ECOSISTEMUL UNEI PAJISTI
2
ECOSISTEMUL UNEI PAJISTI DE STEPA Stepele ocupă cele mai întinse regiuni climatice de vaste formaţiuni ierboase, reprezentate de numeroase spe Ele sunt răspândite, în general, în climatul temperat-continental, unde predomină verile secetoase urmate de ierni frigur mediteraneean, unde verile lungi şi secetoasesunt succed Stepele au cea mai mare răspândire în Europa apo i în sudul Americii de Sud şi nordul Africii.Stepele e din Câmpia Bărăganului, sudul Dobrogei şi Moldovei, de p se continuă cu stepele pontice din fosta Uniune Sovietică până înMongolia Orientală. Ve getaţia ierboasă a stepelor xerofile este repreze bărboasă şi colilie. În aceste zone de vegetaţie scunde de porumbar şi migdal pitic. Stepele din fosta Uniune Sovietică ocupă cele mai î nord cât şi în sud, ele depăşind 4.000.000 km pătraţi. C cu vastele păduri de foioase şi conifere, unde c deosebire de cele sudice, care sunt învecinate cu este mai arid. Stepele nordice sunt formate din numeroase graminee ca:ovăsciorul, obsiga, colilia, însoţite de numeroase plante cu flori d jaleşul, etc. Stepele sudice sunt populate de unele graminee îngust e :colilia, păiuşul însoţite de pelin, scaiul dracul Stepele din nordul Africii ocupă suprafeţe întinse se învecinează cu semideşerturile Saharei. Aici întâlnim ănaltă de până la 1 m, care vegetează în asociaţie cu tu Din frunzele de colilie în această zonă se fabri confecţionează frânghii, rogojini şi diferite obiecte ca mai îtâlnesc insule de vege taţie dominate de pelinul alb, o medicinală. Stepele nord- americane, cunoscute şi sub denumirea preerii , ocupă partea centrală a continentului până în partea vestică
-
Upload
laura-ticoiu -
Category
Documents
-
view
1.688 -
download
2
Transcript of ECOSISTEMUL UNEI PAJISTI
ECOSISTEMUL UNEI PAJISTI DE STEPAStepele ocup cele mai ntinse regiuni climatice de pe glob, n care domina vaste formaiuni ierboase, reprezentate de numeroase specii de graminee xerofile. Ele sunt rspndite, n general, n climatul temperat-continental, unde predomin verile secetoase urmate de ierni friguroase, cu excepia climatului mediteraneean, unde verile lungi i secetoasesunt succedate de ierni blnde. Stepele au cea mai mare rspndire n Europa, Asia i America de Nord, apoi n sudul Americii de Sud i nordul Africii.Stepele eurasiatice tipice se ntind din Cmpia Brganului, sudul Dobrogei i Moldovei, de pe teritoriul rii noastre i se continu cu stepele pontice din fosta Uniune Sovietic pn n Mongolia Oriental. Vegetaia ierboas a stepelor xerofile este reprezentat de piuul ngust, brboas i colilie. n aceste zone de vegetaie se ntlnesc i unele tufriuri scunde de porumbar i migdal pitic. Stepele din fosta Uniune Sovietic ocup cele mai ntinse suprafee, att n nord ct i n sud, ele depind 4.000.000 km ptrai. Cele nordice sunt nvecinate cu vastele pduri de foioase i conifere, unde climatul este mai umed, spre deosebire de cele sudice, care sunt nvecinate cu semideerturile, unde climatul este mai arid. Stepele nordice sunt formate din numeroase graminee ca :ovsciorul, obsiga, colilia, nsoite de numeroase plante cu flori divers colorate :oiele, aglica, jaleul, etc. Stepele sudice sunt populate de unele graminee xerofite cu frunze nguste :colilia, piuul nsoite de pelin, scaiul dracului i hodolean . Stepele din nordul Africii ocup suprafee ntinse n Algeria i Tunisia , ele se nvecineaz cu semideerturile Saharei. Aici ntlnim stepe dominate de colilie, nalt de pn la 1 m, care vegeteaz n asociaie cu tufele de rozmarin i ienupr. Din frunzele de colilie n aceast zon se fabric hrtia, iar din fibrele sale se confecioneaz frnghii, rogojini i diferite obiecte casnice. n aceast regiune se mai tlnesc insule de vegetaie dominate de pelinul alb, o important plant medicinal. Stepele nord-americane, cunoscute i sub denumirea de preerii , ocup partea central a continentului pn n partea vestic a Californiei.
Preeriile sunt nvecinate , la nord-est, de pdurile mixte de foioase i de conifere, la est i sud-est de pdurile de foioase, la nord-vest de pdurile de conifere, iar la sud i sud-vest de semideerturi. Vegetaia luxuriant a preeriilor propiu-zise ocup regiunile din Dakota, Nebraska, Kansas i este dominat de numeroase specii de graminee nalte : brboasa, colilia, firua, nsoite de numeroase specii cu flori aprinse . Stepele sud-americane, numite i pampasuri, reprezint vastele esuri din Argentine i Uruguay. Clima se caracterizeaz n axceast zon prin alternana verilor foarte caldei ploioase cu ierni moderate i secetoase. Vegeta- ia pamasurilor e dominat de gramineul gigant Gynerium argenteum, nalt de pn la 2.5 m, cu un spic ce depete 1 m lungime, de culoare albicioas . Regiunile ntinse ale pampasurilor asigur punatul cornutelor mari i a hergheliilor de cai, iar pe solurile lor se cultivsuprafee ntinse cu gru, porumb, ovz i alte cereale.
