsul. Cu nişte burghezi poate că ar fi făcut as --tfel; cu nişte gentilomi însă, care voiau să-l striveascătfel; cu nişte gentilomi însă, care voiau să-l strivească prin nobleţea lor, căuta o răzbunare de gentilom.prin nobleţea lor, căuta o răzbunare de gentilom. Ţinea să le dovedească acestora că era mai mareŢinea să le dovedească acestora că era mai mare domn decât oricare Cressay şi oricare Saint-Venant dedomn decât oricare Cressay şi oricare Saint-Venant de pe pământ.pe pământ.

Această nelinişte îl frământă tot timpul cât se ser Această nelinişte îl frământă tot timpul cât se ser--

viră dulciurile şi brânza. Când ajunseră pe la sfârşitul viră dulciurile şi brânza. Când ajunseră pe la sfârşitul prânzului, Guccio îşi scoase deodată racla de aur deprânzului, Guccio îşi scoase deodată racla de aur de la gât şi o întinse tinerei fete, zicând:la gât şi o întinse tinerei fete, zicând:

- Iată frumoasă Maria, darul de nuntă pe care ţi-l- Iată frumoasă Maria, darul de nuntă pe care ţi-l fac. Regina Clémence - şi Guccio rosti foarte apăsatfac. Regina Clémence - şi Guccio rosti foarte apăsat acest nume - ea însăşi, regina Franţei, mi-a prins-o cuacest nume - ea însăşi, regina Franţei, mi-a prins-o cu mâna ei la gât, pentru felul cum am slujit-o şi din primâna ei la gât, pentru felul cum am slujit-o şi din pri --

etenia cu care mă cinsteşte. E închisă aici o fărâmăetenia cu care mă cinsteşte. E închisă aici o fărâmă din moaştele sfântului Ioan Botezătorul. Nu gândeamdin moaştele sfântului Ioan Botezătorul. Nu gândeam să mă pot despărţi vreodată de această raclă; se paresă mă pot despărţi vreodată de această raclă; se pare

cile şi se prefăcu absorbit în cercetarea socotelilor.cile şi se prefăcu absorbit în cercetarea socotelilor. Slujbaşul Ricard, care-l văzuse dimineaţa plecând atâtSlujbaşul Ricard, care-l văzuse dimineaţa plecând atât de voios, înţelese că lucrurile luaseră o întorsăturăde voios, înţelese că lucrurile luaseră o întorsătură



p p pînsă că poţi renunţa fără greutate la ceea ce socoteaiînsă că poţi renunţa fără greutate la ceea ce socoteai a fi avutul tău cel mai scump... şi aş fi fericit s-o porţia fi avutul tău cel mai scump... şi aş fi fericit s-o porţi de acum încolo ca să te ocrotească, pe tine şi copiiide acum încolo ca să te ocrotească, pe tine şi copiii ce-ţi doresc să ai cu gentilomul din Artois, pe care ţi l-ce-ţi doresc să ai cu gentilomul din Artois, pe care ţi l-ai ales.ai ales.

Nu găsise decât acest fel de a-şi arăta dispreţul.Nu găsise decât acest fel de a-şi arăta dispreţul. Asta însemna a plăti scump prilejul de a rosti o frază. Asta însemna a plăti scump prilejul de a rosti o frază. Hotărât lucru, faţă de aceşti Cressay, care n-aveauHotărât lucru, faţă de aceşti Cressay, care n-aveau para chioară, marile porniri sufleteşti ale lui Gucciopara chioară, marile porniri sufleteşti ale lui Guccio se terminau întotdeauna printr-un gest costisitor. Şi,se terminau întotdeauna printr-un gest costisitor. Şi, venit acolo ca să ia, pleca întotdeauna după ce dă venit acolo ca să ia, pleca întotdeauna după ce dă--duse ceva.duse ceva.

Dacă în clipa aceea pe Maria n-o podidiră lacrimile,Dacă în clipa aceea pe Maria n-o podidiră lacrimile, e pentru că la dânsa frica de maică-sa şi de frate-săue pentru că la dânsa frica de maică-sa şi de frate-său era încă şi mai puternică decât suferinţa ce-o coera încă şi mai puternică decât suferinţa ce-o co--pleşea; dar degetele îi tremurau tare când luă dinpleşea; dar degetele îi tremurau tare când luă din mâna lui Guccio racla de aur.mâna lui Guccio racla de aur.

O duse la buze; gestul îi era îngăduit de vreme ceO duse la buze; gestul îi era îngăduit de vreme ce racla conţinea relicve. Guccio nu-i văzu însă gestul; îşiracla conţinea relicve. Guccio nu-i văzu însă gestul; îşi şi întorsese faţa în altă parte.şi întorsese faţa în altă parte.

Pomenind de rana sa încă proaspătă, de obosealaPomenind de rana sa încă proaspătă, de oboseala călătoriei şi de obligaţia ce-o avea de a se întoarce acălătoriei şi de obligaţia ce-o avea de a se întoarce a doua zi la Paris, îşi luă de îndată rămas bun, chemădoua zi la Paris, îşi luă de îndată rămas bun, chemă valetul, îmbrăcă mantaua îmblănită, sări în şa şi pă valetul, îmbrăcă mantaua îmblănită, sări în şa şi pă--

răsi curtea conacului familiei Cressay, încredinţat cărăsi curtea conacului familiei Cressay, încredinţat că nu va mai pune piciorul acolo niciodată.nu va mai pune piciorul acolo niciodată.

- Acuma va trebui totuşi să-i scriem vărului Saint- Acuma va trebui totuşi să-i scriem vărului Saint-- Venant, îi spuse doamna Eliabel fiului ei Jean, după ce Venant, îi spuse doamna Eliabel fiului ei Jean, după ce Guccio ieşise pe poartă.Guccio ieşise pe poartă.

Ajuns la sucursala din Neauphle, Guccio nu-şi des Ajuns la sucursala din Neauphle, Guccio nu-şi des--cleştă dinţii toată seara. Porunci să-i fie aduse condicleştă dinţii toată seara. Porunci să-i fie aduse condi --

urâtă. Guccio îl înştiinţă că va porni la drum în dimiurâtă. Guccio îl înştiinţă că va porni la drum în dimi --neaţa următoare; nu prea părea dispus să dezvăluieneaţa următoare; nu prea părea dispus să dezvăluie ce-avea pe suflet şi Ricard socoti mai cuminte să nuce-avea pe suflet şi Ricard socoti mai cuminte să nu pună nici o întrebare.pună nici o întrebare.

Guccio petrecu o noapte fără somn în locuinţa ce iGuccio petrecu o noapte fără somn în locuinţa ce i se pregătise cu atâta grijă pentru o şedere îndelunse pregătise cu atâta grijă pentru o şedere îndelun --gată. Îi părea rău acum după racla lui şi vedea în frugată. Îi părea rău acum după racla lui şi vedea în fru--mosul său gest doar o faptă nesăbuită.mosul său gest doar o faptă nesăbuită.

"Nu merita atâta, nu-s decât un prost... Şi ce are să"Nu merita atâta, nu-s decât un prost... Şi ce are să zică unchiul Spinello de hotărârea mea?", se întrebazică unchiul Spinello de hotărârea mea?", se întreba el răsucindu-se în cearceafurile scorţoase, "Va spuneel răsucindu-se în cearceafurile scorţoase, "Va spune că nu ştiu ce vreau, după ce-l rugasem atâta să-mică nu ştiu ce vreau, după ce-l rugasem atâta să-mi dea sucursala asta... Nici vorbă, nu voi mai face niciodea sucursala asta... Nici vorbă, nu voi mai face nicio--dată asemenea prostii. M-aş fi putut întoarce cu esdată asemenea prostii. M-aş fi putut întoarce cu es--corta reginei şi să-mi găsesc un rost la curtea ei; cândcorta reginei şi să-mi găsesc un rost la curtea ei; când colo, vrând să sar prea repede din corabie, iată-măcolo, vrând să sar prea repede din corabie, iată-mă şase luni pe un pat de spital. În loc să pornesc spreşase luni pe un pat de spital. În loc să pornesc spre Paris şi să mă pun pe lucru spre a-mi face o situaţie,Paris şi să mă pun pe lucru spre a-mi face o situaţie, dau fuga în târgul ăsta prăpădit ca să mă însor cu odau fuga în târgul ăsta prăpădit ca să mă însor cu o fată de la ţară după care oftez de aproape doi ani cafată de la ţară după care oftez de aproape doi ani ca şi cum n-ar mai fi altă femeie pe lume!... Şi toateşi cum n-ar mai fi altă femeie pe lume!... Şi toate astea ca până la urmă să-i placă mai mult vreun nerodastea ca până la urmă să-i placă mai mult vreun nerod din neamul ei.din neamul ei. Bel lavoro! Bel lavoro! Bel lavoro! Bel lavoro!88 Ei, dar am isEi, dar am is--prăvit cu copilăriile şi aceasta o să-mi slujească de înprăvit cu copilăriile şi aceasta o să-mi slujească de în --

văţătură". văţătură".Când se crăpă de zi, ajunsese aproape să se conCând se crăpă de zi, ajunsese aproape să se con--

vingă singur că soarta îi făcuse un mare bine. Îşi vingă singur că soarta îi făcuse un mare bine. Îşi chemă valetul, porunci să-i strângă lucrurile şi să-ichemă valetul, porunci să-i strângă lucrurile şi să-i înşeueze calul.înşeueze calul.

Dădea pe gât o ceaşcă de supă înainte de a porni,Dădea pe gât o ceaşcă de supă înainte de a porni, când slujnica pe care o zărise în ajun la Cressay venicând slujnica pe care o zărise în ajun la Cressay veni

88 Frumoasă treabă! (în italiană).Frumoasă treabă! (în italiană).

să întrebe de el, zicând că vrea să-i vorbească fărăsă întrebe de el, zicând că vrea să-i vorbească fără martor. Îi aducea un mesaj: Maria, care izbutise sămartor. Îi aducea un mesaj: Maria, care izbutise să fugă de acasă pentru un ceas, îl aştepta pe Guccio lafugă de acasă pentru un ceas, îl aştepta pe Guccio la

CUNUNIA DE LA MIEZUL NOPŢIICUNUNIA DE LA MIEZUL NOPŢII

Când Guccio descălecă puţin după vecernie în faţaCând Guccio descălecă puţin după vecernie în faţa



jumătatea drumului între Neauphle şi Cressay, la jumătatea drumului între Neauphle şi Cressay, la malul râului Mauldre, "În locul ce-l ştiţi", adăugă ea.malul râului Mauldre, "În locul ce-l ştiţi", adăugă ea.

Cum Guccio n-o văzuse pe Maria decât o singurăCum Guccio n-o văzuse pe Maria decât o singură dată în afara conacului, înţelese că era vorba de lidată în afara conacului, înţelese că era vorba de li -- vada de meri, la marginea gârlei, unde se sărutaseră vada de meri, la marginea gârlei, unde se sărutaseră pentru întâia oara. Răspunse însă că trebuie să fie opentru întâia oara. Răspunse însă că trebuie să fie o greşeală la mijloc, că din partea lui nu avea nimic degreşeală la mijloc, că din partea lui nu avea nimic de spus domniţei Maria şi că ea îşi dăduse prea mare osspus domniţei Maria şi că ea îşi dăduse prea mare os --teneală ieşind de acasă pentru a-l întâlni.teneală ieşind de acasă pentru a-l întâlni.

- Ţi se rupe inima văzând-o pe domniţa Maria,- Ţi se rupe inima văzând-o pe domniţa Maria, spuse slujnica. Îţi jur, domnule, că ar trebui să mergispuse slujnica. Îţi jur, domnule, că ar trebui să mergi s-o întâlneşti; dacă ţi s-a adus vreo jignire, asta nus-o întâlneşti; dacă ţi s-a adus vreo jignire, asta nu vine de la dânsa. vine de la dânsa.

Fără a găsi de cuviinţă să răspundă, Guccio sări peFără a găsi de cuviinţă să răspundă, Guccio sări pe cal şi-şi văzu de drum.cal şi-şi văzu de drum.

"Cheiul Marsiliei! Cheiul Marsiliei!", îşi repeta în"Cheiul Marsiliei! Cheiul Marsiliei!", îşi repeta în--truna, "Am păţit-o o dată acolo. De ajuns cu prostiile,truna, "Am păţit-o o dată acolo. De ajuns cu prostiile, cine ştie ce mă mai aşteaptă dacă o revăd. N-arecine ştie ce mă mai aşteaptă dacă o revăd. N-are decât să-şi înghită singură lacrimile, dacă are poftădecât să-şi înghită singură lacrimile, dacă are poftă de plâns!".de plâns!".

Străbătu astfel două sute de stânjeni înspre Paris;Străbătu astfel două sute de stânjeni înspre Paris; deodată, în faţa valetului încremenit, îşi întoarsedeodată, în faţa valetului încremenit, îşi întoarse calul, îi dădu pinteni şi o luă razna peste câmp.calul, îi dădu pinteni şi o luă razna peste câmp.

În câteva minute, ajunse la malul gârlei; zări livadaÎn câteva minute, ajunse la malul gârlei; zări livada

şi, sub meri, pe Maria care-l aştepta.şi, sub meri, pe Maria care-l aştepta.

Când Guccio descălecă, puţin după vecernie, în faţaCând Guccio descălecă, puţin după vecernie, în faţa băncii Tolomei de pe uliţa lombarzilor, calul său erabăncii Tolomei de pe uliţa lombarzilor, calul său era acoperit de spumă.acoperit de spumă.

Zvârli valetului frâul, străbătu marea galerie înZvârli valetului frâul, străbătu marea galerie în care erau aşezate tejghelele şi urcă repede, atât cât îicare erau aşezate tejghelele şi urcă repede, atât cât îi permitea şoldul ţeapăn, scara ce ducea la odaia depermitea şoldul ţeapăn, scara ce ducea la odaia de

lucru a unchiului său.lucru a unchiului său.Deschise uşa; lumina de-afară era umbrită de spiDeschise uşa; lumina de-afară era umbrită de spi--narea lui Robert d'Artois. Acesta se întoarse.narea lui Robert d'Artois. Acesta se întoarse.

- A, tu eşti! strigă el întinzându-şi braţele. Pronia- A, tu eşti! strigă el întinzându-şi braţele. Pronia cerească mi te trimite, prietene Guccio! Îi cereamcerească mi te trimite, prietene Guccio! Îi ceream tocmai unchiului dumitale un curier iute şi sigur ca sătocmai unchiului dumitale un curier iute şi sigur ca să alerge de îndată la Arras spre a-l întâlni pe Jean de Fialerge de îndată la Arras spre a-l întâlni pe Jean de Fi--ennes. Dar va trebui să deschizi bine ochii, tinere,ennes. Dar va trebui să deschizi bine ochii, tinere, adăugă el ca şi cum nici nu mai încăpea îndoială căadăugă el ca şi cum nici nu mai încăpea îndoială că

Guccio va primi însărcinarea; căci bunii mei prieteni,Guccio va primi însărcinarea; căci bunii mei prieteni, Hirsonii, nu-ţi cruţă ostenelile şi şi-au asmuţit câiniiHirsonii, nu-ţi cruţă ostenelile şi şi-au asmuţit câinii asupra oricui vine din partea mea.asupra oricui vine din partea mea.

- Monseniore, răspunse Guccio, gâfâind încă după- Monseniore, răspunse Guccio, gâfâind încă după goana lui, monseniore, puţin a lipsit să-mi vărs şi sugoana lui, monseniore, puţin a lipsit să-mi vărs şi su--fletul pe mare, anul trecut, ducându-mă să-ţi fiu defletul pe mare, anul trecut, ducându-mă să-ţi fiu de folos în Anglia; am zăcut şase luni în spital pentru căfolos în Anglia; am zăcut şase luni în spital pentru că m-am dus la Neapole să-l slujesc pe rege, şi toate drum-am dus la Neapole să-l slujesc pe rege, şi toate dru--murile acestea nu prea mi-au purtat noroc. Îmi vei damurile acestea nu prea mi-au purtat noroc. Îmi vei da

voie, monseniore, ca de data aceasta să nu-ţi dau as voie, monseniore, ca de data aceasta să nu-ţi dau as --cultare, căci am propriile mele treburi care nu suferăcultare, căci am propriile mele treburi care nu suferă nici o întârziere.nici o întârziere.

- Am să te plătesc aşa de bine că n-are să-ţi pară- Am să te plătesc aşa de bine că n-are să-ţi pară rău, spuse Robert.rău, spuse Robert.

- Fără îndoială, monseniore, cu banii pe care tot eu- Fără îndoială, monseniore, cu banii pe care tot eu va trebui să ţi-i împrumut, spuse încetişor unchiul To va trebui să ţi-i împrumut, spuse încetişor unchiul To--lomei care stătea de o parte, cu mâinile aşezate pelomei care stătea de o parte, cu mâinile aşezate pe

burtă.burtă.- Nici pentru o mie de livre, nu m-aş duce! izbucni- Nici pentru o mie de livre, nu m-aş duce! izbucni

Guccio. Şi mai cu seamă, nu în Artois!Guccio. Şi mai cu seamă, nu în Artois!

al meu, îţi făgăduiesc cel puţin un jaf de pomină aal meu, îţi făgăduiesc cel puţin un jaf de pomină a cărui pradă te voi însărcina pe tine s-o vinzi!cărui pradă te voi însărcina pe tine s-o vinzi!

- Aoleu, monseniore, în frumoasă dandana mă bagi!- Aoleu, monseniore, în frumoasă dandana mă bagi!



Robert se întoarse spre Tolomei:Robert se întoarse spre Tolomei:- Ia spune-mi, prietene bancher, auzita-i vreodată- Ia spune-mi, prietene bancher, auzita-i vreodată

una ca asta? Pentru ca un lombard să refuze o mie deuna ca asta? Pentru ca un lombard să refuze o mie de livre, pe care altminteri nici nu i le-am oferit, trebuielivre, pe care altminteri nici nu i le-am oferit, trebuie să aibă motive serioase. Nepotul tău n-o fi cumvasă aibă motive serioase. Nepotul tău n-o fi cumva plătit de jupânul Hirson... Dumnezeu să mi-l sugrumeplătit de jupânul Hirson... Dumnezeu să mi-l sugrume pe ăsta, şi chiar cu maţele lui, dacă se poate!pe ăsta, şi chiar cu maţele lui, dacă se poate!

Tolomei începu să râdă.Tolomei începu să râdă.- Să n-ai teamă de aşa ceva, monseniore; mă bate- Să n-ai teamă de aşa ceva, monseniore; mă bate

gândul că nepotu-meu e îndrăgostit, ba chiar că a cugândul că nepotu-meu e îndrăgostit, ba chiar că a cu--cerit inima unei doamne de neam mare.cerit inima unei doamne de neam mare.

- A, dacă-i vorba de o femeie, nu pot face nimic, şi-i- A, dacă-i vorba de o femeie, nu pot face nimic, şi-i iert refuzul. Am totuşi nevoie de cineva care să-miiert refuzul. Am totuşi nevoie de cineva care să-mi ducă acolo ceea ce ţi-am spus.ducă acolo ceea ce ţi-am spus.

- Nu-ţi face griji din asta, monseniore, am ce-ţi tre- Nu-ţi face griji din asta, monseniore, am ce-ţi tre--

buie: un foarte bun curier şi care te va sluji cu atâtbuie: un foarte bun curier şi care te va sluji cu atât mai discret cu cât nu te cunoaşte. Şi apoi... o rasă demai discret cu cât nu te cunoaşte. Şi apoi... o rasă de călugăr nu prea bate la ochi pe drumuri.călugăr nu prea bate la ochi pe drumuri.

- Un călugăr? făcu Robert, strâmbându-se.- Un călugăr? făcu Robert, strâmbându-se.-...italian.-...italian.- Ei, aşa mai merge... căci, vezi tu, Tolomei, vreau- Ei, aşa mai merge... căci, vezi tu, Tolomei, vreau

să dau o mare lovitură. Pentru că regele a oprit-o pesă dau o mare lovitură. Pentru că regele a oprit-o pe mătuşă-mea, Mahaut, de a se depărta de Paris, vreaumătuşă-mea, Mahaut, de a se depărta de Paris, vreau să mă folosesc de prilej făcând în aşa chip ca aliaţii săsă mă folosesc de prilej făcând în aşa chip ca aliaţii să

pună mâna pe castelul ei de la Hesdin... Sau mai binepună mâna pe castelul ei de la Hesdin... Sau mai bine zis castelul meu de la Hesdin! Am cumpărat..., da,zis castelul meu de la Hesdin! Am cumpărat..., da, ştiu ce vrei să spui, cu banii tăi!... am cumpărat coştiu ce vrei să spui, cu banii tăi!... am cumpărat co--nştiinţa unor vătăşei ai acestei bune contese, doi ticănştiinţa unor vătăşei ai acestei bune contese, doi tică--loşi, ca toţi cei ce-o slujesc, gata să se vândă cui dăloşi, ca toţi cei ce-o slujesc, gata să se vândă cui dă mai mult, şi care îi vor lasă pe prietenii mei să pămai mult, şi care îi vor lasă pe prietenii mei să pă --trundă în cetate. Şi dacă nu mă pot folosi de ceea ce-itrundă în cetate. Şi dacă nu mă pot folosi de ceea ce-i

- Ei, barem dacă te-o spânzura să ştii pentru ce! De- Ei, barem dacă te-o spânzura să ştii pentru ce! De vreme ce eşti bancher, eşti hoţ, şi nu te sperii tu vreme ce eşti bancher, eşti hoţ, şi nu te sperii tu pentru nişte lucruri furate pe care le doseşti; eu nu lepentru nişte lucruri furate pe care le doseşti; eu nu le cer niciodată oamenilor să-şi lase meseria lor.cer niciodată oamenilor să-şi lase meseria lor.

Era plin de voioşie, de când cu judecata regelui.Era plin de voioşie, de când cu judecata regelui.- Rămâi cu bine, prietene, îmi placi tare mult, urmă- Rămâi cu bine, prietene, îmi placi tare mult, urmă

el. A, era să uit... numele celor doi vătăşei ai mei. Dă-el. A, era să uit... numele celor doi vătăşei ai mei. Dă-mi un petec de hârtie.mi un petec de hârtie.

Şi în timp ce-şi scria mesajul, adăugă:Şi în timp ce-şi scria mesajul, adăugă:- Trebuie dat în mâna domnului de Fiennes, nu-i- Trebuie dat în mâna domnului de Fiennes, nu-i

aşa, şi nimănui altuia. Souastre şi Caumont sunt preaaşa, şi nimănui altuia. Souastre şi Caumont sunt prea luaţi la ochi.luaţi la ochi.

Se ridică, îşi încopcie agrafa de aur a mantiei, apoi,Se ridică, îşi încopcie agrafa de aur a mantiei, apoi, lăsându-şi palmele pe umerii lui Guccio care-şi pierdulăsându-şi palmele pe umerii lui Guccio care-şi pierdu jumătate în înălţime sub apăsarea lor, îi spuse: jumătate în înălţime sub apăsarea lor, îi spuse:

- Bine faci, drăguţule, petrece cu doamnele de- Bine faci, drăguţule, petrece cu doamnele de neam mare, cum cere vârsta ta. Când vei mai creşteneam mare, cum cere vârsta ta. Când vei mai creşte cu câţiva ani, ai să afli că ele-s tot nişte târfe ca şi cecu câţiva ani, ai să afli că ele-s tot nişte târfe ca şi ce --lelalte, şi că plăcerile pentru care se scumpesc atâta,lelalte, şi că plăcerile pentru care se scumpesc atâta, le poţi avea pe zece gologani la bordel.le poţi avea pe zece gologani la bordel.

Părăsi încăperea, şi câtva timp i se mai auzi hoPărăsi încăperea, şi câtva timp i se mai auzi ho--hotul de râs care făcea să se cutremure scara.hotul de râs care făcea să se cutremure scara.

- Ei, nepoate, pe când nunta? întrebă jupân To- Ei, nepoate, pe când nunta? întrebă jupân To --lomei. Nu aşteptam să te întorci aşa de repede.lomei. Nu aşteptam să te întorci aşa de repede.

- Unchiule, unchiule, trebuie să mă ajuţi! izbucni- Unchiule, unchiule, trebuie să mă ajuţi! izbucni Guccio. Ştii că oamenii aceia sunt nişte monştri, că auGuccio. Ştii că oamenii aceia sunt nişte monştri, că au oprit-o pe Maria să mă mai vadă, că vărul lor din nordoprit-o pe Maria să mă mai vadă, că vărul lor din nord e pocit şi slut şi că ea va muri dacă o vor mărita cue pocit şi slut şi că ea va muri dacă o vor mărita cu el?el?

- Care oameni? Care văr? întrebă Tolomei. Mi se- Care oameni? Care văr? întrebă Tolomei. Mi se pare, băiatule, că treburile nu ţi-au mers aşa de binepare, băiatule, că treburile nu ţi-au mers aşa de bine

cum gândeai. Istoriseşte-mi ce s-a întâmplat, darcum gândeai. Istoriseşte-mi ce s-a întâmplat, dar pune niţică rânduială în spusele tale.pune niţică rânduială în spusele tale.

Guccio îi povesti atunci unchiului vizita sa la NeGuccio îi povesti atunci unchiului vizita sa la Ne--îhl l ă l l d ă ă î

noastre, cu zestre mare agonisită în băncile noastre,noastre, cu zestre mare agonisită în băncile noastre, care-ţi va face copii tot aşa de frumoşi, şi a cărei trăcare-ţi va face copii tot aşa de frumoşi, şi a cărei tră --sură va stropi cu noroi picioarele nespălate ale fesură va stropi cu noroi picioarele nespălate ale fe --

l d l ă



auphle. Cu simţul său latin al tragediei, nu uită să înauphle. Cu simţul său latin al tragediei, nu uită să în--făţişeze lucrurile în culori mai negre decât erau. Fatafăţişeze lucrurile în culori mai negre decât erau. Fata se află sechestrată şi înfruntase moartea, ca să alergese află sechestrată şi înfruntase moartea, ca să alerge peste câmp la Guccio şi să-l implore s-o salveze. Despeste câmp la Guccio şi să-l implore s-o salveze. Des --coperind planurile ei, familia Cressay voia s-o măritecoperind planurile ei, familia Cressay voia s-o mărite cu de-a sila după o rudă depărtată de a lor, un percu de-a sila după o rudă depărtată de a lor, un per --sonaj căruia soarta i-a hărăzit toate urâciunile fizicesonaj căruia soarta i-a hărăzit toate urâciunile fizice şi morale.şi morale.

- Un moşneag de patruzeci şi cinci de ani! izbucni- Un moşneag de patruzeci şi cinci de ani! izbucni Guccio.Guccio.

- Mulţumesc, făcu Tolomei.- Mulţumesc, făcu Tolomei.- Maria însă nu mă iubeşte decât pe mine, mi-a- Maria însă nu mă iubeşte decât pe mine, mi-a

spus-o, mi-a repetat-o. Nu vrea alt soţ, şi ştiu bine căspus-o, mi-a repetat-o. Nu vrea alt soţ, şi ştiu bine că va muri dacă o vor sili să se mărite cu altul. Unchiule, va muri dacă o vor sili să se mărite cu altul. Unchiule, trebuie să mă ajuţi.trebuie să mă ajuţi.

- Dar cum vrei să te ajut, dragul meu?- Dar cum vrei să te ajut, dragul meu?- Trebuie să mă ajuţi s-o răpesc pe Maria. O voi- Trebuie să mă ajuţi s-o răpesc pe Maria. O voi

duce în Italia, mă voi stabili acolo...duce în Italia, mă voi stabili acolo...Cu un ochi aproape închis şi cu celălalt foarte desCu un ochi aproape închis şi cu celălalt foarte des --

chis, Spinello Tolomei îşi cerceta nepotul, având aerulchis, Spinello Tolomei îşi cerceta nepotul, având aerul pe jumătate îngrijorat, pe jumătate înveselit.pe jumătate îngrijorat, pe jumătate înveselit.

- Ţi-am mai spus, băiatule, că asta nu va fi atât de- Ţi-am mai spus, băiatule, că asta nu va fi atât de uşor, şi că rău ai făcut lăsându-te prins în mrejeleuşor, şi că rău ai făcut lăsându-te prins în mrejele unei fete de neam nobil. Oamenii ăştia n-au nici căunei fete de neam nobil. Oamenii ăştia n-au nici că--

maşa de pe dânşii a lor; nu mănâncă decât datoritămaşa de pe dânşii a lor; nu mănâncă decât datorită nouă... Ba da! Să nu mă întrerupi, că ştiu ce spun...nouă... Ba da! Să nu mă întrerupi, că ştiu ce spun... Ne datorează până şi patul în care dorm, dar neNe datorează până şi patul în care dorm, dar ne scuipă în faţă când băieţii noştri vor să se culce în el,scuipă în faţă când băieţii noştri vor să se culce în el, uită tot, crede-mă. Ne fac această ocară pentru că deuită tot, crede-mă. Ne fac această ocară pentru că de cele mai multe ori le întindem obrazul ca s-o primim.cele mai multe ori le întindem obrazul ca s-o primim. Alege-ţi, deci, vreo fată frumoasă din neamurile Alege-ţi, deci, vreo fată frumoasă din neamurile

tişcanei tale de la ţară.tişcanei tale de la ţară.Guccio tresări deodată fulgerat de-un gând:Guccio tresări deodată fulgerat de-un gând:- Saint-Venant n-o fi şi dânsul printre aliaţii din Ar- Saint-Venant n-o fi şi dânsul printre aliaţii din Ar--

tois? Ce-ar fi să plec acolo cu mesajul monsenioruluitois? Ce-ar fi să plec acolo cu mesajul monseniorului Robert, să dau de acest Saint-Venant, să-l provoc laRobert, să dau de acest Saint-Venant, să-l provoc la duel şi să-l ucid?duel şi să-l ucid?

Îşi şi dusese mâna la pumnalul din şold.Îşi şi dusese mâna la pumnalul din şold.- Bună treabă, şi care nu va face zgomot, zise To- Bună treabă, şi care nu va face zgomot, zise To--

lomei. După aceea, familia Cressay va alege fetei unlomei. După aceea, familia Cressay va alege fetei un alt logodnic din Bretania sau Poitou, şi va trebui să tealt logodnic din Bretania sau Poitou, şi va trebui să te duci să-l omori şi pe ăsta. Îţi aşterni să ai de lucru, nuduci să-l omori şi pe ăsta. Îţi aşterni să ai de lucru, nu glumă!glumă!

- Mă voi însura, unchiule, cu Maria sau cu nimeni- Mă voi însura, unchiule, cu Maria sau cu nimeni alta. Şi nu voi lăsa pe nimeni s-o ia de soţie.alta. Şi nu voi lăsa pe nimeni s-o ia de soţie.

Tolomei îşi ridică mâinile deasupra capului.Tolomei îşi ridică mâinile deasupra capului.

- Poftim, tinereţea! Peste cincisprezece ani, oricum,- Poftim, tinereţea! Peste cincisprezece ani, oricum, soţia ta va fi urâtă,soţia ta va fi urâtă, figlio mio figlio mio; şi te vei întreba,; şi te vei întreba, privind-o, dacă obrazul ăsta zbârcit, pântecul ăstaprivind-o, dacă obrazul ăsta zbârcit, pântecul ăsta mare, sânii ăştia fleşcăiţi meritau toată osteneala cemare, sânii ăştia fleşcăiţi meritau toată osteneala ce ţi-ai dat pentru dânsa.ţi-ai dat pentru dânsa.

- Nu-i adevărat! Nu-i adevărat! Şi apoi nu la ce va fi- Nu-i adevărat! Nu-i adevărat! Şi apoi nu la ce va fi peste cincisprezece ani mă gândesc, ci la ziua de azi,peste cincisprezece ani mă gândesc, ci la ziua de azi, şi ştiu că nimic în lume nu mi-o poate înlocui peşi ştiu că nimic în lume nu mi-o poate înlocui pe Maria. Ea mă iubeşte.Maria. Ea mă iubeşte.

- Te iubeşte! Ei, bine, băiatule, dacă te iubeşte aşa- Te iubeşte! Ei, bine, băiatule, dacă te iubeşte aşa de mult - nu te apuca mai ales să-i repeţi arhiepiscode mult - nu te apuca mai ales să-i repeţi arhiepisco --pului din Sens ce-ţi spun eu acuma - dacă te iubeştepului din Sens ce-ţi spun eu acuma - dacă te iubeşte atât de mult, căsătoria nu este, crede-mă, neapăratatât de mult, căsătoria nu este, crede-mă, neapărat necesară ca să fiţi fericiţi împreună. Ar trebui mai cunecesară ca să fiţi fericiţi împreună. Ar trebui mai cu --rând să te bucuri că i-au ales un soţ guşat, pocit şirând să te bucuri că i-au ales un soţ guşat, pocit şi ştirb, după portretul pe care mi l-ai făcut fără să-l fiştirb, după portretul pe care mi l-ai făcut fără să-l fi

văzut... Nimic n-ar putea să-ţi vină mai bine la soco văzut... Nimic n-ar putea să-ţi vină mai bine la soco--teală.teală.

-- Schifoso! Questo sono parole schifose! VengonoSchifoso! Questo sono parole schifose! Vengono d hd h M i ! 99 N i i

pina cu vorbe frumoase şi blagoslovenii din belşug;pina cu vorbe frumoase şi blagoslovenii din belşug; dar prea mulţi în jurul ei ar fi fericiţi să te dea pedar prea mulţi în jurul ei ar fi fericiţi să te dea pe mâna judeţilor ca să-ţi primeşti pedeapsa cuvenitămâna judeţilor ca să-ţi primeşti pedeapsa cuvenită d l d d b l h dd i il d d i bil hi d



da un uomo che non conosce Maria!da un uomo che non conosce Maria! 99 Nu-i cunoşti suNu-i cunoşti su--fletul curat, credinţa ei puternică. Ea nu va fi a meafletul curat, credinţa ei puternică. Ea nu va fi a mea decât prin cununie şi nu va aparţine decât aceluia cudecât prin cununie şi nu va aparţine decât aceluia cu care va fi unită în faţa lui Dumnezeu... Dacă aşa staucare va fi unită în faţa lui Dumnezeu... Dacă aşa stau lucrurile, o voi răpi fără ajutorul tău, şi vom cutreieralucrurile, o voi răpi fără ajutorul tău, şi vom cutreiera amândoi drumurile ca nişte bieţi nenorociţi, iar neamândoi drumurile ca nişte bieţi nenorociţi, iar ne--potul dumitale va sfârşi prin a pieri de foame şi depotul dumitale va sfârşi prin a pieri de foame şi de frig, încercând să treacă munţii.frig, încercând să treacă munţii.

Cuvintele italiene şi franţuzeşti, cu "tu" şi "dumCuvintele italiene şi franţuzeşti, cu "tu" şi "dum--neata", se amestecau acuma în spusa lui; vorbea dândneata", se amestecau acuma în spusa lui; vorbea dând din mâini mai mult ca de obicei.din mâini mai mult ca de obicei.

- Şi mai întâi, urmă el, nici n-am nevoie de ajutorul- Şi mai întâi, urmă el, nici n-am nevoie de ajutorul tău, mă voi duce s-o caut pe regină.tău, mă voi duce s-o caut pe regină.

Tolomei bătu încetişor cu palma în masă.Tolomei bătu încetişor cu palma în masă.- Acuma, să taci, spuse aproape fără a ridica glasul,- Acuma, să taci, spuse aproape fără a ridica glasul,

dar ochiul său, cel pe care şi-l ţinea de obicei închis,dar ochiul său, cel pe care şi-l ţinea de obicei închis, se deschisese deodată. N-ai să te duci să cauţi pe nise deschisese deodată. N-ai să te duci să cauţi pe ni--meni, şi mai ales, pe regină, căci treburile nu ne mergmeni, şi mai ales, pe regină, căci treburile nu ne merg aşa de bine de când a venit dânsa, ca să avem nevoieaşa de bine de când a venit dânsa, ca să avem nevoie şi de un scandal pentru a atrage atenţia asupraşi de un scandal pentru a atrage atenţia asupra noastră. Regina e numai bunătate, numai dragostenoastră. Regina e numai bunătate, numai dragoste creştinească, numai pioşenie, ştiu asta! Dă de pocreştinească, numai pioşenie, ştiu asta! Dă de po--mană oricui îi iese înainte, dar deocamdată, de cândmană oricui îi iese înainte, dar deocamdată, de când ea a pus stăpânire pe mintea regelui, noi, bieţii lomea a pus stăpânire pe mintea regelui, noi, bieţii lom--

barzi, suntem storşi până la sânge cu birurile. Dinbarzi, suntem storşi până la sânge cu birurile. Din averea noastră face vistieria pomană! Ni se aduce înaverea noastră face vistieria pomană! Ni se aduce în -- vinuirea că am fi cămătari, şi toate prilejurile sunt bi vinuirea că am fi cămătari, şi toate prilejurile sunt bi --nevenite pentru a ne arunca în circă prostiile săvânevenite pentru a ne arunca în circă prostiile săvâ--rşite de alţii, începând cu monseniorul de Valois, carerşite de alţii, începând cu monseniorul de Valois, care ne-a dezamăgit foarte. Regina Clémence te va întâmne-a dezamăgit foarte. Regina Clémence te va întâm--

99 Mârşăvie! Astea-s vorbe mârşave şi care nu pot ieşi decât din gura unui omMârşăvie! Astea-s vorbe mârşave şi care nu pot ieşi decât din gura unui om care n-o cunoaşte pe Maria!care n-o cunoaşte pe Maria!

ademenitorilor de domnişoare nobile, chiar de n-arademenitorilor de domnişoare nobile, chiar de n-ar face-o decât pentru a întoarce această vină împotrivaface-o decât pentru a întoarce această vină împotriva mea. Uitat-ai oare că sunt starostele lombarzilor dinmea. Uitat-ai oare că sunt starostele lombarzilor din Paris? De când n-ai mai fost pe-aici, vântul a începutParis? De când n-ai mai fost pe-aici, vântul a început să bată dintr-altă parte. Celor mai buni prieteni ai luisă bată dintr-altă parte. Celor mai buni prieteni ai lui Marigny, care nu prea mă au la stomac, li s-a datMarigny, care nu prea mă au la stomac, li s-a dat drumul din temniţă, şi acum s-au strâns într-un adedrumul din temniţă, şi acum s-au strâns într-un ade-- vărat partid în jurul contelui de Poitiers. vărat partid în jurul contelui de Poitiers.

Dar Guccio nu voia să audă de nimic; îşi bătea jocDar Guccio nu voia să audă de nimic; îşi bătea joc deocamdată de biruri, de poruncile ocârmuirii, de pădeocamdată de biruri, de poruncile ocârmuirii, de pă --zitorii legii şi de schimbările ce se petreceau la conzitorii legii şi de schimbările ce se petreceau la con--ducerea statului. Frământa în minte cu încăpăţânareducerea statului. Frământa în minte cu încăpăţânare planul său; s-o răpească pe Maria fără ajutorul niplanul său; s-o răpească pe Maria fără ajutorul ni --mănui.mănui.

-- Segnato da Dio!Segnato da Dio! rosti Tolomei, ducând un deget larosti Tolomei, ducând un deget la frunte, ca şi cum ar fi avut în faţă un smintit. Dar,frunte, ca şi cum ar fi avut în faţă un smintit. Dar, sărman netot, n-ai să faci nici zece leghe şi vor punesărman netot, n-ai să faci nici zece leghe şi vor pune mâna pe tine. Au să-şi ia îndărăt domnişoara şi au s-omâna pe tine. Au să-şi ia îndărăt domnişoara şi au s-o bage la mănăstire, iar tu... Vrei să te însori cu ea, fie!bage la mănăstire, iar tu... Vrei să te însori cu ea, fie! Ai să te însori, deoarece se pare că e singurul mijloc Ai să te însori, deoarece se pare că e singurul mijloc de a te lecui... Am să te ajut.de a te lecui... Am să te ajut.

Şi ochiul stâng i se închise iar.Şi ochiul stâng i se închise iar.- Dacă-i vorba de nebunie, căci e o nebunie, adăugă- Dacă-i vorba de nebunie, căci e o nebunie, adăugă

el, am să fac şi eu una; tot e mai puţin primejdiosel, am să fac şi eu una; tot e mai puţin primejdios

decât să te las de capul tău. Dar de ce trebuie să fiudecât să te las de capul tău. Dar de ce trebuie să fiu eu răspunzător pentru prostiile a lor mei?eu răspunzător pentru prostiile a lor mei?

Scutură un clopoţel; un slujbaş se arătă în uşă.Scutură un clopoţel; un slujbaş se arătă în uşă.- Dă fuga la mănăstirea fraţilor augustini, îi spuse- Dă fuga la mănăstirea fraţilor augustini, îi spuse

Tolomei, şi caută-mi-l pe fratele Vincento care a sositTolomei, şi caută-mi-l pe fratele Vincento care a sosit deunăzi din Perugia...deunăzi din Perugia...

Două zile mai târziu, Guccio pornea iar la drumDouă zile mai târziu, Guccio pornea iar la drum

spre Neauphle, însoţit de un călugăr italian care sespre Neauphle, însoţit de un călugăr italian care se ducea să înmâneze celor din Artois mesajul monsenioducea să înmâneze celor din Artois mesajul monsenio --rului Robert. Călătoria fiindu-i bine plătită, fratelerului Robert. Călătoria fiindu-i bine plătită, fratele Vi ă l î d i lă ă f ă lVi t tăt l î d i lă ă f ă l t

duce la gură bucatele ce i se puneau pe masă.duce la gură bucatele ce i se puneau pe masă.Maria nu îndrăznea să se uite în ochii lui Guccio;Maria nu îndrăznea să se uite în ochii lui Guccio;

dar tânărul se folosi de prilej când fata trecu pe lângădar tânărul se folosi de prilej când fata trecu pe lângă l i il t i ti



Vincento nu stătuse la îndoială să facă un ocol pentru Vincento nu stătuse la îndoială să facă un ocol pentru a-l servi pe Tolomei în două treburi în loc de una.a-l servi pe Tolomei în două treburi în loc de una.

Bancherul se pricepuse de altminteri să-i înfăţişezeBancherul se pricepuse de altminteri să-i înfăţişeze lucrurile într-o lumină foarte prielnică. Ademenind olucrurile într-o lumină foarte prielnică. Ademenind o fată, Guccio săvârşise cu dânsa păcatele trupului, şifată, Guccio săvârşise cu dânsa păcatele trupului, şi Tolomei nu voia ca cei doi copii să trăiască mai deTolomei nu voia ca cei doi copii să trăiască mai de --parte în păcat. Dar, spusese el, va trebui să se facăparte în păcat. Dar, spusese el, va trebui să se facă totul în taină, pentru a nu trezi bănuielile familiei.totul în taină, pentru a nu trezi bănuielile familiei.

Aceste motive serioase fiind însoţite de o punguţă Aceste motive serioase fiind însoţite de o punguţă cu aur, fratele Vincento le găsi foarte întemeiate.cu aur, fratele Vincento le găsi foarte întemeiate. Afară de asta, ca toţi compatrioţii lui, fie ei şi din Afară de asta, ca toţi compatrioţii lui, fie ei şi din tagma călugărească, era întotdeauna gata să dea otagma călugărească, era întotdeauna gata să dea o mână de ajutor unor îndrăgostiţi. Guccio şi călugărulmână de ajutor unor îndrăgostiţi. Guccio şi călugărul său ajunseră după căderea nopţii la conacul dinsău ajunseră după căderea nopţii la conacul din Cressay. Doamna Eliabel şi odraslele ei se pregăteauCressay. Doamna Eliabel şi odraslele ei se pregăteau

să meargă la culcare.să meargă la culcare.Tânărul lombard le ceru voie să înnopteze acolo, ziTânărul lombard le ceru voie să înnopteze acolo, zi--

când că nu avusese timp să-l vestească pe Ricard, şicând că nu avusese timp să-l vestească pe Ricard, şi că locuinţa sa din Neauphle nu era pregătită pentru acă locuinţa sa din Neauphle nu era pregătită pentru a găzdui cum se cuvine o faţă bisericească. Deoarecegăzdui cum se cuvine o faţă bisericească. Deoarece mai înainte Guccio dormise de câteva ori la conac, şimai înainte Guccio dormise de câteva ori la conac, şi asta chiar în urma stăruinţelor familiei Cressay, rugăasta chiar în urma stăruinţelor familiei Cressay, rugă--mintea lui nu stârni cine ştie ce mirare; gazdele se simintea lui nu stârni cine ştie ce mirare; gazdele se si--liră să facă o bună primire drumeţilor.liră să facă o bună primire drumeţilor.

- Fratele Vincento şi cu mine vom dormi bucuroşi în- Fratele Vincento şi cu mine vom dormi bucuroşi în aceeaşi odaie, spuse Guccio.aceeaşi odaie, spuse Guccio.

Fratele Vincento avea o faţă rotundă, care inspiraFratele Vincento avea o faţă rotundă, care inspira tot atâta încredere cât şi veşmântul său; afară detot atâta încredere cât şi veşmântul său; afară de asta, nu vorbea decât italieneşte, ceea ce-l scutea săasta, nu vorbea decât italieneşte, ceea ce-l scutea să răspundă la întrebările indiscrete.răspundă la întrebările indiscrete.

Îşi rosti foarte cucernic rugăciunea înainte de aÎşi rosti foarte cucernic rugăciunea înainte de a

el pentru a-i şopti:el pentru a-i şopti:- La noapte să nu adormi.- La noapte să nu adormi.Când să meargă la culcare, fratele Vincento se înCând să meargă la culcare, fratele Vincento se în --

toarse spre Guccio, rostind o frază de neînţelestoarse spre Guccio, rostind o frază de neînţeles pentru gazde, în care era vorba depentru gazde, în care era vorba de chiavechiave şi deşi de caca--pellapella..

- Fratele Vincento mă întreabă, îi tălmăci Guccio- Fratele Vincento mă întreabă, îi tălmăci Guccio doamnei Eliabel, dacă-i puteţi încredinţa cheia de ladoamnei Eliabel, dacă-i puteţi încredinţa cheia de la capelă, căci trebuie să plece de aici dis-de-dimineaţă,capelă, căci trebuie să plece de aici dis-de-dimineaţă, şi ar vrea să slujească mai întâi liturghia.şi ar vrea să slujească mai întâi liturghia.

- Dar fireşte, răspunse castelana, unul din fiii mei- Dar fireşte, răspunse castelana, unul din fiii mei se poate scula o dată cu el, spre a-l ajuta să-şi facăse poate scula o dată cu el, spre a-l ajuta să-şi facă slujba.slujba.

Guccio se împotrivi din toate puterile: nu, niciGuccio se împotrivi din toate puterile: nu, nici vorba de aşa ceva, nimeni să nu se deranjeze. Fratele vorba de aşa ceva, nimeni să nu se deranjeze. Fratele

Vincento se va scula într-adevăr foarte devreme, Vincento se va scula într-adevăr foarte devreme, înainte de a se crăpa de zi, şi Guccio ţinea să aibă cinînainte de a se crăpa de zi, şi Guccio ţinea să aibă cin--stea de a face el însuşi pe ministrantul. Pierre şi Jeanstea de a face el însuşi pe ministrantul. Pierre şi Jean socotiră că-i mai bine să nu stăruie.socotiră că-i mai bine să nu stăruie.

Doamna Eliabel îi dădu călugărului o lumânare,Doamna Eliabel îi dădu călugărului o lumânare, cheia capelei şi pe cea a tabernacolului; după carecheia capelei şi pe cea a tabernacolului; după care toţi se despărţiră.toţi se despărţiră.

- Cred că l-am judecat rău pe Guccio ăsta, îi spuse- Cred că l-am judecat rău pe Guccio ăsta, îi spuse Pierre mamei sale, înainte de a o lua spre odaia dePierre mamei sale, înainte de a o lua spre odaia de

culcare; e un băiat foarte cucernic.culcare; e un băiat foarte cucernic.Către miezul nopţii, când tot conacul părea adâncitCătre miezul nopţii, când tot conacul părea adâncit

în somn, Guccio şi cu călugărul ieşiră tiptil din odaiaîn somn, Guccio şi cu călugărul ieşiră tiptil din odaia lor. Tânărul se duse să bată încetişor la uşa Mariei;lor. Tânărul se duse să bată încetişor la uşa Mariei; fata se ivi numaidecât. Fără să scoată o vorbă, Gucciofata se ivi numaidecât. Fără să scoată o vorbă, Guccio o luă de mână; coborâră scara în spirală şi, apucândo luă de mână; coborâră scara în spirală şi, apucând pe la bucătării, ajunseră afară.pe la bucătării, ajunseră afară.

- Uite, Maria, murmură Guccio, sunt stele pe cer...- Uite, Maria, murmură Guccio, sunt stele pe cer... Călugărul ne va cununa.Călugărul ne va cununa.

Dânsa nu păru nici măcar mirată. Guccio îi făgăDânsa nu păru nici măcar mirată. Guccio îi făgă--d i ă î t i î t ă l dd i ă î t i î t ă l d

Fratele Vincento îi atrase atenţia asupra faptului căFratele Vincento îi atrase atenţia asupra faptului că uşa rămăsese închisă în timpul căsătoriei.uşa rămăsese închisă în timpul căsătoriei.

-- E allora? E allora?Căl ă l lă i ă t ă ăt i ă fi tCăl ă l lă i ă t ă ăt i ă fi t



duise că se va întoarce, şi se întorsese; că o va lua deduise că se va întoarce, şi se întorsese; că o va lua de soţie, şi avea să facă asta de îndată. Cum şi în ce fel,soţie, şi avea să facă asta de îndată. Cum şi în ce fel, n-avea mare însemnătate; era a lui toată, îl urma sun-avea mare însemnătate; era a lui toată, îl urma su--pusă. Un câine mârâi, apoi, recunoscând-o pe Maria,pusă. Un câine mârâi, apoi, recunoscând-o pe Maria, tăcu.tăcu.

Noaptea era geroasă, dar nici Guccio, nici Maria nuNoaptea era geroasă, dar nici Guccio, nici Maria nu simţeau frigul.simţeau frigul.

Pătrunseră în capelă. Fratele Vincento se duse săPătrunseră în capelă. Fratele Vincento se duse să aprindă lumânarea de la candela care ardea deasupraaprindă lumânarea de la candela care ardea deasupra altarului. Cu toate că nimeni nu-i putea auzi, contialtarului. Cu toate că nimeni nu-i putea auzi, conti --nuau să vorbească în şoaptă. Guccio îi tălmăci Marieinuau să vorbească în şoaptă. Guccio îi tălmăci Mariei întrebarea preotului care voia să ştie dacă mireasa seîntrebarea preotului care voia să ştie dacă mireasa se spovedise. Dânsa răspunse că făcuse aceasta cu douăspovedise. Dânsa răspunse că făcuse aceasta cu două zile înainte, şi fratele Vincento îi dădu iertarea pentruzile înainte, şi fratele Vincento îi dădu iertarea pentru păcatele pe care le-ar fi putut săvârşi de atunci înpăcatele pe care le-ar fi putut săvârşi de atunci în--

coace, cu atât mai multă încredere cu cât, de le-ar ficoace, cu atât mai multă încredere cu cât, de le-ar fi mărturisit, el n-ar fi fost în stare să le priceapă. În ce-lmărturisit, el n-ar fi fost în stare să le priceapă. În ce-l priveşte pe Guccio, această formalitate fusese îndeplipriveşte pe Guccio, această formalitate fusese îndepli--nită până să coboare în capelă.nită până să coboare în capelă.

Câteva minute mai târziu, după ce rostiră pe rândCâteva minute mai târziu, după ce rostiră pe rând câte un "da" înăbuşit, nepotul starostelui lombarzilorcâte un "da" înăbuşit, nepotul starostelui lombarzilor şi frumoasa Maria de Cressay erau căsătoriţi înainteaşi frumoasa Maria de Cressay erau căsătoriţi înaintea lui Dumnezeu, dacă nu şi înaintea oamenilor.lui Dumnezeu, dacă nu şi înaintea oamenilor.

- Aş fi vrut să ai parte de o nuntă mai strălucitoare,- Aş fi vrut să ai parte de o nuntă mai strălucitoare,

murmură Guccio.murmură Guccio.- Pentru mine, iubitul meu, răspunse Maria nu- Pentru mine, iubitul meu, răspunse Maria nu

poate fi alta mai frumoasă, căci tu eşti cel cu care măpoate fi alta mai frumoasă, căci tu eşti cel cu care mă uneşte.uneşte.

Când să iasă din capelă, călugărul dădu semneleCând să iasă din capelă, călugărul dădu semnele unei mari îngrijorări.unei mari îngrijorări.

-- Che cosa?Che cosa? îl întrebă Guccio pe şoptite.îl întrebă Guccio pe şoptite.

Călugărul lămuri că, pentru ca o căsătorie să fie teCălugărul lămuri că, pentru ca o căsătorie să fie te--meinică, trebuiau lăsate deschise uşile bisericii, astfelmeinică, trebuiau lăsate deschise uşile bisericii, astfel ca orice persoană străină să poată da mărturie căca orice persoană străină să poată da mărturie că mirii îşi rostiseră consimţământul cum se cuvine şimirii îşi rostiseră consimţământul cum se cuvine şi fără a fi siliţi de nimeni. Altminteri, era pricină defără a fi siliţi de nimeni. Altminteri, era pricină de desfacere a căsătoriei.desfacere a căsătoriei.

- Ce zice? întrebă Maria.- Ce zice? întrebă Maria.- Ne sfătuieşte să intrăm mai repede în casă, spuse- Ne sfătuieşte să intrăm mai repede în casă, spuse

Guccio.Guccio.Se întoarseră deci la conac şi urcară din nou scara.Se întoarseră deci la conac şi urcară din nou scara.

Ajunşi la uşa Mariei, călugărul, ale cărui temeri se po Ajunşi la uşa Mariei, călugărul, ale cărui temeri se po--toliseră, îl luă pe Guccio de umeri şi-l împinse încetoliseră, îl luă pe Guccio de umeri şi-l împinse înce --tişor în odaie...tişor în odaie...

De doi ani, Maria îl iubea pe Guccio. De doi ani, nuDe doi ani, Maria îl iubea pe Guccio. De doi ani, nu se gândea decât la dânsul şi nu trăia decât cu dorinţase gândea decât la dânsul şi nu trăia decât cu dorinţa

de a fi a lui. Acum, că era cu cugetul împăcat şi n-ode a fi a lui. Acum, că era cu cugetul împăcat şi n-o mai înspăimânta blestemul împreunării nelegiuite,mai înspăimânta blestemul împreunării nelegiuite, nimic n-o mai silea să-şi ţină în frâu dragostea.nimic n-o mai silea să-şi ţină în frâu dragostea.

Maria crescuse într-un colţ pierdut de ţară, singuMaria crescuse într-un colţ pierdut de ţară, singu--ratică, cruţată de vorbele dulci şoptite la ureche, careratică, cruţată de vorbele dulci şoptite la ureche, care fac din fete nişte mironosiţe. Ea dorea dragosteafac din fete nişte mironosiţe. Ea dorea dragostea înainte de a fi cunoscut-o; i se dădu din toată inima,înainte de a fi cunoscut-o; i se dădu din toată inima, cu o bucurie ameţitoare.cu o bucurie ameţitoare.

Suferinţa fetelor, în clipa nunţii lor adevărate, vineSuferinţa fetelor, în clipa nunţii lor adevărate, vine

de cele mai multe ori din frică decât dintr-o rânduialăde cele mai multe ori din frică decât dintr-o rânduială a firii. Maria nu cunoştea această frică. Guccio, deşia firii. Maria nu cunoştea această frică. Guccio, deşi nu avea decât nouăsprezece ani, se şi dovedea îndeanu avea decât nouăsprezece ani, se şi dovedea îndea-- juns de priceput pentru a nu arăta stângăcie, dar nu juns de priceput pentru a nu arăta stângăcie, dar nu îndeajuns pentru a-şi ascunde tulburarea. În noapteaîndeajuns pentru a-şi ascunde tulburarea. În noaptea aceea, făcu din Maria o femeie fericită, şi fiindcă înaceea, făcu din Maria o femeie fericită, şi fiindcă în dragoste, nu primeşti decât atâta cât dai, fu el însuşidragoste, nu primeşti decât atâta cât dai, fu el însuşi

cum nici că se poate mai fericit.cum nici că se poate mai fericit.Cam pe la patru dimineaţa, călugărul veni să-iCam pe la patru dimineaţa, călugărul veni să-i

scoale, şi Guccio se întoarse în odaia lui, de cealaltăscoale, şi Guccio se întoarse în odaia lui, de cealaltă t i A i f t l Vi t b î î tt i A i f t l Vi t b î î t

COMETA COMETA

Tocmai în zilele acelea de la sfârşitul lui ianuarie,Tocmai în zilele acelea de la sfârşitul lui ianuarie,



parte a casei. Apoi, fratele Vincento coborî în curte,parte a casei. Apoi, fratele Vincento coborî în curte, silindu-se să facă zgomot cât mai mare, trecu prin casilindu-se să facă zgomot cât mai mare, trecu prin ca--pelă, îşi scoase catârca din grajd şi se pierdu în întupelă, îşi scoase catârca din grajd şi se pierdu în întu --neric.neric.

La cele dintâi licăriri ale zorilor, doamna Eliabel,La cele dintâi licăriri ale zorilor, doamna Eliabel, bănuitoare, crăpă uşa odăii drumeţilor şi aruncă o pribănuitoare, crăpă uşa odăii drumeţilor şi aruncă o pri-- vire înăuntru. Guccio dormea dus, cu răsuflarea li vire înăuntru. Guccio dormea dus, cu răsuflarea li--niştită; părul negru i se răsfira încârlionţat pe pernă;niştită; părul negru i se răsfira încârlionţat pe pernă; chipul său avea o expresie cuminte şi copilăroasă.chipul său avea o expresie cuminte şi copilăroasă.

- Ah, frumos mai e flăcăul ăsta! oftă doamna- Ah, frumos mai e flăcăul ăsta! oftă doamna Eliabel.Eliabel.

Guccio dormea aşa de adânc încât ea îndrăzni să seGuccio dormea aşa de adânc încât ea îndrăzni să se apropie de pat, călcând în vârful picioarelor, şi să-şiapropie de pat, călcând în vârful picioarelor, şi să-şi atingă buzele de părul tânărului, într-un sărut careatingă buzele de părul tânărului, într-un sărut care avea pentru dânsa toate ispitele păcatului.avea pentru dânsa toate ispitele păcatului.

Tocmai în zilele acelea de la sfârşitul lui ianuarie,Tocmai în zilele acelea de la sfârşitul lui ianuarie, când Guccio se căsătorise în taină cu Maria decând Guccio se căsătorise în taină cu Maria de Cressay, regina, regele şi o parte a curţii porniseră înCressay, regina, regele şi o parte a curţii porniseră în pelerinaj la Amiens.pelerinaj la Amiens.

După ce bălăcise prin noroaie, alaiul regesc străbăDupă ce bălăcise prin noroaie, alaiul regesc străbă--tuse în genunchi naosul catedralei; pelerinii se închituse în genunchi naosul catedralei; pelerinii se închi --

naseră îndelung într-o capelă friguroasă înainteanaseră îndelung într-o capelă friguroasă înaintea moaştelor Botezătorului, aduse din Ţara Sfântă cu unmoaştelor Botezătorului, aduse din Ţara Sfântă cu un veac în urmă de către un anume Wallon de Sartou, veac în urmă de către un anume Wallon de Sartou, cruciat de la 1202, care se făcuse căutător de relicvecruciat de la 1202, care se făcuse căutător de relicve în Ţara Sfântă, aducând de acolo în bagajele sale treiîn Ţara Sfântă, aducând de acolo în bagajele sale trei piese de nepreţuit: capul sfântului Cristofor, pe acelpiese de nepreţuit: capul sfântului Cristofor, pe acel al sfântului Gheorghe şi o parte din al sfântului Ioan.al sfântului Gheorghe şi o parte din al sfântului Ioan.

Moaştele de la Amiens nu conţineau decât oaseleMoaştele de la Amiens nu conţineau decât oasele feţei; erau băgate într-o raclă de argint aurit, a căruifeţei; erau băgate într-o raclă de argint aurit, a cărui

parte de sus, în chip de comănac, înlocuia creştetulparte de sus, în chip de comănac, înlocuia creştetul capului. Această hârcă, neagră sub cununa ei de sacapului. Această hârcă, neagră sub cununa ei de sa --fire şi smaralde, părea să râdă; şi era de-a dreptul înfire şi smaralde, părea să râdă; şi era de-a dreptul în--fiorătoare. Se vedea, deasupra orbitei stângi, o gaurăfiorătoare. Se vedea, deasupra orbitei stângi, o gaură care, după datină, era semnul loviturii de stilet datăcare, după datină, era semnul loviturii de stilet dată de Herodiada, când i se adusese capul precursorului.de Herodiada, când i se adusese capul precursorului. Moaştele se odihneau pe o tipsie de aur.Moaştele se odihneau pe o tipsie de aur.

Clémence, cufundată în rugăciune, nu părea să seClémence, cufundată în rugăciune, nu părea să se sinchisească de frig, iar Ludovic al X-lea însuşi, atinssinchisească de frig, iar Ludovic al X-lea însuşi, atins

de duhul credinţei, izbuti să stea nemişcat tot timpulde duhul credinţei, izbuti să stea nemişcat tot timpul cât ţinu slujba, lăsându-şi gândurile să cutreiere niştecât ţinu slujba, lăsându-şi gândurile să cutreiere nişte înălţimi cu care mintea lui nu era deprinsă. Dar burînălţimi cu care mintea lui nu era deprinsă. Dar bur --duhănosul Bouville se alese acolo cu o boală de piept,duhănosul Bouville se alese acolo cu o boală de piept, de-i trebuiră aproape două luni ca să-şi vină în fire.de-i trebuiră aproape două luni ca să-şi vină în fire.

Rezultatele bune ale acestui pelerinaj nu întârziarăRezultatele bune ale acestui pelerinaj nu întârziară să se arate. Către sfârşitul lui martie, regina avusă se arate. Către sfârşitul lui martie, regina avu semne care păreau să-i vestească împlinirea dorisemne care păreau să-i vestească împlinirea dori--

nţelor sale; recunoscu în asta mijlocirea binefăcănţelor sale; recunoscu în asta mijlocirea binefăcă--toare a sfântului Ioan Botezătorul.toare a sfântului Ioan Botezătorul.

Totuşi, doftorii şi moaşele care o cercetau peTotuşi, doftorii şi moaşele care o cercetau pe Clémence n se p tea hotărî încă şi icea că le treClémence nu se puteau hotărî încă şi ziceau că le tre

nevoile curţii regale. În acelaşi timp, foştii legiuitorinevoile curţii regale. În acelaşi timp, foştii legiuitori ai lui Filip cel Frumos, în cap cu Raoul de Presle, înai lui Filip cel Frumos, în cap cu Raoul de Presle, în-- jghebau din nou un partid de opoziţie în jurul contelui jghebau din nou un partid de opoziţie în jurul contelui de Poitiers iar conetabil l Ga cher de Châtillon trede Poitiers iar conetabilul Gaucher de Châtillon tre



Clémence nu se puteau hotărî încă şi ziceau că le treClémence nu se puteau hotărî încă şi ziceau că le tre --buie o lună întreagă înainte de a se rosti fără greş.buie o lună întreagă înainte de a se rosti fără greş.

Pe măsură ce se prelungea aşteptarea, credinţaPe măsură ce se prelungea aşteptarea, credinţa oarbă a reginei punea stăpânire şi pe mintea soţuluioarbă a reginei punea stăpânire şi pe mintea soţului ei. Ca să-şi atragă binecuvântarea divină, Aiuritul cârei. Ca să-şi atragă binecuvântarea divină, Aiuritul câr--muia ţara de parcă şi-ar fi băgat în cap să fie canomuia ţara de parcă şi-ar fi băgat în cap să fie cano --

nizat.nizat.Trebuie să credem că e primejdios lucru să-i scoţiTrebuie să credem că e primejdios lucru să-i scoţi

pe oameni din ale lor; mai bine e să-l laşi pe cel rău lape oameni din ale lor; mai bine e să-l laşi pe cel rău la răutăţile lui, decât să-l prefaci în mieluşel. Întrrăutăţile lui, decât să-l prefaci în mieluşel. Într--adevăr, închipuindu-şi că-şi răscumpără păcatele, readevăr, închipuindu-şi că-şi răscumpără păcatele, re --gele se apucase să golească puşcăriile; astfel că nelegele se apucase să golească puşcăriile; astfel că nele --giuirile de tot felul înfloreau la Paris, unde nu mai eragiuirile de tot felul înfloreau la Paris, unde nu mai era chip să ieşi, după ce se înnopta, fără primejdia de a fichip să ieşi, după ce se înnopta, fără primejdia de a fi jefuit. Se săvârşeau mai multe prădăciuni, atacuri la jefuit. Se săvârşeau mai multe prădăciuni, atacuri la

drumul mare şi omoruri decât se pomeniseră de padrumul mare şi omoruri decât se pomeniseră de pa--truzeci de ani încoace, şi străjile de noapte cădeautruzeci de ani încoace, şi străjile de noapte cădeau din picioare, nemaiputând răzbi. Deoarece dezmăţadin picioare, nemaiputând răzbi. Deoarece dezmăţa--tele nu mai erau lăsate să iasă din hotarele mahalaleitele nu mai erau lăsate să iasă din hotarele mahalalei pe care Ludovic cel Sfânt le-o hotărâse, curvăsăriape care Ludovic cel Sfânt le-o hotărâse, curvăsăria într-ascuns se întinsese prin cârciumi şi mai cu seamăîntr-ascuns se întinsese prin cârciumi şi mai cu seamă pe la feredeuri, de nu mai putea omul cumsecade săpe la feredeuri, de nu mai putea omul cumsecade să facă o baie de apă caldă fără să fie expus ispitelor trufacă o baie de apă caldă fără să fie expus ispitelor tru--peşti care i se înfăţişau în toată goliciunea.peşti care i se înfăţişau în toată goliciunea.

Charles de Valois simţea că lucrurile iau o întorsăCharles de Valois simţea că lucrurile iau o întorsă--tură care îl depăşea; dar, după ce se făcuse, pentru atură care îl depăşea; dar, după ce se făcuse, pentru a trage foloase, apărătorul credinţei şi al datinilor detrage foloase, apărătorul credinţei şi al datinilor de odinioară, cu greu se mai putea împotrivi unor măsuriodinioară, cu greu se mai putea împotrivi unor măsuri luate în numele ordinii morale.luate în numele ordinii morale.

Lombarzii, simţindu-se rău văzuţi, îşi descuiau cuLombarzii, simţindu-se rău văzuţi, îşi descuiau cu mai puţină uşurinţă lăzile de bani când era vorba demai puţină uşurinţă lăzile de bani când era vorba de

de Poitiers, iar conetabilul Gaucher de Châtillon trede Poitiers, iar conetabilul Gaucher de Châtillon tre --cuse pe faţă de partea lor.cuse pe faţă de partea lor.

Clémence mersese până acolo, încât să-i ceară reClémence mersese până acolo, încât să-i ceară re --gelui să ia de la dânsa moşiile lui Marigny pe care i legelui să ia de la dânsa moşiile lui Marigny pe care i le dăduse şi să le înapoieze moştenitorilor fostului ocârdăduse şi să le înapoieze moştenitorilor fostului ocâr--muitor al ţării.muitor al ţării.

- Ah, asta, draga mea, n-o pot face, răspunse Aiu- Ah, asta, draga mea, n-o pot face, răspunse Aiu--ritul, şi n-aş putea recunoaşte că m-am înşelat în juderitul, şi n-aş putea recunoaşte că m-am înşelat în jude--cata mea dintâi până într-atâta. Regele n-are voie săcata mea dintâi până într-atâta. Regele n-are voie să greşească. Îţi făgăduiesc însă că, de îndată ce stareagreşească. Îţi făgăduiesc însă că, de îndată ce starea vistieriei o va îngădui, am să fac finului meu Louis de vistieriei o va îngădui, am să fac finului meu Louis de Marigny o pensie care să-l despăgubească din belşug.Marigny o pensie care să-l despăgubească din belşug.

În Artois, treburile nu mergeau mai bine. În pofidaÎn Artois, treburile nu mergeau mai bine. În pofida tuturor tocmelilor, stăruinţelor, propunerilor, contesatuturor tocmelilor, stăruinţelor, propunerilor, contesa Mahaut rămânea neînduplecată. Se plângea că baMahaut rămânea neînduplecată. Se plângea că ba--

ronii ar fi voit să pună mâna fără veste pe castelul ei.ronii ar fi voit să pună mâna fără veste pe castelul ei. Trădarea celor doi vătăşei care trebuiau să predeaTrădarea celor doi vătăşei care trebuiau să predea aliaţilor cetatea fusese descoperită la timp; şi acumaliaţilor cetatea fusese descoperită la timp; şi acum două hârci spânzurau, să le fie altora învăţătură dedouă hârci spânzurau, să le fie altora învăţătură de minte, pe crenelurile parapetelor de la Hesdin. Totuşi,minte, pe crenelurile parapetelor de la Hesdin. Totuşi, nevoită să se supună poruncii regelui, contesa nu mainevoită să se supună poruncii regelui, contesa nu mai dăduse prin Artois din ziua judecăţii de la Vincennes,dăduse prin Artois din ziua judecăţii de la Vincennes, şi nici vreunul dintre Hirsonii săi nu se mai arătase peşi nici vreunul dintre Hirsonii săi nu se mai arătase pe acolo. Aşa că zăpăceala era mare în tot ţinutul dinacolo. Aşa că zăpăceala era mare în tot ţinutul din

jurul oraşului Arras, fiecare punându-se sub oblădu jurul oraşului Arras, fiecare punându-se sub oblădu--irea contesei sau a regelui, după cum îi venea la socoirea contesei sau a regelui, după cum îi venea la soco--teală; iar vorba bună avea asupra baronilor cam totteală; iar vorba bună avea asupra baronilor cam tot atâta putere, cât nişte lapte turnat pe zaua lor.atâta putere, cât nişte lapte turnat pe zaua lor.

- Fără vărsare de sânge, iubitul meu stăpân, fără- Fără vărsare de sânge, iubitul meu stăpân, fără vărsare de sânge! îl sfătuia Clémence pe rege. Prin vărsare de sânge! îl sfătuia Clémence pe rege. Prin rugăciune să-ţi potoleşti noroadele, aducându-le la surugăciune să-ţi potoleşti noroadele, aducându-le la su--

punere.punere. Aceasta nu împiedica însă ca pe drumurile din Aceasta nu împiedica însă ca pe drumurile din

nordul ţării oamenii să se taie între dânşii.nordul ţării oamenii să se taie între dânşii.Răbdarea Aiuritului o însuşire dobândită de puţinăRăbdarea Aiuritului o însuşire dobândită de puţină

dădea pe gât repetând una dintre maximele sale favodădea pe gât repetând una dintre maximele sale favo--rite: "Să trăim bine şi să murim sătui". După care, larite: "Să trăim bine şi să murim sătui". După care, la masa reginei, putea face pe cel de posteşte cumasa reginei, putea face pe cel de posteşte cu străşniciestrăşnicie



Răbdarea Aiuritului, o însuşire dobândită de puţinăRăbdarea Aiuritului, o însuşire dobândită de puţină vreme, ajungea la capătul ei. Poate că ar fi pus mai vreme, ajungea la capătul ei. Poate că ar fi pus mai multă hotărâre spre a veni de hac răzmeriţei din Armultă hotărâre spre a veni de hac răzmeriţei din Ar --tois dacă, tot atunci, cam în zilele Paştilor, toată atetois dacă, tot atunci, cam în zilele Paştilor, toată ate--nţia lui n-ar fi fost absorbită de situaţia capitalei.nţia lui n-ar fi fost absorbită de situaţia capitalei.

Vara anului 1315 fusese tot aşa de jalnică pentru Vara anului 1315 fusese tot aşa de jalnică pentru recoltă ca şi pentru război, iar dacă regele îşi lăsaserecoltă ca şi pentru război, iar dacă regele îşi lăsase izbânzile în noroaie, poporul îşi lăsase acolo pâinea.izbânzile în noroaie, poporul îşi lăsase acolo pâinea. Totuşi, trăgând învăţ din ce păţiseră anul trecut, oaTotuşi, trăgând învăţ din ce păţiseră anul trecut, oa --menii de la ţară, oricât de săraci ar fi fost, nu vândumenii de la ţară, oricât de săraci ar fi fost, nu vându--seră, după seceriş, puţinul grâu cules. Foametea seseră, după seceriş, puţinul grâu cules. Foametea se mută din provinciile Franţei spre capitală. Niciodatămută din provinciile Franţei spre capitală. Niciodată încă până atunci făina nu fusese aşa de scumpă şi niîncă până atunci făina nu fusese aşa de scumpă şi ni--ciodată oamenii aşa de prăpădiţi.ciodată oamenii aşa de prăpădiţi.

- Doamne, Dumnezeule, să li se dea de mâncare,- Doamne, Dumnezeule, să li se dea de mâncare,

zicea regina Clémence, văzând cetele de flămânzi cezicea regina Clémence, văzând cetele de flămânzi ce se târau până la Vincennes pentru a cerşi o coajă dese târau până la Vincennes pentru a cerşi o coajă de pâine.pâine.

Veneau aşa de mulţi, că trebuiau aduse pâlcuri de Veneau aşa de mulţi, că trebuiau aduse pâlcuri de oşteni spre a-i opri să nu dea buzna în castel.oşteni spre a-i opri să nu dea buzna în castel. Clémence sfătui să iasă popii cu prapurile şi moaşteleClémence sfătui să iasă popii cu prapurile şi moaştele pe străzi şi ceru curţii să ţină post, după Paşti, înpe străzi şi ceru curţii să ţină post, după Paşti, în --tocmai ca în Vinerea mare. Monseniorul de Valois setocmai ca în Vinerea mare. Monseniorul de Valois se supuse foarte binevoitor, ţinând şi el postul, şi posupuse foarte binevoitor, ţinând şi el postul, şi po --

runci ca vestea să fie răspândită pretutindeni, pentrurunci ca vestea să fie răspândită pretutindeni, pentru ca poporul să afle că suferinţele îi erau împărtăşite.ca poporul să afle că suferinţele îi erau împărtăşite. Făcea însă pe ascuns negoţ cu grânele din comitatulFăcea însă pe ascuns negoţ cu grânele din comitatul său.său.

Robert d'Artois, când trebuia să meargă la VinRobert d'Artois, când trebuia să meargă la Vin--cennes, îl punea mai întâi pe credinciosul său Lormetcennes, îl punea mai întâi pe credinciosul său Lormet să-i servească un prânz ca pentru patru oameni, şi îlsă-i servească un prânz ca pentru patru oameni, şi îl

străşnicie.străşnicie.În toiul acestei urâte primăveri, o cometă trecu peÎn toiul acestei urâte primăveri, o cometă trecu pe

cerul Parisului, unde fu văzută trei nopţi de-a rândul.cerul Parisului, unde fu văzută trei nopţi de-a rândul. Închipuirea oamenilor nu cunoaşte margini în vremuriÎnchipuirea oamenilor nu cunoaşte margini în vremuri de restrişte. Poporul voia să vadă în ivirea cometeide restrişte. Poporul voia să vadă în ivirea cometei semnul celor mai cumplite nenorociri, ca şi cumsemnul celor mai cumplite nenorociri, ca şi cum acelea pe care le îndura n-ar fi fost de ajuns. Spaimaacelea pe care le îndura n-ar fi fost de ajuns. Spaima cuprinse mulţimea şi pe ici-colo izbucniră răscoale,cuprinse mulţimea şi pe ici-colo izbucniră răscoale, fără ca nimeni să ştie bine împotriva cui erau îndrepfără ca nimeni să ştie bine împotriva cui erau îndrep--tate.tate.

Cancelarul îl povăţui pe rege să se întoarcă în capiCancelarul îl povăţui pe rege să se întoarcă în capi--tală, fie şi numai pentru câteva zile, spre a se arăta întală, fie şi numai pentru câteva zile, spre a se arăta în mijlocul populaţiei. Astfel, tocmai atunci când pădumijlocul populaţiei. Astfel, tocmai atunci când pădu--rile începeau să înverzească în jurul castelului dinrile începeau să înverzească în jurul castelului din Vincennes şi când Clémence găsea din nou oarecare Vincennes şi când Clémence găsea din nou oarecare

farmec acestor lucruri, toată curtea se strămută înfarmec acestor lucruri, toată curtea se strămută în palatul cel mare de la Paris, care părea reginei atâtpalatul cel mare de la Paris, care părea reginei atât de duşmănos şi de rece.de duşmănos şi de rece.

Acolo se ţinu sfatul doftorilor şi moaşelor care tre Acolo se ţinu sfatul doftorilor şi moaşelor care tre--buiau să se rostească dacă regina e însărcinată saubuiau să se rostească dacă regina e însărcinată sau ba.ba.

Regele nu-şi găsea astâmpăr în dimineaţa acesteiRegele nu-şi găsea astâmpăr în dimineaţa acestei adunări şi, ca să-şi mai amăgească nerăbdarea, puadunări şi, ca să-şi mai amăgească nerăbdarea, pu--sese la cale un joc cu mingea în grădina palatului.sese la cale un joc cu mingea în grădina palatului.

Locul unde juca dădea chiar spre Ostrovul Jidovilor.Locul unde juca dădea chiar spre Ostrovul Jidovilor. Dar, în doi ani, amintirile se şterg; şi Ludovic se ştiaDar, în doi ani, amintirile se şterg; şi Ludovic se ştia până într-atât spălat de păcate şi mântuit prin râvnapână într-atât spălat de păcate şi mântuit prin râvna cu care îmbrăţişase credinţa, încât nu simţea nici ocu care îmbrăţişase credinţa, încât nu simţea nici o tulburare alergând după o minge de piele, chiar întulburare alergând după o minge de piele, chiar în locul unde, cu douăzeci şi cinci de luni mai înainte, ellocul unde, cu douăzeci şi cinci de luni mai înainte, el şi tată-său fuseseră blestemaţi de o gură înconjuratăşi tată-său fuseseră blestemaţi de o gură înconjurată

de flăcări...de flăcări...Era leoarcă de sudoare şi se umfla în pene, mândruEra leoarcă de sudoare şi se umfla în pene, mândru

de un punct pe care gentilomii săi îl lăsaseră să-lde un punct pe care gentilomii săi îl lăsaseră să-l câştige când primul şambelan Mathieu de Trye secâştige când primul şambelan Mathieu de Trye se

CARDINALUL A FĂCUT FARMECECARDINALUL A FĂCUT FARMECE PENTRU MOARTEA REGELUI.. .PENTRU MOARTEA REGELUI.. .



câştige, când primul şambelan, Mathieu de Trye, secâştige, când primul şambelan, Mathieu de Trye, se apropie cu paşi iuţi. Ludovic întrerupse partida şi înapropie cu paşi iuţi. Ludovic întrerupse partida şi în --trebă:trebă:

- Ei, regina e însărcinată?- Ei, regina e însărcinată?- Nu se ştie încă, măria ta, căci doftorii abia încep- Nu se ştie încă, măria ta, căci doftorii abia încep

să chibzuiască. Dar monseniorul de Poitiers te roagă,să chibzuiască. Dar monseniorul de Poitiers te roagă, dacă binevoieşti, să vii la dânsul neîntârziat. S-a îndacă binevoieşti, să vii la dânsul neîntârziat. S-a în --chis într-o odaie, cu amândoi fraţii măriei tale şichis într-o odaie, cu amândoi fraţii măriei tale şi domnul des Noyers.domnul des Noyers.

- Nu vreau să mă tulbure nimeni; nu-mi arde acuma- Nu vreau să mă tulbure nimeni; nu-mi arde acuma de treburi.de treburi.

- E ceva de mare însemnătate, măria ta, şi monseni- E ceva de mare însemnătate, măria ta, şi monseni--orul de Poitiers mi-a spus că e un lucru care te intereorul de Poitiers mi-a spus că e un lucru care te intere --sează. Se vor rosti acolo cuvinte pe care trebuie să lesează. Se vor rosti acolo cuvinte pe care trebuie să le auzi cu urechile tale.auzi cu urechile tale.

Ludovic privi cu părere de rău la mingea de piele,Ludovic privi cu părere de rău la mingea de piele, îşi şterse faţa îmbrobonată şi, îmbrăcându-şi caftanulîşi şterse faţa îmbrobonată şi, îmbrăcându-şi caftanul peste cămaşă, spuse:peste cămaşă, spuse:

- Continuaţi jocul fără mine, domnii mei!- Continuaţi jocul fără mine, domnii mei! Apoi, intră în palat, adăugând pentru şambelan: Apoi, intră în palat, adăugând pentru şambelan:- De îndată ce se va şti ceva, vino să-mi dai de- De îndată ce se va şti ceva, vino să-mi dai de

veste. veste.

Bărbatul care se vedea în fundul încăperii aveaBărbatul care se vedea în fundul încăperii avea chipul frământat de ticuri nervoase, ochii negri foartechipul frământat de ticuri nervoase, ochii negri foarte apropiaţi de nas şi creştetul ras cum e cel al călugăapropiaţi de nas şi creştetul ras cum e cel al călugă --rilor. Era înalt, dar părea mai scund din pricina piciorilor. Era înalt, dar părea mai scund din pricina picio--rului drept de care şchiopăta.rului drept de care şchiopăta.

Nu era păzit de doi armăşei, ca un învinuit de rând;Nu era păzit de doi armăşei, ca un învinuit de rând; îl înconjurau doi tineri ofiţeri ai contelui de Poitiers,îl înconjurau doi tineri ofiţeri ai contelui de Poitiers, pe nume Adam Héron şi Pierre de Garancière.pe nume Adam Héron şi Pierre de Garancière.

Ludovic al X-lea abia dacă-l luă în seamă. SalutăLudovic al X-lea abia dacă-l luă în seamă. Salută din cap pe unchiu-său, de Valois, pe fraţii săi, de Poidin cap pe unchiu-său, de Valois, pe fraţii săi, de Poi --tiers şi de La Marche, pe văru-său, de Clermont, şi petiers şi de La Marche, pe văru-său, de Clermont, şi pe Miles de Noyers, cumnat al conetabilului şi consilierMiles de Noyers, cumnat al conetabilului şi consilier la Înalta curte de judecată, care se ridicaseră în picila Înalta curte de judecată, care se ridicaseră în pici --oare la intrarea lui.oare la intrarea lui.

- Despre ce-i vorba? întrebă el, luând loc în mijlocul- Despre ce-i vorba? întrebă el, luând loc în mijlocul lor şi făcându-le semn să se aşeze.lor şi făcându-le semn să se aşeze.- Despre o gravă afacere de vrăjitorie, pe cât ni se- Despre o gravă afacere de vrăjitorie, pe cât ni se

spune, lămuri Charles de Valois cu o nuanţă de ironie.spune, lămuri Charles de Valois cu o nuanţă de ironie.- Nu putea fi însărcinat ministrul de justiţie s-o cer- Nu putea fi însărcinat ministrul de justiţie s-o cer --

ceteze el însuşi, fără ca eu să fiu deranjat într-o aseceteze el însuşi, fără ca eu să fiu deranjat într-o ase --menea zi?menea zi?

- E tocmai ce-i spuneam fratelui tău, Filip, rosti Va- E tocmai ce-i spuneam fratelui tău, Filip, rosti Va --lois.lois.

Contele de Poitiers îşi strânse degetele cu un gestContele de Poitiers îşi strânse degetele cu un gest liniştit şi-şi sprijini bărbia în palmă.liniştit şi-şi sprijini bărbia în palmă.- Frate, spuse el, afacerea e gravă, nu atât pentru- Frate, spuse el, afacerea e gravă, nu atât pentru

că-i vorba de vrăjitorie, lucrul destul de obişnuit, darcă-i vorba de vrăjitorie, lucrul destul de obişnuit, dar pentru că această vrăjitorie se petrece chiar în sânulpentru că această vrăjitorie se petrece chiar în sânul conclavului, ceea ce ne îngăduie să vedem ce senticonclavului, ceea ce ne îngăduie să vedem ce senti--mente nutresc unii cardinali faţă de noi.mente nutresc unii cardinali faţă de noi.

Cu un an în urmă, doar la auzul cuvântului conclav,Cu un an în urmă, doar la auzul cuvântului conclav,

pe Aiurit l-ar fi apucat toate năbădăile. Dar de lape Aiurit l-ar fi apucat toate năbădăile. Dar de la moartea Margueritei, asta era o chestie de care nu semoartea Margueritei, asta era o chestie de care nu se mai sinchisea.mai sinchisea.

Omul acesta se numeşte Evrard urmă contele deOmul acesta se numeşte Evrard urmă contele de

Aiuritul se roşi niţel. Aiuritul se roşi niţel.- Nu, nu, zise, te ascult, urmează.- Nu, nu, zise, te ascult, urmează.- După spusele lui, o luă de la capăt Poitiers, Evrard- După spusele lui, o luă de la capăt Poitiers, Evrard

ar fi venit la Valence pentru a cere ocrotirea unui carar fi venit la Valence pentru a cere ocrotirea unui car



- Omul acesta se numeşte Evrard, urmă contele de- Omul acesta se numeşte Evrard, urmă contele de Poitiers.Poitiers.

- Evrard, repetă după dânsul regele ca să arate că- Evrard, repetă după dânsul regele ca să arate că ascultă.ascultă.

- E diacon la Bar-sur-Aube; dar aparţinuse odini- E diacon la Bar-sur-Aube; dar aparţinuse odini--oară tagmei templierilor, având rang de cavaler.oară tagmei templierilor, având rang de cavaler.

- Aha! făcu regele. Un templier!- Aha! făcu regele. Un templier!- A venit să se dea singur pe mâna oamenilor noştri- A venit să se dea singur pe mâna oamenilor noştri

din Lyon, care ni l-au trimis.din Lyon, care ni l-au trimis.- Care ţi l-au trimis, Filip, lămuri Charles de Valois.- Care ţi l-au trimis, Filip, lămuri Charles de Valois.Contele de Poitiers nu părea să ia în seamă aceastăContele de Poitiers nu părea să ia în seamă această

vorbă. Ea privea un conflict de puteri, şi Valois se si vorbă. Ea privea un conflict de puteri, şi Valois se si--mţea atins că se trecuse peste capul său, aducându-semţea atins că se trecuse peste capul său, aducându-se afacerea în faţa regelui.afacerea în faţa regelui.

- Evrard a spus că are de făcut nişte destăinuiri,- Evrard a spus că are de făcut nişte destăinuiri,

vorbi mai departe Filip de Poitiers, şi i s-a făgăduit că vorbi mai departe Filip de Poitiers, şi i s-a făgăduit că nu va suferi nici o caznă, numai dacă va spune totnu va suferi nici o caznă, numai dacă va spune tot adevărul, făgăduială pe care noi i-o întărim aici. Dupăadevărul, făgăduială pe care noi i-o întărim aici. După spusele lui...spusele lui...

Regele stătea cu ochii aţintiţi la uşă, pândind ivireaRegele stătea cu ochii aţintiţi la uşă, pândind ivirea şambelanului său; speranţa că va deveni tată era deoşambelanului său; speranţa că va deveni tată era deo--camdată singura-i preocupare. Marele cusur alcamdată singura-i preocupare. Marele cusur al acestui suveran, ca ocârmuitor de ţară, era poateacestui suveran, ca ocârmuitor de ţară, era poate acela de a fi întotdeauna cu mintea la altceva decât laacela de a fi întotdeauna cu mintea la altceva decât la

treburile ce se dezbăteau în faţa lui. Nu se simţea întreburile ce se dezbăteau în faţa lui. Nu se simţea în stare să-şi adune atenţia împrăştiată, ceea ce rămânestare să-şi adune atenţia împrăştiată, ceea ce rămâne slăbiciunea cea mai rea a omului aflat la cârmă.slăbiciunea cea mai rea a omului aflat la cârmă.

Mirat de tăcerea care se lăsase, ieşi din visul său:Mirat de tăcerea care se lăsase, ieşi din visul său:- Ei, ia spune, frate...- Ei, ia spune, frate...- Nu vreau să-ţi tulbur gândurile, vorbi Filip de Poi- Nu vreau să-ţi tulbur gândurile, vorbi Filip de Poi --

tiers. Aştept până vei isprăvi să visezi.tiers. Aştept până vei isprăvi să visezi.

ar fi venit la Valence pentru a cere ocrotirea unui carar fi venit la Valence pentru a cere ocrotirea unui car--dinal într-o neînţelegere pe care o avea cu episcopuldinal într-o neînţelegere pe care o avea cu episcopul său... De altminteri, ar trebui, oarecum lămurităsău... De altminteri, ar trebui, oarecum lămurită chestia asta, adăugă el, adresându-se lui Miles dechestia asta, adăugă el, adresându-se lui Miles de Noyers, care conducea cercetările.Noyers, care conducea cercetările.

Evrard auzi, dar rămase nemişcat.Evrard auzi, dar rămase nemişcat.

Poitiers continuă:Poitiers continuă:- Astfel ar fi făcut cunoştinţă, din întâmplare zice- Astfel ar fi făcut cunoştinţă, din întâmplare zice

el, cu cardinalul Francesco Caetani...el, cu cardinalul Francesco Caetani...- Nepotul papii Bonifaciu, spuse Ludovic pentru a- Nepotul papii Bonifaciu, spuse Ludovic pentru a

dovedi că ascultă.dovedi că ascultă.- Întocmai... şi ar fi pătruns în intimitatea acestui- Întocmai... şi ar fi pătruns în intimitatea acestui

cardinal foarte priceput în alchimie, căci are în pacardinal foarte priceput în alchimie, căci are în pa --latul său, ne spune Evrard, o încăpere plină de cuplatul său, ne spune Evrard, o încăpere plină de cup--toare, de ulcele şi de pulberi felurite.toare, de ulcele şi de pulberi felurite.

- Toţi cardinalii sunt mai mult sau mai puţin alchi- Toţi cardinalii sunt mai mult sau mai puţin alchi--mişti, asta e goanga lor, rosti Charles de Valois, înămişti, asta e goanga lor, rosti Charles de Valois, înă --lţând din umeri. Însuşi monseniorul Duèze a scris,lţând din umeri. Însuşi monseniorul Duèze a scris, pare-se, un tratat despre aşa ceva...pare-se, un tratat despre aşa ceva...

- Întocmai, unchiule. Am citit în parte, fără a pri- Întocmai, unchiule. Am citit în parte, fără a pri --cepe mare lucru, acest tratat desprecepe mare lucru, acest tratat despre Arta transmu Arta transmu--taţieitaţiei care se bucură de vază. Dar afacerea ce se aflăcare se bucură de vază. Dar afacerea ce se află în faţa noastră depăşeşte cu mult alchimia, care esteîn faţa noastră depăşeşte cu mult alchimia, care este o ştiinţă foarte folositoare şi vrednică de respect...o ştiinţă foarte folositoare şi vrednică de respect...

Cardinalul Caetani voia să găsească pe cineva în stareCardinalul Caetani voia să găsească pe cineva în stare să cheme ajutorul Diavolului şi să purceadă la vrăjisă cheme ajutorul Diavolului şi să purceadă la vrăji --torii.torii.

Luând şi el lucrurile în râs după pilda unchiului săuLuând şi el lucrurile în râs după pilda unchiului său Valois, Charles de La Marche spuse: Valois, Charles de La Marche spuse:

- Iată un cardinal care miroase grozav a eretic.- Iată un cardinal care miroase grozav a eretic.- Ei, dacă-i aşa, să fie ars de viu, zise nepăsător Aiu- Ei, dacă-i aşa, să fie ars de viu, zise nepăsător Aiu--

ritul, care era din nou cu ochii la uşă.ritul, care era din nou cu ochii la uşă.- Pe cine vrei să arzi, frate? Pe cardinal?- Pe cine vrei să arzi, frate? Pe cardinal?- A, de cardinal e vorba? A... atunci, nu, nu trebuie- A, de cardinal e vorba? A... atunci, nu, nu trebuie

arsars

dată:dată:- Îl cunoşti pe domnul Jean de Longwy?- Îl cunoşti pe domnul Jean de Longwy?Faţa lui Evrard se strâmbă, scuturată de ticulFaţa lui Evrard se strâmbă, scuturată de ticul

obişnuit şi mâinile cu degete lungi şi turtite i se chirobişnuit şi mâinile cu degete lungi şi turtite i se chir-



ars.ars.Filip de Poitiers scăpă un suspin de lehamite,Filip de Poitiers scăpă un suspin de lehamite,

înainte de a continua, vorbind ceva mai apăsat:înainte de a continua, vorbind ceva mai apăsat:- Evrard răspunse cardinalului că ştie un om care- Evrard răspunse cardinalului că ştie un om care

făcea aur pentru contele de Bar...făcea aur pentru contele de Bar... Auzind acest nume, Valois sări în picioare, indignat: Auzind acest nume, Valois sări în picioare, indignat:

- Zău aşa, nepoate, ne pierdem vremea de pomană!- Zău aşa, nepoate, ne pierdem vremea de pomană! îl cunosc destul de bine pe contele de Bar şi ştiu căîl cunosc destul de bine pe contele de Bar şi ştiu că nu e om să se ţină de prostii! Ne aflăm în faţa uneinu e om să se ţină de prostii! Ne aflăm în faţa unei pâri mincinoase de vrăjitorie, cum se fac douăzeci înpâri mincinoase de vrăjitorie, cum se fac douăzeci în fiecare zi, şi nu merită să ne aplecăm urechea la ea.fiecare zi, şi nu merită să ne aplecăm urechea la ea.

Oricât de liniştit se silea să fie, Filip sfârşi prin a-şiOricât de liniştit se silea să fie, Filip sfârşi prin a-şi pierde răbdarea.pierde răbdarea.

- Ţi-ai aplecat totuşi urechea la pârile de vrăjitorie,- Ţi-ai aplecat totuşi urechea la pârile de vrăjitorie, când ele îl priveau pe Marigny, i-o întoarse el cu glascând ele îl priveau pe Marigny, i-o întoarse el cu glas

aspru; binevoieşte cel puţin să dai ascultare acestuia.aspru; binevoieşte cel puţin să dai ascultare acestuia. Mai întâi, nu e vorba de prietenul tău, contele de Bar,Mai întâi, nu e vorba de prietenul tău, contele de Bar, după cum vei vedea îndată. Evrard nu plecă să cautedupă cum vei vedea îndată. Evrard nu plecă să caute omul de care a vorbit, ci aduse cardinalului în loculomul de care a vorbit, ci aduse cardinalului în locul acestuia pe un anume Jehan du Pré, un alt fost temacestuia pe un anume Jehan du Pré, un alt fost tem --plier, care se afla şi el la Valence, din întâmplare...plier, care se afla şi el la Valence, din întâmplare... Acesta-i adevărul, nu-i aşa, Evrard? Acesta-i adevărul, nu-i aşa, Evrard?

Cel întrebat încuviinţă tăcut, aplecându-şi scăfârliaCel întrebat încuviinţă tăcut, aplecându-şi scăfârlia neagră.neagră.

- Nu găseşti, unchiule, urmă Poitiers, că sunt cam- Nu găseşti, unchiule, urmă Poitiers, că sunt cam prea multe întâlniri întâmplătoare, şi cam mulţi temprea multe întâlniri întâmplătoare, şi cam mulţi tem--plieri prin părţile acelea unde se ţine conclavul,plieri prin părţile acelea unde se ţine conclavul, tocmai prin preajma nepotului papii Bonifaciu?tocmai prin preajma nepotului papii Bonifaciu?

- Într-adevăr, într-adevăr... murmură Valois, oa- Într-adevăr, într-adevăr... murmură Valois, oa--recum cu botul pe labe.recum cu botul pe labe.

Întorcându-se spre Evrard, Poitiers îl întrebă deoÎntorcându-se spre Evrard, Poitiers îl întrebă deo--

obişnuit, şi mâinile cu degete lungi şi turtite i se chirobişnuit, şi mâinile cu degete lungi şi turtite i se chir--ciră pe cingătoarea hainei sale de călugăr. Răspunseciră pe cingătoarea hainei sale de călugăr. Răspunse însă fără tulburare:însă fără tulburare:

- Nu, monseniore, nu-l cunosc altminteri decât- Nu, monseniore, nu-l cunosc altminteri decât după nume. Ştiu doar că e nepotul fostului nostrudupă nume. Ştiu doar că e nepotul fostului nostru mare maestru, ce s-a stins din viaţă.mare maestru, ce s-a stins din viaţă.

- S-a stins, e bine zis! observă Valois în şoaptă.- S-a stins, e bine zis! observă Valois în şoaptă.- Eşti într-adevăr sigur că n-ai fost niciodată în le- Eşti într-adevăr sigur că n-ai fost niciodată în le --

gătură cu dânsul? stărui Poitiers. Nici că ai primit,gătură cu dânsul? stărui Poitiers. Nici că ai primit, prin unii foşti fraţi ai tăi de tagmă, vreo înştiinţare dinprin unii foşti fraţi ai tăi de tagmă, vreo înştiinţare din partea lui?partea lui?

- Am auzit zicându-se că domnul de Longwy căuta- Am auzit zicându-se că domnul de Longwy căuta să păstreze legătura cu unii dintre noi; dar nimic maisă păstreze legătura cu unii dintre noi; dar nimic mai mult.mult.

- Şi n-ai aflat cumva, de la Jehan du Pré bunăoară,- Şi n-ai aflat cumva, de la Jehan du Pré bunăoară,

numele unui fost templier care venise în tabăra dinnumele unui fost templier care venise în tabăra din Flandra sa aducă scrisori domnului de Longwy şi să leFlandra sa aducă scrisori domnului de Longwy şi să le ia pe ale lui?ia pe ale lui?

Pe feţele celor doi Charles, Valois şi La Marche, sePe feţele celor doi Charles, Valois şi La Marche, se întipări aceeaşi mirare. Hotărât lucru, Filip ştia maiîntipări aceeaşi mirare. Hotărât lucru, Filip ştia mai multe decât oricine în privinţa multor întâmplări; darmulte decât oricine în privinţa multor întâmplări; dar de ce o fi păstrând întotdeauna ştirile numai pentrude ce o fi păstrând întotdeauna ştirile numai pentru dânsul?dânsul?

Evrard înfruntase, fără a se trăda, privirea conteluiEvrard înfruntase, fără a se trăda, privirea contelui

de Poitiers. Acesta îşi zicea: "Sunt aproape sigur că elde Poitiers. Acesta îşi zicea: "Sunt aproape sigur că el e, prea seamănă bine cu descrierea ce mi s-a făcut.e, prea seamănă bine cu descrierea ce mi s-a făcut. Un şchiop..."Un şchiop..."

- Ai fost pus la cazne vreodată? întrebă.- Ai fost pus la cazne vreodată? întrebă.- Piciorul meu, monseniore! Piciorul meu răspunde- Piciorul meu, monseniore! Piciorul meu răspunde

pentru mine, izbucni Evrard, începând să tremure.pentru mine, izbucni Evrard, începând să tremure. Aiuritul se arăta din ce în ce mai îngrijorat: Aiuritul se arăta din ce în ce mai îngrijorat:

"Prea zăbovesc mult doftorii ăia. Clémence nu e în"Prea zăbovesc mult doftorii ăia. Clémence nu e în--sărcinată şi nimeni nu cutează a veni să mi-o spună".sărcinată şi nimeni nu cutează a veni să mi-o spună".

Îl trezi la realitate Evrard care se târa în genunchiÎl trezi la realitate Evrard care se târa în genunchi la picioarele lui urlând:la picioarele lui urlând:

- Şi tu, şchiopule, urmă Aiuritul, nu ştiai că pentru- Şi tu, şchiopule, urmă Aiuritul, nu ştiai că pentru o astfel de nelegiuire vei fi ars de viu în lumea asta şio astfel de nelegiuire vei fi ars de viu în lumea asta şi blestemat în cealaltă?blestemat în cealaltă?

- Măria ta cardinalul Caetani ne-a încredinţat că- Măria ta cardinalul Caetani ne-a încredinţat că



la picioarele lui, urlând:la picioarele lui, urlând:- Măria ta! Măria ta! Îndură-te, nu mă pune iarăşi- Măria ta! Măria ta! Îndură-te, nu mă pune iarăşi

la cazne! Jur înaintea lui Dumnezeu că spun adevărul.la cazne! Jur înaintea lui Dumnezeu că spun adevărul.- Nu se cade să juri; e păcat, îi zise regele.- Nu se cade să juri; e păcat, îi zise regele.Cei doi tineri ofiţeri îl siliră pe Evrard să se ridice.Cei doi tineri ofiţeri îl siliră pe Evrard să se ridice.- Noyers, va trebui lămurită şi întâmplarea din ta- Noyers, va trebui lămurită şi întâmplarea din ta --

bără, spuse Poitiers, adresându-se judecătorului anbără, spuse Poitiers, adresându-se judecătorului an--chetator. Continuă interogatoriul.chetator. Continuă interogatoriul.

Miles de Noyers, un bărbat de vreo treizeci de ani,Miles de Noyers, un bărbat de vreo treizeci de ani, cu părul des şi fruntea brăzdată de două încreţituricu părul des şi fruntea brăzdată de două încreţituri adânci, întrebă:adânci, întrebă:

- Aşadar, ce ţi-a spus cardinalul, Evrard?- Aşadar, ce ţi-a spus cardinalul, Evrard?Fostul templier, căruia nu-i trecuse încă spaima,Fostul templier, căruia nu-i trecuse încă spaima,

răspunse cu glas pripit, şi acum era clar că nu minte:răspunse cu glas pripit, şi acum era clar că nu minte:- Cardinalul ne-a spus, lui Jehan du Pré şi mie, că- Cardinalul ne-a spus, lui Jehan du Pré şi mie, că

voia să răzbune amintirea unchiului său, şi să ajungă voia să răzbune amintirea unchiului său, şi să ajungă papă; şi că, pentru asta trebuia să-i nimicească pepapă; şi că, pentru asta trebuia să-i nimicească pe vrăjmaşii ce-i stăteau în cale; şi ne făgădui trei sute vrăjmaşii ce-i stăteau în cale; şi ne făgădui trei sute de livre dacă îl vom ajuta la aceasta. Şi cei doi vrăjde livre dacă îl vom ajuta la aceasta. Şi cei doi vrăj --maşi pe care-i numi mai întâi...maşi pe care-i numi mai întâi...

Evrard se uită la rege, codindu-se.Evrard se uită la rege, codindu-se.- Haide, urmează, făcu Miles de Noyers.- Haide, urmează, făcu Miles de Noyers.- Numai pe regele Franţei şi pe contele de Poitiers,- Numai pe regele Franţei şi pe contele de Poitiers,

zicându-ne că ar fi tare bucuros să-i vadă trecând cuzicându-ne că ar fi tare bucuros să-i vadă trecând cu

picioarele înainte.picioarele înainte. Aiuritul îşi privi fără să vrea pantofii, apoi sări în Aiuritul îşi privi fără să vrea pantofii, apoi sări în

sus de pe jilţul său, strigând:sus de pe jilţul său, strigând:- Cu picioarele înainte? Dar asta înseamnă că voia- Cu picioarele înainte? Dar asta înseamnă că voia

chiar moartea mea ticălosul de cardinal!chiar moartea mea ticălosul de cardinal!- Întocmai, frate, spuse Poitiers surâzând; şi pe a- Întocmai, frate, spuse Poitiers surâzând; şi pe a

mea de asemenea.mea de asemenea.

- Măria ta, cardinalul Caetani ne-a încredinţat că Măria ta, cardinalul Caetani ne a încredinţat că atunci când va fi papă ne va dezlega de toate păcaatunci când va fi papă ne va dezlega de toate păca --tele.tele.

Cu pieptul aplecat înainte şi mâinile pe genunchi,Cu pieptul aplecat înainte şi mâinile pe genunchi, Ludovic se uita uluit la fostul templier.Ludovic se uita uluit la fostul templier.

- Mă urăsc oare unii aşa de mult că vor să mă- Mă urăsc oare unii aşa de mult că vor să mă

omoare? întrebă. Şi în ce fel voia cardinalul să mă triomoare? întrebă. Şi în ce fel voia cardinalul să mă tri --mită pe lumea cealaltă?mită pe lumea cealaltă?

- Ne-a spus că eşti prea bine păzit, măria ta, ca să- Ne-a spus că eşti prea bine păzit, măria ta, ca să poţi fi atins de pumnal sau de otravă, şi că trebuia săpoţi fi atins de pumnal sau de otravă, şi că trebuia să purcedem la vrăjitorie. Pentru aceasta, porunci să nipurcedem la vrăjitorie. Pentru aceasta, porunci să ni se dea o livră de ceară neîncepută, pe care ne apuse dea o livră de ceară neîncepută, pe care ne apu--carăm s-o muiem într-un lighean cu apă caldă, încarăm s-o muiem într-un lighean cu apă caldă, în odaia unde sunt plitele. Apoi Jehan de Pré plăsmuiodaia unde sunt plitele. Apoi Jehan de Pré plăsmui foarte iscusit un om de ceară cu o coroană deasupra...foarte iscusit un om de ceară cu o coroană deasupra...

Ludovic al X-lea îşi făcu repede cruce.Ludovic al X-lea îşi făcu repede cruce.-...pe urmă alt om mai mic, cu o coroană mai mică.-...pe urmă alt om mai mic, cu o coroană mai mică.

În timp ce lucram, cardinalul veni să ne vadă; păreaÎn timp ce lucram, cardinalul veni să ne vadă; părea foarte bucuros, ba începu chiar să râdă privind întâiafoarte bucuros, ba începu chiar să râdă privind întâia păpuşă de ceară, şi ne spuse: "Are mădularul straşnicpăpuşă de ceară, şi ne spuse: "Are mădularul straşnic de mare."de mare."

Charles de Valois, nu se putu stăpâni să nu pufneCharles de Valois, nu se putu stăpâni să nu pufne--ască în râs.ască în râs.

- Bine, să lăsăm asta, zise Aiuritul, tremurând de- Bine, să lăsăm asta, zise Aiuritul, tremurând de

mânie. Ce-aţi făcut cu chipurile acelea de ceară?mânie. Ce-aţi făcut cu chipurile acelea de ceară?- Am băgat în ele hârtiile.- Am băgat în ele hârtiile.- Care hârtii?- Care hârtii?- Hârtiile ce trebuie băgate în omul de ceară, cu nu- Hârtiile ce trebuie băgate în omul de ceară, cu nu--

mele aceluia pe care-l înfăţişează şi cu vorbele desmele aceluia pe care-l înfăţişează şi cu vorbele des --cântecului. Dar ţi-o jur, măria ta, strigă Evrard, n-amcântecului. Dar ţi-o jur, măria ta, strigă Evrard, n-am scris numele măriei tale şi nici pe acela al domnuluiscris numele măriei tale şi nici pe acela al domnului

de Poitiers! În ultima clipă, ne-a fost frică şi am înde Poitiers! În ultima clipă, ne-a fost frică şi am în --scris numele lui Jacques şi a lui Pierre de lascris numele lui Jacques şi a lui Pierre de la Colonna...Colonna...

- Cei doi cardinali Colonna? întrebă Poitiers- Cei doi cardinali Colonna? întrebă Poitiers

cutare biserică din dosul măcelăriei, şi să-i cerem, zicutare biserică din dosul măcelăriei, şi să-i cerem, zi--când că ne trebuie acest mir pentru un bolnav.când că ne trebuie acest mir pentru un bolnav.

Nu mai era nevoie să i se pună întrebări lui Evrard.Nu mai era nevoie să i se pună întrebări lui Evrard. Dădea el singur în vileag numele celor care îl slujeauDădea el singur în vileag numele celor care îl slujeau



Cei doi cardinali Colonna? întrebă Poitiers. Cei doi cardinali Colonna? întrebă Poitiers.-...pentru că şi pe dânşii ni-i arătase cardinalul Cae-...pentru că şi pe dânşii ni-i arătase cardinalul Cae--

tani ca fiind vrăjmaşii săi. Jur, jur că aşa este!tani ca fiind vrăjmaşii săi. Jur, jur că aşa este!Ludovic al X-lea nu scăpa acum nici o iotă din desLudovic al X-lea nu scăpa acum nici o iotă din des--

tăinuirile fostului templier şi părea să caute sprijin latăinuirile fostului templier şi părea să caute sprijin la frate-său mai mic.frate-său mai mic.

- Filip, crezi că omul acesta spune adevărul?- Filip, crezi că omul acesta spune adevărul?- Nu ştiu, răspunse Filip.- Nu ştiu, răspunse Filip.- Trebuie dat pe mâna căznitorilor să-l muncească- Trebuie dat pe mâna căznitorilor să-l muncească

până vor scoate tot de la dânsul, zise Ludovic.până vor scoate tot de la dânsul, zise Ludovic.Cuvintele acestea "căznitor" şi "să-l muncească" păCuvintele acestea "căznitor" şi "să-l muncească" pă--

reau să aibă asupra lui Evrard o putere grozavă căcireau să aibă asupra lui Evrard o putere grozavă căci căzu pentru a doua oară în genunchi şi se târî sprecăzu pentru a doua oară în genunchi şi se târî spre rege, cu mâinile împreunate, repetând că i se făgărege, cu mâinile împreunate, repetând că i se făgă --duise să nu fie pus la caznă dacă dă în vileag tot ceduise să nu fie pus la caznă dacă dă în vileag tot ce

ştie. O spumă albă i se ivise în colţul gurii şi frica îiştie. O spumă albă i se ivise în colţul gurii şi frica îi dădea o uitătură de nebun.dădea o uitătură de nebun.

- Opriţi-l! Nu-l lăsaţi să mă atingă! strigă Ludovic al- Opriţi-l! Nu-l lăsaţi să mă atingă! strigă Ludovic al X-lea. Omul acesta are pe diavolul în el.X-lea. Omul acesta are pe diavolul în el.

Şi nu s-ar fi putut spune care dintre cei doi, regeleŞi nu s-ar fi putut spune care dintre cei doi, regele sau vrăjitorul, se înspăimântau mai rău unul pe altul.sau vrăjitorul, se înspăimântau mai rău unul pe altul.

- Caznele nu slujesc la nimic, urla Evrard. Din pri- Caznele nu slujesc la nimic, urla Evrard. Din pri--cina lor m-am lepădat de Dumnezeu.cina lor m-am lepădat de Dumnezeu.

Miles des Noyers aşternu pe hârtie această mărtuMiles des Noyers aşternu pe hârtie această mărtu--

risire făcută de bună voie.risire făcută de bună voie.- Astăzi, căinţa mă îndeamnă să vorbesc, urmă- Astăzi, căinţa mă îndeamnă să vorbesc, urmă

Evrard, fără să se ridice de jos. Voi spune tot... NuEvrard, fără să se ridice de jos. Voi spune tot... Nu aveam mir ca să botezăm chipurile de ceară. Îl înştiiaveam mir ca să botezăm chipurile de ceară. Îl înştii --nţarăm în şoaptă despre aceasta pe cardinal, care senţarăm în şoaptă despre aceasta pe cardinal, care se afla într-o adunare sinodală, în biserica cea mare, şiafla într-o adunare sinodală, în biserica cea mare, şi care ne răspunse să ne ducem la preotul cutare de lacare ne răspunse să ne ducem la preotul cutare de la

Dădea el singur în vileag numele celor care îl slujeauDădea el singur în vileag numele celor care îl slujeau pe cardinal. Pomeni astfel de capelanul-secretar Anpe cardinal. Pomeni astfel de capelanul-secretar An--drieu, de preotul Pierres şi de călugărul Bost.drieu, de preotul Pierres şi de călugărul Bost.

- Luarăm apoi cele două chipuri de ceară şi două- Luarăm apoi cele două chipuri de ceară şi două lumânări sfinţite şi încă o ulcea de apă sfinţită, ascunlumânări sfinţite şi încă o ulcea de apă sfinţită, ascun--zându-le pe toate sub sutanele noastre, şi merserămzându-le pe toate sub sutanele noastre, şi merserăm

la argintarul cardinalului, un anume Baudon, carela argintarul cardinalului, un anume Baudon, care avea nevastă tare drăguţă şi care trebuia să fie naş,avea nevastă tare drăguţă şi care trebuia să fie naş, iar nevastă-sa naşă. Am botezat chipurile de cearăiar nevastă-sa naşă. Am botezat chipurile de ceară într-un castron de bărbier. După aceea le-am dus carîntr-un castron de bărbier. După aceea le-am dus car--dinalului, care ne mulţumi foarte, şi le înfipse cudinalului, care ne mulţumi foarte, şi le înfipse cu mâna lui acele în inimă şi în părţile de unde se tragemâna lui acele în inimă şi în părţile de unde se trage vlaga omului. vlaga omului.

Trecură câteva clipe de tăcere, apoi uşa se întreTrecură câteva clipe de tăcere, apoi uşa se între --deschise şi Mathieu de Trye îşi vârî capul. Regeledeschise şi Mathieu de Trye îşi vârî capul. Regele

însă, îi făcu semn cu mâna să se retragă.însă, îi făcu semn cu mâna să se retragă.- Şi pe urmă? întrebă Miles des Noyers.- Şi pe urmă? întrebă Miles des Noyers.- Pe urmă cardinalul ne ceru să purcedem la alte- Pe urmă cardinalul ne ceru să purcedem la alte

vrăji de acestea, răspunse Evrard. Dar atunci mi se vrăji de acestea, răspunse Evrard. Dar atunci mi se făcu frică, deoarece prea mulţi oameni începuseră săfăcu frică, deoarece prea mulţi oameni începuseră să simtă despre ce e vorba, şi am plecat la Lyon unde m-simtă despre ce e vorba, şi am plecat la Lyon unde m-am dat în mâna slujitorilor regelui, care m-au trimisam dat în mâna slujitorilor regelui, care m-au trimis aici.aici.

- Ai primit cele trei sute de livre?- Ai primit cele trei sute de livre?

- Da, înălţimea ta.- Da, înălţimea ta.- Drace! făcu Charles de La Marche. La ce-i trebuie- Drace! făcu Charles de La Marche. La ce-i trebuie

unui diacon trei sute de livre?unui diacon trei sute de livre?Evrard îşi plecă fruntea.Evrard îşi plecă fruntea.- Le-am cheltuit cu fetele, monseniore, răspunse el,- Le-am cheltuit cu fetele, monseniore, răspunse el,

abia mişcând buzele.abia mişcând buzele.- Sau cu templierii, rosti ca pentru sine însuşi con- Sau cu templierii, rosti ca pentru sine însuşi con --

tele de Poitiers.tele de Poitiers.Regele nu scotea o vorbă, frământat de temeri asRegele nu scotea o vorbă, frământat de temeri as --

cunse.cunse.- Duceţi-l la închisoarea Châtelet! le spuse Poitiers- Duceţi-l la închisoarea Châtelet! le spuse Poitiers

tu însuţi pe la acest conclav ale cărui treburi le cutu însuţi pe la acest conclav ale cărui treburi le cu --noşti pare-se aşa de bine, şi să pui rânduială acolo,noşti pare-se aşa de bine, şi să pui rânduială acolo, dându-ne un papă? Îmi pari cel mai potrivit pentrudându-ne un papă? Îmi pari cel mai potrivit pentru astaasta



Duceţi l la închisoarea Châtelet! le spuse Poitiers Duceţi l la închisoarea Châtelet! le spuse Poitiers celor doi ofiţeri ai săi, arătându-i pe Evrard.celor doi ofiţeri ai săi, arătându-i pe Evrard.

El se lăsă dus fără cea mai mică împotrivire. PăreaEl se lăsă dus fără cea mai mică împotrivire. Părea ajuns deodată la capătul puterilor.ajuns deodată la capătul puterilor.

- Mulţi vrăjitori s-au mai prăsit din aceşti foşti tem- Mulţi vrăjitori s-au mai prăsit din aceşti foşti tem--plieri, adăugă Poitiers.plieri, adăugă Poitiers.

- N-ar fi trebuit să fie ars marele maestru, murmură- N-ar fi trebuit să fie ars marele maestru, murmură Ludovic al X-lea.Ludovic al X-lea.

- Ehei! Am spus-o încă de atunci! izbucni Valois.- Ehei! Am spus-o încă de atunci! izbucni Valois.- Fireşte, unchiule; ai spus-o, răspunse Poitiers. Dar- Fireşte, unchiule; ai spus-o, răspunse Poitiers. Dar

nu despre asta e vorba acum. Ceea ce sare în ochinu despre asta e vorba acum. Ceea ce sare în ochi oricui e că templierii care au scăpat cu viaţă alcătuoricui e că templierii care au scăpat cu viaţă alcătu--iesc o reţea, şi că sunt gata la orice pentru a-i sluji peiesc o reţea, şi că sunt gata la orice pentru a-i sluji pe vrăjmaşii noştri. Acest Evrard n-a spus nici jumătate vrăjmaşii noştri. Acest Evrard n-a spus nici jumătate din ce ştie. Vă închipuiţi doar că îşi pregăteşte didin ce ştie. Vă închipuiţi doar că îşi pregăteşte di --

nainte istoria pe care aţi auzit-o şi abia la sfârşit s-anainte istoria pe care aţi auzit-o şi abia la sfârşit s-a mai dat niţel pe brazdă. Dar e limpede că acest conmai dat niţel pe brazdă. Dar e limpede că acest con--clav care umblă din oraş în oraş de doi ani încoace,clav care umblă din oraş în oraş de doi ani încoace, necinsteşte creştinătatea şi începe să căşuneze multenecinsteşte creştinătatea şi începe să căşuneze multe neajunsuri ţării; iar cardinalii, aprigi să dobândeascăneajunsuri ţării; iar cardinalii, aprigi să dobândească tiara, se poartă în aşa chip, încât merită cel mult afutiara, se poartă în aşa chip, încât merită cel mult afu --risenia.risenia.

- N-o fi cumva cardinalul Duèze cel care ni l-a- N-o fi cumva cardinalul Duèze cel care ni l-a trimis pe omul acesta spre a-i face rău lui Caetani? întrimis pe omul acesta spre a-i face rău lui Caetani? în--

trebă Miles des Noyers.trebă Miles des Noyers.- Se prea poate, spuse Poitiers. Evrard mi se pare a- Se prea poate, spuse Poitiers. Evrard mi se pare a

fi un apucat din seminţia celor care pasc la toate iesfi un apucat din seminţia celor care pasc la toate ies --lele, numai fânul să fie niţel stricat.lele, numai fânul să fie niţel stricat.

Îi tăie vorba monseniorul Valois care-şi luase o înÎi tăie vorba monseniorul Valois care-şi luase o în--făţişare gravă şi îngândurată:făţişare gravă şi îngândurată:

- Filip, nu crezi că ar trebui să te duci să dai o raită- Filip, nu crezi că ar trebui să te duci să dai o raită

asta.asta.Filip avu un zâmbet în colţul buzelor. "Se credeFilip avu un zâmbet în colţul buzelor. "Se crede

acum grozav de şiret unchiul Charles! gândi el. A acum grozav de şiret unchiul Charles! gândi el. A găsit în sfârşit prilejul de a mă îndepărta din Paris,găsit în sfârşit prilejul de a mă îndepărta din Paris, trimiţându-mă într-un frumos viespar..."trimiţându-mă într-un frumos viespar..."

- Straşnic! sări încântat Ludovic, cuminte sfat ne- Straşnic! sări încântat Ludovic, cuminte sfat ne

dai, unchiule! Nu încape îndoială, Filip trebuie să nedai, unchiule! Nu încape îndoială, Filip trebuie să ne facă acest bine pe care numai el îl poate face. Fratefacă acest bine pe care numai el îl poate face. Frate dragă, îţi voi fi recunoscător dacă primeşti să te ducidragă, îţi voi fi recunoscător dacă primeşti să te duci să cercetezi tu însuţi hârtiile ce s-au băgat în chipusă cercetezi tu însuţi hârtiile ce s-au băgat în chipu --rile de ceară şi dacă acestea au fost botezate cu nurile de ceară şi dacă acestea au fost botezate cu nu --mele noastre. Da, da, trebuie să te duci cât mai cumele noastre. Da, da, trebuie să te duci cât mai cu --rând, că doar eşti tot atât de interesat ca şi mine. Ştiirând, că doar eşti tot atât de interesat ca şi mine. Ştii cumva vreun mijloc pios cu care să ne putem apăracumva vreun mijloc pios cu care să ne putem apăra de făcătura vrăjitorilor? Oricum, Dumnezeu e maide făcătura vrăjitorilor? Oricum, Dumnezeu e mai

tare decât Diavolul...tare decât Diavolul...Nu arăta să fie aşa de sigur de asta.Nu arăta să fie aşa de sigur de asta.Contele de Poitiers chibzuia. La drept vorbind, proContele de Poitiers chibzuia. La drept vorbind, pro--

punerea îl ispitea. Să părăsească pentru câteva săptăpunerea îl ispitea. Să părăsească pentru câteva săptă--mâni curtea, unde nu putea să împiedice nici omâni curtea, unde nu putea să împiedice nici o prostie şi unde se ciocnea mereu cu clica aflată laprostie şi unde se ciocnea mereu cu clica aflată la cârmă şi să se ducă să facă o treabă folositoare. Să iacârmă şi să se ducă să facă o treabă folositoare. Să ia cu dânsul pe credincioşii săi, Gaucher de Châtillon,cu dânsul pe credincioşii săi, Gaucher de Châtillon, Miles des Noyers, Raoul de Presles... Şi apoi, cineMiles des Noyers, Raoul de Presles... Şi apoi, cine

ştie? Cel care a făcut un papă e tocmai potrivit spre aştie? Cel care a făcut un papă e tocmai potrivit spre a primi o coroană. Tronul împărăţiei Germaniei, la careprimi o coroană. Tronul împărăţiei Germaniei, la care şi tatăl sau se gândise să i-l dea, şi la care se credeaşi tatăl sau se gândise să i-l dea, şi la care se credea îndreptăţit ca unul ce era conte palatin, putea să deîndreptăţit ca unul ce era conte palatin, putea să de-- vină liber într-o zi... vină liber într-o zi...

- Ei bine, răspunse el, fie cum zici tu, frate, primesc- Ei bine, răspunse el, fie cum zici tu, frate, primesc să mă duc, pentru a-ţi fi de folos.să mă duc, pentru a-ţi fi de folos.

- Ah, bunul meu frate! izbucni Ludovic, şi se ridică- Ah, bunul meu frate! izbucni Ludovic, şi se ridică să-l îmbrăţişeze pe Filip.să-l îmbrăţişeze pe Filip.

Se opri însă, scoţând un urlet:Se opri însă, scoţând un urlet:- Piciorul meu! Piciorul meu! Mi-a îngheţat piciorul!- Piciorul meu! Piciorul meu! Mi-a îngheţat piciorul!

"PUN COMITATUL ARTOIS"PUN COMITATUL ARTOISSUB MÂNA MEA!"SUB MÂNA MEA!"



Piciorul meu! Piciorul meu! Mi a îngheţat piciorul! Piciorul meu! Piciorul meu! Mi a îngheţat piciorul! Mi-l străbat mii de fiori şi nu mai simt pământul subMi-l străbat mii de fiori şi nu mai simt pământul sub el.el.

Ai fi zis că Diavolul îl şi înşfăcase, înfigându-şi ghe Ai fi zis că Diavolul îl şi înşfăcase, înfigându-şi ghe--arele în pulpa lui.arele în pulpa lui.

- Ei, nu te pierde cu firea, frate, spuse Filip, ţi-a- Ei, nu te pierde cu firea, frate, spuse Filip, ţi-a

amorţit piciorul, şi atâta tot. Freacă-te niţel.amorţit piciorul, şi atâta tot. Freacă-te niţel.- Ah! făcu Aiuritul. Crezi că n-o fi decât asta?- Ah! făcu Aiuritul. Crezi că n-o fi decât asta?Şi ieşi şchiopătând, ca Evrard.Şi ieşi şchiopătând, ca Evrard.Când ajunse în odăile lui, află că doftorii se pronuCând ajunse în odăile lui, află că doftorii se pronu--

nţaseră afirmativ şi că va fi tată, cu ajutorul Domnţaseră afirmativ şi că va fi tată, cu ajutorul Dom--nului, cam către luna noiembrie. Arătă în clipa aceeanului, cam către luna noiembrie. Arătă în clipa aceea mai puţină bucurie decât era de aşteptat.mai puţină bucurie decât era de aşteptat.

A doua zi, Filip de Poitiers se duse la soacră-sa ca A doua zi, Filip de Poitiers se duse la soacră-sa ca s-o anunţe că va face o călătorie. Contesa Mahaut los-o anunţe că va face o călătorie. Contesa Mahaut lo --cuia pe atunci în noul ei castel Conflans, numit astfelcuia pe atunci în noul ei castel Conflans, numit astfel pentru că se afla chiar la confluenţa Senei cu Marna,pentru că se afla chiar la confluenţa Senei cu Marna, la Charenton. Béatrice d'Hirson era de faţă la convorla Charenton. Béatrice d'Hirson era de faţă la convor--

birea lor. Când contele de Poitiers povesti despre intebirea lor. Când contele de Poitiers povesti despre inte--rogatoriul vrăjitorului, ea schimbă o scurtă privire curogatoriul vrăjitorului, ea schimbă o scurtă privire cu Mahaut. Le venise acelaşi gând la amândouă. OmulMahaut. Le venise acelaşi gând la amândouă. Omul cardinalului Caetani avea stranii asemănări cu cel decardinalului Caetani avea stranii asemănări cu cel de care se slujiseră, erau doi ani de atunci, pentru a-lcare se slujiseră, erau doi ani de atunci, pentru a-l otrăvi pe Guillaume de Nogaret.otrăvi pe Guillaume de Nogaret.

"M-ar mira mult să fie doi foşti templieri cu acelaşi"M-ar mira mult să fie doi foşti templieri cu acelaşi nume şi amândoi pricepuţi în ale vrăjitoriei.", îşi ziceanume şi amândoi pricepuţi în ale vrăjitoriei.", îşi zicea Mahaut, "Moartea lui Nogaret i-a fost o bună introduMahaut, "Moartea lui Nogaret i-a fost o bună introdu --

cere pe lângă nepotul lui Bonifaciu. S-a dus să-şi cacere pe lângă nepotul lui Bonifaciu. S-a dus să-şi ca--pete răsplata de la dânsul! Urâtă istorie...".pete răsplata de la dânsul! Urâtă istorie...".- Cum arată acest Evrard... la faţă? întrebă ea.- Cum arată acest Evrard... la faţă? întrebă ea.- Slab, negru, părând cam zurliu, răspunse Poitiers.- Slab, negru, părând cam zurliu, răspunse Poitiers.

Şi şchiop.Şi şchiop.Mahaut aruncă o privire spre Béatrice; aceasta îiMahaut aruncă o privire spre Béatrice; aceasta îi

făcu un semn afirmativ din pleoape: era într-adevărfăcu un semn afirmativ din pleoape: era într-adevăr acelaşi om. Contesa d'Artois, simţi că o pândeşte neacelaşi om. Contesa d'Artois, simţi că o pândeşte ne --norocirea; fără îndoială îl vor cerceta pe Evrard mainorocirea; fără îndoială îl vor cerceta pe Evrard mai

îndeaproape cu unelte bune de scormonit amintireaîndeaproape cu unelte bune de scormonit amintirea oamenilor. Dacă nu cumva au şi început să facă astaoamenilor. Dacă nu cumva au şi început să facă asta chiar de pe acum. Şi dacă Evrard se apucă să vorbechiar de pe acum. Şi dacă Evrard se apucă să vorbe --ască... Nu că celor din jurul lui Ludovic al X-lea le-arască... Nu că celor din jurul lui Ludovic al X-lea le-ar părea grozav de rău după Nogaret. Dar ar fi foartepărea grozav de rău după Nogaret. Dar ar fi foarte bucuroşi să se servească de acest omor ca s-o aducăbucuroşi să se servească de acest omor ca s-o aducă la judecată pe dânsa! Ce foloase ar mai trage din astala judecată pe dânsa! Ce foloase ar mai trage din asta nepotu-său, Robert!... Cu o nemaipomenită iuţeală denepotu-său, Robert!... Cu o nemaipomenită iuţeală de

imaginaţie, ticluia planuri.imaginaţie, ticluia planuri."Să pui la cale omorârea unui om închis în fundul"Să pui la cale omorârea unui om închis în fundul

unei temniţe regale nu-i lucru uşor... Cine poate să-miunei temniţe regale nu-i lucru uşor... Cine poate să-mi deie o mână de ajutor la treaba asta, dacă mai e timp?deie o mână de ajutor la treaba asta, dacă mai e timp?

târăsc cu mine pe nişte drumuri păcătoase. Voi aveatârăsc cu mine pe nişte drumuri păcătoase. Voi avea mult de umblat...mult de umblat...

În acest timp Béatrice d'Hirson rătăcea prin lumeaÎn acest timp Béatrice d'Hirson rătăcea prin lumea amintirilor. Mintea îi era la odăiţa din dosul dugheneiamintirilor. Mintea îi era la odăiţa din dosul dughenei



deie o mână de ajutor la treaba asta, dacă mai e timp?deie o mână de ajutor la treaba asta, dacă mai e timp? Filip, numai Filip; trebuie să-i mărturisesc totul. DarFilip, numai Filip; trebuie să-i mărturisesc totul. Dar ce-o să zică, auzind de aşa ceva? Dacă refuză să măce-o să zică, auzind de aşa ceva? Dacă refuză să mă ajute, s-a isprăvit cu mine..."ajute, s-a isprăvit cu mine..."

Şi Béatrice îşi simţea gâtlejul uscat.Şi Béatrice îşi simţea gâtlejul uscat.- Căznitu-l-au? întrebă Mahaut.- Căznitu-l-au? întrebă Mahaut.

- N-au avut vreme, răspunse Poitiers care se aple- N-au avut vreme, răspunse Poitiers care se aple--case să-şi privească catarama pantofului, dar...case să-şi privească catarama pantofului, dar...

"Domnul fie lăudat", gândi Mahaut, "nimic nu-i încă"Domnul fie lăudat", gândi Mahaut, "nimic nu-i încă pierdut. Haide, să ne încercăm norocul!".pierdut. Haide, să ne încercăm norocul!".

- Fiule..., începu ea.- Fiule..., începu ea.- Dar e mare păcat - urmă Poitiers, aplecat ca mai- Dar e mare păcat - urmă Poitiers, aplecat ca mai

înainte - căci acum nu vom mai afla nimic. Evrard s-aînainte - căci acum nu vom mai afla nimic. Evrard s-a spânzurat azi-noapte în temniţa Lui de la Châtelet. Despânzurat azi-noapte în temniţa Lui de la Châtelet. De frică, fără îndoială de a se vedea iar pus la caznă.frică, fără îndoială de a se vedea iar pus la caznă.

Auzi două suspine adânci; se ridică, oarecum mirat Auzi două suspine adânci; se ridică, oarecum mirat că cele două femei arătau atâta compătimire pentrucă cele două femei arătau atâta compătimire pentru soarta unui necunoscut, şi încă unul de soi aşa de tisoarta unui necunoscut, şi încă unul de soi aşa de ti --călos.călos.

- Vroiai, mamă, să-mi spui ceva adineauri, şi te-am- Vroiai, mamă, să-mi spui ceva adineauri, şi te-am întrerupt...întrerupt...

Mahaut pipăia fără voie, prin rochie, răcluţa cuMahaut pipăia fără voie, prin rochie, răcluţa cu moaşte pe care o purta la piept.moaşte pe care o purta la piept.

- Vroiam să-ţi spun..., începu ea. Ia să vedem ce- Vroiam să-ţi spun..., începu ea. Ia să vedem ce

vroiam oare să-ţi spun? A, da. Vroiam să-ţi vorbesc de vroiam oare să-ţi spun? A, da. Vroiam să-ţi vorbesc de Jeanne. Ascultă... mai întâi, ai de gând s-o iei cu tine? Jeanne. Ascultă... mai întâi, ai de gând s-o iei cu tine?

Îşi venise în fire şi avea iar tonul ei firesc. DarÎşi venise în fire şi avea iar tonul ei firesc. Dar Dumnezeule! Prin ce spaimă trecuse!Dumnezeule! Prin ce spaimă trecuse!

- Nu, mi se pare că starea ei nu ar îngădui una ca- Nu, mi se pare că starea ei nu ar îngădui una ca asta răspunse Filip, şi ţineam tocmai să-ţi vorbesc deasta răspunse Filip, şi ţineam tocmai să-ţi vorbesc de dânsa. Mai are trei luni până să nască, şi n-aş vrea s-odânsa. Mai are trei luni până să nască, şi n-aş vrea s-o

amintirilor. Mintea îi era la odăiţa din dosul dugheneiamintirilor. Mintea îi era la odăiţa din dosul dughenei de pe uliţa Bourdonnais; respira mirosul de ceară, dede pe uliţa Bourdonnais; respira mirosul de ceară, de seu şi de lumânare; simţea parcă din nou mâinileseu şi de lumânare; simţea parcă din nou mâinile aspre ale lui Evrard atingându-i trupul şi regăsea imaspre ale lui Evrard atingându-i trupul şi regăsea im--presia stranie pe care o avusese atunci că se împreupresia stranie pe care o avusese atunci că se împreu--nase cu Diavolul.nase cu Diavolul.

- Ce te face să zâmbeşti, Béatrice? o întrebă pe ne- Ce te face să zâmbeşti, Béatrice? o întrebă pe ne --aşteptate contele de Poitiers.aşteptate contele de Poitiers.

- Nimic, Monseniore... afară doar de plăcerea ce-o- Nimic, Monseniore... afară doar de plăcerea ce-o am întotdeauna de a te vedea şi auzi.am întotdeauna de a te vedea şi auzi.

- Aş dori, mamă, ca în lipsa mea Jeanne să locu- Aş dori, mamă, ca în lipsa mea Jeanne să locu --iască aici, lângă tine, continuă Poitiers. Vei putea asiască aici, lângă tine, continuă Poitiers. Vei putea as --tfel să-i dai îngrijirea de care are nevoie şi vei fi întfel să-i dai îngrijirea de care are nevoie şi vei fi în stare mai bine ca oricine s-o aperi de primejdii. Ca săstare mai bine ca oricine s-o aperi de primejdii. Ca să nu-ţi ascund nimic, mă cam tem de loviturile văruluinu-ţi ascund nimic, mă cam tem de loviturile vărului

nostru, Robert, care când nu le poate veni de hac bărnostru, Robert, care când nu le poate veni de hac băr--baţilor, se leagă de femei.baţilor, se leagă de femei.

- Ceea ce înseamnă, fiule, răspunse Mahaut, că pe- Ceea ce înseamnă, fiule, răspunse Mahaut, că pe mine mă pui printre bărbaţi. Dacă e un compliment,mine mă pui printre bărbaţi. Dacă e un compliment, nu mă supără de fel.nu mă supără de fel.

- Dar fireşte că e un compliment, spuse Filip.- Dar fireşte că e un compliment, spuse Filip.- Te vei întoarce totuşi, să fii aici când Jeanne va- Te vei întoarce totuşi, să fii aici când Jeanne va

trebui să nască? întrebă Mahaut.trebui să nască? întrebă Mahaut.- Aşa sper, şi-mi voi da silinţa să mă întorc până- Aşa sper, şi-mi voi da silinţa să mă întorc până

atunci; dar nu pot făgădui nimic, căci conclavulatunci; dar nu pot făgădui nimic, căci conclavul acesta mi se pare un ghem cu iţele aşa de încâlcite,acesta mi se pare un ghem cu iţele aşa de încâlcite, încât nu voi putea să-i dau de rost prea curând.încât nu voi putea să-i dau de rost prea curând.

- Ah, Filip, sunt tare îngrijorată că vei lipsi atâta- Ah, Filip, sunt tare îngrijorată că vei lipsi atâta vreme, căci vrăjmaşii mei se vor folosi fără îndoială vreme, căci vrăjmaşii mei se vor folosi fără îndoială de prilej ca să-şi facă mendrele în Artois.de prilej ca să-şi facă mendrele în Artois.

- Ei bine, tocmai fiindcă eu nu-s aici, vei zice că nu- Ei bine, tocmai fiindcă eu nu-s aici, vei zice că nu

stai de vorbă cu dânşii în lipsa mea şi nu le vei facestai de vorbă cu dânşii în lipsa mea şi nu le vei face nici o concesie, spuse Filip şi îşi luă rămas bun de lanici o concesie, spuse Filip şi îşi luă rămas bun de la soacră-sa.soacră-sa.

După două zile, Contele de Poitiers plecă în Sud şiDupă două zile, Contele de Poitiers plecă în Sud şi

de Clémence îi priiseră fără îndoială. Îşi băgă deci înde Clémence îi priiseră fără îndoială. Îşi băgă deci în cap că nu i se făcuseră farmece. Prevăzător, se împărcap că nu i se făcuseră farmece. Prevăzător, se împăr--tăşea totuşi de câteva ori pe săptămână.tăşea totuşi de câteva ori pe săptămână.

O înconjurase pe regină nu numai cu cele mai vesO înconjurase pe regină nu numai cu cele mai ves--



upă două e, Co te e de o t e s p ecă Sud şp , p ş Jeanne veni să se aşeze la Conflans. Jeanne veni să se aşeze la Conflans.

Aşa cum Mahaut prevăzuse, în Artois lucrurile Aşa cum Mahaut prevăzuse, în Artois lucrurile luară numaidecât o întorsătură alarmantă. De îndatăluară numaidecât o întorsătură alarmantă. De îndată ce se făcu iar vreme frumoasă, baronii simţiră nevoiace se făcu iar vreme frumoasă, baronii simţiră nevoia să zburde. Conduşi de departe de către Robertsă zburde. Conduşi de departe de către Robert

d'Artois şi ştiind-o pe contesă mai izolată ca oricând,d'Artois şi ştiind-o pe contesă mai izolată ca oricând, hotărâseră acuma să gospodărească singuri provinciahotărâseră acuma să gospodărească singuri provincia şi o gospodăreau foarte rău. Starea de anarhie le camşi o gospodăreau foarte rău. Starea de anarhie le cam plăcea, şi era de temut că pilda lor să nu se întindă şiplăcea, şi era de temut că pilda lor să nu se întindă şi în provinciile vecine.în provinciile vecine.

Ludovic al X-lea, care se întorsese la reşedinţa dinLudovic al X-lea, care se întorsese la reşedinţa din Vincennes, hotărî să isprăvească cu dânşii o dată Vincennes, hotărî să isprăvească cu dânşii o dată pentru totdeauna. Îl aţâţa foarte mult la aceasta vistipentru totdeauna. Îl aţâţa foarte mult la aceasta visti--ernicul său, căci dăjdiile din Artois nu se mai încasauernicul său, căci dăjdiile din Artois nu se mai încasau

de loc. Contesei Mahaut îi convenea să spună că fude loc. Contesei Mahaut îi convenea să spună că fu--sese pusă în situaţia de a nu mai putea să strângă bisese pusă în situaţia de a nu mai putea să strângă bi --rurile; baronii se plângeau la fel. De altminteri, erarurile; baronii se plângeau la fel. De altminteri, era singurul lucru asupra căruia puteau fi la unison.singurul lucru asupra căruia puteau fi la unison.

- Nu mai vreau s-aud de tocmeli prin trimişi buni de- Nu mai vreau s-aud de tocmeli prin trimişi buni de gură, de mari adunări în care se mint unii pe alţii şigură, de mari adunări în care se mint unii pe alţii şi nu se ajunge la nimic, declarase Ludovic al X-lea. Denu se ajunge la nimic, declarase Ludovic al X-lea. De data asta, voi sta de vorbă eu însumi cu contesa Madata asta, voi sta de vorbă eu însumi cu contesa Ma--haut şi-o voi face să-şi plece capul.haut şi-o voi face să-şi plece capul.

Impresia făcută asupra regelui de afacerea CaetaniImpresia făcută asupra regelui de afacerea Caetani fusese ce-i drept foarte puternică, dar nu ţinuse mult.fusese ce-i drept foarte puternică, dar nu ţinuse mult. De vreme îndelungată Ludovic al X-lea nu se bucuDe vreme îndelungată Ludovic al X-lea nu se bucu--rase de o sănătate mai bună ca în săptămânile ce-aurase de o sănătate mai bună ca în săptămânile ce-au urmat după mărturisirile fostului templier.urmat după mărturisirile fostului templier.

Nu-l mai supărau decât arareori durerile acelea deNu-l mai supărau decât arareori durerile acelea de stomac de care suferea; posturile cucernice impusestomac de care suferea; posturile cucernice impuse

O co ju ase pe eg ă u u a cu ce e a esj p gtite moaşe ale regatului, dar şi cu sfinţii cei mai destite moaşe ale regatului, dar şi cu sfinţii cei mai des --toinici ai paradisului: sfântul Léon, sfântul Norbert,toinici ai paradisului: sfântul Léon, sfântul Norbert, sfânta Colette, sfânta Julienne sfânta Marguerite şisfânta Colette, sfânta Julienne sfânta Marguerite şi sfânta Félicité, aceasta din urmă pentru că n-avusesesfânta Félicité, aceasta din urmă pentru că n-avusese decât copii de sex bărbătesc. În fiece zi soseau altedecât copii de sex bărbătesc. În fiece zi soseau alte

moaşte: fluiere ale piciorului şi măsele se îngrămămoaşte: fluiere ale piciorului şi măsele se îngrămă--deau în capela regală. Nădejdea unei odrasle de caredeau în capela regală. Nădejdea unei odrasle de care era sigur că e a lui avea asupra Aiuritului cele maiera sigur că e a lui avea asupra Aiuritului cele mai bune urmări; făcându-l tată, Clémence îl schimbasebune urmări; făcându-l tată, Clémence îl schimbase cu desăvârşire. Nu-l făcuse inteligent: asta nu secu desăvârşire. Nu-l făcuse inteligent: asta nu se putea. Dar făcuse din el alt om, unul la fel ca oricare:putea. Dar făcuse din el alt om, unul la fel ca oricare: înconjurat de sfetnici mai buni în cârmuirea lui, ar fiînconjurat de sfetnici mai buni în cârmuirea lui, ar fi devenit poate cu timpul un rege mijlociu.devenit poate cu timpul un rege mijlociu.

În ziua când o chemă la dânsul pe Mahaut, păreaÎn ziua când o chemă la dânsul pe Mahaut, părea

să fie calm, binevoitor, potolit. De la Charenton la Vinsă fie calm, binevoitor, potolit. De la Charenton la Vin--cennes nu era decât un pas. Pentru a da convorbiriicennes nu era decât un pas. Pentru a da convorbirii mai multă familiaritate o primi pe Mahaut în apartamai multă familiaritate o primi pe Mahaut în aparta--mentul reginei. Clémence broda. Era o scenă intimă,mentul reginei. Clémence broda. Era o scenă intimă, de familie. Ludovic vorbi pe un ton împăciuitor.de familie. Ludovic vorbi pe un ton împăciuitor.

- Recunoaşte şi tu de ochii lumii judecata pe care- Recunoaşte şi tu de ochii lumii judecata pe care am dat-o, vară dragă, spuse el, deoarece se pare căam dat-o, vară dragă, spuse el, deoarece se pare că nu putem avea pace decât cu preţul acesta. Pe urmănu putem avea pace decât cu preţul acesta. Pe urmă vom vedea! Rânduielile astea ale lui Ludovic cel Sfânt vom vedea! Rânduielile astea ale lui Ludovic cel Sfânt

nu sunt, la urma urmei, aşa de lămurite şi vei găsi înnu sunt, la urma urmei, aşa de lămurite şi vei găsi în --totdeauna o chichiţă spre a lua cu o mână ceea ce te-totdeauna o chichiţă spre a lua cu o mână ceea ce te-ai prefăcut a da cu cealaltă. Tot aşa am făcut şi eu cuai prefăcut a da cu cealaltă. Tot aşa am făcut şi eu cu seniorii din Champagne, când contele de Champagneseniorii din Champagne, când contele de Champagne şi domnul de Saint-Phalle veniseră să-mi ceară hrişi domnul de Saint-Phalle veniseră să-mi ceară hri --sovul privitor la vechile lor drepturi. Dregătorii meisovul privitor la vechile lor drepturi. Dregătorii mei au adăugat acolo, cuvintele: "afară de treburile careau adăugat acolo, cuvintele: "afară de treburile care

ţin de maiestatea noastră regală"; şi acum, când vreoţin de maiestatea noastră regală"; şi acum, când vreo treabă mai încurcată se înfăţişează, ea ţine întotdetreabă mai încurcată se înfăţişează, ea ţine întotde --auna de maiestatea regală.auna de maiestatea regală.

În timp ce vorbea, împingea spre dânsa cu un gestÎn timp ce vorbea, împingea spre dânsa cu un gest

- Ei bine, nu, măria ta vere, nu mă pot învoi. E- Ei bine, nu, măria ta vere, nu mă pot învoi. E drept că azi avem în tine un rege foarte bun; nu pundrept că azi avem în tine un rege foarte bun; nu pun de fel la îndoială că ai să faci în aşa chip, după cum ţi-de fel la îndoială că ai să faci în aşa chip, după cum ţi-s gândurile ce mi-ai arătat, ca autoritatea regală să-s gândurile ce mi-ai arătat, ca autoritatea regală să-



p , p g p gp , p g p gprietenesc pocalul din care tot lua câte o bomboană.prietenesc pocalul din care tot lua câte o bomboană.

- Nu-i aşa că fratele tău, Filip, e cel care a găsit- Nu-i aşa că fratele tău, Filip, e cel care a găsit această iscusită formulă? întrebă Mahaut.această iscusită formulă? întrebă Mahaut.

- Desigur, desigur, Filip e cel care a spus-o răspicat,- Desigur, desigur, Filip e cel care a spus-o răspicat, dar şi eu mă gândeam la asta, şi Filip n-a făcut aldar şi eu mă gândeam la asta, şi Filip n-a făcut al--

tceva decât să dea glas gândului meu.tceva decât să dea glas gândului meu.- Dar vezi, măria ta vere, lucrurile nu stau la fel în- Dar vezi, măria ta vere, lucrurile nu stau la fel în

ce mă priveşte, rosti liniştit Mahaut. Eu nu am maiesce mă priveşte, rosti liniştit Mahaut. Eu nu am maies --tatea regală; sunt suverană, dar nu regină.tatea regală; sunt suverană, dar nu regină.

- Ei bine! Pune totuşi acolo "regala maiestate" de- Ei bine! Pune totuşi acolo "regala maiestate" de--oarece eu sunt mai mare peste voi! Dacă s-o ivi vreooarece eu sunt mai mare peste voi! Dacă s-o ivi vreo neînţelegere, va fi adusă înaintea mea, şi eu voineînţelegere, va fi adusă înaintea mea, şi eu voi judeca-o. judeca-o.

Mahaut apucă un pumn de bomboane din pocal, fiMahaut apucă un pumn de bomboane din pocal, fi --

indcă nu se afla la îndemână nimic altceva de mânindcă nu se afla la îndemână nimic altceva de mân--care.care.

- Gustoase, foarte gustoase, zise cu gura plină, si- Gustoase, foarte gustoase, zise cu gura plină, si --lindu-se să câştige timp. Nu-s prea pofticioasă de dullindu-se să câştige timp. Nu-s prea pofticioasă de dul--ciuri şi totuşi trebuie să spun că sunt foarte bune.ciuri şi totuşi trebuie să spun că sunt foarte bune.

- Scumpa mea Clémence ştie că-mi place să ronţăi- Scumpa mea Clémence ştie că-mi place să ronţăi într-una şi are grijă ca în odaia ei să găsesc oricândîntr-una şi are grijă ca în odaia ei să găsesc oricând bomboane, spuse Ludovic, întorcându-se spre reginăbomboane, spuse Ludovic, întorcându-se spre regină cu aerul unui soţ care vrea să se ştie că e foarte fecu aerul unui soţ care vrea să se ştie că e foarte fe--

ricit.ricit.Clémence înălţă ochii de pe gherghef şi-i întoarseClémence înălţă ochii de pe gherghef şi-i întoarse

lui Ludovic zâmbetul.lui Ludovic zâmbetul.- Ei, ce zici, vară dragă, urmă Ludovic, te învoieşti- Ei, ce zici, vară dragă, urmă Ludovic, te învoieşti

cu judecata ce-am dat?cu judecata ce-am dat?Mahaut sfârşi să mestece o migdală învelită înMahaut sfârşi să mestece o migdală învelită în

zahăr, înainte de a răspunde.zahăr, înainte de a răspunde.

g , gg , gmi folosească mie. Dar tu n-ai să trăieşti cât lumea,mi folosească mie. Dar tu n-ai să trăieşti cât lumea, iar eu încă şi mai puţin. S-ar putea ca după tine - săiar eu încă şi mai puţin. S-ar putea ca după tine - să dea Domnul ca asta să se întâmple cât mai târziu cudea Domnul ca asta să se întâmple cât mai târziu cu putinţă! adăugă ea, făcându-şi cruce - să vină regiputinţă! adăugă ea, făcându-şi cruce - să vină regi care să nu judece cu tot atâta dreptate. Sunt nevoităcare să nu judece cu tot atâta dreptate. Sunt nevoită

să mă gândesc la urmaşii mei şi nu pot să-i las la chesă mă gândesc la urmaşii mei şi nu pot să-i las la che --remul puterii regale.remul puterii regale.

Oricât de nuanţată i-ar fi fost vorbirea, refuzul nuOricât de nuanţată i-ar fi fost vorbirea, refuzul nu era totuşi mai puţin răspicat. Ludovic, care se lăudaseera totuşi mai puţin răspicat. Ludovic, care se lăudase faţă de cei din jurul său că-i va veni de hac conteseifaţă de cei din jurul său că-i va veni de hac contesei prin diplomaţia sa personală mai degrabă decâtprin diplomaţia sa personală mai degrabă decât printr-o judecată în văzul şi auzul tuturor, îşi pierduprintr-o judecată în văzul şi auzul tuturor, îşi pierdu curând răbdarea; mândria lui era în joc. Începu săcurând răbdarea; mândria lui era în joc. Începu să măsoare încăperea în lung şi în lat, ridică glasul, izbimăsoare încăperea în lung şi în lat, ridică glasul, izbi

cu pumnul în masă; întâlnind însă privirea reginei, secu pumnul în masă; întâlnind însă privirea reginei, se opri, se făcu roşu şi încercă să-şi ia din nou o ţinutăopri, se făcu roşu şi încercă să-şi ia din nou o ţinută regească.regească.

În chiţibuşării Mahaut era mai tare ca dânsul; cuÎn chiţibuşării Mahaut era mai tare ca dânsul; cu de-alde astea nu va putea niciodată s-o biruie.de-alde astea nu va putea niciodată s-o biruie.

- Pune-te tu în locul meu, vere, zicea dânsa. Vei- Pune-te tu în locul meu, vere, zicea dânsa. Vei avea curând un urmaş; ţi-ar place să-i laşi moştenire oavea curând un urmaş; ţi-ar place să-i laşi moştenire o putere ştirbită?putere ştirbită?

- Ei bine, doamnă, tocmai asta e, că nu vreau să-i- Ei bine, doamnă, tocmai asta e, că nu vreau să-i

las o putere ştirbită şi nici amintirea unui tată nelas o putere ştirbită şi nici amintirea unui tată ne-- volnic. La urma urmei, prea-i de tot să mi te împotri volnic. La urma urmei, prea-i de tot să mi te împotri -- veşti! Şi fiindcă te încăpăţânezi să mă înfrunţi, iată, veşti! Şi fiindcă te încăpăţânezi să mă înfrunţi, iată, pun comitatul Artois sub mâna mea! Am zis! N-aipun comitatul Artois sub mâna mea! Am zis! N-ai decât să-ţi sufleci mânecile rochiei cât pofteşti, nu mădecât să-ţi sufleci mânecile rochiei cât pofteşti, nu mă sperii cu asta. De acum încolo, comitatul tău va fi cârsperii cu asta. De acum încolo, comitatul tău va fi câr--muit de-a dreptul în numele meu printr-unul din senimuit de-a dreptul în numele meu printr-unul din seni --

orii mei, pe care-l voi numi acolo. Cât despre tine, deorii mei, pe care-l voi numi acolo. Cât despre tine, de azi înainte nu vei avea dreptul să te depărtezi maiazi înainte nu vei avea dreptul să te depărtezi mai mult de două leghe de reşedinţele ce ţi le-am hotărât.mult de două leghe de reşedinţele ce ţi le-am hotărât. Şi să nu te mai arăţi în faţa mea, căci nu voi avea plăŞi să nu te mai arăţi în faţa mea, căci nu voi avea plă--

cântase fals; Jeannot le Follet, piticul ei, se ascundeacântase fals; Jeannot le Follet, piticul ei, se ascundea prin unghere de cum o zărea de departe; Mahaut îşiprin unghere de cum o zărea de departe; Mahaut îşi vărsa năduful pe capul cancelarului Thierry d'Hirson, vărsa năduful pe capul cancelarului Thierry d'Hirson, învinuindu-l de a fi, împreună cu numeroasa lui faînvinuindu-l de a fi, împreună cu numeroasa lui fa --



Ş ţ ţ , pŞ ţ ţ pcere să te văd. Poţi pleca.cere să te văd. Poţi pleca.

Lovitura era grea şi Mahaut nu se aştepta la una caLovitura era grea şi Mahaut nu se aştepta la una ca asta. Nu mai încăpea îndoiala, Aiuritul se schimbaseasta. Nu mai încăpea îndoiala, Aiuritul se schimbase de-a binelea.de-a binelea.

Nenorocirile se ţin lanţ. Mahaut fusese concediatăNenorocirile se ţin lanţ. Mahaut fusese concediată

aşa de brusc, încât, părăsind apartamentul reginei,aşa de brusc, încât, părăsind apartamentul reginei, mai avea încă o bomboană în mână. Fără să se gândemai avea încă o bomboană în mână. Fără să se gânde--ască, o vârî în gură şi muşcă din ea cu atâta furiească, o vârî în gură şi muşcă din ea cu atâta furie încât îşi rupse o măsea.încât îşi rupse o măsea.

De o săptămână, Mahaut se zbătea la Conflans ca oDe o săptămână, Mahaut se zbătea la Conflans ca o panteră în cuşcă. Cu pasul ei mare, bărbătesc, umblapanteră în cuşcă. Cu pasul ei mare, bărbătesc, umbla încoace şi încolo, de la odăile de locuit care dădeauîncoace şi încolo, de la odăile de locuit care dădeau spre Sena, la curtea principală, înconjurată de galerii,spre Sena, la curtea principală, înconjurată de galerii, de unde, pe deasupra frunzişului pădurii din Vinde unde, pe deasupra frunzişului pădurii din Vin--

cennes, putea zări meterezele castelului regal. Furiacennes, putea zări meterezele castelului regal. Furia ei nu mai cunoscu margini când, exact la 15 mai, treei nu mai cunoscu margini când, exact la 15 mai, tre --când la împlinirea planurilor sale, Ludovic al X-leacând la împlinirea planurilor sale, Ludovic al X-lea numi cârmuitor al provinciei Artois pe mareşalul ţinunumi cârmuitor al provinciei Artois pe mareşalul ţinu--tului Champagne, Hugues de Conflans. Mahaut văzutului Champagne, Hugues de Conflans. Mahaut văzu în alegerea acestui cârmuitor, care purta numele casîn alegerea acestui cârmuitor, care purta numele cas --telului ei, o batjocură făcută dinadins şi cea mai maretelului ei, o batjocură făcută dinadins şi cea mai mare ocară.ocară.

- Conflans! Conflans! repeta ea. Mă închide la Con- Conflans! Conflans! repeta ea. Mă închide la Con--

flans şi pune pe un Conflans ca să-mi fure moşia.flans şi pune pe un Conflans ca să-mi fure moşia.În acelaşi timp, măseaua ruptă o durea cumplit,În acelaşi timp, măseaua ruptă o durea cumplit,

căci se făcuse acolo un abces. Îşi răsucea mereucăci se făcuse acolo un abces. Îşi răsucea mereu limba în gură, neputându-se stăpâni, şi-şi zgândărealimba în gură, neputându-se stăpâni, şi-şi zgândărea durerea. Îşi descărca mânia pe cei din jur, îl pălmuisedurerea. Îşi descărca mânia pe cei din jur, îl pălmuise pe diacul Renier, care cânta în strană la paraclisulpe diacul Renier, care cânta în strană la paraclisul castelului, deoarece găsise că în timpul unei slujbecastelului, deoarece găsise că în timpul unei slujbe

, ppmilie, pricina necazurilor ei din ultima vreme; îi găseamilie, pricina necazurilor ei din ultima vreme; îi găsea vină până şi fiicei sale Jeanne că nu ştiuse să-l opre vină până şi fiicei sale Jeanne că nu ştiuse să-l opre--ască pe bărbatu-său de a alerga la conclav.ască pe bărbatu-său de a alerga la conclav.

- Ce ne pasă nouă de un papă, ţipa ea, când suntem- Ce ne pasă nouă de un papă, ţipa ea, când suntem pe cale de a fi jefuiţi! Că doar nu papa ne va da înpe cale de a fi jefuiţi! Că doar nu papa ne va da în--

dărăt Artois-ul!dărăt Artois-ul! Apoi se năpusti asupra Béatricei: Apoi se năpusti asupra Béatricei:- Şi tu, tu nu poţi face nimic, hai? Vra să zică, nu- Şi tu, tu nu poţi face nimic, hai? Vra să zică, nu

eşti bună decât să-mi iei banii, să te găteşti cu rochiieşti bună decât să-mi iei banii, să te găteşti cu rochii şi să mişti din spate în faţa celui dintâi drângălăuşi să mişti din spate în faţa celui dintâi drângălău care trece? Te-ai hotărât să nu-mi mai fii de nici uncare trece? Te-ai hotărât să nu-mi mai fii de nici un ajutor?ajutor?

- Cum aşa, doamnă? întreba încet Béatrice; cuişoa- Cum aşa, doamnă? întreba încet Béatrice; cuişoa--rele pe care vi le-am adus nu v-au potolit durerea?rele pe care vi le-am adus nu v-au potolit durerea?

- Nu-i vorba de măseaua mea. Am de scos acuma- Nu-i vorba de măseaua mea. Am de scos acuma una şi mai mare, şi tu îi ştii bine numele. Ah, când euna şi mai mare, şi tu îi ştii bine numele. Ah, când e vorba de farmece de dragoste, te frămânţi, faci pe vorba de farmece de dragoste, te frămânţi, faci pe dracu în patru, îmi găseşti vrăjitoare! Dar când amdracu în patru, îmi găseşti vrăjitoare! Dar când am nevoie de un adevărat serviciu...nevoie de un adevărat serviciu...

- Eşti nedreaptă, doamnă, uiţi prea repede cum l-- Eşti nedreaptă, doamnă, uiţi prea repede cum l-am afumat pe domnul de Nogaret, şi ce primejdii amam afumat pe domnul de Nogaret, şi ce primejdii am înfruntat pentru domnia ta.înfruntat pentru domnia ta.

- Nu uit, nu uit. Dar Nogaret mi se pare astăzi o- Nu uit, nu uit. Dar Nogaret mi se pare astăzi o

plevuşcă...plevuşcă...Dacă Mahaut nu se dădea îndărăt în faţa uneiDacă Mahaut nu se dădea îndărăt în faţa unei

crime, nu-i plăcea însă să fie silită a vorbi de ea. Béacrime, nu-i plăcea însă să fie silită a vorbi de ea. Béa --trice, care o cunoştea bine, se folosea de un fel detrice, care o cunoştea bine, se folosea de un fel de perfidie spre a o face să-şi spună gândul pe şleau.perfidie spre a o face să-şi spună gândul pe şleau.

- Adevărat, doamnă? întrebă ea, privindu-şi stăpâna- Adevărat, doamnă? întrebă ea, privindu-şi stăpâna printre genele ei lungi şi negre. Doriţi ca moartea săprintre genele ei lungi şi negre. Doriţi ca moartea să

lovească aşa de sus?lovească aşa de sus?- Dar la ce crezi tu că mă gândesc de o săptămână,- Dar la ce crezi tu că mă gândesc de o săptămână,

proastă mare ce eşti? Ce alta vrei să fac, dacă nu săproastă mare ce eşti? Ce alta vrei să fac, dacă nu să mă rog lui Dumnezeu din zori şi până-n seară şi dinmă rog lui Dumnezeu din zori şi până-n seară şi din

- Şi cum ai să faci asta? Te vei duce să-i spui: "Iată- Şi cum ai să faci asta? Te vei duce să-i spui: "Iată o prăjitură bună, ţi-o trimite verişoara ta, Mahaut,o prăjitură bună, ţi-o trimite verişoara ta, Mahaut, care te iubeşte aşa de mult". Şi el va muşca cu ochiicare te iubeşte aşa de mult". Şi el va muşca cu ochii închişi... Află dar, că de astă iarnă, după vreo spaimăînchişi... Află dar, că de astă iarnă, după vreo spaimă



g ş p şg pseară până în zori, pentru ca Ludovic să-şi frângăseară până în zori, pentru ca Ludovic să-şi frângă gâtul căzând de pe cal sau să se înăbuşe cu vreo nucăgâtul căzând de pe cal sau să se înăbuşe cu vreo nucă uscată care să i se oprească în gâtlej?uscată care să i se oprească în gâtlej?

- S-ar găsi poate mijloace mai rapide, doamnă...- S-ar găsi poate mijloace mai rapide, doamnă...- Atunci de ce nu te duci să mi le găseşti, dacă te- Atunci de ce nu te duci să mi le găseşti, dacă te

simţi aşa de tare? în orice caz, regele acesta nu esimţi aşa de tare? în orice caz, regele acesta nu e făcut să ajungă la bătrâneţe; e de ajuns să-l auzifăcut să ajungă la bătrâneţe; e de ajuns să-l auzi tuşind ca să te convingi de asta. Mie însă, acuma mi-tuşind ca să te convingi de asta. Mie însă, acuma mi-ar conveni să crape... Nu voi avea pace până nu-l voiar conveni să crape... Nu voi avea pace până nu-l voi conduce la Saint-Denis.conduce la Saint-Denis.

- Căci numai aşa monseniorul de Poitiers ar putea- Căci numai aşa monseniorul de Poitiers ar putea să ajungă regent al regatului...să ajungă regent al regatului...

- Ei, da!- Ei, da!-...şi-ţi va putea înapoia Artois-ul.-...şi-ţi va putea înapoia Artois-ul.

- Asta e! Micuţa mea Béatrice, mă înţelegi de mi- Asta e! Micuţa mea Béatrice, mă înţelegi de mi --nune; dar înţelegi de asemenea că nu e lucru uşor.nune; dar înţelegi de asemenea că nu e lucru uşor. Ah, celui care-mi face rost de un leac potrivit ca să Ah, celui care-mi face rost de un leac potrivit ca să mă scap de Ludovic, nu-i voi precupeţi aurul, crede-mă scap de Ludovic, nu-i voi precupeţi aurul, crede-mă.mă.

- Doamna Isabelle din Fériennes cunoaşte destule- Doamna Isabelle din Fériennes cunoaşte destule leacuri care aduc uitarea.leacuri care aduc uitarea.

- Vorbe! Cu vrăjitorie, cu ceară şi cu descântece!- Vorbe! Cu vrăjitorie, cu ceară şi cu descântece! Lui Ludovic se pare că i s-a şi plăsmuit trup de cearăLui Ludovic se pare că i s-a şi plăsmuit trup de ceară

şi l-au împuns cu ace. Şi vezi-l! Nicicând n-a fost maişi l-au împuns cu ace. Şi vezi-l! Nicicând n-a fost mai zdravăn ca în această primăvară! Îţi vine a crede că-izdravăn ca în această primăvară! Îţi vine a crede că-i înţeles cu diavolul.înţeles cu diavolul.

Béatrice păru să chibzuiască.Béatrice păru să chibzuiască.- Dacă e înţeles cu diavolul, poate că nu e mare- Dacă e înţeles cu diavolul, poate că nu e mare

păcat să-l trimitem în iad printr-o mâncare gătită cumpăcat să-l trimitem în iad printr-o mâncare gătită cum trebuie.trebuie.

ş p pp pneaşteptată pe care a tras-o, pune să i se guste deneaşteptată pe care a tras-o, pune să i se guste de trei ori bucatele ce i se servesc şi că doi scutieri înartrei ori bucatele ce i se servesc şi că doi scutieri înar --maţi însoţesc fiece fel de mâncare de la bucătăriemaţi însoţesc fiece fel de mâncare de la bucătărie până la masă. Căci e tot atât de fricos pe cât e de rău.până la masă. Căci e tot atât de fricos pe cât e de rău. M-am informat, vezi bine!M-am informat, vezi bine!

Béatrice privi în gol şi-şi mângâie gâtul cu vârfulBéatrice privi în gol şi-şi mângâie gâtul cu vârful degetelor.degetelor.

- Se împărtăşeşte foarte des, aşa mi s-a spus, şi pe- Se împărtăşeşte foarte des, aşa mi s-a spus, şi pe cât ştiu, oamenii înghit ostia fără teamă...cât ştiu, oamenii înghit ostia fără teamă...

- Crezi oare că nu m-am gândit la asta? o între- Crezi oare că nu m-am gândit la asta? o între--rupse Mahaut. E un lucru care-ţi vine în minte de larupse Mahaut. E un lucru care-ţi vine în minte de la sine. Dar duhovnicul însuşi e supravegheat, iar Matsine. Dar duhovnicul însuşi e supravegheat, iar Mat--hieu de Trye, primul şambelan, păstrează tot timpulhieu de Trye, primul şambelan, păstrează tot timpul asupra lui, în punguţa de milostenii, cheia dulăpioasupra lui, în punguţa de milostenii, cheia dulăpio--

rului în care se ţine pâinea sfinţită. Te vei duce să ieirului în care se ţine pâinea sfinţită. Te vei duce să iei cheia de acolo?cheia de acolo?

- Ei, nu se ştie, spuse Béatrice. Punguţa se poartă- Ei, nu se ştie, spuse Béatrice. Punguţa se poartă sub cingătoare... E totuşi un mijloc primejdios.sub cingătoare... E totuşi un mijloc primejdios.

- Dacă izbim, trebuie să mergem la sigur, copila- Dacă izbim, trebuie să mergem la sigur, copila mea, şi fără ca nimeni să poată afla vreodată că avemmea, şi fără ca nimeni să poată afla vreodată că avem vreun amestec... Sau să afle numai când va fi prea vreun amestec... Sau să afle numai când va fi prea târziu, adăugă Mahaut fluturându-şi palma deasupratârziu, adăugă Mahaut fluturându-şi palma deasupra capului.capului.

Rămaseră o clipă tăcute, căutând, fiecare în parte,Rămaseră o clipă tăcute, căutând, fiecare în parte, o soluţie.o soluţie.- Te-ai plâns deunăzi, doamnă, spuse deodată Béa- Te-ai plâns deunăzi, doamnă, spuse deodată Béa --

trice, că cerbii se înmulţesc prin pădurile domniei taletrice, că cerbii se înmulţesc prin pădurile domniei tale şi că-ţi mănâncă arborii tineri. N-ar fi rău aşa cred,şi că-ţi mănâncă arborii tineri. N-ar fi rău aşa cred, să-i cer Isabellei din Fériennes vreo otravă bună însă-i cer Isabellei din Fériennes vreo otravă bună în care să fie muiate săgeţi pentru a vâna cerbii... Recare să fie muiate săgeţi pentru a vâna cerbii... Re--

gele e cam pofticios de vânat.gele e cam pofticios de vânat.- Fireşte, să moară toată curtea din asta! O, în ce- Fireşte, să moară toată curtea din asta! O, în ce

mă priveşte, nu-i nici o primejdie, nu mai sunt invitatămă priveşte, nu-i nici o primejdie, nu mai sunt invitată acolo. Ţi-o spun încă o dată, toate bucatele sunt înceracolo. Ţi-o spun încă o dată, toate bucatele sunt încer--

ÎN LIPSA REGELUIÎN LIPSA REGELUI

Regele era dus la vânătoare cu şoimi, într-una dinRegele era dus la vânătoare cu şoimi, într-una din ultimele zile ale lui mai când i se anunţă regineiultimele zile ale lui mai când i se anunţă reginei



cate mai întâi asupra slugilor şi atinse cu un corn decate mai întâi asupra slugilor şi atinse cu un corn de inoroginorog1010. Vor afla repede din ce pădure vine cerbul.... Vor afla repede din ce pădure vine cerbul... În sfârşit, una e să ai otrava şi alta e s-o bagi undeÎn sfârşit, una e să ai otrava şi alta e s-o bagi unde trebuie... Tu cere să ţi-o gătească de îndată; şi vezi sătrebuie... Tu cere să ţi-o gătească de îndată; şi vezi să fie una care omoară fără zăbavă şi nu lasă urme defie una care omoară fără zăbavă şi nu lasă urme de

nici un fel. Dar era să uit: mantia aceea din postav cunici un fel. Dar era să uit: mantia aceea din postav cu dungi ca marmura, pe care o purtam la încoronareadungi ca marmura, pe care o purtam la încoronarea regelui îţi plăcea mult, nu-i aşa? Ei bine, ţi-o dăruiesc!regelui îţi plăcea mult, nu-i aşa? Ei bine, ţi-o dăruiesc!

- O, doamnă, doamnă! Ce suflet bun ai! izbucni Béa- O, doamnă, doamnă! Ce suflet bun ai! izbucni Béa --trice aruncându-se la gâtul contesei.trice aruncându-se la gâtul contesei.

- Aoleu! Măseaua! ţipă Mahaut ducându-şi mâna la- Aoleu! Măseaua! ţipă Mahaut ducându-şi mâna la falcă. Şi vrei să ştii cum mi-am rupt-o? Muşcând unafalcă. Şi vrei să ştii cum mi-am rupt-o? Muşcând una din bomboanele alea scârboase pe care mi le-a datdin bomboanele alea scârboase pe care mi le-a dat Ludovic.Ludovic.

Se opri deodată, şi ochii ei verzi începură să luceSe opri deodată, şi ochii ei verzi începură să luce --ască.ască.

- Bomboanele... şopti ea. Ei bine, ne-am înţeles,- Bomboanele... şopti ea. Ei bine, ne-am înţeles, Béatrice, fă-mi rost de otrava asta, zicând că e pentruBéatrice, fă-mi rost de otrava asta, zicând că e pentru cerbii mei. În orice caz, la ceva tot o să folosească.cerbii mei. În orice caz, la ceva tot o să folosească.

1010 Animal fabulos care n-a existat niciodată decât pe blazoane dar al cărui corn Animal fabulos care n-a existat niciodată decât pe blazoane dar al cărui corn unic era socotit a avea putere împotriva oricărei otrăvi. Ceea ce se vindeaunic era socotit a avea putere împotriva oricărei otrăvi. Ceea ce se vindea cu preţ foarte mare, sub numele de corn de inorog, erau de fapt colţi decu preţ foarte mare, sub numele de corn de inorog, erau de fapt colţi de narval, cetaceu numit şi inorog de mare.narval, cetaceu numit şi inorog de mare.

ultimele zile ale lui mai, când i se anunţă regineiultimele zile ale lui mai, când i se anunţă reginei Clémence vizita cumnatei sale Jeanne. Opreliştea de aClémence vizita cumnatei sale Jeanne. Opreliştea de a pune piciorul la palat, care o apăsa pe Mahaut, n-opune piciorul la palat, care o apăsa pe Mahaut, n-o privea pe fiică-sa; regina şi contesa de Poitiers se veprivea pe fiică-sa; regina şi contesa de Poitiers se ve --deau destul de des, şi Jeanne nu uita niciodată să-ideau destul de des, şi Jeanne nu uita niciodată să-i

arate reginei cumnate recunoştinţa ce-i păstra pentruarate reginei cumnate recunoştinţa ce-i păstra pentru că-i obţinuse iertarea. Cât despre dânsa, Clémence secă-i obţinuse iertarea. Cât despre dânsa, Clémence se simţea legată de contesa de Poitiers prin acea simsimţea legată de contesa de Poitiers prin acea sim--patie pe care suntem atât de bucuroşi s-o arătăm faţăpatie pe care suntem atât de bucuroşi s-o arătăm faţă de cei cărora le-am făcut un bine.de cei cărora le-am făcut un bine.

Dacă regina avusese o clipă de gelozie, sau maiDacă regina avusese o clipă de gelozie, sau mai precis impresia unei nedreptăţi a soartei, atunci cândprecis impresia unei nedreptăţi a soartei, atunci când aflase că Jeanne era însărcinată, această pornire a suaflase că Jeanne era însărcinată, această pornire a su--fletului îi trecuse de îndată ce se pomenise ea însăşifletului îi trecuse de îndată ce se pomenise ea însăşi

într-o stare asemănătoare. Ba, mai mult, sarcinaîntr-o stare asemănătoare. Ba, mai mult, sarcina părea să le fi apropiat pe cele două cumnate. Vorbeaupărea să le fi apropiat pe cele două cumnate. Vorbeau îndelung de sănătatea lor, de ceea ce aveau sau nuîndelung de sănătatea lor, de ceea ce aveau sau nu voie să mănânce, de cum trebuiau să se îngrijească, şi voie să mănânce, de cum trebuiau să se îngrijească, şi Jeanne, care născuse două fete înainte de a merge la Jeanne, care născuse două fete înainte de a merge la închisoare, o povăţuia pe Clémence, împărtăşindu-iînchisoare, o povăţuia pe Clémence, împărtăşindu-i din experienţa ei.din experienţa ei.

Toată lumea admira eleganţa cu care doamna deToată lumea admira eleganţa cu care doamna de Poitiers îşi ducea sarcina într-a şaptea lună.Poitiers îşi ducea sarcina într-a şaptea lună.

Intră la regină ţinându-şi capul sus şi călcând hoIntră la regină ţinându-şi capul sus şi călcând ho

--

tărât, cu obrazul fraged, legănându-se uşurel ca întottărât, cu obrazul fraged, legănându-se uşurel ca întot--deauna; rochia largă îşi desfăşura faldurile în jurul ei.deauna; rochia largă îşi desfăşura faldurile în jurul ei.

Regina se ridică s-o întâmpine, dar surâsul de peRegina se ridică s-o întâmpine, dar surâsul de pe buze i se şterse când văzu că Jeanne nu era singură;buze i se şterse când văzu că Jeanne nu era singură; în urma ei venea contesa d'Artois.în urma ei venea contesa d'Artois.

- Soră, măria ta, zise Jeanne, vroiam să te rog să-i- Soră, măria ta, zise Jeanne, vroiam să te rog să-i arăţi mamei covoarele acelea frumoase cu care ai îmarăţi mamei covoarele acelea frumoase cu care ai îm--

podobit de curând pereţii iatacului tău şi l-ai despărţitpodobit de curând pereţii iatacului tău şi l-ai despărţit în mai multe odăi.în mai multe odăi.

- Într-adevăr, adăugă Mahaut, fiică-mea mi le-a- Într-adevăr, adăugă Mahaut, fiică-mea mi le-a lăudat atâta, că mi-a venit pofta să le admir şi eu. Ştiilăudat atâta, că mi-a venit pofta să le admir şi eu. Ştii

spre măcel.spre măcel.- Ah, frumoase lucruri, se minună cu glas tare Ma- Ah, frumoase lucruri, se minună cu glas tare Ma --

haut, şi ce încântare să vezi tapiserii din urzeală suhaut, şi ce încântare să vezi tapiserii din urzeală su--bţire brodate cu aşa măiestrie.bţire brodate cu aşa măiestrie.



că mă cam pricep la lucruri de acest fel.că mă cam pricep la lucruri de acest fel.Clémence nu ştia ce să facă. Nu-i plăcea să calceClémence nu ştia ce să facă. Nu-i plăcea să calce

fără voia ei hotărârile lui Ludovic, care o oprise pefără voia ei hotărârile lui Ludovic, care o oprise pe Mahaut să se mai arate la curte; pe de altă parte, i seMahaut să se mai arate la curte; pe de altă parte, i se părea cam nepotrivit s-o dea afară acum, când ajunpărea cam nepotrivit s-o dea afară acum, când ajun--

sese până aici, ascunzându-se după pântecul fiiceisese până aici, ascunzându-se după pântecul fiicei sale ca după un scut.sale ca după un scut.

"Nu venea ea dacă nu era ceva serios la mijloc.","Nu venea ea dacă nu era ceva serios la mijloc.", gândi Clémence, "S-o fi hotărât să se supună şi cautăgândi Clémence, "S-o fi hotărât să se supună şi caută o cale de a-şi redobândi trecerea, fără ca mândria eio cale de a-şi redobândi trecerea, fără ca mândria ei să sufere prea mult. Dorinţa de a vedea covoarele e,să sufere prea mult. Dorinţa de a vedea covoarele e, negreşit, doar un pretext născocit anume".negreşit, doar un pretext născocit anume".

Se prefăcu deci a crede acest pretext şi le conduseSe prefăcu deci a crede acest pretext şi le conduse pe cele două vizitatoare în iatacul a cărui înfăţişarepe cele două vizitatoare în iatacul a cărui înfăţişare

fusese de curând schimbată.fusese de curând schimbată.Tapiseriile nu serveau numai la împodobirea peTapiseriile nu serveau numai la împodobirea pe--

reţilor, ci erau şi spânzurate de tavan, în aşa fel încâtreţilor, ci erau şi spânzurate de tavan, în aşa fel încât să împartă încăperea foarte mare în odăiţe mai insă împartă încăperea foarte mare în odăiţe mai in --time, mai uşor de încălzit şi care să îngăduie perechiitime, mai uşor de încălzit şi care să îngăduie perechii regale să se izoleze de cei din jur, ferind-o şi deregale să se izoleze de cei din jur, ferind-o şi de urechi indiscrete.urechi indiscrete.

Era ca şi cum nişte prinţi nomazi şi-ar fi ridicat corEra ca şi cum nişte prinţi nomazi şi-ar fi ridicat cor--turile în interiorul clădirii.turile în interiorul clădirii.

Colecţia de tapiserii pe care o avea Clémence reColecţia de tapiserii pe care o avea Clémence re --prezenta scene de vânătoare în cadrul exotic, cu puiprezenta scene de vânătoare în cadrul exotic, cu pui de lei gonind pe sub portocali şi păsări cu pene ciude lei gonind pe sub portocali şi păsări cu pene ciu --date zbenguindu-se printre flori. Vânătorii cu arcuriledate zbenguindu-se printre flori. Vânătorii cu arcurile lor nu se zăreau decât în fundul pasajului, pe jumălor nu se zăreau decât în fundul pasajului, pe jumă--tate ascunşi de frunziş, ca şi cum artistului îi fusesetate ascunşi de frunziş, ca şi cum artistului îi fusese ruşine să înfăţişeze omul în pornirile sale înnăscuteruşine să înfăţişeze omul în pornirile sale înnăscute

Se apropie, pipăi ţesătura, o mângâie.Se apropie, pipăi ţesătura, o mângâie.- Ia te uită, Jeanne, urmă ea, cât de neted şi de- Ia te uită, Jeanne, urmă ea, cât de neted şi de

moale e firul şi vezi ce drăguţ e contrastul întremoale e firul şi vezi ce drăguţ e contrastul între fondul cu flori şi frunze liliachii şi frumosul roşu defondul cu flori şi frunze liliachii şi frumosul roşu de cârmâz din care-s făcute penele acestor papagali.cârmâz din care-s făcute penele acestor papagali.

Zău, e mare măiestrie să faci lâna aşa de dulce la piZău, e mare măiestrie să faci lâna aşa de dulce la pi --păit!păit!

Clémence o privea oarecum mirată. Ochii verzi aiClémence o privea oarecum mirată. Ochii verzi ai contesei luceau de bucurie, mâna i se plimba, mângâicontesei luceau de bucurie, mâna i se plimba, mângâi--etoare, pe tapiserii; cu capul puţin aplecat, nu-şi maietoare, pe tapiserii; cu capul puţin aplecat, nu-şi mai lua ochii de la ele, admirând gingăşia contururilor,lua ochii de la ele, admirând gingăşia contururilor, contrastul culorilor. Femeia asta stranie, zdravănă cacontrastul culorilor. Femeia asta stranie, zdravănă ca un războinic, vicleană ca un călugăr, crâncenă în pof un războinic, vicleană ca un călugăr, crâncenă în pof --tele şi urile ei, îmblânzită deodată, uita de toate subtele şi urile ei, îmblânzită deodată, uita de toate sub

vraja unui covor cu urzeala subţire. Şi era, fără în vraja unui covor cu urzeala subţire. Şi era, fără în--doială, cea mai pricepută cunoscătoare din toată ţara.doială, cea mai pricepută cunoscătoare din toată ţara.

- Bună alegere ai făcut, verişoară, continuă ea, şi te- Bună alegere ai făcut, verişoară, continuă ea, şi te felicit din toată inima. Tapiseria asta ar putea da celuifelicit din toată inima. Tapiseria asta ar putea da celui mai urât perete o înfăţişare sărbătorească. E lucratămai urât perete o înfăţişare sărbătorească. E lucrată în felul celor din Arras, şi totuşi lâna cântă cu maiîn felul celor din Arras, şi totuşi lâna cântă cu mai multă vioiciune în bătătură. Iscusiţi oameni, cei ce aumultă vioiciune în bătătură. Iscusiţi oameni, cei ce au făcut asta.făcut asta.

- Sunt ţesători care lucrează în ţara mea, lămuri- Sunt ţesători care lucrează în ţara mea, lămuri

Clémence, dar trebuie să-ţi mărturisesc că ei vin deClémence, dar trebuie să-ţi mărturisesc că ei vin de pe aici, sau cel puţin meşterii lor. De altminteri suntpe aici, sau cel puţin meşterii lor. De altminteri sunt oameni care călătoresc mult. Covoarele acestea cu feloameni care călătoresc mult. Covoarele acestea cu fel de fel de chipuri mi le-a trimis bunica mea pentru ade fel de chipuri mi le-a trimis bunica mea pentru a înlocui darurile de nuntă ce s-au prăpădit pe mare, şiînlocui darurile de nuntă ce s-au prăpădit pe mare, şi tot ea mi-a trimis şi ţesătorii. I-am aşezat aici, în aprotot ea mi-a trimis şi ţesătorii. I-am aşezat aici, în apro--piere, unde vor rămâne câtva timp continuând săpiere, unde vor rămâne câtva timp continuând să

ţeasă pentru mine şi pentru curte. Dacă vrei să-i foloţeasă pentru mine şi pentru curte. Dacă vrei să-i folo--seşti, sau dacă Jeanne vrea, o puteţi face. Le cereţi săseşti, sau dacă Jeanne vrea, o puteţi face. Le cereţi să vă ţeasă aidoma după desenul ce-l veţi alege, iar dâ vă ţeasă aidoma după desenul ce-l veţi alege, iar dâ--nşii vor face cu degetele şi cu cârligele lor de împletitnşii vor face cu degetele şi cu cârligele lor de împletit

- Mă bucur auzind asta, zău aşa, mă bucur mult,- Mă bucur auzind asta, zău aşa, mă bucur mult, spuse Mahaut. Continuă să doarmă cu tine! Ah, despuse Mahaut. Continuă să doarmă cu tine! Ah, de treabă bărbat! Al meu, Dumnezeu să-l odihnească, nutreabă bărbat! Al meu, Dumnezeu să-l odihnească, nu făcea la fel. Bun soţ ai!făcea la fel. Bun soţ ai!

â



tapiseria pe care o doriţi.tapiseria pe care o doriţi.- Bineînţeles, verişoară, primesc cu dragă inimă,- Bineînţeles, verişoară, primesc cu dragă inimă,

spuse Mahaut. Ţin foarte mult să-mi împodobesc locuspuse Mahaut. Ţin foarte mult să-mi împodobesc locu--inţa în care mor de urât... Şi deoarece domnul deinţa în care mor de urât... Şi deoarece domnul de Conflans le porunceşte ţesătorilor mei de la Arras, reConflans le porunceşte ţesătorilor mei de la Arras, re--

gele are să-mi ierte că iau pentru câtva timp pe ţesăgele are să-mi ierte că iau pentru câtva timp pe ţesă --torii tăi din Neapole sub mâna mea.torii tăi din Neapole sub mâna mea.

Clémence primi vorba răutăcioasă aşa cum fuseseClémence primi vorba răutăcioasă aşa cum fusese rostită, cu un uşor zâmbet. O clipă, între ea şi contesarostită, cu un uşor zâmbet. O clipă, între ea şi contesa d'Artois se strecurase acea complicitate a unui gustd'Artois se strecurase acea complicitate a unui gust comun pentru lux şi pentru lucrurile făurite de dicomun pentru lux şi pentru lucrurile făurite de di --băcia omului.băcia omului.

În vreme ce regina continua să-i arate cumnateiÎn vreme ce regina continua să-i arate cumnatei sale tapiseriile de pe pereţi, Mahaut se îndreptă spresale tapiseriile de pe pereţi, Mahaut se îndreptă spre

acelea ce despărţeau de restul încăperii patul regal,acelea ce despărţeau de restul încăperii patul regal, lângă care zărise o cupă plină de bomboane.lângă care zărise o cupă plină de bomboane.

- Regele şi-a împodobit şi el pereţii cu asemenea- Regele şi-a împodobit şi el pereţii cu asemenea covoare? o întrebă ea pe Clémence.covoare? o întrebă ea pe Clémence.

- Nu, Ludovic nu are încă tapiserii în odaia lui. Ca- Nu, Ludovic nu are încă tapiserii în odaia lui. Ca să spun drept, nu prea doarme acolo.să spun drept, nu prea doarme acolo.

Se opri, roşindu-se uşor la faţă pentru mărturisireaSe opri, roşindu-se uşor la faţă pentru mărturisirea ce-i scăpase fără voie.ce-i scăpase fără voie.

- Asta arată, verişoară, că-i place grozav să te aibă- Asta arată, verişoară, că-i place grozav să te aibă

lângă dânsul, rosti Mahaut pe un ton glumeţ. De allângă dânsul, rosti Mahaut pe un ton glumeţ. De al--tminteri, care bărbat n-ar preţui o făptură aşa de frutminteri, care bărbat n-ar preţui o făptură aşa de fru --moasă!moasă!

- Mă temusem, urmă Clémence cu acea impudoare- Mă temusem, urmă Clémence cu acea impudoare a sufletului neprihănit, că Ludovic să nu se îndepăra sufletului neprihănit, că Ludovic să nu se îndepăr --teze de mine pentru că sunt însărcinată. Ei bine, niciteze de mine pentru că sunt însărcinată. Ei bine, nici --decum! O, dar dormim foarte creştineşte!decum! O, dar dormim foarte creştineşte!

Ajunsese lângă mescioara de noapte. Ajunsese lângă mescioara de noapte.- Îmi dai voie să iau una, verişoară? întrebă Ma- Îmi dai voie să iau una, verişoară? întrebă Ma--

haut, arătând cupa. Ştii că voi m-aţi învăţat cu bomhaut, arătând cupa. Ştii că voi m-aţi învăţat cu bom--boanele?boanele?

În ciuda durerii de măsele care tot o mai chinuia,În ciuda durerii de măsele care tot o mai chinuia,

apucă vitejeşte o bomboană şi o ronţăi pe partea săapucă vitejeşte o bomboană şi o ronţăi pe partea să --nătoasă a gurii.nătoasă a gurii.

- O, asta avea în ea o migdală amară, spuse. Iau- O, asta avea în ea o migdală amară, spuse. Iau alta.alta.

Întoarsă cu spatele la regină şi la Jeanne de PoiÎntoarsă cu spatele la regină şi la Jeanne de Poi --tiers care se aflau la cel puţin cinci paşi de dânsa,tiers care se aflau la cel puţin cinci paşi de dânsa, scoase din punguţa prinsă în cingătoare o bomboanăscoase din punguţa prinsă în cingătoare o bomboană fabricată acasă la ea şi o strecură în cupă.fabricată acasă la ea şi o strecură în cupă.

"Nimic nu seamănă cu o bomboană decât altă bom"Nimic nu seamănă cu o bomboană decât altă bom--

boană", îşi zise, "iar dacă o găseşte pe asta cam amăboană", îşi zise, "iar dacă o găseşte pe asta cam amă--ruie la gust, se va gândi că a dat de o migdalăruie la gust, se va gândi că a dat de o migdală amară".amară".

Se apropie de cele două femei.Se apropie de cele două femei.- Haide, Jeanne, vorbi ea, spune-i acum cumnatei- Haide, Jeanne, vorbi ea, spune-i acum cumnatei

tale ce ai pe inimă şi ce ţineai atât de mult să-i spui.tale ce ai pe inimă şi ce ţineai atât de mult să-i spui.- Într-adevăr, soră dragă, începu Jeanne, codindu-se- Într-adevăr, soră dragă, începu Jeanne, codindu-se

niţel, voiam să-ţi spun ce mă doare.niţel, voiam să-ţi spun ce mă doare."Aşadar, asta era", gândi Clémence, "voi afla pentru"Aşadar, asta era", gândi Clémence, "voi afla pentru

ce au venit."ce au venit."- Iată, soţul meu e plecat foarte departe, continuă- Iată, soţul meu e plecat foarte departe, continuă Jeanne şi lipsa lui mă face să sufăr. N-ai putea obţine Jeanne şi lipsa lui mă face să sufăr. N-ai putea obţine de la rege ca Filip să se întoarcă spre a fi aici cândde la rege ca Filip să se întoarcă spre a fi aici când voi naşte? E o clipă în care nu-ţi place de loc să-ţi ştii voi naşte? E o clipă în care nu-ţi place de loc să-ţi ştii soţul departe. Poate că e o slăbiciune a mea, darsoţul departe. Poate că e o slăbiciune a mea, dar parcă te simţi ocrotită şi nu te înspăimântă aşa deparcă te simţi ocrotită şi nu te înspăimântă aşa de

mult durerile facerii când ştii că tatăl e lângă tine. Aimult durerile facerii când ştii că tatăl e lângă tine. Ai să cunoşti în curând şi tu acest simţământ, sorăsă cunoşti în curând şi tu acest simţământ, soră dragă.dragă.

Mahaut se ferise să-i destăinuiască Jeannei treabaMahaut se ferise să-i destăinuiască Jeannei treaba d d f l fii ă

care te-a supărat?care te-a supărat?- Nicidecum, fata mea, nicidecum, răspunse Ma- Nicidecum, fata mea, nicidecum, răspunse Ma--

haut. Am făcut o treabă bună acolo.haut. Am făcut o treabă bună acolo.



de care se apucase, dar o folosea pe fiică-sa pentru a-de care se apucase, dar o folosea pe fiică-sa pentru a-şi duce planul la capăt.şi duce planul la capăt.

"Dacă lovitura reuşeşte", îşi zicea, "e bine ca Filip"Dacă lovitura reuşeşte", îşi zicea, "e bine ca Filip să fie cât mai curând la Paris spre a lua în mânăsă fie cât mai curând la Paris spre a lua în mână cârma ţării ca regent".cârma ţării ca regent".

Nici o rugăminte nu putea s-o mişte mai mult peNici o rugăminte nu putea s-o mişte mai mult pe Clémence decât cea auzită din gura Jeannei. Se teClémence decât cea auzită din gura Jeannei. Se te--muse să nu i se pomenească de provincia Artois şimuse să nu i se pomenească de provincia Artois şi acum parcă i se luase deodată o greutate de pe inimăacum parcă i se luase deodată o greutate de pe inimă văzând că nu i se cerea decât să facă un bine. Fă văzând că nu i se cerea decât să facă un bine. Fă--gădui să nu cruţe nimic pentru ca Jeanne să-şi vadăgădui să nu cruţe nimic pentru ca Jeanne să-şi vadă dorinţa împlinită.dorinţa împlinită.

Jeanne îi sărută mâinile şi Mahaut făcu la fel. Jeanne îi sărută mâinile şi Mahaut făcu la fel.- Ah! izbucni ea, bună doamnă ce eşti! Îi spuneam- Ah! izbucni ea, bună doamnă ce eşti! Îi spuneam

eu Jeannei că numai la tine e scăparea!eu Jeannei că numai la tine e scăparea! Apoi, îşi luară rămas bun. Mahaut părea nerăbdă Apoi, îşi luară rămas bun. Mahaut părea nerăbdă--

toare să plece cât mai curând de acolo.toare să plece cât mai curând de acolo.Părăsind castelul Vincennes spre a se întoarce laPărăsind castelul Vincennes spre a se întoarce la

Conflans, îşi zicea:Conflans, îşi zicea:"Uite că s-a făcut... Acum, nu-mi rămâne decât să"Uite că s-a făcut... Acum, nu-mi rămâne decât să

aştept. În ce zi va mânca oare bomboana? Afarăaştept. În ce zi va mânca oare bomboana? Afară numai dacă Clémence... Nu-i de loc pofticioasă denumai dacă Clémence... Nu-i de loc pofticioasă de dulciuri; doar de nu s-ar apuca, împinsă de o poftă dedulciuri; doar de nu s-ar apuca, împinsă de o poftă de

femeie însărcinată, s-o ronţăie tocmai pe aceea! Ei, lafemeie însărcinată, s-o ronţăie tocmai pe aceea! Ei, la urma urmei, tot Ludovic va fi cel lovit, dacă-şi pierdeurma urmei, tot Ludovic va fi cel lovit, dacă-şi pierde dintr-odată soţia şi copilul. Şi tot pe el au să dea vinadintr-odată soţia şi copilul. Şi tot pe el au să dea vina că şi-a omorât soţia; celui care a mai făcut de astea ică şi-a omorât soţia; celui care a mai făcut de astea i se pun în cârcă şi altele".se pun în cârcă şi altele".

- Mamă, eşti foarte tăcută, se miră Jeanne. Întreve- Mamă, eşti foarte tăcută, se miră Jeanne. Întreve --derea s-a desfăşurat în chipul cel mai plăcut. E cevaderea s-a desfăşurat în chipul cel mai plăcut. E ceva

CĂLUGĂRUL A MURITCĂLUGĂRUL A MURIT

Acelaşi eveniment care, la curtea Franţei, le făcea Acelaşi eveniment care, la curtea Franţei, le făcea atât de fericite pe regină şi pe contesa de Poitiersatât de fericite pe regină şi pe contesa de Poitiers

toate merindele trimise de mai bine de un an; dartoate merindele trimise de mai bine de un an; dar când o avu în mână, uită s-o achite. Iar doamnacând o avu în mână, uită s-o achite. Iar doamna Eliabel îşi lăsa ca şi până acum fiica să meargă la NeEliabel îşi lăsa ca şi până acum fiica să meargă la Ne--auphle o dată pe săptămână, punând însă slujnica s-oauphle o dată pe săptămână, punând însă slujnica s-o î ă i ă â d i â iî ă i ă â d i â i



atât de fericite pe regină şi pe contesa de Poitiers,atât de fericite pe regină şi pe contesa de Poitiers, avea să stârnească nenorocire şi prăpăd într-un micavea să stârnească nenorocire şi prăpăd într-un mic conac, la zece leghe la Paris.conac, la zece leghe la Paris.

De câteva săptămâni, Maria de Cressay arăta unDe câteva săptămâni, Maria de Cressay arăta un obraz răvăşit de spaimă şi de tristeţe. Abia dacă răsobraz răvăşit de spaimă şi de tristeţe. Abia dacă răs--

pundea la întrebările ce i se puneau. Cearcăne vinetepundea la întrebările ce i se puneau. Cearcăne vinete îi măreau ochii de un albastru închis; o vinişoară i seîi măreau ochii de un albastru închis; o vinişoară i se umfla pe tâmpla străvezie. Uitătura ei părea rătăcită.umfla pe tâmpla străvezie. Uitătura ei părea rătăcită.

- N-o fi cumva iar bolnavă de lingoare ca anul- N-o fi cumva iar bolnavă de lingoare ca anul trecut? zicea frate-său Pierre.trecut? zicea frate-său Pierre.

- De unde, că doar nu slăbeşte, răspunse doamna- De unde, că doar nu slăbeşte, răspunse doamna Eliabel. Frigurile dragostei, iată ce-a apucat-o şi credEliabel. Frigurile dragostei, iată ce-a apucat-o şi cred ca acest Guccio nu-i mai iese din cap. De mult trebuiaca acest Guccio nu-i mai iese din cap. De mult trebuia s-o mărităm.s-o mărităm.

Vărul Saint-Venant însă, întrebat de fraţii Cressay Vărul Saint-Venant însă, întrebat de fraţii Cressay

ce are de gând, răspunsese că era prea ocupat deoce are de gând, răspunsese că era prea ocupat deo--camdată cu războiul pe care-l ducea în Artois alăturicamdată cu războiul pe care-l ducea în Artois alături de glotaşii din împrejurimi, dar că se va gândi la însude glotaşii din împrejurimi, dar că se va gândi la însu--rătoare îndată ce se va întoarce pacea.rătoare îndată ce se va întoarce pacea.

- Pesemne că a aflat cum stăm cu averea, zicea Pi- Pesemne că a aflat cum stăm cu averea, zicea Pi --erre de Cressay. Ai să vezi, mamă, ai să vezi, poate căerre de Cressay. Ai să vezi, mamă, ai să vezi, poate că într-o zi ne va părea rău că l-am îndepărtat pe Guccio.într-o zi ne va părea rău că l-am îndepărtat pe Guccio.

Tânărul lombard mai era primit din când în când laTânărul lombard mai era primit din când în când la conac, unde gazdele se prefăceau a-i arăta prietenie,conac, unde gazdele se prefăceau a-i arăta prietenie, ca în trecut. Datoria de trei sute de livre rămânea înca în trecut. Datoria de trei sute de livre rămânea în picioare şi dobânzile ei creşteau. Pe de altă parte, foapicioare şi dobânzile ei creşteau. Pe de altă parte, foa--metea bântuia ca mai înainte şi cei de la conac băgametea bântuia ca mai înainte şi cei de la conac băga --seră de seamă că banca din Neauphle nu era aproviziseră de seamă că banca din Neauphle nu era aprovizi--onată cu de-ale gurii decât tocmai în zilele cândonată cu de-ale gurii decât tocmai în zilele când Marie se ducea acolo. Grijuliu de a-şi păstra ifosul,Marie se ducea acolo. Grijuliu de a-şi păstra ifosul, Jean de Cressay îi ceruse lui Guccio socoteala pentru Jean de Cressay îi ceruse lui Guccio socoteala pentru

însoţească şi măsurându-i vremea cu zgârcenie.însoţească şi măsurându-i vremea cu zgârcenie.Întâlnirile celor doi soţi cununaţi într-ascuns erauÎntâlnirile celor doi soţi cununaţi într-ascuns erau

deci rare. Dar tânăra slujnica se arăta simţitoare ladeci rare. Dar tânăra slujnica se arăta simţitoare la dărnicia lui Guccio şi, afară de asta, Ricard, primuldărnicia lui Guccio şi, afară de asta, Ricard, primul împuternicit al băncii, n-o lasă nepăsătoare. Se visa şiîmputernicit al băncii, n-o lasă nepăsătoare. Se visa şi

dânsa căpătuită la casa ei, zăbovea cu plăcere printredânsa căpătuită la casa ei, zăbovea cu plăcere printre lăzile şi condicile de acolo, ascultând clinchetul plăcutlăzile şi condicile de acolo, ascultând clinchetul plăcut al banilor în cântare, pe când catul de sus adăposteaal banilor în cântare, pe când catul de sus adăpostea nişte îmbrăţişări grăbite.nişte îmbrăţişări grăbite.

Clipele acestea, smulse de sub supravegherea famiClipele acestea, smulse de sub supravegherea fami--liei Cressay şi a opreliştilor lumii, fuseseră la începutliei Cressay şi a opreliştilor lumii, fuseseră la început ca nişte ostroave de lumină pentru strania perecheca nişte ostroave de lumină pentru strania pereche care nu avusese încă nici zece ceasuri de trăi îmcare nu avusese încă nici zece ceasuri de trăi îm --preună. Guccio şi Maria trăiau vreme de o săptămânăpreună. Guccio şi Maria trăiau vreme de o săptămână

întreagă din amintirea acestor clipe; vraja nopţii lorîntreagă din amintirea acestor clipe; vraja nopţii lor de nuntă nu se risipise. Totuşi, la ultimele întâlniri,de nuntă nu se risipise. Totuşi, la ultimele întâlniri, Guccio băgase de seamă că se schimbase ceva în înGuccio băgase de seamă că se schimbase ceva în în --făţişarea Mariei. Fusese şi dânsul izbit, ca şi doamnafăţişarea Mariei. Fusese şi dânsul izbit, ca şi doamna Eliabel, de privirea ciudată a tinerei sale soţii, deEliabel, de privirea ciudată a tinerei sale soţii, de umbra ce i se ivise sub ochi şi de vinişoara albastrăumbra ce i se ivise sub ochi şi de vinişoara albastră de pe tâmpla de care, înduioşat, îi plăcea să-şi atingăde pe tâmpla de care, înduioşat, îi plăcea să-şi atingă buzele.buzele.

Pusese schimbarea în seama nerăbdării Mariei,Pusese schimbarea în seama nerăbdării Mariei,

care nu mai putea să îndure această situaţie, mincicare nu mai putea să îndure această situaţie, minci --noasă cum nici nu se mai află. Fericirea drămuită şinoasă cum nici nu se mai află. Fericirea drămuită şi întotdeauna înfăşurată în zdrenţele minciunii ajungeîntotdeauna înfăşurată în zdrenţele minciunii ajunge repede un chin.repede un chin.

"Dar ea e aceea care nu vrea să rupem tăcerea!","Dar ea e aceea care nu vrea să rupem tăcerea!", îşi spunea Guccio, "Ea pretinde că ai săi nu vor recuîşi spunea Guccio, "Ea pretinde că ai săi nu vor recu --noaşte niciodată căsătoria noastră şi că vor cere sănoaşte niciodată căsătoria noastră şi că vor cere să

fiu tras în judecată. Şi unchiul meu e întru totul defiu tras în judecată. Şi unchiul meu e întru totul de aceeaşi părere. Atunci, ce-i de făcut?"aceeaşi părere. Atunci, ce-i de făcut?"

- De ce eşti îngrijorată, dragostea mea? o întrebă- De ce eşti îngrijorată, dragostea mea? o întrebă Guccio, în a treia zi din iunie. Pentru a nu ştiu câtaGuccio, în a treia zi din iunie. Pentru a nu ştiu câta

ă d â d d î i i i i f i i ă Dă d â d d î i i i ţi f i ită D

fi nevoiţi să se plece. Un copil! Un copil! Dar e o mifi nevoiţi să se plece. Un copil! Un copil! Dar e o mi --nune!nune!

Şi o măsura din cap până-n picioare, fermecat,Şi o măsura din cap până-n picioare, fermecat, uimit că un lucru aşa de firesc li se poate întâmpla luiuimit că un lucru aşa de firesc li se poate întâmpla lui i i S i bă b i i P ii i S i ţ bă b t i ţ t i P ţi



oară de când ne vedem, îmi pari mai puţin fericită. Deoară de când ne vedem, îmi pari mai puţin fericită. De ce te temi? Ştii doar că sunt aici ca să te apăr dece te temi? Ştii doar că sunt aici ca să te apăr de orice.orice.

În faţa ferestrei îşi desfăcea crengile un cireş înÎn faţa ferestrei îşi desfăcea crengile un cireş în --florit, foşnind de păsări şi viespi. Maria se întoarse cuflorit, foşnind de păsări şi viespi. Maria se întoarse cu

ochii înlăcrămaţi.ochii înlăcrămaţi.- De ceea ce mi se întâmplă, spuse ea, nici chiar tu,- De ceea ce mi se întâmplă, spuse ea, nici chiar tu,

iubitul meu, nu mă poţi apăra.iubitul meu, nu mă poţi apăra.- Dar ce ţi se întâmplă?- Dar ce ţi se întâmplă?- Nimic decât ceea ce e rânduit de Dumnezeu să-mi- Nimic decât ceea ce e rânduit de Dumnezeu să-mi

vină de la tine, răspunse încetişor Maria plecându-şi vină de la tine, răspunse încetişor Maria plecându-şi capul.capul.

Guccio vru să se încredinţeze că auzise bine.Guccio vru să se încredinţeze că auzise bine.- Un copil? şopti el.- Un copil? şopti el.

- Mi-era frică să ţi-o mărturisesc. Mă temeam că- Mi-era frică să ţi-o mărturisesc. Mă temeam că din pricina asta mă vei iubi mai puţin.din pricina asta mă vei iubi mai puţin.Guccio rămase câteva clipe fără să poată rosti unGuccio rămase câteva clipe fără să poată rosti un

cuvânt, pentru că nici unul nu-i venea pe buze. Apoi,cuvânt, pentru că nici unul nu-i venea pe buze. Apoi, îi luă obrazul în mâini şi o sili să-l privească.îi luă obrazul în mâini şi o sili să-l privească.

Ca mai toate fiinţele sortite nebuniilor pasiunii,Ca mai toate fiinţele sortite nebuniilor pasiunii, Maria avea un ochi ceva mai mic decât celalalt; acestMaria avea un ochi ceva mai mic decât celalalt; acest cusur neînsemnat, care nu-i ştirbea nimic din frumucusur neînsemnat, care nu-i ştirbea nimic din frumu--seţea chipului, ieşea şi mai mult la iveală în tulbuseţea chipului, ieşea şi mai mult la iveală în tulbu --

rarea ce-o cuprinsese şi dădea feţei o expresie mairarea ce-o cuprinsese şi dădea feţei o expresie mai mişcătoare.mişcătoare.- Maria, asta nu te face fericită? întrebă Guccio.- Maria, asta nu te face fericită? întrebă Guccio.- O, ba da! Voi fi fericită, dacă şi tu eşti.- O, ba da! Voi fi fericită, dacă şi tu eşti.- Dar e minunat, Maria! izbucni el. E tot ce ne pu- Dar e minunat, Maria! izbucni el. E tot ce ne pu --

team dori, şi toată lumea va trebui sa afle de căsăteam dori, şi toată lumea va trebui sa afle de căsă--toria noastră. Ai tăi nu vor mai avea încotro acum, vortoria noastră. Ai tăi nu vor mai avea încotro acum, vor

şi ei. Se simţea bărbat, se simţea puternic. Puţinşi ei. Se simţea bărbat, se simţea puternic. Puţin lipsea să se aplece pe fereastră şi să strige vestea înlipsea să se aplece pe fereastră şi să strige vestea în gura mare, s-o audă tot târgul.gura mare, s-o audă tot târgul.

Fiindcă în orice, acest tânăr nu vedea la începutFiindcă în orice, acest tânăr nu vedea la început decât partea frumoasă şi prilejul de a se făli cu ceva.decât partea frumoasă şi prilejul de a se făli cu ceva.

Se căsătorise într-ascuns cu o fată de nobil şi iată căSe căsătorise într-ascuns cu o fată de nobil şi iată că dânsa îi făcea un copil. Niciodată nu întrezărea necadânsa îi făcea un copil. Niciodată nu întrezărea neca--zurile ce se puteau isca din faptele lui, decât a douazurile ce se puteau isca din faptele lui, decât a doua zi.zi.

De la catul de jos se auzi glasul slujnicei care leDe la catul de jos se auzi glasul slujnicei care le amintea că se făcuse ora plecării.amintea că se făcuse ora plecării.

- Ce să mă fac? Ce să mă fac? se frământa Maria.- Ce să mă fac? Ce să mă fac? se frământa Maria. Niciodată nu voi îndrăzni să-i spun aşa ceva mamei.Niciodată nu voi îndrăzni să-i spun aşa ceva mamei.

- Ei bine, mă voi duce eu să i-o spun, răspunse- Ei bine, mă voi duce eu să i-o spun, răspunse

Guccio.Guccio.- Aşteaptă, să mai treacă o săptămână.- Aşteaptă, să mai treacă o săptămână.Bărbatul apucă înainte pe scara îngustă de lemn,Bărbatul apucă înainte pe scara îngustă de lemn,

întinzându-i mâinile ca s-o ajute să coboare, treaptăîntinzându-i mâinile ca s-o ajute să coboare, treaptă cu treaptă, ca şi cum ea s-ar fi şubrezit deodată şi trecu treaptă, ca şi cum ea s-ar fi şubrezit deodată şi tre--buia s-o sprijine la fiecare pas.buia s-o sprijine la fiecare pas.

- Dar n-am ajuns încă să nu pot merge! se apără- Dar n-am ajuns încă să nu pot merge! se apără dânsa.dânsa.

Guccio simţi ce caraghioasă era purtarea lui griGuccio simţi ce caraghioasă era purtarea lui gri--

julie şi izbucni într-un hohot de râs. Apoi o luă în julie şi izbucni într-un hohot de râs. Apoi o luă în braţe şi schimbară un sărut atât de lung, încât eabraţe şi schimbară un sărut atât de lung, încât ea crezu că i se taie răsuflarea.crezu că i se taie răsuflarea.

- Trebuie să plec, trebuie să plec, spuse Maria.- Trebuie să plec, trebuie să plec, spuse Maria.Dar bucuria lui Guccio era molipsitoare şi ea plecăDar bucuria lui Guccio era molipsitoare şi ea plecă

de acolo liniştită. Nimic nu se schimbase în situaţiade acolo liniştită. Nimic nu se schimbase în situaţia lor, şi totuşi Maria îşi redobândise încrederea, numailor, şi totuşi Maria îşi redobândise încrederea, numai

pentru că Guccio îi cunoştea acum taina.pentru că Guccio îi cunoştea acum taina.- Ai să vezi, ai să vezi ce viaţă frumoasă vom avea!- Ai să vezi, ai să vezi ce viaţă frumoasă vom avea!

îi spuse, însoţind-o până la poarta grădinii.îi spuse, însoţind-o până la poarta grădinii.E o faptă plină de înţelepciune şi de milă din parteaE o faptă plină de înţelepciune şi de milă din partea

C t l i d fi it ă ăt d iiC t l i d fi it ă ăt d ii

- Leapădă tot de pe tine, ţi-o poruncesc! îi strigă- Leapădă tot de pe tine, ţi-o poruncesc! îi strigă doamna Eliabel.doamna Eliabel.

- Niciodată! se împotrivi Maria.- Niciodată! se împotrivi Maria.O palmă răsunătoare îi răspunse.O palmă răsunătoare îi răspunse.Ei i ă t i? îţi ti ă t l?Ei i ă t i? îţi ti ă t l?



Creatorului, aceea de a ne fi oprit să pătrundem viiCreatorului, aceea de a ne fi oprit să pătrundem vii --torul, atunci când ne-a dăruit bucuriile amintirii şitorul, atunci când ne-a dăruit bucuriile amintirii şi farmecele amăgitoare ale speranţei. Prea puţini suntfarmecele amăgitoare ale speranţei. Prea puţini sunt oamenii care ar supravieţui după ce ar afla ce-i aşteoamenii care ar supravieţui după ce ar afla ce-i aşte--aptă. Dacă aceşti doi soţi, dacă aceşti doi amanţi ar fiaptă. Dacă aceşti doi soţi, dacă aceşti doi amanţi ar fi

ştiut că nu se vor mai vedea decât o singură dată înştiut că nu se vor mai vedea decât o singură dată în toată viaţa lor, şi numai după ce vor fi trecut zece ani,toată viaţa lor, şi numai după ce vor fi trecut zece ani, pesemne că s-ar fi omorât chiar atunci.pesemne că s-ar fi omorât chiar atunci.

Cât ţinu drumul spre casă, Maria merse cântândCât ţinu drumul spre casă, Maria merse cântând printre pajiştile presărate cu flori şi copacii înfloriţi.printre pajiştile presărate cu flori şi copacii înfloriţi. Vru să se oprească pe malul râului Mauldre, ca să cu Vru să se oprească pe malul râului Mauldre, ca să cu--leagă stânjenei.leagă stânjenei.

- Astea-s pentru împodobit bisericuţa noastră,- Astea-s pentru împodobit bisericuţa noastră, spuse ea.spuse ea.

- Grăbeşte-te, domnişoară, îi răspunse slujnica, au- Grăbeşte-te, domnişoară, îi răspunse slujnica, au să te dojenească dacă întârzii.să te dojenească dacă întârzii.Maria se întoarse la conac, merse drept în odaia eiMaria se întoarse la conac, merse drept în odaia ei

şi, ajunsă acolo, simţi deodată pământul fugindu-i deşi, ajunsă acolo, simţi deodată pământul fugindu-i de sub picioare. Doamna Eliabel stătea în mijlocul încăsub picioare. Doamna Eliabel stătea în mijlocul încă--perii şi cerceta din ochi o manta descusută în talie laperii şi cerceta din ochi o manta descusută în talie la care Maria lucrase dimineaţa. Toate rochiile ei eraucare Maria lucrase dimineaţa. Toate rochiile ei erau întinse pe pat şi se vedea că fiecare din ele fusese lărîntinse pe pat şi se vedea că fiecare din ele fusese lăr --gită în acelaşi fel.gită în acelaşi fel.

- Unde ai fost, de-ai întârziat atâta? întrebă doamna- Unde ai fost, de-ai întârziat atâta? întrebă doamna Eliabel cu glas morocănos.Eliabel cu glas morocănos.Maria nu scoase o vorbă, şi lăsă să-i cadă stânjeneiiMaria nu scoase o vorbă, şi lăsă să-i cadă stânjeneii

pe care îi mai avea în mână.pe care îi mai avea în mână.- N-am nevoie să-mi răspunzi, ca să ştiu, continuă- N-am nevoie să-mi răspunzi, ca să ştiu, continuă

doamna Eliabel. Dezbracă-te.doamna Eliabel. Dezbracă-te.- Mamă!.... făcu Maria cu voce sugrumată.- Mamă!.... făcu Maria cu voce sugrumată.

- Ei, acuma ai să te supui? îţi recunoşti păcatul?- Ei, acuma ai să te supui? îţi recunoşti păcatul?- N-am păcătuit! spuse Maria cu aceeaşi îndârjire.- N-am păcătuit! spuse Maria cu aceeaşi îndârjire.- Şi burta care ţi s-a umflat? Din ce ţi-a venit asta?- Şi burta care ţi s-a umflat? Din ce ţi-a venit asta?

întrebă doamna Eliabel, arătându-i veşmintele lărgite.întrebă doamna Eliabel, arătându-i veşmintele lărgite.Mânia ei creştea văzând că nu mai are în faţă o coMânia ei creştea văzând că nu mai are în faţă o co --

pilă supusă voinţei materne, ci, pe neaşteptate, o fepilă supusă voinţei materne, ci, pe neaşteptate, o fe--meie care o înfrunta.meie care o înfrunta.

- Ei bine, da, voi fi mamă; ei bine, da, e Guccio, iz- Ei bine, da, voi fi mamă; ei bine, da, e Guccio, iz --bucni Maria, şi n-am de ce să roşesc, căci n-am păcăbucni Maria, şi n-am de ce să roşesc, căci n-am păcă --tuit. Guccio e soţul meu.tuit. Guccio e soţul meu.

Doamna Eliabel nu crezu nici o iotă din povesteaDoamna Eliabel nu crezu nici o iotă din povestea cununiei la miezul nopţii. Maria se ridicase împotrivacununiei la miezul nopţii. Maria se ridicase împotriva voinţei părinteşti exercitată de dânsa şi de fiul ei mai voinţei părinteşti exercitată de dânsa şi de fiul ei mai mare. Şi apoi, călugărul acela italian putea foartemare. Şi apoi, călugărul acela italian putea foarte

bine să nu fie un călugăr adevărat. Nu, hotărât lucru,bine să nu fie un călugăr adevărat. Nu, hotărât lucru, doamna Eliabel nu credea în această căsătorie.doamna Eliabel nu credea în această căsătorie.- Nici la spovedanie pe patul morţii, auzi tu, mamă,- Nici la spovedanie pe patul morţii, auzi tu, mamă,

nici pe patul morţii nu voi spune nimic altceva, repetănici pe patul morţii nu voi spune nimic altceva, repetă Maria.Maria.

Furtuna asta ţinu un ceas întreg, după careFurtuna asta ţinu un ceas întreg, după care doamna Eliabel îşi încuie fata în odaie, învârtind cheiadoamna Eliabel îşi încuie fata în odaie, învârtind cheia de două ori.de două ori.

- La mănăstire! La mănăstirea fetelor pocăite, acolo- La mănăstire! La mănăstirea fetelor pocăite, acolo

ai să te duci! îi strigă prin uşă.ai să te duci! îi strigă prin uşă.Şi Maria se prăbuşi plângând printre rochiile ei îmŞi Maria se prăbuşi plângând printre rochiile ei îm --prăştiate.prăştiate.

Doamna Eliabel trebui s-aştepte până seara, cândDoamna Eliabel trebui s-aştepte până seara, când flăcăii se întoarseră de la vânătoare, pentru a le da şiflăcăii se întoarseră de la vânătoare, pentru a le da şi lor vestea. Sfatul de familie fu scurt. Mânia îi culor vestea. Sfatul de familie fu scurt. Mânia îi cu--prinse pe amândoi băieţii, dar Pierre, simţindu-seprinse pe amândoi băieţii, dar Pierre, simţindu-se

aproape vinovat de a-l fi apărat până atunci peaproape vinovat de a-l fi apărat până atunci pe Guccio, se arată mai furios şi mai pornit spre răzbuGuccio, se arată mai furios şi mai pornit spre răzbu--nare. Li s-a necinstit sora, au fost trădaţi mişeleştenare. Li s-a necinstit sora, au fost trădaţi mişeleşte sub propriul lor acoperiş! Un lombard! Un cămătar! Îlsub propriul lor acoperiş! Un lombard! Un cămătar! Îl

ţi t i d i î ă ăli i l ior ţint i de i în şa pră ăliei l i

cănituri năpraznice.cănituri năpraznice.- Unde-i ticălosul ăla, nemernicul, cămătarul? striga- Unde-i ticălosul ăla, nemernicul, cămătarul? striga

un glas pe care Guccio îl recunoscu îndată ca fiind alun glas pe care Guccio îl recunoscu îndată ca fiind al lui Pierre de Cressay.lui Pierre de Cressay.

Şi fii d ă li d hid d t l d d iŞi fiindcă n li se deschidea dest l de repede cei



vor ţintui de viu în uşa prăvăliei lui. vor ţintui de viu în uşa prăvăliei lui.Se înarmară cu ţepuşele lor de vânătoare, îşi scoaSe înarmară cu ţepuşele lor de vânătoare, îşi scoa --

seră iar caii abia băgaţi în grajd şi dădură fuga la Neseră iar caii abia băgaţi în grajd şi dădură fuga la Ne--auphle.auphle.

În noaptea aceea însă, prea tulburat ca să-şi poatăÎn noaptea aceea însă, prea tulburat ca să-şi poată

găsi somnul, Guccio umbla prin grădină. Cerul era îngăsi somnul, Guccio umbla prin grădină. Cerul era în --stelat, văzduhul pătruns de miresme; primăvara dinstelat, văzduhul pătruns de miresme; primăvara din Ile-de-France era mai frumoasă ca oricând; aerul aveaIle-de-France era mai frumoasă ca oricând; aerul avea un gust proaspăt, încărcat de sevă şi de rouă.un gust proaspăt, încărcat de sevă şi de rouă.

În tăcerea câmpiei din jur, Guccio auzea cu plăcereÎn tăcerea câmpiei din jur, Guccio auzea cu plăcere scrâşnetul prundului sub tălpile lui... Un pas tare, unscrâşnetul prundului sub tălpile lui... Un pas tare, un pas uşor, şi pieptul nu-i era destul de larg pentru a-ipas uşor, şi pieptul nu-i era destul de larg pentru a-i cuprinde bucuria.cuprinde bucuria.

"Şi să mai zici", îi trecu prin minte, "că acum şase"Şi să mai zici", îi trecu prin minte, "că acum şase

luni zăceam pe un pat păcătos de spital... Ce bine e săluni zăceam pe un pat păcătos de spital... Ce bine e să trăieşti!"trăieşti!" Visa. Atunci când soarta i se şi pecetluise, visa la Visa. Atunci când soarta i se şi pecetluise, visa la

fericirea lui viitoare. Se şi vedea înconjurat de ofericirea lui viitoare. Se şi vedea înconjurat de o droaie de copii, născuţi dintr-o dragoste minunată, şidroaie de copii, născuţi dintr-o dragoste minunată, şi în ale căror vine se va amesteca sângele neamului săuîn ale căror vine se va amesteca sângele neamului său de sienezi liberi cu nobilul sânge al Franţei. Va fi made sienezi liberi cu nobilul sânge al Franţei. Va fi ma--rele Baglioni, capul unei puternice dinastii. Se gândearele Baglioni, capul unei puternice dinastii. Se gândea să-şi prefacă numele, devenind Baglion de Neauphle,să-şi prefacă numele, devenind Baglion de Neauphle,

ca să sune franţuzeşte; regele îi va conferi bineînţelesca să sune franţuzeşte; regele îi va conferi bineînţeles un titlu de nobleţe, iar fiul pe care avea să-l nascăun titlu de nobleţe, iar fiul pe care avea să-l nască Maria, căci nu încăpea îndoială ca va fi un băiat, o săMaria, căci nu încăpea îndoială ca va fi un băiat, o să fie într-o zi îmbrăcat în armură de cavaler.fie într-o zi îmbrăcat în armură de cavaler.

Nu se trezi din visările acestea decât auzind unNu se trezi din visările acestea decât auzind un tropot iute de cai pe caldarâmul uliţei, apoi goanatropot iute de cai pe caldarâmul uliţei, apoi goana oprindu-se în faţa băncii şi poarta răsunând sub ciooprindu-se în faţa băncii şi poarta răsunând sub cio--

Şi fiindcă nu li se deschidea destul de repede, ceiŞi fiindcă nu li se deschidea destul de repede, cei doi fraţi începură să izbească în canatul de stejar cudoi fraţi începură să izbească în canatul de stejar cu mânerul ţepuşei lor de vânătoare. Guccio îşi dusemânerul ţepuşei lor de vânătoare. Guccio îşi duse mâna la şold. Nu avea pumnalul asupră-i. Auzi paşiimâna la şold. Nu avea pumnalul asupră-i. Auzi paşii greoi ai lui Ricard coborând pe scară.greoi ai lui Ricard coborând pe scară.

- Îndată, îndată! Acuma viu! repetă primul slujbaş- Îndată, îndată! Acuma viu! repetă primul slujbaş cu vocea morocănoasă a omului sculat din somn.cu vocea morocănoasă a omului sculat din somn.

Urmă un zgomot de zăvoare trase, de drugi daţi deUrmă un zgomot de zăvoare trase, de drugi daţi de o parte şi, după o clipă, o hărmălaie de ţipete din careo parte şi, după o clipă, o hărmălaie de ţipete din care Guccio nu prinse decât frânturi:Guccio nu prinse decât frânturi:

- Unde ţi-e stăpânul? Vrem să-i vedem numaidecât!- Unde ţi-e stăpânul? Vrem să-i vedem numaidecât!Guccio nu desluşi răspunsurile lui Ricard, dar fraţiiGuccio nu desluşi răspunsurile lui Ricard, dar fraţii

Cressay începură acum să zbiere în gura mare:Cressay începură acum să zbiere în gura mare:- Ne-a necinstit sora! Câinele! Cămătarul! Nu- Ne-a necinstit sora! Câinele! Cămătarul! Nu

plecăm de aici până nu-l jupuim de viu!plecăm de aici până nu-l jupuim de viu!Un ţipăt puse capăt vorbelor. Îl pocniseră fără înUn ţipăt puse capăt vorbelor. Îl pocniseră fără în --doială pe Ricard.doială pe Ricard.

- Fă-ne lumina! răcni Jean de Cressay.- Fă-ne lumina! răcni Jean de Cressay.Şi Guccio îi mai auzi vocea urlând prin casă:Şi Guccio îi mai auzi vocea urlând prin casă:- Guccio! Unde te-ai ascuns? Numai în faţa fetelor- Guccio! Unde te-ai ascuns? Numai în faţa fetelor

ai curaj? Haide, îndrăzneşte de te arată mişelule!ai curaj? Haide, îndrăzneşte de te arată mişelule!Nişte obloane se crăpaseră pe la ferestrele dinNişte obloane se crăpaseră pe la ferestrele din

piaţa. Locuitorii şuşoteau, dar nici unul nu scoasepiaţa. Locuitorii şuşoteau, dar nici unul nu scoase

capul. La drept vorbind, nu erau nemulţumiţi; multăcapul. La drept vorbind, nu erau nemulţumiţi; multă vreme de acum încolo vor avea despre ce vorbi. Şi vreme de acum încolo vor avea despre ce vorbi. Şi apoi, le făcea plăcere renghiul jucat tinerilor stăpâni,apoi, le făcea plăcere renghiul jucat tinerilor stăpâni, acestor doi flăcăi care-i luau de sus şi-i chemauacestor doi flăcăi care-i luau de sus şi-i chemau mereu la corvezi. Dac-ar fi fost să aleagă, mai mult lemereu la corvezi. Dac-ar fi fost să aleagă, mai mult le plăcea lombardul, dar nu încă până într-atât încât săplăcea lombardul, dar nu încă până într-atât încât să rişte o ciomăgeală luându-i apărarea.rişte o ciomăgeală luându-i apărarea.

Guccio nu era lipsit de curaj, dar îi mai rămăseseGuccio nu era lipsit de curaj, dar îi mai rămăsese un pic de minte; îşi dădu seama că n-ar fi făcut nici oun pic de minte; îşi dădu seama că n-ar fi făcut nici o scofală înfruntând pe cei doi furioşi înarmaţi, când elscofală înfruntând pe cei doi furioşi înarmaţi, când el nu avea nici măcar un stilet la brâu.nu avea nici măcar un stilet la brâu.

În timp ce fraţii Cressa scotocea casa şi şi ărsaÎn timp ce fraţii Cressay scotoceau casa şi şi vărsau

- Călugărul! Unde-i călugărul? întrebă din uşă.- Călugărul! Unde-i călugărul? întrebă din uşă.- Care călugăr, băiatule? Ce te-a apucat? Nu cumva- Care călugăr, băiatule? Ce te-a apucat? Nu cumva

vrei acuma să te călugăreşti? vrei acuma să te călugăreşti?- Lasă unchiule, nu-ţi mai bate joc. Trebuie să dau- Lasă unchiule, nu-ţi mai bate joc. Trebuie să dau

de căl găr l care m a c n nat S nt rmărit şi mi ede călugărul care m a cununat Sunt urmărit şi mi e



În timp ce fraţii Cressay scotoceau casa şi-şi vărsauÎn timp ce fraţii Cressay scotoceau casa şi-şi vărsau năduful sfărâmând mobila, Guccio alergă la grajd.năduful sfărâmând mobila, Guccio alergă la grajd. Noaptea îi mai aduse în auz vocea lui Ricard care seNoaptea îi mai aduse în auz vocea lui Ricard care se tânguia:tânguia:

- Condicile mele! Condicile mele!- Condicile mele! Condicile mele!

"Atâta pagubă!", îşi spuse Guccio, "Nu vor izbuti să"Atâta pagubă!", îşi spuse Guccio, "Nu vor izbuti să spargă lăzile de bani".spargă lăzile de bani".

Luna împrăştia destulă lumină ca să-i îngăduie săLuna împrăştia destulă lumină ca să-i îngăduie să petreacă un frâu pe capul calului şi să-i arunce o şa înpetreacă un frâu pe capul calului şi să-i arunce o şa în spinare; strânse tafturile pe dibuite, se prinse cu mâispinare; strânse tafturile pe dibuite, se prinse cu mâi --nile de coamă spre a încăleca şi o şterse prin poartanile de coamă spre a încăleca şi o şterse prin poarta grădinii. Aşa îşi părăsi el banca.grădinii. Aşa îşi părăsi el banca.

Auzindu-l pornind în galop, fraţii Cressay se repe Auzindu-l pornind în galop, fraţii Cressay se repe--ziră la ferestre.ziră la ferestre.

- Fuge, mişelul, fuge! O ia spre Paris! Şo pe el! Hei,- Fuge, mişelul, fuge! O ia spre Paris! Şo pe el! Hei, ţopârlanilor, tăiaţi-i drumul!ţopârlanilor, tăiaţi-i drumul!Nimeni, bineînţeles, nu se clinti.Nimeni, bineînţeles, nu se clinti.Cei doi fraţi se năpustiră atunci în uliţă şi, încăleCei doi fraţi se năpustiră atunci în uliţă şi, încăle--

când, porniră pe urmele lui Guccio.când, porniră pe urmele lui Guccio.Dar calul tânărului lombard era de soi şi veneaDar calul tânărului lombard era de soi şi venea

odihnit din grajd. Caii fraţilor Cressay erau nişte bieteodihnit din grajd. Caii fraţilor Cressay erau nişte biete mârţoage de ţară şi aveau în picioare oboseala uneimârţoage de ţară şi aveau în picioare oboseala unei zile de vânătoare. Pe aproape de Rennemoulins, unulzile de vânătoare. Pe aproape de Rennemoulins, unul

din ei începu să şchioapete aşa de rău că trebui să-ldin ei începu să şchioapete aşa de rău că trebui să-l lase acolo, şi cei doi fraţi se văzură siliţi să încalecelase acolo, şi cei doi fraţi se văzură siliţi să încalece pe acelaşi cal care, pe deasupra, mai era şi răpciugos,pe acelaşi cal care, pe deasupra, mai era şi răpciugos, adică scotea din nări un zgomot de rindea.adică scotea din nări un zgomot de rindea.

Guccio avu astfel destul timp să le-o ia înainte.Guccio avu astfel destul timp să le-o ia înainte. Ajunse în uliţa Lombarzilor la revărsatul zorilor şi-l Ajunse în uliţa Lombarzilor la revărsatul zorilor şi-l găsi pe unchiu-său încă în pat.găsi pe unchiu-său încă în pat.

de călugărul care m-a cununat. Sunt urmărit şi mi-ede călugărul care m-a cununat. Sunt urmărit şi mi-e viaţa în primejdie! viaţa în primejdie!

Povesti dintr-o răsuflare ce păţise; trebuia sa-l rePovesti dintr-o răsuflare ce păţise; trebuia sa-l re--găsească pe călugăr pentru a dovedi că era întrgăsească pe călugăr pentru a dovedi că era într--adevăr soţul Mariei.adevăr soţul Mariei.

Tolomei îl ascultă, cu un ochi deschis şi celălalt înTolomei îl ascultă, cu un ochi deschis şi celălalt în --chis. Căscă de două ori, ceea ce-l scoase din sărite pechis. Căscă de două ori, ceea ce-l scoase din sărite pe Guccio.Guccio.

- Nu te mai frământa atâta. Călugărul tău a murit,- Nu te mai frământa atâta. Călugărul tău a murit, spuse în cele din urma Tolomei.spuse în cele din urma Tolomei.

- A murit!? făcu Guccio.- A murit!? făcu Guccio.- Ei, da! Căsătoria ta prostească te-a ferit barem să- Ei, da! Căsătoria ta prostească te-a ferit barem să

ai soarta lui; căci dacă ai fi mers cum voia Robertai soarta lui; căci dacă ai fi mers cum voia Robert d'Artois, să-i duci mesajul, cu siguranţă că nu maid'Artois, să-i duci mesajul, cu siguranţă că nu mai

aveai acuma nici o grijă în privinţa nepoţilor pe careaveai acuma nici o grijă în privinţa nepoţilor pe care mi-i dai fără ca eu să te fi îndemnat la asta. Fratelemi-i dai fără ca eu să te fi îndemnat la asta. Fratele Vincento a fost omorât undeva, aproape de Saint-Pol Vincento a fost omorât undeva, aproape de Saint-Pol de către oamenii lui Thierry d'Hirson care îl miroside către oamenii lui Thierry d'Hirson care îl mirosi --seră. Avea asupra lui cele o sută de livre ale mele. Ah,seră. Avea asupra lui cele o sută de livre ale mele. Ah, mă costă scump, monseniorul Robert d'Artois!mă costă scump, monseniorul Robert d'Artois!

-- Questo è un colpo tremendo!Questo è un colpo tremendo!1111 gemu Guccio.gemu Guccio.Tolomei îşi sună sluga şi ceru să i se aducă un liTolomei îşi sună sluga şi ceru să i se aducă un li --

ghean cu apă călduţă şi hainele.ghean cu apă călduţă şi hainele.

- Dar ce-am să mă fac, unchiule Spinello? Cum să- Dar ce-am să mă fac, unchiule Spinello? Cum să arăt că sunt cu adevărat soţul Mariei?arăt că sunt cu adevărat soţul Mariei?- Nu-i asta partea cea mai grea, spuse Tolomei.- Nu-i asta partea cea mai grea, spuse Tolomei.

Chiar dacă numele tău şi al domnişoarei tale ar fiChiar dacă numele tău şi al domnişoarei tale ar fi scrise cum se cuvine într-o condică, aceasta n-arscrise cum se cuvine într-o condică, aceasta n-ar schimba nimic. Se cheamă totuşi că te-ai însurat cu oschimba nimic. Se cheamă totuşi că te-ai însurat cu o fată de neam nobil fără consimţământul a lor săi. Voifată de neam nobil fără consimţământul a lor săi. Voi --

1111 Groaznică lovitură pentru mine!Groaznică lovitură pentru mine!

nicii care te urmăresc pot foarte bine să scoată totnicii care te urmăresc pot foarte bine să scoată tot sângele din tine şi n-au de ce se teme. Sunt nobili şisângele din tine şi n-au de ce se teme. Sunt nobili şi oamenii aceştia pot măcelări pe oricine fără să fie peoamenii aceştia pot măcelări pe oricine fără să fie pe --depsiţi. Vor avea cel mult de plătit amenda datoratădepsiţi. Vor avea cel mult de plătit amenda datorată pentru viaţa unui lombard câteva livre mai multpentru viaţa unui lombard câteva livre mai mult

- Da, dar e îndrăgit de o doamnă cu stare din Paris- Da, dar e îndrăgit de o doamnă cu stare din Paris care i-a făcut şi un copil, fără cununie.care i-a făcut şi un copil, fără cununie.

- Aşa e, mi-a spus-o.- Aşa e, mi-a spus-o.- Ştiu, e o femeie cumsecade, şi care, cel puţin, va- Ştiu, e o femeie cumsecade, şi care, cel puţin, va

înţelege situaţia ta Te vei duce să i ceri adăpost Iarînţelege situaţia ta Te vei duce să i ceri adăpost Iar



pentru viaţa unui lombard, câteva livre mai multpentru viaţa unui lombard, câteva livre mai mult decât pentru pielea unui evreu, şi ceva mai puţindecât pentru pielea unui evreu, şi ceva mai puţin decât pentru oasele ultimului ţopârlan, numai să fiedecât pentru oasele ultimului ţopârlan, numai să fie ţopârlan din Franţa. Nu m-ar mira să primească şi feţopârlan din Franţa. Nu m-ar mira să primească şi fe --licitări.licitări.

- Ei, după cum văd, în frumoasă belea m-am băgat.- Ei, după cum văd, în frumoasă belea m-am băgat.- Bine că recunoşti, spuse Tolomei vârându-şi- Bine că recunoşti, spuse Tolomei vârându-şi

obrazul fălcos în ligheanul cu apă.obrazul fălcos în ligheanul cu apă.Se clăti acolo o clipă, apoi se şterse cu un prosop.Se clăti acolo o clipă, apoi se şterse cu un prosop.- Ei, nu cred că voi mai avea timp astăzi să mă băr- Ei, nu cred că voi mai avea timp astăzi să mă băr --

bieresc... Ah,bieresc... Ah, per Bacco!per Bacco! Şi n-am fost nici eu maiŞi n-am fost nici eu mai deştept ca tine.deştept ca tine.

Pentru întâia oară era vădit îngrijorat.Pentru întâia oară era vădit îngrijorat.- Mai întâi de toate trebuie să te pui la adăpost,- Mai întâi de toate trebuie să te pui la adăpost,

continuă el. Nu poate fi vorba să te ascunzi la un lomcontinuă el. Nu poate fi vorba să te ascunzi la un lom--bard. Dacă urmăritorii tăi au asmuţit un sat, negăbard. Dacă urmăritorii tăi au asmuţit un sat, negă--sindu-te aici, vor aduce ispravnicul şi vor trimitesindu-te aici, vor aduce ispravnicul şi vor trimite straja oraşului să scotocească pe la toţi ai noştri. Nicistraja oraşului să scotocească pe la toţi ai noştri. Nici două zile n-au să treacă şi vor pune mâna pe tine. Ah,două zile n-au să treacă şi vor pune mâna pe tine. Ah, frumos o să-mi şadă în ochii tuturor bancherilor, cufrumos o să-mi şadă în ochii tuturor bancherilor, cu un nepot întemniţat! Fireşte, ar mai fi o scăpare... laun nepot întemniţat! Fireşte, ar mai fi o scăpare... la vreo mănăstire... vreo mănăstire...

- A, nu! Să nu mai aud de călugări!- A, nu! Să nu mai aud de călugări!

- Ai dreptate, nu te poţi încrede în ei. Lasă-mă să- Ai dreptate, nu te poţi încrede în ei. Lasă-mă să chibzuiesc... Ce-ai zice de Boccaccio?chibzuiesc... Ce-ai zice de Boccaccio?- Boccaccio?- Boccaccio?- Da, bunul tău prieten Boccaccio, cel care călăto- Da, bunul tău prieten Boccaccio, cel care călăto--

reşte pentru treburile fraţilor Bardi.reşte pentru treburile fraţilor Bardi.- Dar unchiule, uiţi că e lombard ca şi noi, şi pe de- Dar unchiule, uiţi că e lombard ca şi noi, şi pe de --

asupra nici nu se află deocamdată în Franţa.asupra nici nu se află deocamdată în Franţa.

înţelege situaţia ta. Te vei duce să-i ceri adăpost... Iarînţelege situaţia ta. Te vei duce să-i ceri adăpost... Iar eu îi voi primi pe cumnăţeii tăi; ţi-i potolesc eu... dacăeu îi voi primi pe cumnăţeii tăi; ţi-i potolesc eu... dacă nu cumva mă vor potoli ei pe mine şi diseară nu veinu cumva mă vor potoli ei pe mine şi diseară nu vei mai avea unchi.mai avea unchi.

- Vai, nu, unchiule! Sunt sigur că n-ai de ce te teme.- Vai, nu, unchiule! Sunt sigur că n-ai de ce te teme.

Sunt îndârjiţi, dar nobili. Îţi vor respecta vârsta.Sunt îndârjiţi, dar nobili. Îţi vor respecta vârsta.- Frumoasă pavăză, să te bizui pe picioarele- Frumoasă pavăză, să te bizui pe picioarele

betege!betege!- Ba poate chiar că s-au lăsat păgubaşi, întorcându-- Ba poate chiar că s-au lăsat păgubaşi, întorcându-

se din drum, şi nu vor mai veni.se din drum, şi nu vor mai veni.Tolomei îşi înălţă capul din caftanul pe care şi-l peTolomei îşi înălţă capul din caftanul pe care şi-l pe--

trecuse peste cămaşa de zi.trecuse peste cămaşa de zi.- Asta m-ar mira mult, răspunse el. În orice caz, vor- Asta m-ar mira mult, răspunse el. În orice caz, vor

depune plângere şi ne vor chema la judecată. Trebuiedepune plângere şi ne vor chema la judecată. Trebuie

să cer sprijinul vreunei mărimi care să oprească lusă cer sprijinul vreunei mărimi care să oprească lu --crurile în loc mai înainte de a se face zarvă... Valois?crurile în loc mai înainte de a se face zarvă... Valois? Valois, făgăduieşte şi nu se ţine de cuvânt. Robert? E Valois, făgăduieşte şi nu se ţine de cuvânt. Robert? E ca şi cum ai pune crainicii oraşului să trâmbiţezeca şi cum ai pune crainicii oraşului să trâmbiţeze ştirea.ştirea.

- Regina Clémence! rosti Guccio. Ţinea foarte mult- Regina Clémence! rosti Guccio. Ţinea foarte mult la mine în timpul călătoriei.la mine în timpul călătoriei.

- Ţi-am mai spus-o şi altădată! Regina îi va vorbi re- Ţi-am mai spus-o şi altădată! Regina îi va vorbi re--gelui, care va vorbi cancelarului... care va pune în pigelui, care va vorbi cancelarului... care va pune în pi --

cioare toată curtea de judecată. Frumoasă pricinăcioare toată curtea de judecată. Frumoasă pricină vom avea de apărat, n-am ce zice! vom avea de apărat, n-am ce zice!- Şi de ce n-am cere ajutorul lui Bouville?- Şi de ce n-am cere ajutorul lui Bouville?- A, iată în sfârşit o idee bună! izbucni Tolomei. Ba- A, iată în sfârşit o idee bună! izbucni Tolomei. Ba

e chiar prima idee bună pe care o ai de şase luni îne chiar prima idee bună pe care o ai de şase luni în --coace. Bouville asta... e drept, nu străluceşte princoace. Bouville asta... e drept, nu străluceşte prin deşteptăciune, dar se bucură încă de vază pentru că adeşteptăciune, dar se bucură încă de vază pentru că a

fost şambelanul regelui Filip. Nu e vârât în uneltirilefost şambelanul regelui Filip. Nu e vârât în uneltirile de la curte şi trece drept om cinstit...de la curte şi trece drept om cinstit...

- Şi apoi, mă iubeşte mult adăugă Guccio.- Şi apoi, mă iubeşte mult adăugă Guccio.- Da, ştiu asta! Hotărât lucru, toată lumea te iu- Da, ştiu asta! Hotărât lucru, toată lumea te iu --

beşte! Ah bine ne ar prinde ceva mai puţină drabeşte! Ah bine ne ar prinde ceva mai puţină dra

LA VINCENNES ERA DOLIULA VINCENNES ERA DOLIU

Când jupân Tolomei, călare pe catârca lui sură şiCând jupân Tolomei, călare pe catârca lui sură şi urmat de servitorul său, pătrunse în prima curte aurmat de servitorul său, pătrunse în prima curte a



beşte! Ah, bine ne-ar prinde ceva mai puţină drabeşte! Ah, bine ne-ar prinde ceva mai puţină dra --goste! Haide, mergi de te ascunde la doamna aceea agoste! Haide, mergi de te ascunde la doamna aceea a prietenului tău Boccaccio şi... rogu-te, vezi să nu seprietenului tău Boccaccio şi... rogu-te, vezi să nu se îndrăgostească şi asta de tine! Eu dau fuga la Vinîndrăgostească şi asta de tine! Eu dau fuga la Vin --cennes, să vorbesc cu Bouville. Ah, în ce încurcăturăcennes, să vorbesc cu Bouville. Ah, în ce încurcătură

mă bagi! Bouville e singurul om care nu-mi datoreazămă bagi! Bouville e singurul om care nu-mi datorează nimic şi tocmai lui trebuie să-i cer ceva.nimic şi tocmai lui trebuie să-i cer ceva.

, p pp pcastelului de la Vincennes, fu mirat să dea peste ocastelului de la Vincennes, fu mirat să dea peste o mare forfotă de oameni de toate felurile, oşteni, slujimare forfotă de oameni de toate felurile, oşteni, sluji--tori, scutieri, seniori, dregători ai legii şi orăşeni cutori, scutieri, seniori, dregători ai legii şi orăşeni cu stare; dar această mare mulţime se mişca într-o tăstare; dar această mare mulţime se mişca într-o tă--

cere desăvârşită, ca şi cum oameni, dobitoace şi lucere desăvârşită, ca şi cum oameni, dobitoace şi lu

--

cruri ar fi încetat să mai scoată şi cel mai mic zgomot.cruri ar fi încetat să mai scoată şi cel mai mic zgomot.Pământul fusese acoperit cu maldăre de paiePământul fusese acoperit cu maldăre de paie

pentru a înăbuşi huruitul carelor şi tropăitul paşilor.pentru a înăbuşi huruitul carelor şi tropăitul paşilor. Toţi vorbeau în şoaptă.Toţi vorbeau în şoaptă.

- Regele trage să moară, îi spuse lui Tolomei un se- Regele trage să moară, îi spuse lui Tolomei un se --nior dintre cunoştinţele lui, pe care-l întrebase ce senior dintre cunoştinţele lui, pe care-l întrebase ce se întâmplă acolo.întâmplă acolo.

Înăuntrul castelului se părea că nu mai era nici unÎnăuntrul castelului se părea că nu mai era nici un fel de pază, şi arcaşii lăsau să intre pe oricine. Ucifel de pază, şi arcaşii lăsau să intre pe oricine. Uci --gaşi sau hoţi ar fi putut să intre, amestecându-se îngaşi sau hoţi ar fi putut să intre, amestecându-se în această învălmăşeală, fără ca nimeni să se gândeascăaceastă învălmăşeală, fără ca nimeni să se gândească a-i opri. Se auzea o şoaptă trecând din gură-n gură:a-i opri. Se auzea o şoaptă trecând din gură-n gură:

- Spiţerul! Faceţi-i loc spiţerului!- Spiţerul! Faceţi-i loc spiţerului!Nişte infirmieri ai palatului ieşeau prin uşi dosnice,Nişte infirmieri ai palatului ieşeau prin uşi dosnice,

ducând lighene acoperite cu o cârpă, pe care merducând lighene acoperite cu o cârpă, pe care mer--geau să le arate doctorilor. Aceştia, putând fi recunosgeau să le arate doctorilor. Aceştia, putând fi recunos--cuţi după îmbrăcămintea lor, ţineau sfat între douăcuţi după îmbrăcămintea lor, ţineau sfat între două uşi; medicii purtau pelerină cu glugă peste caftanuluşi; medicii purtau pelerină cu glugă peste caftanul de dimie iar pe cap o tichiuţă asemănătoare cu cea ade dimie iar pe cap o tichiuţă asemănătoare cu cea a călugărilor. Chirurgii aveau caftan de pânză cu mâcălugărilor. Chirurgii aveau caftan de pânză cu mâ--neci lungi şi înguste, iar din scufa lor rotundă porneaneci lungi şi înguste, iar din scufa lor rotundă pornea o eşarfă albă care le acoperea obrajii, ceafa şi umerii.o eşarfă albă care le acoperea obrajii, ceafa şi umerii.

Tolomei află de la unul şi altul despre ce era vorba.Tolomei află de la unul şi altul despre ce era vorba. Regele avea de două zile o durere la stomac, dar n-oRegele avea de două zile o durere la stomac, dar n-o prea luase în seamă, căci era deprins cu asemeneaprea luase în seamă, căci era deprins cu asemenea

neajunsuri şi mai jucase mingea încă în după-amiazaneajunsuri şi mai jucase mingea încă în după-amiaza din ajun; se încălzise foarte tare şi ceruse apă dedin ajun; se încălzise foarte tare şi ceruse apă de băut.băut.

Ceva mai târziu a fost văzut îndoindu-se şi înceCeva mai târziu a fost văzut îndoindu-se şi înce --pând să verse şi a trebuit să se vâre în pat Starea luipând să verse şi a trebuit să se vâre în pat Starea lui

lumea, nelăsând în jurul regelui decât pe membrii falumea, nelăsând în jurul regelui decât pe membrii fa--miliei şi pe cei mai apropiaţi dintre slujitorii săi, şi aşamiliei şi pe cei mai apropiaţi dintre slujitorii săi, şi aşa destul de numeroşi.destul de numeroşi.

Înălţându-se în vârful picioarelor, mai marele bănÎnălţându-se în vârful picioarelor, mai marele băn--cilor lombarde putu să l zărească deasupra unui zidcilor lombarde putu să l zărească deasupra unui zid



pând să verse, şi a trebuit să se vâre în pat. Starea luipând să verse, şi a trebuit să se vâre în pat. Starea lui se înrăutăţise atât de mult în timpul nopţii, încât el înse înrăutăţise atât de mult în timpul nopţii, încât el în--suşi ceruse să i se dea sfânta împărtăşanie.suşi ceruse să i se dea sfânta împărtăşanie.

Doctorii aveau păreri împărţite în ce priveşte felulDoctorii aveau păreri împărţite în ce priveşte felul bolii, unii pornind de la înecăciunile ce-l apucau pebolii, unii pornind de la înecăciunile ce-l apucau pe

rege, tăindu-i răsuflarea, ziceau că apa rece pe care orege, tăindu-i răsuflarea, ziceau că apa rece pe care o băuse după opintirile jocului cu mingea îi pricinuiserăbăuse după opintirile jocului cu mingea îi pricinuiseră această izbucnire a durerilor; ceilalţi afirmau că apaaceastă izbucnire a durerilor; ceilalţi afirmau că apa nu putea să-i ardă în aşa hal măruntaiele regelui încâtnu putea să-i ardă în aşa hal măruntaiele regelui încât acesta "să facă sânge sub el".acesta "să facă sânge sub el".

Zăpăciţi de obârşia misterioasă a bolii şi oarecumZăpăciţi de obârşia misterioasă a bolii şi oarecum paralizaţi, cum se întâmplă adeseori când mediciiparalizaţi, cum se întâmplă adeseori când medicii sunt chemaţi în număr prea mare la căpătâiul unuisunt chemaţi în număr prea mare la căpătâiul unui bolnav, nu recomandau decât leacuri uşoare, nici unulbolnav, nu recomandau decât leacuri uşoare, nici unul

din ei neîndrăznind să-şi ia răspunderea unui tratadin ei neîndrăznind să-şi ia răspunderea unui trata --ment energic, de teama de a nu fi pe urmă învinuit căment energic, de teama de a nu fi pe urmă învinuit că omorâse bolnavul.omorâse bolnavul.

Demnitarii curţii îşi destăinuiau unii altora, vorbindDemnitarii curţii îşi destăinuiau unii altora, vorbind pe ocolite, tot ce aflaseră despre farmecele făcute repe ocolite, tot ce aflaseră despre farmecele făcute re --gelui, fiecare luându-şi aerul că ştie mai mult decâtgelui, fiecare luându-şi aerul că ştie mai mult decât poate spune. Apoi, se şi frământau alte probleme.poate spune. Apoi, se şi frământau alte probleme. Cine are să fie regent? Unora le părea rău că monseCine are să fie regent? Unora le părea rău că monse--niorul de Poitiers lipsea tocmai acum, alţii, dimponiorul de Poitiers lipsea tocmai acum, alţii, dimpo--

trivă, se bucurau că nu-i acolo. Regele îşi arătase oaretrivă, se bucurau că nu-i acolo. Regele îşi arătase oare hotărât voinţa în această privinţă? Nimeni nu ştia. Îşihotărât voinţa în această privinţă? Nimeni nu ştia. Îşi chemase însă cancelarul pentru a-i dicta o adăugire lachemase însă cancelarul pentru a-i dicta o adăugire la testamentul său.testamentul său.

Croindu-şi drum prin această forfotă tăcută, ToCroindu-şi drum prin această forfotă tăcută, To--lomei izbuti să ajungă chiar până la odaia în care sulomei izbuti să ajungă chiar până la odaia în care su -- veranul trăgea să moară. Acolo, şambelanii stăvileau veranul trăgea să moară. Acolo, şambelanii stăvileau

cilor lombarde putu să-l zărească, deasupra unui zidcilor lombarde putu să-l zărească, deasupra unui zid de umeri, pe Ludovic al X-lea, cu bustul rezemat înde umeri, pe Ludovic al X-lea, cu bustul rezemat în perne, şi al cărui obraz scofâlcit, redus la jumătate,perne, şi al cărui obraz scofâlcit, redus la jumătate, purta stigmatul sfârşitului. Cu o mână la piept şi ceapurta stigmatul sfârşitului. Cu o mână la piept şi cea --laltă la burtă, cu fălcile încleştate, părea că încearcălaltă la burtă, cu fălcile încleştate, părea că încearcă

să-şi reţină gemetele.să-şi reţină gemetele.Careva trecu, şuşotind:Careva trecu, şuşotind:- Regina, unde-i regina? Regele o cheamă pe re- Regina, unde-i regina? Regele o cheamă pe re --

gină...gină...Clémence era în odaia de alături, înconjurată deClémence era în odaia de alături, înconjurată de

doamnele ei de onoare, de burduhănosul Bouvilledoamnele ei de onoare, de burduhănosul Bouville care se lupta cu lacrimile gata să-l podidească şi decare se lupta cu lacrimile gata să-l podidească şi de Eudeline.Eudeline.

Regina nu dormise de douăzeci şi patru de ceasuri,Regina nu dormise de douăzeci şi patru de ceasuri,

şi abia dacă se aşezase. Şi în clipa asta stătea în picişi abia dacă se aşezase. Şi în clipa asta stătea în pici --oare, nemişcată, cu ochii aţintiţi în gol, aidoma sfinoare, nemişcată, cu ochii aţintiţi în gol, aidoma sfin --telor zugrăvite prin bisericile din ţara ei, în timp cetelor zugrăvite prin bisericile din ţara ei, în timp ce monseniorul de Valois, îmbrăcat de sus până jos înmonseniorul de Valois, îmbrăcat de sus până jos în negru, ca şi cum ar fi purtat de pe acum doliu, îinegru, ca şi cum ar fi purtat de pe acum doliu, îi zicea:zicea:

- Nepoată dragă, trebuie să te pregăteşti pentru tot- Nepoată dragă, trebuie să te pregăteşti pentru tot ce poate fi mai rău.ce poate fi mai rău.

"Dar sunt pregătită", gândea Clémence, "şi n-am"Dar sunt pregătită", gândea Clémence, "şi n-am

nevoie de el ca s-o ştiu. Zece luni de fericire, asta eranevoie de el ca s-o ştiu. Zece luni de fericire, asta era deci tot ce mi se cuvenea? Şi poate că e încă mult, şideci tot ce mi se cuvenea? Şi poate că e încă mult, şi Dumnezeu e prea milostiv că mi le-a dat; iar eu nu i-Dumnezeu e prea milostiv că mi le-a dat; iar eu nu i-am mulţumit îndeajuns. Nu moartea e tot ce poate fiam mulţumit îndeajuns. Nu moartea e tot ce poate fi mai rău, de vreme ce ne vom regăsi în viaţa veşnică.mai rău, de vreme ce ne vom regăsi în viaţa veşnică. Mai rău e de acest copil ce se va naşte peste cinciMai rău e de acest copil ce se va naşte peste cinci luni, pe care Ludovic nu-l va fi cunoscut şi care nu-şiluni, pe care Ludovic nu-l va fi cunoscut şi care nu-şi

va cunoaşte tatăl decât atunci când are să ajungă el va cunoaşte tatăl decât atunci când are să ajungă el însuşi în împărăţia de dincolo. De ce îngăduie Dumînsuşi în împărăţia de dincolo. De ce îngăduie Dum--nezeu una ca asta?".nezeu una ca asta?".

- Te poţi bizui pe mine, nepoată, vorbi mai departe- Te poţi bizui pe mine, nepoată, vorbi mai departe Valois Nu voi înceta să te ocrotesc întocmai ca şiValois Nu voi înceta să te ocrotesc întocmai ca şi

mele dorinţe, să hotărască pe cine anume îl vrea remele dorinţe, să hotărască pe cine anume îl vrea re --gent.gent.

- Eudeline, nu mă părăsi, murmură regina.- Eudeline, nu mă părăsi, murmură regina.Iar către Bouville, pe când se îndrepta spre odaiaIar către Bouville, pe când se îndrepta spre odaia

regelui:regelui:



Valois. Nu voi înceta să te ocrotesc întocmai ca şi Valois. Nu voi înceta să te ocrotesc întocmai ca şi până acum. Trebuie să mă laşi să fac tot ce cred depână acum. Trebuie să mă laşi să fac tot ce cred de cuviinţă, iar tu să nu te gândeşti decât că porţi în pâncuviinţă, iar tu să nu te gândeşti decât că porţi în pân--tecul tău nădejdea noastră. Bine ar fi într-adevăr sătecul tău nădejdea noastră. Bine ar fi într-adevăr să fie un băiat! Fără îndoială, starea în care te afli nu-ţifie un băiat! Fără îndoială, starea în care te afli nu-ţi

îngăduie să iei pe umerii tăi povara regenţei; şi-apoiîngăduie să iei pe umerii tăi povara regenţei; şi-apoi francezii n-ar privi cu ochi buni să fie cârmuiţi defrancezii n-ar privi cu ochi buni să fie cârmuiţi de mâna unei femei străine. Ai să-mi spui că a mai fost şimâna unei femei străine. Ai să-mi spui că a mai fost şi Blanche de Castille? Fireşte, fireşte, dar ea fusese reBlanche de Castille? Fireşte, fireşte, dar ea fusese re--gină cu mulţi ani înainte. Francezii n-au învăţat încăgină cu mulţi ani înainte. Francezii n-au învăţat încă de ajuns să te cunoască. Trebuie să te scap de îndatode ajuns să te cunoască. Trebuie să te scap de îndato--ririle tronului, luându-le asupra mea, ceea ce, la dreptririle tronului, luându-le asupra mea, ceea ce, la drept vorbind, nu e ceva nou pentru mine... vorbind, nu e ceva nou pentru mine...

Şambelanul, care venea să-i spună reginei că muriŞambelanul, care venea să-i spună reginei că muri--

bundul o cheamă, intră în clipa asta, dar Valois îi făcubundul o cheamă, intră în clipa asta, dar Valois îi făcu semn cu mâna să tacă, şi continuă:semn cu mâna să tacă, şi continuă:- Nu am nici un merit oferindu-mă să îndeplinesc- Nu am nici un merit oferindu-mă să îndeplinesc

sarcina de regent; sunt singurul în stare s-o îndeplisarcina de regent; sunt singurul în stare s-o îndepli--nesc aşa cum se cuvine; te voi lua să cârmuieşti alănesc aşa cum se cuvine; te voi lua să cârmuieşti ală --turi de mine, căci vreau să trezesc în francezi draturi de mine, căci vreau să trezesc în francezi dra--gostea pe care o datorează mamei viitorului lor rege.gostea pe care o datorează mamei viitorului lor rege.

- Unchiule, izbucni deodată Clémence, Ludovic n-a- Unchiule, izbucni deodată Clémence, Ludovic n-a murit încă. Fii bun, mai curând, şi roagă-te ca o mimurit încă. Fii bun, mai curând, şi roagă-te ca o mi--

nune să-l scape, iar dacă nu se poate, amână-ţi celnune să-l scape, iar dacă nu se poate, amână-ţi cel puţin planurile până şi-o da sufletul. Şi decât să mă ţiipuţin planurile până şi-o da sufletul. Şi decât să mă ţii aici, lasă-mă să merg unde mi-e locul, la căpătâiul lui.aici, lasă-mă să merg unde mi-e locul, la căpătâiul lui.

- Fireşte, nepoată, fireşte, dar acestea sunt totuşi- Fireşte, nepoată, fireşte, dar acestea sunt totuşi lucruri la care trebuie să te gândeşti când eşti regină.lucruri la care trebuie să te gândeşti când eşti regină. Nu ne putem lăsa copleşiţi de durerea oamenilor deNu ne putem lăsa copleşiţi de durerea oamenilor de rând. Ar trebui ca Ludovic acum, când îşi va rosti ultirând. Ar trebui ca Ludovic acum, când îşi va rosti ulti--

regelui:regelui:- Prietene Hugues, prietene Hugues, nu-mi vine să- Prietene Hugues, prietene Hugues, nu-mi vine să

cred că va muri, spune-mi că nu e adevărat!cred că va muri, spune-mi că nu e adevărat!Era prea mult pentru inimosul Bouville; începu săEra prea mult pentru inimosul Bouville; începu să

plângă în hohote.plângă în hohote.

- Când mă gândesc, zicea el, când mă gândesc că- Când mă gândesc, zicea el, când mă gândesc că eu sunt cel care m-am dus la Neapole să te aduc!eu sunt cel care m-am dus la Neapole să te aduc! Atitudinea Eudelinei, de când se îmbolnăvise re Atitudinea Eudelinei, de când se îmbolnăvise re--

gele, era stranie. N-o părăsea pe regină, care i segele, era stranie. N-o părăsea pe regină, care i se adresa pentru tot ce avea nevoie, ceea ce începea săadresa pentru tot ce avea nevoie, ceea ce începea să stârnească ciuda doamnelor de onoare. În faţa acestuistârnească ciuda doamnelor de onoare. În faţa acestui om pe patul morţii, a acestui suveran a cărui ceaom pe patul morţii, a acestui suveran a cărui cea dintâi ibovnică fusese, pe care-l iubise cu supunere,dintâi ibovnică fusese, pe care-l iubise cu supunere, apoi îl urâse cu înverşunare, Eudeline nu simţeaapoi îl urâse cu înverşunare, Eudeline nu simţea

nimic. Nu se gândea nici la el, nici la ea însăşi. Senimic. Nu se gândea nici la el, nici la ea însăşi. Se părea că amintirile îi muriseră înaintea aceluia care lepărea că amintirile îi muriseră înaintea aceluia care le dăduse viaţă. Toate gândurile şi sentimentele îi eraudăduse viaţă. Toate gândurile şi sentimentele îi erau îndreptate spre regină, prietena ei. Iar dacă Eudelineîndreptate spre regină, prietena ei. Iar dacă Eudeline suferea în această clipă, suferinţa îi venea de la dusuferea în această clipă, suferinţa îi venea de la du--rerea reginei.rerea reginei.

Clémence străbătu încăperea, sprijinindu-se într-oClémence străbătu încăperea, sprijinindu-se într-o parte de braţul Eudelinei şi în cealaltă de braţul luiparte de braţul Eudelinei şi în cealaltă de braţul lui Bouville.Bouville.

Zărindu-l pe acesta din urmă, Tolomei, care se aflaZărindu-l pe acesta din urmă, Tolomei, care se afla tot în pervazul uşii, îşi aminti deodată ce anume îltot în pervazul uşii, îşi aminti deodată ce anume îl adusese acolo.adusese acolo.

"Într-adevăr, nu prea e vremea potrivită pentru a"Într-adevăr, nu prea e vremea potrivită pentru a vorbi cu Bouville.", gândi el, "Şi cei doi fraţi Cressay vorbi cu Bouville.", gândi el, "Şi cei doi fraţi Cressay mă aşteaptă fără îndoială acasă, la ora asta. Ah, acemă aşteaptă fără îndoială acasă, la ora asta. Ah, ace--astă moarte îmi strică toate socotelile".astă moarte îmi strică toate socotelile".

Tocmai atunci se simţi îmbrâncit de o matahală: cuTocmai atunci se simţi îmbrâncit de o matahală: cu mânecile suflecate, contesa Mahaut îşi croia drummânecile suflecate, contesa Mahaut îşi croia drum prin mulţime. Deşi toţi ştiau că fusese îndepărtată deprin mulţime. Deşi toţi ştiau că fusese îndepărtată de la curte, nimeni nu se mira văzând-o acolo; era dala curte, nimeni nu se mira văzând-o acolo; era da--toria ei de rudă apropiată şi de mare vasal al regeluitoria ei de rudă apropiată şi de mare vasal al regelui

ghean dedesubt.ghean dedesubt.- Ţi-o jur, măria ta! spuse Mahaut.- Ţi-o jur, măria ta! spuse Mahaut.Şi mulţi din cei ce erau acolo se simţiră sincerŞi mulţi din cei ce erau acolo se simţiră sincer

mişcaţi, văzând-o pe temuta contesă plecându-şi înmişcaţi, văzând-o pe temuta contesă plecându-şi în sfârşit spinarea şi declarându-se supusăsfârşit spinarea şi declarându-se supusă



toria ei de rudă apropiată şi de mare vasal al regeluitoria ei de rudă apropiată şi de mare vasal al regelui Franţei de a fi de faţă la o asemenea împrejurare.Franţei de a fi de faţă la o asemenea împrejurare.

Îşi luase o mutră anume pentru a se arăta miratăÎşi luase o mutră anume pentru a se arăta mirată foarte şi răvăşită de cea mai neagră jale.foarte şi răvăşită de cea mai neagră jale.

Intrând în odaia unde se afla regele, şopti caIntrând în odaia unde se afla regele, şopti ca

pentru dânsa, dar destul de tare ca să fie auzită depentru dânsa, dar destul de tare ca să fie auzită de cel puţin zece persoane:cel puţin zece persoane:- Doi într-un interval de timp aşa scurt! într-adevăr- Doi într-un interval de timp aşa scurt! într-adevăr

prea e groaznic! Biata Franţă!prea e groaznic! Biata Franţă!Cu pasul ei mare de soldat se apropie de ceilalţi dinCu pasul ei mare de soldat se apropie de ceilalţi din

familia regală. Charles de La Marche, cu frumosulfamilia regală. Charles de La Marche, cu frumosul său chip niţel crispat, îşi ţinea braţele încrucişate pesău chip niţel crispat, îşi ţinea braţele încrucişate pe piept, înconjurat de vărul său bun, Filip de Valois, şipiept, înconjurat de vărul său bun, Filip de Valois, şi de Robert d'Artois.de Robert d'Artois.

Mahaut îi întinse lui Robert mâinile amândouă, făMahaut îi întinse lui Robert mâinile amândouă, fă--cându-i semn din ochi că e prea tulburată ca să maicându-i semn din ochi că e prea tulburată ca să mai poată vorbi şi că într-o zi ca asta, toată vrajba lor erapoată vorbi şi că într-o zi ca asta, toată vrajba lor era dată uitării. Apoi, se duse să îngenuncheze lângădată uitării. Apoi, se duse să îngenuncheze lângă patul regelui şi, cu glas frânt de durere, rosti:patul regelui şi, cu glas frânt de durere, rosti:

- Măria ta, te rog să mă ierţi pentru necazurile ce ţi- Măria ta, te rog să mă ierţi pentru necazurile ce ţi le-am pricinuit.le-am pricinuit.

Ludovic o privi iar ochii săi de-un verde spălăcitLudovic o privi iar ochii săi de-un verde spălăcit aveau cearcănele adânci ale morţii. I se schimbaaveau cearcănele adânci ale morţii. I se schimba

tocmai atunci ligheanul, în văzul tuturor; încercândtocmai atunci ligheanul, în văzul tuturor; încercând să-şi păstreze stăpânirea de sine, în ciuda poziţiei insă-şi păstreze stăpânirea de sine, în ciuda poziţiei in --comode, căpătă pentru întâia oară un aer oarecum recomode, căpătă pentru întâia oară un aer oarecum re--gesc şi, în sfârşit, un pic de adevărată maiestate,gesc şi, în sfârşit, un pic de adevărată maiestate, care-i lipsise toată viaţa.care-i lipsise toată viaţa.

- Te iert, verişoară, dacă te vei supune puterii re- Te iert, verişoară, dacă te vei supune puterii re --gelui, răspunse el după ce i se strecurase un nou ligelui, răspunse el după ce i se strecurase un nou li --

sfârşit spinarea şi declarându-se supusă.sfârşit spinarea şi declarându se supusă.Robert d'Artois îşi închise pe jumătate ochii şi seRobert d'Artois îşi închise pe jumătate ochii şi se

aplecă să şoptească la urechea lui Filip de Valois:aplecă să şoptească la urechea lui Filip de Valois:- Nu s-ar fi putut preface mai bine, dacă ea este cea- Nu s-ar fi putut preface mai bine, dacă ea este cea

care l-a ucis.care l-a ucis.

Întâia bănuială se născuse în el.Întâia bănuială se născuse în el.Pe Aiurit îl apucară din nou durerile şi-şi duse mâiPe Aiurit îl apucară din nou durerile şi-şi duse mâi--nile la burtă. Prin gura întredeschisă i se vedeau dinile la burtă. Prin gura întredeschisă i se vedeau di --nţii strânşi; sudoarea îi curgea pe tâmple şi-i lipeanţii strânşi; sudoarea îi curgea pe tâmple şi-i lipea părul. După câteva clipe păru să se potolească şipărul. După câteva clipe păru să se potolească şi spuse:spuse:

- Aceasta înseamnă deci a suferi? Aceasta înse- Aceasta înseamnă deci a suferi? Aceasta înse--amnă... Ah! Dumnezeu să mă ierte că am făcut peamnă... Ah! Dumnezeu să mă ierte că am făcut pe mulţi să sufere.mulţi să sufere.

Îşi lasă puţin capul pe pernă şi rămase cu ochiiÎşi lasă puţin capul pe pernă şi rămase cu ochii ţintă la Clémence.ţintă la Clémence.- Dulcea mea, draga mea, ce chin că trebuie să te- Dulcea mea, draga mea, ce chin că trebuie să te

părăsesc! Vreau să păstrezi această casă, pentru căpărăsesc! Vreau să păstrezi această casă, pentru că aici ne-am iubit. Etienne! Etienne! repetă el flutuaici ne-am iubit. Etienne! Etienne! repetă el flutu--rându-şi degetele spre cancelarul de Mornay carerându-şi degetele spre cancelarul de Mornay care şedea la căpătâiul său, cu foile de pergament înşedea la căpătâiul său, cu foile de pergament în mână, gata să însemneze ultimele dorinţe alemână, gata să însemneze ultimele dorinţe ale regelui... Scrie acolo că-i las reginei Clémence acestregelui... Scrie acolo că-i las reginei Clémence acest

castel din pădurea Vincennes... şi vreau să i se plătecastel din pădurea Vincennes... şi vreau să i se plăte --ască o rentă de douăzeci şi cinci de mii de livre.ască o rentă de douăzeci şi cinci de mii de livre.- Ludovic, iubitul meu stăpân, spuse Clémence, nu- Ludovic, iubitul meu stăpân, spuse Clémence, nu

te mai gândi la mine, mi-ai dat prea mult. Dar, rogu-te mai gândi la mine, mi-ai dat prea mult. Dar, rogu-te, gândeşte la cei cărora le-ai făcut rău; mi-ai făgăte, gândeşte la cei cărora le-ai făcut rău; mi-ai făgă--duit...duit...

- Spune, spune, draga mea, şi se va face întocmai- Spune, spune, draga mea, şi se va face întocmai

cum vei voi.cum vei voi.Regina îşi puse mâna pe braţul Eudelinei.Regina îşi puse mâna pe braţul Eudelinei.- Fiica ei, murmură Clémence.- Fiica ei, murmură Clémence.Sprâncenele lui Ludovic se încruntară, ca şi cumSprâncenele lui Ludovic se încruntară, ca şi cum

muribundul ar fi vrut să biruie distanţele ajungând lamuribundul ar fi vrut să biruie distanţele ajungând la

- Pe cine cauţi, Ludovic? întrebă Clémence.- Pe cine cauţi, Ludovic? întrebă Clémence.- Pe tata, murmură el.- Pe tata, murmură el.Şi cei din jur crezură că începea să delireze. DeŞi cei din jur crezură că începea să delireze. De

fapt însă, încerca să-şi amintească cum se purtasefapt însă, încerca să-şi amintească cum se purtase tată-său în timpul agoniei cu optsprezece lunitată-său în timpul agoniei cu optsprezece luni



muribundul ar fi vrut să biruie distanţele, ajungând lamuribundul ar fi vrut să biruie distanţele, ajungând la o amintire foarte depărtată.o amintire foarte depărtată.

- Aşadar, tu ştiai, Clémence? rosti el... Ei bine. Fiica- Aşadar, tu ştiai, Clémence? rosti el... Ei bine. Fiica Eudelinei să fie stareţă, şi stareţă la o ctitorie regală;Eudelinei să fie stareţă, şi stareţă la o ctitorie regală; asta mi-e vrerea.asta mi-e vrerea.

Eudeline îşi plecă fruntea.Eudeline îşi plecă fruntea.- Dumnezeu să-ţi răsplătească, Ludovic măria-ta,- Dumnezeu să-ţi răsplătească, Ludovic măria-ta, zise dânsa.zise dânsa.

- Şi cine mai este? continuă regele. Cui am mai- Şi cine mai este? continuă regele. Cui am mai făcut rău? A, da, finului meu, Louis de Marigny. Vreaufăcut rău? A, da, finului meu, Louis de Marigny. Vreau ca el să ştie că mă căiesc de a-l fi acoperit de ocarăca el să ştie că mă căiesc de a-l fi acoperit de ocară pe tată-său.pe tată-său.

Şi porunci să se treacă în testament că-i lasă oŞi porunci să se treacă în testament că-i lasă o rentă de zece mii de livre.rentă de zece mii de livre.

- N-are oricine norocul de a fi avut un tată spân- N-are oricine norocul de a fi avut un tată spân --zurat, spuse Robert d'Artois celor de lângă dânsul. Nuzurat, spuse Robert d'Artois celor de lângă dânsul. Nu moşteneşti atâta bănet nici dacă l-ai pierdut în vreomoşteneşti atâta bănet nici dacă l-ai pierdut în vreo bătălie cum a murit al meu.bătălie cum a murit al meu.

Charles de Valois, care se apropiase de grupul lor,Charles de Valois, care se apropiase de grupul lor, se amestecă în vorbă:se amestecă în vorbă:

- E uşor să scrii cât laşi unuia sau altuia, dar de- E uşor să scrii cât laşi unuia sau altuia, dar de unde voi lua eu bani pentru toate astea?unde voi lua eu bani pentru toate astea?

Şi-i făcu semn lui Etienne de Mornay că lista eŞi-i făcu semn lui Etienne de Mornay că lista e

destul de lungă şi că ar trebui să se grăbească, luânddestul de lungă şi că ar trebui să se grăbească, luând semnătura regelui pe adaosul de testament. Cancesemnătura regelui pe adaosul de testament. Cance--larul pricepu numaidecât şi se supuse. Ludovic zgârielarul pricepu numaidecât şi se supuse. Ludovic zgârie foaia cu pana ce i se întinse spre a iscăli. Apoi îşi rotifoaia cu pana ce i se întinse spre a iscăli. Apoi îşi roti privirea, cercetând chipurile celor de faţă, ca şi cândprivirea, cercetând chipurile celor de faţă, ca şi când ar fi fost muncit de o grijă şi căuta pe cineva care ar fiar fi fost muncit de o grijă şi căuta pe cineva care ar fi trebuit să fie acolo.trebuit să fie acolo.

tată său în timpul agoniei, cu optsprezece lunitată său în timpul agoniei, cu optsprezece luni înainte. Se întoarse spre duhovnic, un călugăr domiînainte. Se întoarse spre duhovnic, un călugăr domi--nican din Poissy, şi-i spuse:nican din Poissy, şi-i spuse:

- Minunea... Tată-meu mi-a încredinţat taina mi- Minunea... Tată-meu mi-a încredinţat taina mi--nunii regalenunii regale1212. Cui pot s-o încredinţez?. Cui pot s-o încredinţez?

Charles de Valois se apropie, gata ca întotdeaunaCharles de Valois se apropie, gata ca întotdeauna să culeagă orice fărâmă de putere care cădea de pesă culeagă orice fărâmă de putere care cădea de pe tron. Ce i-ar mai fi plăcut să-şi pună mâinile pe capultron. Ce i-ar mai fi plăcut să-şi pună mâinile pe capul vreunui bolnav ca la sfânta grijanie şi să-l vindece de vreunui bolnav ca la sfânta grijanie şi să-l vindece de gâlci!gâlci!

Dar călugărul se aplecase la urechea lui Ludovic alDar călugărul se aplecase la urechea lui Ludovic al X-lea spre a-i şopti să n-aibă grijă de asta: regii puX-lea spre a-i şopti să n-aibă grijă de asta: regii pu--teau să moară fără a spune nimic; ea, biserica, nu vateau să moară fără a spune nimic; ea, biserica, nu va uita minunea. Dacă Ludovic are să aibă un fiu, tainauita minunea. Dacă Ludovic are să aibă un fiu, taina

de a o săvârşi îi va fi dezvăluită la vremea cuvenită.de a o săvârşi îi va fi dezvăluită la vremea cuvenită.Ludovic îşi strămută atunci privirea pe chipul reLudovic îşi strămută atunci privirea pe chipul re--ginei, o coborî spre pieptul ei, apoi spre pântece, şiginei, o coborî spre pieptul ei, apoi spre pântece, şi rămase acolo mult timp, ca şi cum, strângându-şi ce-irămase acolo mult timp, ca şi cum, strângându-şi ce-i mai rămăsese din viaţă, muribundul încerca să tranmai rămăsese din viaţă, muribundul încerca să tran--smită tot ce primise de la cei care domniseră trei veasmită tot ce primise de la cei care domniseră trei vea--curi înaintea lui.curi înaintea lui.

Acestea se petreceau la 4 iunie 1316. Acestea se petreceau la 4 iunie 1316.

1212 Aluzie la datina potrivit căreia regele poseda tainica putere de a lecui gâlcii. Aluzie la datina potrivit căreia regele poseda tainica putere de a lecui gâlcii.

TOLOMEI SE ROAGĂ PENTRU REGETOLOMEI SE ROAGĂ PENTRU REGE

În după-amiaza aceea, când Tolomei se întoarseÎn după-amiaza aceea, când Tolomei se întoarse acasă, primul său slujbaş veni îndată să-l anunţe căacasă, primul său slujbaş veni îndată să-l anunţe că d d l ă îl ă î bd i i d l ă îl ă î i bi

cea mai mică mişcare, fraţii Cressay ar fi fost dezarcea mai mică mişcare, fraţii Cressay ar fi fost dezar--maţi într-o clipă.maţi într-o clipă.

- Dar, jupâne, despre ce-i vorba la urma urmei? în- Dar, jupâne, despre ce-i vorba la urma urmei? în--trebă Pierre care începea să-şi piardă răbdarea.trebă Pierre care începea să-şi piardă răbdarea.

- O clipă o clipă rogu-vă răspunse Tolomei Toată- O clipă, o clipă rogu-vă, răspunse Tolomei. Toată



doi oameni de la ţară îl aşteaptă în anticamera cabidoi oameni de la ţară îl aşteaptă în anticamera cabi--netului de lucru.netului de lucru.

- Arată a fi foarte întărâtaţi, adăugă el. Stau acolo- Arată a fi foarte întărâtaţi, adăugă el. Stau acolo de la nouă dimineaţa, fără să fi mâncat nimic, şi spunde la nouă dimineaţa, fără să fi mâncat nimic, şi spun că nu pleacă până nu vor da ochii cu domnia ta.că nu pleacă până nu vor da ochii cu domnia ta.

- Da, ştiu cine sunt, răspunse Tolomei. Închideţi- Da, ştiu cine sunt, răspunse Tolomei. Închideţi uşile şi adunaţi-i în cabinetul meu pe toţi ai casei,uşile şi adunaţi-i în cabinetul meu pe toţi ai casei, slujbaşii, feciorii, rândaşii, slugile. Şi asta, repede!slujbaşii, feciorii, rândaşii, slugile. Şi asta, repede! Toată lumea la mine, sus.Toată lumea la mine, sus.

Apoi, începu să urce încet treptele, luând un pas de Apoi, începu să urce încet treptele, luând un pas de moşneag doborât de nenorocire; se opri o clipă înmoşneag doborât de nenorocire; se opri o clipă în capul scării, ascultând zarva pe care porunca sa ocapul scării, ascultând zarva pe care porunca sa o stârnise în toată casa; aşteptă până când cele dintâistârnise în toată casa; aşteptă până când cele dintâi capete se iviră jos, şi abia atunci intră în anticameră,capete se iviră jos, şi abia atunci intră în anticameră, ţinându-şi mâinile la frunte.ţinându-şi mâinile la frunte.

Fraţii Cressay se ridicară, şi Jean, venind spreFraţii Cressay se ridicară, şi Jean, venind spre dânsul, spuse răstit:dânsul, spuse răstit:

- Jupâne Tolomei, noi suntem...- Jupâne Tolomei, noi suntem...Tolomei îl opri cu un gest al braţului.Tolomei îl opri cu un gest al braţului.- Da, ştiu! făcu el pe un ton plângăreţ, ştiu cine- Da, ştiu! făcu el pe un ton plângăreţ, ştiu cine

sunteţi şi ştiu de asemenea ce aveţi să-mi spuneţi.sunteţi şi ştiu de asemenea ce aveţi să-mi spuneţi. Dar aceasta nu e nimic pe lângă năpasta ce-a datDar aceasta nu e nimic pe lângă năpasta ce-a dat peste noi.peste noi.

Cum celălalt voia să continue, Tolomei se întoarseCum celălalt voia să continue, Tolomei se întoarse spre uşă şi le spuse slujitorilor săi care începeau să sespre uşă şi le spuse slujitorilor săi care începeau să se arate:arate:

- Intraţi, prieteni, intraţi toţi; veniţi să auziţi groaz- Intraţi, prieteni, intraţi toţi; veniţi să auziţi groaz--nica veste din gura stăpânului vostru! Haide, intraţi,nica veste din gura stăpânului vostru! Haide, intraţi, copii!copii!

Încăperea se umplu îndată. Dacă ar fi vrut să facăÎncăperea se umplu îndată. Dacă ar fi vrut să facă

O clipă, o clipă rogu vă, răspunse Tolomei. Toată O clipă, o clipă rogu vă, răspunse Tolomei. Toată lumea trebuie să audă.lumea trebuie să audă.

Şi fraţii Cressay, cam fâstâciţi, gândiră că banŞi fraţii Cressay, cam fâstâciţi, gândiră că ban--cherul avea să dezvăluie în auzul tuturor ruşinea ce-ocherul avea să dezvăluie în auzul tuturor ruşinea ce-o suferiseră. La aşa ceva nu s-ar fi aşteptat.suferiseră. La aşa ceva nu s-ar fi aşteptat.

- Sunteţi toţi aici? întrebă Tolomei. Atunci, ascultaţi- Sunteţi toţi aici? întrebă Tolomei. Atunci, ascultaţi mă, prieteni.mă, prieteni.După care nu mai spuse nimic. Urmă o lungă tăDupă care nu mai spuse nimic. Urmă o lungă tă --

cere. Tolomei îşi ascunse obrazul în palme, şi toţi crecere. Tolomei îşi ascunse obrazul în palme, şi toţi cre--zură că plânge. Când îşi arătă faţa, singurul său ochizură că plânge. Când îşi arătă faţa, singurul său ochi deschis, era într-adevăr plin de lacrimi.deschis, era într-adevăr plin de lacrimi.

- Prieteni, copiii mei, rosti el în cele din urmă, prea- Prieteni, copiii mei, rosti el în cele din urmă, prea e groaznică vestea pe care v-o aduc! Regele nostru...e groaznică vestea pe care v-o aduc! Regele nostru... da, mult iubitul nostru rege, s-a săvârşit din viaţă.da, mult iubitul nostru rege, s-a săvârşit din viaţă.

Vocea i se stingea în gâtlej, sugrumată de durere; Vocea i se stingea în gâtlej, sugrumată de durere; se lovea cu pumnii în piept de parcă era răspunzătorse lovea cu pumnii în piept de parcă era răspunzător de moartea regelui. Apoi, văzându-i pe toţi încremede moartea regelui. Apoi, văzându-i pe toţi încreme--niţi, se folosi de prilej spre a porunci:niţi, se folosi de prilej spre a porunci:

- Ei, în genunchi cu toţii şi să ne rugăm pentru su- Ei, în genunchi cu toţii şi să ne rugăm pentru su--fletul său!fletul său!

El însuşi, greoi, căzu la pământ, şi toată slujitoEl însuşi, greoi, căzu la pământ, şi toată slujito --rimea lui îi urmă pilda.rimea lui îi urmă pilda.

- Haide, domnilor, în genunchi! le spuse pe un ton- Haide, domnilor, în genunchi! le spuse pe un ton

dojenitor celor doi fraţi Cressay care, înmărmuriţi dedojenitor celor doi fraţi Cressay care, înmărmuriţi de vestea auzită şi cu totul buimăciţi de ceea ce li se în vestea auzită şi cu totul buimăciţi de ceea ce li se în --făţişa ochilor, rămăseseră singuri în picioare.făţişa ochilor, rămăseseră singuri în picioare.

-- In nomina patris... In nomina patris..., începu Tolomei., începu Tolomei. Atunci izbucni un concert de plânsete de-ţi spărgea Atunci izbucni un concert de plânsete de-ţi spărgea

urechile. Erau slujnicele casei, italience toate, care alurechile. Erau slujnicele casei, italience toate, care al--cătuiau un cor de bocitoare după cea mai bună datinăcătuiau un cor de bocitoare după cea mai bună datină

a ţării lor.a ţării lor.-- Requiescat... Requiescat...1313 murmurau bărbaţii într-un glas.murmurau bărbaţii într-un glas.- Vai! urla bucătăreasa, ce bun era! Ce suflet nepri- Vai! urla bucătăreasa, ce bun era! Ce suflet nepri--

hănit! Ce cucernic era!hănit! Ce cucernic era!Şi toate fetele de la cămări şi de la spălătorie seŞi toate fetele de la cămări şi de la spălătorie se

nală se pierdea în marea nenorocire ce dăduse pestenală se pierdea în marea nenorocire ce dăduse peste ţară.ţară.

Mai mult încă, se vedea că erau frânţi de oboseală.Mai mult încă, se vedea că erau frânţi de oboseală. Aveau în picioarele lor o zi întreagă de goană după ie Aveau în picioarele lor o zi întreagă de goană după ie--puri, urmată de o noapte de galop - şi în ce condiţii!puri, urmată de o noapte de galop - şi în ce condiţii!



Şi toate fetele de la cămări şi de la spălătorie seŞi toate fetele de la cămări şi de la spălătorie se apucară să plângă în hohote, acoperindu-şi faţa cuapucară să plângă în hohote, acoperindu-şi faţa cu poalele fustelor.poalele fustelor.

Tolomei se ridicase şi umbla acum printre slugileTolomei se ridicase şi umbla acum printre slugile sale.sale.

- Haide, rugaţi-vă, rugaţi-vă cum se cuvine! Da, era- Haide, rugaţi-vă, rugaţi-vă cum se cuvine! Da, era neprihănit, aşa e, era un sfânt! Iar noi, nişte păcătoşi,neprihănit, aşa e, era un sfânt! Iar noi, nişte păcătoşi, iată ce suntem, nişte păcătoşi fără îndreptare! Rugaţi-iată ce suntem, nişte păcătoşi fără îndreptare! Rugaţi- vă şi voi tinerilor, zicea el apăsând cu palma peste vă şi voi tinerilor, zicea el apăsând cu palma peste capul fraţilor Cressay. Şi pe voi are să vă înhaţecapul fraţilor Cressay. Şi pe voi are să vă înhaţe moartea! Căiţi-vă, căiţi-vă!moartea! Căiţi-vă, căiţi-vă!

Reprezentaţia ţinu ca la vreo douăzeci de minute.Reprezentaţia ţinu ca la vreo douăzeci de minute. Apoi, Tolomei porunci: Apoi, Tolomei porunci:

- Închideţi uşile, închideţi ghişeiele! E zi de doliu, în- Închideţi uşile, închideţi ghişeiele! E zi de doliu, în

seara aceasta nu facem negoţ.seara aceasta nu facem negoţ.Servitorii ieşiră, smiorcăindu-şi lacrimile. CândServitorii ieşiră, smiorcăindu-şi lacrimile. Când primul slujbaş al Băncii Tolomei trecu pe lângăprimul slujbaş al Băncii Tolomei trecu pe lângă dânsul, stăpânul îi şopti:dânsul, stăpânul îi şopti:

- Mai cu seamă nu plătiţi nimic. S-ar putea ca aurul- Mai cu seamă nu plătiţi nimic. S-ar putea ca aurul să aibă mâine alt preţ...să aibă mâine alt preţ...

Femeile continuau să urle coborând scara, şi boceFemeile continuau să urle coborând scara, şi boce--tele lor ţinură toată seara şi toată noaptea. Se întretele lor ţinură toată seara şi toată noaptea. Se între --ceau care mai de care să-şi arate frumuseţea glasului.ceau care mai de care să-şi arate frumuseţea glasului.

- Era binefăcătorul poporului, se văicăreau ele. Ni- Era binefăcătorul poporului, se văicăreau ele. Ni --ciodată, niciodată nu vom mai avea un rege aşa deciodată, niciodată nu vom mai avea un rege aşa de bun!bun!

Tolomei lăsă să cadă draperia care acoperea uşaTolomei lăsă să cadă draperia care acoperea uşa odăii sale de lucru.odăii sale de lucru.

- Ah, oftă el, asta e! Aşa pier măririle lumii!- Ah, oftă el, asta e! Aşa pier măririle lumii!Îi făcuse marţ pe cei doi Cressay. Drama lor persoÎi făcuse marţ pe cei doi Cressay. Drama lor perso--

1313 Odihnească-se... (în limba latină).Odihnească-se... (în limba latină).

puri, urmată de o noapte de galop şi în ce condiţii!puri, urmată de o noapte de galop şi în ce condiţii!Sosirea lor la Paris, dis-de-dimineaţă, încălecaţiSosirea lor la Paris, dis-de-dimineaţă, încălecaţi

amândoi pe mârţoaga lor răpciugoasă şi îmbrăcaţi cuamândoi pe mârţoaga lor răpciugoasă şi îmbrăcaţi cu nişte haine rămase de la tatăl lor, pe care le purtau denişte haine rămase de la tatăl lor, pe care le purtau de obicei la vânătoare, stârnise râsetele trecătorilor. Oobicei la vânătoare, stârnise râsetele trecătorilor. O

ceată de ştrengari gălăgioşi se ţinuse în chiote dupăceată de ştrengari gălăgioşi se ţinuse în chiote după dânşii. Fireşte, se rătăciseră prin labirintul uliţelor îndânşii. Fireşte, se rătăciseră prin labirintul uliţelor în--tortocheate din inima oraşului. Le chiorăiau maţeletortocheate din inima oraşului. Le chiorăiau maţele de foame, ceea ce e greu de îndurat la douăzeci dede foame, ceea ce e greu de îndurat la douăzeci de ani. Îndrăzneala, dacă nu şi ura lor, slăbise de-a biani. Îndrăzneala, dacă nu şi ura lor, slăbise de-a bi --nelea când văzură cum arată somptuoasa locuinţă anelea când văzură cum arată somptuoasa locuinţă a lui Tolomei. Priveau uluiţi la bogăţia risipită peste tot,lui Tolomei. Priveau uluiţi la bogăţia risipită peste tot, la slugile numeroase şi mai bine îmbrăcate ca dânşii,la slugile numeroase şi mai bine îmbrăcate ca dânşii, la tapiseriile, mobilele sculptate, obiectele smălţuitela tapiseriile, mobilele sculptate, obiectele smălţuite

sau cele de fildeş, dintre care cel mai neînsemnatsau cele de fildeş, dintre care cel mai neînsemnat preţuia cam cât ar fi trebuit ca să reclădeşti conaculpreţuia cam cât ar fi trebuit ca să reclădeşti conacul de la Cressay...de la Cressay...

"La drept vorbind", îşi zicea fiecare în sinea lui şi"La drept vorbind", îşi zicea fiecare în sinea lui şi fără a îndrăzni s-o mărturisească celuilalt, "poate căfără a îndrăzni s-o mărturisească celuilalt, "poate că am greşit arătându-ne aşa de mofturoşi în ce priveşteam greşit arătându-ne aşa de mofturoşi în ce priveşte nobleţea lui Guccio; o avere ca asta face cât un rangnobleţea lui Guccio; o avere ca asta face cât un rang de senior".de senior".

- Ei, bunii mei prieteni, spuse Tolomei cu o familia- Ei, bunii mei prieteni, spuse Tolomei cu o familia --

ritate pe care o îngăduia acum ruga făcută împreună,ritate pe care o îngăduia acum ruga făcută împreună, să ne întoarcem la istoria aceea urâtă, căci vrând, nesă ne întoarcem la istoria aceea urâtă, căci vrând, ne -- vrând, trebuie să trăim, şi lumea merge înainte fără vrând, trebuie să trăim, şi lumea merge înainte fără să-i pese de cei care se duc. Vreţi să-mi vorbiţi desă-i pese de cei care se duc. Vreţi să-mi vorbiţi de --sigur de nepotu-meu. Tâlharul! Nelegiuitul! Să-misigur de nepotu-meu. Tâlharul! Nelegiuitul! Să-mi facă el una ca asta, mie, care l-am ghiftuit cu de toatefacă el una ca asta, mie, care l-am ghiftuit cu de toate până peste cap! Băiat nemernic şi fără de ruşine! Dupână peste cap! Băiat nemernic şi fără de ruşine! Du --

rerea asta îmi mai lipsea acum... Ştiu, ştiu tot; mi-arerea asta îmi mai lipsea acum... Ştiu, ştiu tot; mi-a trimis vorbă azi-dimineaţă. Aveţi în faţa voastră untrimis vorbă azi-dimineaţă. Aveţi în faţa voastră un om greu încercat.om greu încercat.

Stătea înaintea lor, puţintel cocârjat, cu privirile înStătea înaintea lor, puţintel cocârjat, cu privirile în pământ, parcă doborât de cea mai cumplită tristeţe.pământ, parcă doborât de cea mai cumplită tristeţe.

pornit ca dânşii împotriva lui Guccio. Dar ce-i de făcutpornit ca dânşii împotriva lui Guccio. Dar ce-i de făcut acum? La ce ar folosi un proces, destul de costisitoracum? La ce ar folosi un proces, destul de costisitor pentru nişte oameni fără avere, când vinovatul le scăpentru nişte oameni fără avere, când vinovatul le scă--pase şi până în şase zile va fi dincolo de graniţă? Astapase şi până în şase zile va fi dincolo de graniţă? Asta va reda oare surorii lor onoarea pierdută? Zarva ce s- va reda oare surorii lor onoarea pierdută? Zarva ce s-



pământ, parcă doborât de cea mai cumplită tristeţe.pă â t, pa că dobo ât de cea a cu p tă t steţe.- Şi mişel pe deasupra! vorbi iar. Mişel! Mi-e ruşine- Şi mişel pe deasupra! vorbi iar. Mişel! Mi-e ruşine

s-o spun, domnilor. Nici n-a îndrăznit să înfruntes-o spun, domnilor. Nici n-a îndrăznit să înfrunte mânia mea; a plecat glonţ spre Siena. Trebuie să fiemânia mea; a plecat glonţ spre Siena. Trebuie să fie departe acum. Aşa că, dragi prieteni, ce ne rămâne dedeparte acum. Aşa că, dragi prieteni, ce ne rămâne de

făcut?făcut? Avea aerul să se lase la cheremul lor, aproape chiar Avea aerul să se lase la cheremul lor, aproape chiar să le ceară un sfat. Cei doi fraţi schimbară o priviresă le ceară un sfat. Cei doi fraţi schimbară o privire între dânşii. Nimic nu se petrecea aşa cum îşi închipuîntre dânşii. Nimic nu se petrecea aşa cum îşi închipu--iseră.iseră.

Tolomei îi cerceta pe sub pleoapa închisă.Tolomei îi cerceta pe sub pleoapa închisă."Treaba merge bine", îşi zise, "acum când îi am în"Treaba merge bine", îşi zise, "acum când îi am în

mână, nu mai sunt primejdioşi. Nu-mi mai rămânemână, nu mai sunt primejdioşi. Nu-mi mai rămâne decât să găsesc un mijloc de a-i trimite acasă fără sădecât să găsesc un mijloc de a-i trimite acasă fără să

le dau nimic".le dau nimic".Îşi ridică deodată capul:Îşi ridică deodată capul:- Dar îl dezmoştenesc! Auziţi ce vă spun? Îl dez- Dar îl dezmoştenesc! Auziţi ce vă spun? Îl dez--

moştenesc! Nu vei vedea un gologan de la mine, micămoştenesc! Nu vei vedea un gologan de la mine, mică puşlama ce eşti! strigă, fluturându-şi mâna oarecumpuşlama ce eşti! strigă, fluturându-şi mâna oarecum într-acolo unde putea să fie Siena. Nici un gologan!într-acolo unde putea să fie Siena. Nici un gologan! Niciodată! Voi lăsa tot ce am săracilor şi mănăstirilor!Niciodată! Voi lăsa tot ce am săracilor şi mănăstirilor! Iar dacă-mi pică vreodată în mână, îl predau judecăţiiIar dacă-mi pică vreodată în mână, îl predau judecăţii regelui! Vai! Vai! începu el iar să jelească, regele aregelui! Vai! Vai! începu el iar să jelească, regele a

murit!murit! Aproape că le venea celorlalţi doi să-i spună o Aproape că le venea celorlalţi doi să-i spună o vorbă de mângâiere. vorbă de mângâiere.

Tolomei îi socoti atunci îndeajuns de pregătiţiTolomei îi socoti atunci îndeajuns de pregătiţi pentru a-i îndemna să fie oameni de înţeles. Toate înpentru a-i îndemna să fie oameni de înţeles. Toate în-- vinuirile, toate plângerile pe care le aveau de făcut, le vinuirile, toate plângerile pe care le aveau de făcut, le înţelegea, le găsea îndreptăţite; ba chiar era şi maiînţelegea, le găsea îndreptăţite; ba chiar era şi mai

va reda oare surorii lor onoarea pierdută? Zarva ce sa eda oa e su o o o oa ea p e dută? a a ce sar isca, nu poate decât să facă rău familiei Cressay.ar isca, nu poate decât să facă rău familiei Cressay. Încă o dată, Tolomei, e gata să se jertfească, luând totÎncă o dată, Tolomei, e gata să se jertfească, luând tot greul asupra lui. Se va sili să îndrepte răul săvârşit;greul asupra lui. Se va sili să îndrepte răul săvârşit; avea înalte şi puternice legături; era prietenul monseavea înalte şi puternice legături; era prietenul monse--

niorului de Valois, care, pe cât se pare, va deveni reniorului de Valois, care, pe cât se pare, va deveni re --gent, al monseniorului d'Artois, al domnului de Bougent, al monseniorului d'Artois, al domnului de Bou-- ville... Se va găsi un loc unde Maria să nască rodul ville... Se va găsi un loc unde Maria să nască rodul păcatului ei, în cea mai mare taină, şi i se va purta depăcatului ei, în cea mai mare taină, şi i se va purta de grijă. Pentru o bucată de vreme, poate că la o mănăsgrijă. Pentru o bucată de vreme, poate că la o mănăs --tire s-ar cuveni să-şi afle adăpost căinţa ei. Trebuiatire s-ar cuveni să-şi afle adăpost căinţa ei. Trebuia numai să aibă încredere în Tolomei! Nu dovedise elnumai să aibă încredere în Tolomei! Nu dovedise el familiei Cressay că era un om de inimă, amânândfamiliei Cressay că era un om de inimă, amânând mereu poliţa aceea de trei sute de livre cu care-i aveamereu poliţa aceea de trei sute de livre cu care-i avea

la mână?la mână?- Să fi vrut numai şi castelul vostru ar fi fost al meu- Să fi vrut numai şi castelul vostru ar fi fost al meu încă în urmă cu doi ani. Vrut-am asta? Nu. Vedeţi şiîncă în urmă cu doi ani. Vrut-am asta? Nu. Vedeţi şi voi. voi.

Ce doi fraţi, şi până atunci foarte şovăitori, înţeleCe doi fraţi, şi până atunci foarte şovăitori, înţele--seră lesne ameninţarea pe care bancherul, cu glasseră lesne ameninţarea pe care bancherul, cu glas aşa de părintesc, o flutura peste capetele lor.aşa de părintesc, o flutura peste capetele lor.

- Să fim lămuriţi, adăugă el, eu nu vă cer nimic.- Să fim lămuriţi, adăugă el, eu nu vă cer nimic.Dar, ţinu să mai spună Tolomei, la un proces nu arDar, ţinu să mai spună Tolomei, la un proces nu ar

avea încotro, ar fi nevoit să pomenească de datoriaavea încotro, ar fi nevoit să pomenească de datoria aceea, şi judecătorii ar putea să-şi facă o părere nuaceea, şi judecătorii ar putea să-şi facă o părere nu tocmai bună despre dânşii, pentru că primiseră atâteatocmai bună despre dânşii, pentru că primiseră atâtea daruri din partea lui Guccio.daruri din partea lui Guccio.

Ce să mai lungească vorba, era încredinţat că areCe să mai lungească vorba, era încredinţat că are de-a face cu nişte tineri de treabă; se vor duce la unde-a face cu nişte tineri de treabă; se vor duce la un han cumsecade pe socoteala lui, spre a petrecehan cumsecade pe socoteala lui, spre a petrece

noaptea, după ce vor mai fi prins puteri potolindu-şinoaptea, după ce vor mai fi prins puteri potolindu-şi foamea, şi vor aştepta acolo până ce Tolomei va fi dusfoamea, şi vor aştepta acolo până ce Tolomei va fi dus la capăt ceea ce le făgăduise. Trăgea nădejde să lela capăt ceea ce le făgăduise. Trăgea nădejde să le poată da veşti bune a doua zi.poată da veşti bune a doua zi.

Pierre şi Jean de Cressay se învoiră, fără a crâcni,Pierre şi Jean de Cressay se învoiră, fără a crâcni,

CINE VA FI REGENT?CINE VA FI REGENT?

Ludovic al X-lea, Aiuritul, îşi dădu sufletul puţinLudovic al X-lea, Aiuritul, îşi dădu sufletul puţin timp după miezul nopţii.timp după miezul nopţii.

D t i t d ă i i ă d i t î tâiD t i t d ă i i ă d i t î tâi



e e ş Jea de C essay se o ă, ă ă a c âc ,ş J y , ,să-i urmeze sfatul, ba chiar la despărţire îi strânserăsă-i urmeze sfatul, ba chiar la despărţire îi strânseră mâna cu oarecare căldură.mâna cu oarecare căldură.

După plecarea lor, Tolomei se lăsă într-un jilţ. Se siDupă plecarea lor, Tolomei se lăsă într-un jilţ. Se si --mţea niţel obosit.mţea niţel obosit.

"Şi acum, numai de-ar muri regele!", îşi spuse, căci,"Şi acum, numai de-ar muri regele!", îşi spuse, căci, în clipa când părăsise palatul din Vincennes, Ludovicîn clipa când părăsise palatul din Vincennes, Ludovic al X-lea mai sufla încă; dar nimeni nu gândea că maial X-lea mai sufla încă; dar nimeni nu gândea că mai are multe ceasuri de trăit.are multe ceasuri de trăit.

De trei sute douăzeci şi nouă de ani, pentru întâiaDe trei sute douăzeci şi nouă de ani, pentru întâia oară un rege al Franţei murea fără să lase un moşteoară un rege al Franţei murea fără să lase un moşte--nitor de sex bărbătesc, căruia, prin tradiţie, să i se cunitor de sex bărbătesc, căruia, prin tradiţie, să i se cu-- vină coroana. vină coroana.

Monseniorul Charles de Valois, de obicei plin deMonseniorul Charles de Valois, de obicei plin de râvnă în a orândui ceremoniile regale, fie ele pentrurâvnă în a orândui ceremoniile regale, fie ele pentru nuntă, fie ele pentru înmormântare, nu se sinchisi denuntă, fie ele pentru înmormântare, nu se sinchisi de ultimele onoruri ce trebuiau date nepotului său.ultimele onoruri ce trebuiau date nepotului său.

Îl chemă pe primul şambelan, Mathieu de Trye, şi-iÎl chemă pe primul şambelan, Mathieu de Trye, şi-i porunci doar atât:porunci doar atât:

- Fă întocmai ca rândul trecut!- Fă întocmai ca rândul trecut! Avea alte griji pe cap. De dimineaţă adună în pripă Avea alte griji pe cap. De dimineaţă adună în pripă

la un sfat toate neamurile şi marii dregători, nu lala un sfat toate neamurile şi marii dregători, nu la Vincennes, unde ar fi fost silit s-o cheme şi pe regina Vincennes, unde ar fi fost silit s-o cheme şi pe regina Clémence, ci în palatul de la Paris.Clémence, ci în palatul de la Paris.

- S-o lăsam pe iubita noastră nepoată cu durerea ei,- S-o lăsam pe iubita noastră nepoată cu durerea ei, spusese dânsul, şi să nu facem nimic care ar putea văspusese dânsul, şi să nu facem nimic care ar putea vă--tăma viaţa scumpului ei prunc.tăma viaţa scumpului ei prunc.

Fusese hotărât că Bouville va lua parte la sfat înFusese hotărât că Bouville va lua parte la sfat în numele reginei. Îl ştiau toţi supus, nu tocmai ager lanumele reginei. Îl ştiau toţi supus, nu tocmai ager la minte, şi n-aveau a se teme de nimic din partea lui.minte, şi n-aveau a se teme de nimic din partea lui.

Sfatul pe care-l adunase Valois era în acelaşi timpSfatul pe care-l adunase Valois era în acelaşi timp consiliu de familie şi divan al ţării. În afară de Bouconsiliu de familie şi divan al ţării. În afară de Bou-- ville, se aflau acolo Charles de La Marche, frate al ră ville, se aflau acolo Charles de La Marche, frate al ră--posatului, Louis de Clermont, Robert d'Artois, Filip deposatului, Louis de Clermont, Robert d'Artois, Filip de Valois - chemat şi el pentru că aşa vroia tată-său - Valois - chemat şi el pentru că aşa vroia tată-său - cancelarul de Mornay şi Jean de Marigny, arhiepiscopcancelarul de Mornay şi Jean de Marigny, arhiepiscop de Sens şi de Paris, pentru că era de dorit să fie prede Sens şi de Paris, pentru că era de dorit să fie pre --zentă şi o înaltă faţă bisericească, iar acest Jean dezentă şi o înaltă faţă bisericească, iar acest Jean de Marigny mergea întotdeauna mână în mână cu cei dinMarigny mergea întotdeauna mână în mână cu cei din

tabăra lui Valois.tabăra lui Valois.Nu putuseră să n-o poftească şi pe contesa Mahaut,Nu putuseră să n-o poftească şi pe contesa Mahaut, care era, afară de Charles de Valois, singurul marecare era, afară de Charles de Valois, singurul mare vasal al regelui ce se afla la Paris. vasal al regelui ce se afla la Paris.

Cât despre contele Louis d'Evreux, pe care Valois îlCât despre contele Louis d'Evreux, pe care Valois îl

gentului, Evreux îl întrerupse:gentului, Evreux îl întrerupse:- Dacă ne-ai chemat aici, frate, ca să te auzi singur- Dacă ne-ai chemat aici, frate, ca să te auzi singur vorbind, am fi putut tot aşa de bine rămâne acasă. vorbind, am fi putut tot aşa de bine rămâne acasă. Dă-ne şi nouă voie să vorbim când avem ceva de spus!Dă-ne şi nouă voie să vorbim când avem ceva de spus! Alegerea regentului e un lucru care ţine de adunarea Alegerea regentului e un lucru care ţine de adunarea



p , pp , pînştiinţase cât putuse mai târziu de boala nepotuluiînştiinţase cât putuse mai târziu de boala nepotului lor, el sosise din Normandia chiar în dimineaţa aceea;lor, el sosise din Normandia chiar în dimineaţa aceea; era tras la faţă şi-şi trecea mereu mâna peste ochi.era tras la faţă şi-şi trecea mereu mâna peste ochi.

Îi spuse în şoaptă contesei Mahaut:Îi spuse în şoaptă contesei Mahaut:

- E foarte neplăcut lucru faptul că Filip nu e aici.- E foarte neplăcut lucru faptul că Filip nu e aici.Charles de Valois se aşezase în capul mesei, chiarCharles de Valois se aşezase în capul mesei, chiar în jilţul regelui. Deşi se străduia să-şi dea o înfăţişareîn jilţul regelui. Deşi se străduia să-şi dea o înfăţişare pătrunsă de tristeţe, părea încântat ca şade înpătrunsă de tristeţe, părea încântat ca şade în scaunul acela.scaunul acela.

- Iubite frate şi tu nepoate, doamnă, domnilor, în- Iubite frate şi tu nepoate, doamnă, domnilor, în--cepu el, ne-am adunat aici, în marea nenorocire cecepu el, ne-am adunat aici, în marea nenorocire ce ne-a lovit, pentru a hotărî asupra unor lucruri care nune-a lovit, pentru a hotărî asupra unor lucruri care nu suferă întârziere; alegerea unor epitropi care să vesuferă întârziere; alegerea unor epitropi care să ve--

gheze în numele nostru asupra sarcinii regineigheze în numele nostru asupra sarcinii reginei Clémence, precum şi alegerea regentului ţării, căciClémence, precum şi alegerea regentului ţării, căci nu poate exista întrerupere în exercitarea puterii renu poate exista întrerupere în exercitarea puterii re--gale. Asupra acestora, vă cer sfatul.gale. Asupra acestora, vă cer sfatul.

Vorbea de pe acum cu ifose de suveran. Această Vorbea de pe acum cu ifose de suveran. Această atitudine nu-i plăcu de fel contelui d'Evreux.atitudine nu-i plăcu de fel contelui d'Evreux.

"Bietul Charles", îşi zicea el, "tot lipsit de îndemâ"Bietul Charles", îşi zicea el, "tot lipsit de îndemâ--nare şi de judecată a rămas. La vârsta lui, mai credenare şi de judecată a rămas. La vârsta lui, mai crede încă în faptul că autoritatea ţi-o dă coroana, cândîncă în faptul că autoritatea ţi-o dă coroana, când

numai capul care-i sub ea are însemnătate".numai capul care-i sub ea are însemnătate".Nu-i ierta oastea băgată în noroaiele Flandrei, niciNu-i ierta oastea băgată în noroaiele Flandrei, nici toate celelalte isprăvi nenorocite ieşite din capul săutoate celelalte isprăvi nenorocite ieşite din capul său şi cu care ilustrase scurta domnie a lui Ludovic.şi cu care ilustrase scurta domnie a lui Ludovic.

Deoarece Valois, răspunzându-şi singur, începea săDeoarece Valois, răspunzându-şi singur, începea să lege amândouă problemele aflate în dezbatere, propulege amândouă problemele aflate în dezbatere, propu--nând ca numirea epitropilor să fie lăsata în grija renând ca numirea epitropilor să fie lăsata în grija re --

g g ţg g ţmarilor vasali ai coroanei şi în privinţa asta trebuie sămarilor vasali ai coroanei şi în privinţa asta trebuie să urmăm rânduielile din trecut. Cât despre alegereaurmăm rânduielile din trecut. Cât despre alegerea epitropilor copilului ce se va naşte, aceasta o putemepitropilor copilului ce se va naşte, aceasta o putem hotărî noi chiar acum.hotărî noi chiar acum.

- Ai pe cineva în vedere? întrebă Valois.- Ai pe cineva în vedere? întrebă Valois.Evreux îşi trecu degetele peste ochi.Evreux îşi trecu degetele peste ochi.- Nu, domnii mei, nu am a propune pe nimeni. Mă- Nu, domnii mei, nu am a propune pe nimeni. Mă

gândesc însă că trebuie să alegem nişte oameni algândesc însă că trebuie să alegem nişte oameni al căror trecut să fie mai presus de orice bănuială,căror trecut să fie mai presus de orice bănuială, destul de serioşi ca să ne putem bizui pe cuminţeniadestul de serioşi ca să ne putem bizui pe cuminţenia lor şi care să fi dat dovezi temeinice de credinţă şi delor şi care să fi dat dovezi temeinice de credinţă şi de-- votament faţă de familia noastră. votament faţă de familia noastră.

Pe măsura ce vorbea, privirile tuturor se întorceauPe măsura ce vorbea, privirile tuturor se întorceau

spre Bouville, aşezat la celălalt capăt al mesei.spre Bouville, aşezat la celălalt capăt al mesei.- Aş fi zis să alegem pe cineva cum ar fi seneşalul- Aş fi zis să alegem pe cineva cum ar fi seneşalul de Joinville continuă Louis d'Evreux, dacă bătrâneţeade Joinville continuă Louis d'Evreux, dacă bătrâneţea lui, căci se apropie de o sută de ani, nu l-ar face cului, căci se apropie de o sută de ani, nu l-ar face cu totul neputincios... Dar văd toţi ochii oprindu-se latotul neputincios... Dar văd toţi ochii oprindu-se la domnul de Bouville care a fost primul şambelan al fradomnul de Bouville care a fost primul şambelan al fra--telui nostru, regele Filip, şi l-a slujit cu o credinţă cătelui nostru, regele Filip, şi l-a slujit cu o credinţă că--reia se cuvine să-i aducem laudă. Astăzi el o reprereia se cuvine să-i aducem laudă. Astăzi el o repre--zintă printre noi pe tânăra regină Clémence. După azintă printre noi pe tânăra regină Clémence. După a

mea părere, n-am putea face o mai bună alegere...mea părere, n-am putea face o mai bună alegere...Burduhănosul Bouville îşi plecase capul, fâstâcit.Burduhănosul Bouville îşi plecase capul, fâstâcit.E norocul celor mediocri de a obţine unanimitateaE norocul celor mediocri de a obţine unanimitatea

pe numele lor. Nimeni nu se temea de Bouville; iarpe numele lor. Nimeni nu se temea de Bouville; iar demnitatea de epitrop, demnitate cu caracter maidemnitatea de epitrop, demnitate cu caracter mai mult juridic, nu avea în ochii lui Valois o însemnătatemult juridic, nu avea în ochii lui Valois o însemnătate prea mare. Propunerea lui d'Evreux nu întâmpinăprea mare. Propunerea lui d'Evreux nu întâmpină

deci nici o împotrivire.deci nici o împotrivire.Bouville se ridică, foarte tulburat. Vedea în aceastăBouville se ridică, foarte tulburat. Vedea în această alegere recunoaşterea celor patruzeci de ani de devoalegere recunoaşterea celor patruzeci de ani de devo--tament faţă de coroană.tament faţă de coroană.

- E o mare cinste, domnilor, vorbi el, o mare cinste- E o mare cinste, domnilor, vorbi el, o mare cinste

telor din Paris.telor din Paris. Valois îi aruncă lui Bouville o uitătură furioasă, dar Valois îi aruncă lui Bouville o uitătură furioasă, dar înţelese că trebuia să-i dea ascultare şi chiar să seînţelese că trebuia să-i dea ascultare şi chiar să se prefacă, arătând că se supune bucuros.prefacă, arătând că se supune bucuros.

"Ce ţi-e şi cu proştii ăştia", îşi zicea mutându-se"Ce ţi-e şi cu proştii ăştia", îşi zicea mutându-se



, , ,pentru mine. Jur să veghez la pântecul Doamneipentru mine. Jur să veghez la pântecul Doamnei Clémence, s-o ocrotesc împotriva oricărei atingeri sauClémence, s-o ocrotesc împotriva oricărei atingeri sau nelegiuiri şi s-o apăr cu preţul vieţii mele. Dar fiindcănelegiuiri şi s-o apăr cu preţul vieţii mele. Dar fiindcă monseniorul d'Evreux a pomenit de domnul de Joinmonseniorul d'Evreux a pomenit de domnul de Join--

ville, aş dori ca seneşalul să fie numit pe lângă mine, ville, aş dori ca seneşalul să fie numit pe lângă mine, sau dacă el nu poate, fiul său, pentru ca duhul lui Lusau dacă el nu poate, fiul său, pentru ca duhul lui Lu --dovic cel Sfânt... pentru ca duhul acestuia să fie şi eldovic cel Sfânt... pentru ca duhul acestuia să fie şi el de pază prin slujitorul său... precum duhul regeluide pază prin slujitorul său... precum duhul regelui Filip, stăpânul meu... prin mine, sluga sa.Filip, stăpânul meu... prin mine, sluga sa.

Niciodată nu rostise Bouville o frază atât de lungăNiciodată nu rostise Bouville o frază atât de lungă în vreo adunare, şi erau lucruri puţintel cam subtileîn vreo adunare, şi erau lucruri puţintel cam subtile pentru dânsul acelea cărora vroia să le dea glas. Sfâpentru dânsul acelea cărora vroia să le dea glas. Sfâ--rşitul cuvântării nu era prea limpede, dar toată lumearşitul cuvântării nu era prea limpede, dar toată lumea

înţelese ce vroia să zică şi-i încuviinţă spusele, iarînţelese ce vroia să zică şi-i încuviinţă spusele, iar contele d'Evreux îi mulţumi din inimă.contele d'Evreux îi mulţumi din inimă.- Acum, rosti Valois, putem să trecem la alegerea- Acum, rosti Valois, putem să trecem la alegerea

regenţei...regenţei...Fu întrerupt din nou, de astă dată de către BouFu întrerupt din nou, de astă dată de către Bou--

ville, care se ridicase iar. ville, care se ridicase iar.- Înainte de asta, monseniore...- Înainte de asta, monseniore...- Ce este, Bouville? întrebă Valois pe un ton bine- Ce este, Bouville? întrebă Valois pe un ton bine --

voitor. voitor.

- Înainte de asta, monseniore, trebuie să te rog- Înainte de asta, monseniore, trebuie să te rog prea plecat să părăseşti scaunul în care te afli, căci eprea plecat să părăseşti scaunul în care te afli, căci e scaunul regelui, şi nu se poate deocamdată să avemscaunul regelui, şi nu se poate deocamdată să avem alt rege decât pe acela din pântecul regineialt rege decât pe acela din pântecul reginei Clémence.Clémence.

O tăcere se lăsă asupra adunării, în timpul căreiaO tăcere se lăsă asupra adunării, în timpul căreia nu se auzi decât dangătul de înmormântare al cloponu se auzi decât dangătul de înmormântare al clopo--

ţ ş p ş ş , şţ ş p ş ş şîntr-alt jilţ, "nu e bine să te bizui pe ei. Li se năzareîntr-alt jilţ, "nu e bine să te bizui pe ei. Li se năzare câte una care nu i-ar trece nimănui prin minte".câte una care nu i-ar trece nimănui prin minte".

Bouville făcu înconjurul mesei, trase un scăunel şiBouville făcu înconjurul mesei, trase un scăunel şi veni să se aşeze, cu braţele încrucişate, în atitudinea veni să se aşeze, cu braţele încrucişate, în atitudinea

paznicului credincios, la dreapta scaunului gol carepaznicului credincios, la dreapta scaunului gol care avea să stârnească atâtea pofte crâncene.avea să stârnească atâtea pofte crâncene. Valois suflă o vorbă la urechea lui Robert d'Artois Valois suflă o vorbă la urechea lui Robert d'Artois

care se ridică pentru a aduce la îndeplinire planulcare se ridică pentru a aduce la îndeplinire planul asupra căruia se învoiseră.asupra căruia se învoiseră.

Începu prin a rosti câteva cuvinte nu prea pătrunseÎncepu prin a rosti câteva cuvinte nu prea pătrunse de politeţe, care, în grai limpede vroiau să zică: "Dede politeţe, care, în grai limpede vroiau să zică: "De ajuns cu neroziile, să trecem la treburile serioase!"ajuns cu neroziile, să trecem la treburile serioase!" Apoi propuse, ca şi cum era de la sine înţeles, să se Apoi propuse, ca şi cum era de la sine înţeles, să se

încredinţeze regenţa lui Charles de Valois.încredinţeze regenţa lui Charles de Valois.- Nu se schimbă mâna de pe plug în mijlocul- Nu se schimbă mâna de pe plug în mijlocul brazdei, zise el. Ştim bine că vărul nostru Charles ebrazdei, zise el. Ştim bine că vărul nostru Charles e cel care a cârmuit ţara în tot timpul domniei bietuluicel care a cârmuit ţara în tot timpul domniei bietului Ludovic. Iar mai înainte, a fost întotdeauna sfetniculLudovic. Iar mai înainte, a fost întotdeauna sfetnicul regelui Filip pe care l-a ferit de multe greşeli şiregelui Filip pe care l-a ferit de multe greşeli şi pentru care a câştigat multe bătălii. E cel maipentru care a câştigat multe bătălii. E cel mai vârstnic din neamul nostru; vor fi în curând treizeci vârstnic din neamul nostru; vor fi în curând treizeci de ani de când are deprinderea treburilor domniei...de ani de când are deprinderea treburilor domniei...

În jurul mesei lungi, numai două persoane nu păÎn jurul mesei lungi, numai două persoane nu pă--reau să se împace cu spusele lui. Louis d'Evreux sereau să se împace cu spusele lui. Louis d'Evreux se gândea la Franţa; Mahaut d'Artois se gândea la ea îngândea la Franţa; Mahaut d'Artois se gândea la ea în --săşi.săşi.

"Dacă Charles e regent", îşi zicea Mahaut, "nu-i el"Dacă Charles e regent", îşi zicea Mahaut, "nu-i el omul care să-l scoată pe mareşalul de Conflans dinomul care să-l scoată pe mareşalul de Conflans din comitatul meu. Poate că m-am cam pripit: ar fi trebuitcomitatul meu. Poate că m-am cam pripit: ar fi trebuit

să aştept întoarcerea ginerelui meu. Dacă vorbescsă aştept întoarcerea ginerelui meu. Dacă vorbesc acuma pentru dânsul, nu voi atrage oare bănuielileacuma pentru dânsul, nu voi atrage oare bănuielile asupra mea?".asupra mea?".

- Charles, întrebă Louis d'Evreux, dacă fratele- Charles, întrebă Louis d'Evreux, dacă fratele nostru, regele Filip, ar fi murit pe când nepotulnostru, regele Filip, ar fi murit pe când nepotul

Burgundia, erau tocmai aceia de care se temeau! CoBurgundia, erau tocmai aceia de care se temeau! Co--pilul reginei Clémence, spuse d'Artois, nu s-a născutpilul reginei Clémence, spuse d'Artois, nu s-a născut încă - dacă se va naşte vreodată. Abia atunci se vaîncă - dacă se va naşte vreodată. Abia atunci se va vedea de-i băiat sau fată. Eudes de Burgundia putea vedea de-i băiat sau fată. Eudes de Burgundia putea foarte bine să ceară pentru dânsul regenţa, din prifoarte bine să ceară pentru dânsul regenţa, din pri --



g p p pnostru Ludovic era încă un copil, cine s-ar fi cuvenitnostru Ludovic era încă un copil, cine s-ar fi cuvenit să fie regent?să fie regent?

- Neapărat, eu, iubite frate, răspunse Valois, cre- Neapărat, eu, iubite frate, răspunse Valois, cre--zând că i se aduce apă la moară.zând că i se aduce apă la moară.

- Pentru că erai fratele mai mare! Atunci, nu-i aşa,- Pentru că erai fratele mai mare! Atunci, nu-i aşa, după lege, se cade ca nepotul nostru, contele de Poidupă lege, se cade ca nepotul nostru, contele de Poi --tiers să ia regenţa?tiers să ia regenţa?

Se iscă din asta o dezbatere destul de aprigă.Se iscă din asta o dezbatere destul de aprigă. Charles de Valois răspunzând că nepotu-său, conteleCharles de Valois răspunzând că nepotu-său, contele de Poitiers, nu putea să fie peste tot în acelaşi timp, şide Poitiers, nu putea să fie peste tot în acelaşi timp, şi la conclav şi la Paris.la conclav şi la Paris.

Louis d'Evreux îi tăie vorba:Louis d'Evreux îi tăie vorba:- Lyon nu e la capătul pământului! Te poţi întoarce- Lyon nu e la capătul pământului! Te poţi întoarce

de acolo în câteva zile... Nu suntem în număr destulde acolo în câteva zile... Nu suntem în număr destul de mare ca să hotărâm de îndată asupra unui lucrude mare ca să hotărâm de îndată asupra unui lucru aşa de însemnat. Dintre marii vasali ai regelui nu vădaşa de însemnat. Dintre marii vasali ai regelui nu văd aici decât doi din doisprezece...aici decât doi din doisprezece...

-...şi care, pe deasupra, nu judecă la fel, spuse Ma-...şi care, pe deasupra, nu judecă la fel, spuse Ma--haut; căci eu împărtăşesc părerea ta, vere Louis, iarhaut; căci eu împărtăşesc părerea ta, vere Louis, iar nu pe aceea a lui Charles.nu pe aceea a lui Charles.

- Cât despre familie, nu lipseşte numai Filip, dar şi- Cât despre familie, nu lipseşte numai Filip, dar şi nepoata noastră Isabelle de Englitera, mătuşa noastrănepoata noastră Isabelle de Englitera, mătuşa noastră

Agnès a Franţei şi fiul ei ducele de Burgundia. Dacă Agnès a Franţei şi fiul ei ducele de Burgundia. Dacă cei mai în vârstă trebuie să aibă întâietatea, atuncicei mai în vârstă trebuie să aibă întâietatea, atunci Agnès, care e ultima în viaţă dintre fiicele lui Ludovic Agnès, care e ultima în viaţă dintre fiicele lui Ludovic cel Sfânt, poate vorbi mai tare ca noi toţi.cel Sfânt, poate vorbi mai tare ca noi toţi.

Unii se legară de acest nume pentru a i se împotriviUnii se legară de acest nume pentru a i se împotrivi contelui d'Evreux; Robert d'Artois sări în ajutorulcontelui d'Evreux; Robert d'Artois sări în ajutorul clicii lui Valois. Agnès a Franţei şi fiu-său, Eudes declicii lui Valois. Agnès a Franţei şi fiu-său, Eudes de

p g ţ pcina nepoatei sale, micuţa Jeanne de Navarra, fiicacina nepoatei sale, micuţa Jeanne de Navarra, fiica Margueritei. Ceea ce trebuia evitat cu orice preţ, deMargueritei. Ceea ce trebuia evitat cu orice preţ, de--oarece se ştia că fetiţa era bastardă!oarece se ştia că fetiţa era bastardă!

- Dar asta nu poţi s-o ştii, Robert! îl întrerupse- Dar asta nu poţi s-o ştii, Robert! îl întrerupse

Louis d'Evreux; bănuiala nu înseamnă certitudine, iarLouis d'Evreux; bănuiala nu înseamnă certitudine, iar Marguerite a dus cu ea taina în mormântul unde voiMarguerite a dus cu ea taina în mormântul unde voi a-ţi băgat-o!a-ţi băgat-o!

Evreux rostise acest "voi" într-un înţeles care-i cuEvreux rostise acest "voi" într-un înţeles care-i cu--prindea pe toţi deopotrivă, pe mortul din noaptea treprindea pe toţi deopotrivă, pe mortul din noaptea tre--cută, pe Valois cu ai săi şi pe Robert d'Artois. Acestacută, pe Valois cu ai săi şi pe Robert d'Artois. Acesta din urmă însă, care avea temeinice motive să creadădin urmă însă, care avea temeinice motive să creadă că învinuirea nu i se adresa decât lui, sări ca picat cucă învinuirea nu i se adresa decât lui, sări ca picat cu foc.foc.

O clipă se păru ca cei doi cumnaţi (căci LouisO clipă se păru ca cei doi cumnaţi (căci Louis d'Evreux ţinuse pe o soră a lui Robert care-l lăsased'Evreux ţinuse pe o soră a lui Robert care-l lăsase văduv) se vor năpusti unul asupra celuilalt, luându-se văduv) se vor năpusti unul asupra celuilalt, luându-se la bătaie.la bătaie.

Încă o dată întâmplările din turnul Nesle învrăjÎncă o dată întâmplările din turnul Nesle învrăj --beau această familie înainte de a o nimici în parte, şibeau această familie înainte de a o nimici în parte, şi o dată cu ea, ţara.o dată cu ea, ţara.

Îşi aruncau în obraz întrebări care conţineau, fieÎşi aruncau în obraz întrebări care conţineau, fie--care din ele, o perfidie sau o insultă. De ce Jeanne decare din ele, o perfidie sau o insultă. De ce Jeanne de

Poitiers fusese scoasă din temniţă şi Blanche de laPoitiers fusese scoasă din temniţă şi Blanche de la Marche nu? De ce Filip de Valois terfelea cu atâta înMarche nu? De ce Filip de Valois terfelea cu atâta în--dârjire cinstea celor din neamul de Burgundia, cânddârjire cinstea celor din neamul de Burgundia, când el însuşi se însurase chiar cu sora Margueritei?el însuşi se însurase chiar cu sora Margueritei?

Arhiepiscopul şi cancelarul se vârâseră în ciorovă Arhiepiscopul şi cancelarul se vârâseră în ciorovă--iala asta, pentru a-i aduce lui Valois, unul sprijinuliala asta, pentru a-i aduce lui Valois, unul sprijinul EvanghelieiEvangheliei, iar celalalt autoritatea datinilor Franţei., iar celalalt autoritatea datinilor Franţei.

- În sfârşit, striga Charles de Valois, văd că adu- În sfârşit, striga Charles de Valois, văd că adu--narea se socoate destul de numeroasă pentru a numinarea se socoate destul de numeroasă pentru a numi pe epitropii pruncului ce se va naşte, dar nu îndeape epitropii pruncului ce se va naşte, dar nu îndea -- juns pentru a alege pe regentul ţării. Aşadar, per juns pentru a alege pe regentul ţării. Aşadar, per--soana mea nu vă place!soana mea nu vă place!

ÎÎ

scutieri şi ofiţeri înarmaţi, la porunca mea, care să vescutieri şi ofiţeri înarmaţi, la porunca mea, care să ve--gheze ziua şi noaptea la uşa reginei spre a nu lăsa săgheze ziua şi noaptea la uşa reginei spre a nu lăsa să se apropie vreo mână ucigaşă.se apropie vreo mână ucigaşă.

I se răspunse să facă cum îl taie capul; puţin timpI se răspunse să facă cum îl taie capul; puţin timp după asta sfatul se sfârşi fără să fi luat nici o hotădupă asta sfatul se sfârşi fără să fi luat nici o hotă --



În clipa aceea intră Mathieu de Trye, zicând că areÎn clipa aceea intră Mathieu de Trye, zicând că are de făcut adunării o comunicare gravă. Fu rugat sade făcut adunării o comunicare gravă. Fu rugat sa vorbească. vorbească.

- În timp ce era îmbălsămat trupul regelui, spuse- În timp ce era îmbălsămat trupul regelui, spuse

Mathieu de Trye, un câine, care se strecurase acoloMathieu de Trye, un câine, care se strecurase acolo fără ca nimeni să-l vadă, a lins cârpele pline de sângefără ca nimeni să-l vadă, a lins cârpele pline de sânge ce fuseseră folosite pentru scoaterea maţelor.ce fuseseră folosite pentru scoaterea maţelor.

- Ei şi? întrebă Valois. Asta ţi-e marea veste?- Ei şi? întrebă Valois. Asta ţi-e marea veste?- Trebuie să adaug, domnii mei, că acest câine a- Trebuie să adaug, domnii mei, că acest câine a

fost cuprins îndată de dureri, a început să scânceascăfost cuprins îndată de dureri, a început să scâncească şi să se zvârcolească, şi iată-l acum sfârşindu-se deşi să se zvârcolească, şi iată-l acum sfârşindu-se de aceeaşi boală ca şi regele şi poate că în clipa asta a şiaceeaşi boală ca şi regele şi poate că în clipa asta a şi murit.murit.

Din nou, câtva vreme nu se mai auzi în încăpereDin nou, câtva vreme nu se mai auzi în încăpere decât dangătul clopotelor. Contesa Mahaut nici nu sedecât dangătul clopotelor. Contesa Mahaut nici nu se clintise, dar o apucase o teamă cumplită.clintise, dar o apucase o teamă cumplită.

"Voi fi oare dată în vileag de lăcomia unui câine?","Voi fi oare dată în vileag de lăcomia unui câine?", îşi zicea.îşi zicea.

- Aşadar, Mathieu, crezi că a fost otravă? întrebă în- Aşadar, Mathieu, crezi că a fost otravă? întrebă în cele din urmă Charles de La Marche.cele din urmă Charles de La Marche.

- Va trebui făcută o cercetare, şi cât mai degrabă,- Va trebui făcută o cercetare, şi cât mai degrabă, spuse Robert d'Artois, privind-o pe mătuşă-sa.spuse Robert d'Artois, privind-o pe mătuşă-sa.

- Fireşte, nepoate, va trebui făcută o cercetare, răs- Fireşte, nepoate, va trebui făcută o cercetare, răs--punse Mahaut ca şi cum dânsa era cea care-l bănuia.punse Mahaut ca şi cum dânsa era cea care-l bănuia.Bouville, care rămăsese tăcut lângă jilţul regeluiBouville, care rămăsese tăcut lângă jilţul regelui

cât ţinuse discuţia se ridică:cât ţinuse discuţia se ridică:- Domnii mei, dacă cineva a vrut să pună capăt vi- Domnii mei, dacă cineva a vrut să pună capăt vi --

eţii regelui, se prea poate să încerce a lovi şi în coeţii regelui, se prea poate să încerce a lovi şi în co --pilul care trebuie să se nască. Cer o strajă de şasepilul care trebuie să se nască. Cer o strajă de şase

râre, afară de aceea de a se aduna din nou a doua zi.râre, afară de aceea de a se aduna din nou a doua zi. Treburile de toate zilele rămâneau ca de obicei peTreburile de toate zilele rămâneau ca de obicei pe mâna lui Charles de Valois şi a cancelarului.mâna lui Charles de Valois şi a cancelarului.

- Vei trimite o ştafetă lui Filip? îl întrebă Mahaut în- Vei trimite o ştafetă lui Filip? îl întrebă Mahaut în

şoaptă pe contele d'Evreux.şoaptă pe contele d'Evreux.- Negreşit, verişoară, voi trimite după dânsul şi- Negreşit, verişoară, voi trimite după dânsul şi după Agnès de asemenea.după Agnès de asemenea.

- Ei, atunci te las să faci cum crezi, deoarece- Ei, atunci te las să faci cum crezi, deoarece suntem de e părere în toate privinţele, spuse Mahaut.suntem de e părere în toate privinţele, spuse Mahaut.

Ieşind de la adunare, Bouville dădu peste Tolomei,Ieşind de la adunare, Bouville dădu peste Tolomei, care-l aştepta în curtea palatului; acesta îi ceru să-lcare-l aştepta în curtea palatului; acesta îi ceru să-l ajute pe nepotu-său.ajute pe nepotu-său.

- A, dragul de el! De Guccio e vorba! răspunse Bou- A, dragul de el! De Guccio e vorba! răspunse Bou--

ville. Bun băiat! Ascultă Tolomei: de unul ca dânsul, ville. Bun băiat! Ascultă Tolomei: de unul ca dânsul, am eu nevoie pentru a-l pune să stea de pază la uşaam eu nevoie pentru a-l pune să stea de pază la uşa reginei. Ager la minte, iute la treabă... Reginareginei. Ager la minte, iute la treabă... Regina Clémence ţinea foarte mult la el. Păcat că nu e ofiţer,Clémence ţinea foarte mult la el. Păcat că nu e ofiţer, şi nici măcar scutier. Dar, la urma urmei, uneori unşi nici măcar scutier. Dar, la urma urmei, uneori un om de inimă preţuieşte mai mult decât unul de neamom de inimă preţuieşte mai mult decât unul de neam mare...mare...

- E tocmai ceea ce crede domnişoara care l-a vrut- E tocmai ceea ce crede domnişoara care l-a vrut de soţ, spuse Tolomei.de soţ, spuse Tolomei.

- A, s-a însurat, va să zică!- A, s-a însurat, va să zică!Bancherul încercă să-i explice, cât mai scurt cu puBancherul încercă să-i explice, cât mai scurt cu pu --tinţă aventura lui Guccio. Dar Bouville nu-l auzea. Eratinţă aventura lui Guccio. Dar Bouville nu-l auzea. Era zorit, trebuia să se întoarcă de îndată la Vincennes şizorit, trebuia să se întoarcă de îndată la Vincennes şi ţinea morţiş să-l bage pe Guccio în garda reginei. Toţinea morţiş să-l bage pe Guccio în garda reginei. To--lomei dorea pentru nepotu-său o slujbă mai puţin bălomei dorea pentru nepotu-său o slujbă mai puţin bă --tătoare la ochi şi ceva mai departe de Paris. Dacă i s-tătoare la ochi şi ceva mai departe de Paris. Dacă i s-

ar putea găsi un rost, mai în umbră, pe lângă vreoar putea găsi un rost, mai în umbră, pe lângă vreo înaltă faţă bisericească, un cardinal bunăoară...înaltă faţă bisericească, un cardinal bunăoară...- Ei, atunci să-l trimitem, prietene, la monseniorul- Ei, atunci să-l trimitem, prietene, la monseniorul

Duèze! Spune-i lui Guccio să vină după mine la VinDuèze! Spune-i lui Guccio să vină după mine la Vin --cennes, de unde nu mă mai pot mişca de azi încolo!cennes, de unde nu mă mai pot mişca de azi încolo! ÎÎ



Îmi va povesti el singur ce i s-a întâmplat... Uite, m-Îmi va povesti el singur ce i s-a întâmplat... Uite, m-am şi gândit la ceva! Va putea să-mi facă un mare seram şi gândit la ceva! Va putea să-mi facă un mare ser-- viciu... Spune-i să se grăbească; îl aştept. viciu... Spune-i să se grăbească; îl aştept.

După câteva ceasuri, trei ştafete goneau călare, peDupă câteva ceasuri, trei ştafete goneau călare, pe

trei căi diferite, înspre Lyon.trei căi diferite, înspre Lyon.Întâiul călăreţ, apucând pe "drumul mare" cum seÎntâiul călăreţ, apucând pe "drumul mare" cum se zicea atunci, adică prin Essonnes, Montargis, şi Nezicea atunci, adică prin Essonnes, Montargis, şi Ne-- vers, avea pe platoşă stema Franţei. Ducea cu el o vers, avea pe platoşă stema Franţei. Ducea cu el o scrisoare a contelui de Valois, prin care acesta îiscrisoare a contelui de Valois, prin care acesta îi dădea de ştire contelui de Poitiers, pe de o parte cădădea de ştire contelui de Poitiers, pe de o parte că regele a murit şi pe de altă parte că sfatul marilorregele a murit şi pe de altă parte că sfatul marilor demnitari ai ţării dorea să-i încredinţeze lui Valois, redemnitari ai ţării dorea să-i încredinţeze lui Valois, re--genţa.genţa.

Al doilea călăreţ, sub armăriile contelui d'Evreux şi Al doilea călăreţ, sub armăriile contelui d'Evreux şi galopând pe "drumul de plăcere", prin Provins şigalopând pe "drumul de plăcere", prin Provins şi Troyes, trebuia să facă un popas la Dijon spre a înTroyes, trebuia să facă un popas la Dijon spre a în --mâna ducelui de Burgundia un mesaj, cu alt cuprinsmâna ducelui de Burgundia un mesaj, cu alt cuprins decât cel al contelui de Valois.decât cel al contelui de Valois.

În sfârşit, al treilea, purtând livreaua slujitorilorÎn sfârşit, al treilea, purtând livreaua slujitorilor contelui de Bouville, lua "drumul scurt" prin Orléans,contelui de Bouville, lua "drumul scurt" prin Orléans, Bourges şi Roanne: era Guccio Baglioni. Ceea ce seBourges şi Roanne: era Guccio Baglioni. Ceea ce se ştia, e că fusese trimis la cardinalul Duèze. Dar treştia, e că fusese trimis la cardinalul Duèze. Dar tre--

buia să-l înştiinţeze prin viu grai pe contele de Poibuia să-l înştiinţeze prin viu grai pe contele de Poi --tiers că în privinţa morţii fratelui său era bănuială detiers că în privinţa morţii fratelui său era bănuială de otrăvire şi că trebuia să se vegheze la apărarea reotrăvire şi că trebuia să se vegheze la apărarea re

Otravurile coroanei

Documents

Transcript of Otravurile coroanei