Organizarea Ameliorativa a unei Pajisti Permanente Degradate din Zona Falticeni, Judetul Suceava

,,ORGANIZAREA AMELIORATIV A UNEI PAJISTI PERMANENTE DEGRADATE DIN ZONA FLTICENI, JUDETUL SUCEAVA

CUPRINSINTRODUCERE ........................................................................................................ 2CAPITOLUL I

CADRUL NATURAL .................................................................................................3CAPITOLUL II

MSURI DE MBUNTTIRE A PAJISTILOR ................................................. 62.1. Msuri de suprafat ............................................................................................................ 62.2. Msuri radicale ................................................................................................................. 19CAPITOLUL III

NFIINTAREA DE PAJISTI TEMPORARE N LOCUL PAJISTILOR PERMANENTE DEGRADATE .......................................................................................... 20CAPITOLUL IV

FOLOSIREA PAJISTILOR PRIN PSUNAT ...................................................... 264.1. Sisteme de psunat ........................................................................................................... 264.2. Tehnica psunatului ......................................................................................................... 284.3. Msuri pentru organizarea psunatului rational ............................................................... 30CAPITOLUL V

APLICATII PRACTICE .......................................................................................... 35CONCLUZII ............................................................................................................. 39BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................... 40INTRODUCERE

Patrimoniul pastoral al trii noastre, alctuit din peste 4,9 milioane hectare, constituie un nsemnat potentia de resurse naturale pentru dezvoltarea economic, prin contributiile ce le poate aduce la sustinerea sectorului zootehnic, furniznd dou importante categorii de nutreturi pentru baza furajer, mas verde si fn, de bun calitate si la un pret de cost redus. Din punct de vedere al suprafetei ocupate cu pajisti permanente, Romnia se situeaz pe locul al 5-lea n Europa, ns nu se poate spune acelasi lucru despre starea de ntretinere si productivitatea acestor pajisti, precum si despre calitatea furajelor obtinute.

Starea actual a pajistilor din Romnia a fost influentat profund de practicile praticole anterioare, dar si din perioada actual, deoarece, dup 1990, o mare parte dintre acestea au fost utilizate nerational sau abandonate, inputurile fiind nesemnificative sau nule, iar numrul de animale care folosesc pajistile a sczut. De asemenea, au aprut conditii favorabile pentru rspndirea unor specii cu caracter invaziv, care duneaz vegetatiei valoroase initiale, unele chiar jungnd s domine n covorul vegetal.

Tendinta actual a cercetrilor n ceea ce priveste pajistile permanente este de a mentine biodiversitatea fitocenotic a acestora chiar dac productiile obtinute nu sunt foarte apropiate de potentialul lor biologic.

Pornind de la imensele suprafete ocupate de pajisti pe glob si de la potentialul acestora de productie, este clar c ele constituie o rezerv enorm de hran pentru omenirea viitoare. Marea important a pajistilor revine din faptul c sunt o surs de hran pentru animalele domestice, mare parte din hrana acestora trebuind s fie asigurat de pajisti. n acelasi timp, sunt habitat si surs de hran pentru animalele slbatice. Majoritatea animalelor terestre, indiferent de pozitia lor n lantul trofic si au sursa primar de hran n iarba pajistilor. De aceea, se consider c pajistea este asigur supravietuirea si perpetuarrea multor specii slbatice.

Pajistile reprezint un mijloc eficace de prevenire si combatere a eroziunii deoarece pmntul acoperit cu iarb are o capacitate mult mai mare de a retine apa. Se cunoaste faptul c sub telina pajistilor primare s-au format cele mai fertile soluri, aceasta datorit att rdcinilor ierburilor care, fasciculate fiind, leag particulele de sol n agregate, mbogtindu-le n substante organice, ct si a bacteriilor fixatoare de azot din nodozittile leguminoaselor care, mbogtind solul n azot, sporesc fertilitatea acestora.

CAPITOLUL I

CADRUL NATURALBogtia si varietatea elementelor componente ale mediului fizic al judetului Suceava atest o anumit drnicie a naturii, concordant din mai multe puncte de vedere cu structura cadrului natural al ntregii tri.

Teritoriul judetului de desfsoar ntre 2457 - 2640 latitudine estic si 47433 - 475731 latitudine nordic.

Pozitia nordic n cadrul trii determin, aici, un caracter mai rcoros al climei, cu tot ansamblul de consecinte asupra structurii peisajului natural. Pozitia pe longitudine atrage dup sine predominarea influentelor climatice care caracterizeaz ecosistemele din jumtatea estic a trii.

Raportat la marile unitti geografice ale trii, teritoriul judetului se suprapune partial Carpatilor Orientali si Podisului Sucevei.

De la est ctre vest, relieful nregistreaz o scdere treptat n altitudine, tipurile de forme orientndu-se n fsii cu directie nord-sud si, n general, paralele ntre ele. Acest fenomen apare pregnant cu deosebire n regiunea muntoas.

n ansamblu, teritoriul judetului cuprinde dou importante unitti de relief: Regiunea muntoas; Regiunea de podis.

Regiunea muntoas este alctuit din masive, grupe de masive si complexe de culmi, separate ntre ele prin culoare adnci si arii depresionare: masivele Suhard si Climani, muntii Pietrosu Bistritei, masivele Giumalu Raru, Obcina Feredeului, Obcina Mare, muntii Stnisoarei, Depresiunea Dornelor, culoarul depresionar Vatra Dornei Cmpulung Moldovenesc Gura Humoului.

Arhitectura teritoriului judetului are drept caracteristic de baz succesiunea de la est la vest a 4 zone structurale dispuse dup cum urmeaz: zona vulcanic, zona cristalino-mezozoic, zona flisului si zona de platform. Primele 3 zone alctuiesc regiunea muntoas, iar ultima formeaz unitatea de podis.

Cea mai veche unitate structural este zona cristalino-mezozoic. n alctuirea acestei zone intr sisturi cristaline bine metamorfozate. Aceste sisturi cristaline prezint mineralizatii de minereuri complexe, pirite cuprifere, oxizi de fier, mangan etc. Peste sisturile cristaline, n partea estic a zonei, se suprapun pachete de calcare, dolomite si conglomerate.

Zona flisului, ocupat n mare parte de Obcinile Bucovinei, este alctuit din pachete puternic cutate de gresii, marne, argile, conglomerate, sisturi. Formatiunile acestei zone se remarc prin mari rezerve de sisturi bituminoase si unele acumulri de hidrocarburi.

Zona de platform, situat n partea de est a judetului, este format din straturi cvasiorizontale, la alctuirea crora particip roci n general moi, cum sunt : gresii, nisipuri, pietrisuri, argile si depozile loessoide.Masele de aer de deasupra teritoriului judetului au origine vestic, nordic sau estic, nregistrnd unele modificri determinate de aspectele variate ale suprafetei active si n primul rnd datorit diversittii formelor de relief. Masele de aer venind dinspre vest si pierd treptat din umezeal n timpul escaladrii barierei Carpatilor Orientali, nct n partea estic a judetului ajung mai uscate, clima suferind un proces de continentalizare. Aerul de origine nordic aduce ninsori, iarna si ploi reci, primvara si toamna. Din est, judetul primeste influente climatice continentae cu secete vara, cu cer senin, geruri si viscole iarna.

Regimul temperaturii aerului evidentiaz diferentieri importante ntre regiunea muntoas si regiunea de podis. Datorit influentei puternice a conditiilor fizico-geografice locale asupra regimului elementelor meteorologice, pe cuprinsul judetului se individualizeaz dou mari unitti climatice montan si de podis - n cadrul crora de deosebesc numeroase zone si areale topoclimatice.

Temperaturile medii anuale, cuprinse ntre valori de sub 0C pe muntii cei mai nalti si 6C pe versantul estic al Obcinei Mari, caracterizeaz tipul de climat montan al judetului. Climatul de podis se caracterizeaz prin temperaturi medii anuale cuprinse ntre 7 si 8C.

Caracterul de clim temperat continental este clar evidentiat de temperaturile medii lunare, temperaturile extreme, amplitudinile termice.

Temperatura medie a lunii iulie a fost de 18 19C n posis si de 12 16C n spatiul montan.

Influenta altitudinii reliefului se resimte pregnant n regimul precipitatiilor atmosferice. Pe ansamblul teritoriului judetului, precipitatiile czute sub form de ploaie reprezint 70-80%. Cele mai mici cantitti de precipitatii se nregistreaz n luna februarie, iar cantittile cele mai abundente se cunosc de obicei n lunile mai si iunie, favoriznd dezvoltarea vegetatiei spontane si a plantelor de cultur.

Rurile si praiele reprezint principalele unitti hidrografice, la care se adauga lacuri, iazuri, mlastini si importante rezerve de ape minerale.

Aproape n totalitatea lor, rurile care dreneaz teritoriul judetului sunt tributare Siretului, datorit configuratiei generale a reliefului. Afluentii principali Suceava, Moldova, Bistrita si au zonele de obrsie n coroana de munti nalti de la vest si nord-vest, n timp ce afluentii mai mici Iaslovt, solca, Solonet, Somuzul Mic, Somuzul Mare etc., si trag izvoarele din zona deluroas.

Regimul de scurgere al rurilor nregistreaz debite maxime primvara si la nceputul verii datorit topirii zpezilor si abundentei ploilor din lunile mai-iunie.

Relieful foarte variat al judetului la care se adaug climatul cu pronuntat caracter continental, precum si precipitatiile destul de abundente, permit dezvoltarea pe o scar destul de larg a unei bogate vegetatii si faune.

Ponderea vegetatiei o alctuiesc pdurile care ocup 52,7% din suprafata judetului. Vegetatia ierboas din pduri si pajisti montane cuprinde feriga, coada calului, ciocul berzei, jales, clopotei, veronici etc.

Fauna, de asemenea bogat, include numeroase specii cu o valoare cinegetic ridicat, cum sunt: ursul carpatin, cerbul carpatin, mistretul, rsul, lupul, vulpea, jderul etc. n lumea psrilor se distinge prezenta cocosului de munte, cocosului de mesteacn, corbul, diverse specii de vulturi, acvile, bufnite etc.

CAPITOLUL IIMsuri de mbunttire a pajistilor

Pajistile permanente reprezint o important surs de furaje suculente si fibroase pentru animale, cu conditia aplicrii msurilor de mbunttire si ntretinere, concomitent cu folosirea lor rational. Una din nsusirile principale ale pajistilor permanente este capacitatea lor natural de a produce furaje, chiar fr o interventie foarte accentuat a omului.

Degradarea pajistilor este determinat de schimbrile care au loc n conditiile de viat ale plantelor, n structura vegetatiei, ca urmare, n mare parte, a gestionrii lor necorespunztoare. Cnd aceste schimbri sunt nsotite de scderea productiei sau nruttirea calittii ei, se apreciaz ca pajistea se degradeaz.

Principalele cauze care determin diferite procese de degradare a pajistilor se refer la: insuficienta umidittii n perioada de vegetatie;

excesul de umiditate;

continutul sczut n elemente nutritive din sol;

excesul de sruri din sol;

reactia solului nefavorabil cresterii vegetatiei valoroase;

denivelarea solului, prin formarea si ntelenirea musuroaielor;

formarea si dezvoltarea diferitelor forme de eroziune a solului;

mburuienarea si nmultirea vegetatiei lemnoase;

nruttirea compozitiei floristice.

Lucrrile ce se pot efectua pentru mbunttirea pajistilor permanente se mpart n dou categorii: lucrri de suprafat;

lucrri radicale.2.1. Msuri de suprafat

Prin lucrrile de suprafat se urmreste realizarea unor conditii mai bune de viat pentru plantele mai valoroase de pe pajisti, fr a se distruge covorul vegetal existent. Pentru cresterea gradului de acoperire a solului cu vegetatie ierboas se recomand efectuarea unor lucrri tehnico-culturale, care constau n curtirea de resturi vegetale si de pietre, distrugerea musuroaielor si grpatul pajistilor; cunoscute si sub numele de igien cultural, ce se fac anual sau de cte ori este nevoie. Un alt obiectiv al lucrrilor de suprafat l constituie mbunttirea compozitiei floristice prin combaterea vegetatiei lemnoase, a buruienilor, mbunttirea regimului de ap, a regimului de hran, prevenirea si combaterea eroziunii solului si supransmntarea.

Corectarea regimului hidric

Pentru crearea unui regim de umiditate favorabil cresterii plantelor valoroase sunt necesare, pe de o parte, lucrri pentru eliminarea apei pe pajistile afectate de exces de umiditate si pe de alt parte, msuri pentru completarea deficitului de ap pe pajistile din zone secetoase.Eliminarea excesului de umiditate. Cea mai mare pondere n structura suprafetelor de pajisti cu exces de umiditate (aproximativ 60%) o au pajistile situate pe soluri pseudogleice si pseudogleizate, n care excesul de ap provine din precipitatii. Excesul de ap pe pajisti mai provine si din pnza freatic, din izvoarele de coast si din apa de inundatii sau prin infiltratie din ruri.

Datorit excesului de umiditate se nrutteste regimul de aer, materia organic rmnnd nedescompus. n lipsa oxigenului, vor predomina procesele de reducere n locul celor de oxidare, formndu-se cantitti mari de copmusi ai fierului si sulfului, amoniac, hidrogen sulfurat, metan, substante toxice pentru plante, ca si fosfati de fier si aluminiu insolubili, deranjnd nutritia normal a plantelor chiar dac solul este bine aprovizionat n elemente nutritive.

Pentru sporirea productiei si mbunttirea calittii pajistilor situate pe terenurile cu exces de umiditate este obligatoriu, n primul rnd, s se elimine surplusul de ap. Dup aceea se aplic lucrrile de ameliorare propriu-zis a pajistilor.

nlturarea excesului de umiditate se poate realiza prin diverse lucrri de desecare: canale deschise (santuri);

canale nchise (drenuri);

drenuri crtit;

puturi absorbante sau colectoare;

colmatare;

ndiguiri;

pe cale biologic

n functie de mrimea suprafetelor ce trebuie desecate, de cantitatea de ap ce trebuie eliminat, de posibilittile tehnico-organizatorice si economice, de cauzele care au dus la crearea excesului de umiditate etc.n toate cazurile se va urmri eliminarea excesului de ap numai n stratul de sol n care se gseste majoritatea masei de rdcini a plantelor, evacuarea plantelor la un debuseu natural, reducerea amplitudinii variatiilor de nivel optim n perioada de vegetatie, mentinerea suprafetei utile si asigurarea efecturii mecanizate a lucrrilor de ngrijire a pajistilor.

Desecarea prin canale deschise se realizeaz printr-o retea de canale (canale tertiare, secundare, principale si colectoare) care au rolul de a capta apa n exces de la suprafata solului si de a o evacua ntr-un emisar.Reteaua de canale deschise se poate executa mecanizat, se ntretine relativ usor, ns reduce suprafata utilizabil a pajistilor cu 5-10%, implic construirea de podete pentru accesul animalelor si vehiculelor, precum si a altor constructii hidrotehnice, iar n timpul iernii functioneaz cu greutate datorit nghetrii apei.

Desecarea prin canale nchise (drenajul subteran orizontal) presupune realizarea unei retele de drenuri absorbante si colectoare care capteaz apa n exces din profilul de sol, o transport pe cale gravitational si o descarc n canale de evacuare deschise sau direct n emisar. Drenurile absorbante pot fi confectionate din materiale locale (piatr de ru, scndur etc.) sau tuburi de ceramic, beton, mase plastice.

Desi drenajul subteran prezint o serie de avantaje n comparatie cu canalele deschise (nu reduce din suprafata pajistii, permite mecanizarea lucrrilor de pajisti fr restrictii, nu mburuieneaz pajistea etc.), este mai costisitor.

Drenajul crtit este o metod economic de drenaj care const n realizarea unor galerii subterane, cu peretii ntriti prin presare, ce se execut cu un plug special, numit plug de drenaj-crtit, a crui pies activ este un dispozitiv sub form de par-drenor, ce lucreaz la 50-80 cm adncime.Drenajul biologic reprezint cea mai economic metod de eliminare a apei n exces, recomandat pe pajistile din lunci, vi si depresiuni, unde excesul de ap provine din izvoarele fr scurgere. n acest scop se planteaz specii lemnoase mari consumatoare de ap (Salix sp. Populus sp.), care se folosesc si la delimitarea tarlalelor sau la adpostirea animalelor n perioadele de intemperii. De asemenea, suprafetele respective se pot nierba cu unele specii care au mare consum de ap pe perioada de vegetatie si care sunt apreciate n acelasi timp si din punct de vedere furajer, ca de exemplu Typhoides arundinacea (ierblut) si Alopecurus pratensis (coada vulpii), pe terenurile cu exces de ap aproape permanent la suprafat si Festuca arundinacea (pius nalt), pe terenurile cu exces de ap n profilul de sol.Drenajul vertical se realizeaz prin puturi absorbante sau puturi colectoare. Puturile absorbante se folosesc atunci cnd n sol, la adncime, se afl un strat permeabil nesaturat de pietris si nisip. Puturile absorbante se folosesc pentru evacuarea excesului de ap din depresiuni izolate, situate la distant mare de un emisar. Putul absorbant este umplut cu bolovani, pietre si pietris, cu dimensiuni crescnde spre fundul putului. Puturile colectoare, numite si puturi californiene sau prin pompare, se folosesc mai rar si anume, n cazul cnd la fundul putului este un strat de sol impermeabil si prin pompare se realizeaz coborrea nivelului apei freatice.Colmatarea const n umplerea micilor depresiuni cu material adus de apele rurilor, prin abaterea cursurilor acestora cu ajutorul barajelor, realizndu-se coborrea nivelului apei freatice. Metoda necesit chetluieli mari, motiv pentru care se face numai pe suprafete reduse ce prezint important deosebit.ndiguirea poate fi considerat o desecare preventiv, prin care se fereste suprafata respectiv de umiditate n exces. Este costisitoare, dar necesar n anumite conditii.

Din cauza precipitatiilor insuficiente si ale valorilor ridicate ale evapotranspiratiei, n regiunile de cmpie si de coline se nregistreaz perioade de secet deosebit de duntoare, manifestate printr-un deficit de umiditate sau o repartizare neuniform a precipitatiilor n raport cu cerintele plantelor.

Irigarea pajistilor permanente este conditionat de existenta unui covor ierbos ncheiat, alctuit din specii valoroase, de nivelul sczut al apelor freatice si de permeabilitatea moderat a solului. Irigarea pajistilor se face cu ap din ruri, iazuri, bazine de acumulare, ape reziduale din oras. La stabilirea normelor de irigare si de udare se sine seama de plafonul minim de umiditate din sol. n general, se folosesc norme de udare mai mici dar mai dese pentru ca plantele s creasc continuu.Momentul udrii, stabilit pe seama plafonului minim, trebuie corelat cu faza de vegetatie a plantelor din pajisti. Fnetele se irig cnd plantele dominante sunt n fenofazele de alungire a tulpinii nceputul nspicrii (graminee), iar dup recoltare, numai dup refacerea aparatului foliar la cteva zile dup recoltare se va uda numai n caz de secet puternic, cnd exist pericolul ca plantele s nu mai regenereze. Psunile se irig dup fiecare ciclu de psunat, iar n anii secetosi, si primvara.

Pe pajisti se foloseste irigarea:

prin revrsare;

aspersiune;

fsii;

limanuri.

Irigarea prin revrsare sau prin circulatie se aplic numai cnd dispunem de o surs bogat de ap si const n construirea unei retele de canale permanente cu sectiuni reduse, prevzute cu prize si stvilare. Apa se revars pe de o parte si de alta a canalelor, ntr-un strat subtire, pe ntreaga suprafat a pajistii. Pe terenurile usor si uniform nclinate se traseaz rigole n spic, iar pe cele plane, canale orizontale.Irigarea prin aspersiune este indicat pe pajistile de pe terenurile plane, mai ales pe cele temporare, unde se poate realiza nivelarea si nu duce la declansarea proceselor de eroziune si nici la splarea elementelor fertilizante. Metoda prezint unele avantaje tehnice si poate fi aplicat si pe teren frmntat, pe pajistile permanente, cu conditia existentei unui grad de acoperire cu vegetatie foarte bun.

Irigarea prin fsii se aplic numai pe pajistile temporare, pe pajistile temporare, pe terenuri bine nivelate. Metoda const n efectuarea unor canale principale si secundare, sub form de retea, din care apa se revars n fsii nguste, de regul de ltimea semntorii, orientate de-a lungul pantei, a cror lungime depinde de panta terenului si natura solului.

Irigarea prin limanuri const n construirea de valuri de pmnt, orientate dup directia curbelor de nivel, nalte de circa 0,5 m care au si rolul de a stvili procesul de eroziune al solului.

Completarea deficitului de umiditate se poate face si indirect, prin msuri care contribuie la echilibrarea regimului hidric: brzduire; retinerea zpezii; nfiintarea de perdele de protectie.

Prin brzduire se mbuntteste regimul de ap al plantelor si se evit eroziunea solului.

Retinerea zpezii se recomand pe toate pajistile din regiunile secetoase, unde stratul de zpad este subtire si spulberat de vnt. Se construiesc garduri din diverse materiale asezate la o distant de aproximativ 20 ori mai mare dect nltimea lor.Se pot utiliza si valurile de zpad de cel putin 10 cm grosime. Obstacolele se orienteaz perpendicular pe drectia vntului dominant. Zpada retinut duce la acumularea unei cantitti mari de ap si protejeaz vegetatia mpotriva actiunii negative a temperaturilor sczute din timpul iernii.

Perdelele de protectie se recomand pe pajistile din cmpie. Acestea micsoreaz viteza vntului, reduc evaporatia, retin zpada, mpiedic scurgerea apei pe terenurile n pant etc., contribuind la crearea unui regim de umiditate mai bun pentru vegetatia pajistilor.

mbunttirea elementelor nutritive din sol

Fertilizarea reprezint una din principalele msuri de sporire a productiei la toate culturile agricole, ns pe pajisti rolul ngrsmintelor este multiplu.

Pe pajisti, consumul de elemente nutritive este mult diversificat datorit numrului mare de specii cu cerinte diferite fat de elementele nutritive, cresterii continue a plantelor n timpul perioadei de vegetatie, modului de exploatare etc. Astfel, gramineele sunt mari consumatoare de azot, iar leguminoasele, de fosfor si calciu. Pe psuni, consumul de azot este mai mare datorit recoltrii plantelor de mai multe ori n timpul perioadei de vegetatie, n primele faze de crestere, cnd plantele contin mai mult protein brut. Pe fnete este relativ mai mare consumul de potasiu, element cu rol important n cresterea lstarilor si acumularea substantelor de rezerv n organele plantelor. n conditiile intensificrii productiei de furaje pe pajisti, rezervele solului in elemente nutritive, n formele asimilabile de ctre plante, sunt insuficiente pentru a asigura productii superioare cantitativ si calitativ. Productiile care se realizeaz numai pe baza fertilittii naturale a solului sunt adeseori foarte mici, nct se impune suplimentarea rezervelor solului cu elemente de nutrititie prin fertilizare cu ngrsminte organice si chimice.

n aplicarea ngrsmintelor pe pajistile permanente este necesar s se tin seama de o serie de particularitti, determinate de perenitatea covorului vegetal si de complexitatea vegetatiei, de numrul mai mare de recolte pe an si de posibilitatea folosirii furajului att prin cosit, ct si prin psunat, de rspndirea pajistilor n conditii foarte diferite de relief si altitudine, precum si de alti factori.

n acest sens, avnd n vedere faptul c ngrsmintele nu se pot ncorpora n sol, se impune folosirea cu precdere a ngrsmintelor chimice usor solubile, inclusiv a celor lichide, a ngrsmintelor organice bine fermentate, a ngrsmintelor organice semilichide si lichide.n comparatie cu alte culturi agricole, la stabilirea dozeor de ngrsminte, a raportului dintre elementele nutritive si a epocilor de aplicare se tine seama de un numr mai mare de factori de influent, si anume: tipul de pajiste, compozitia floristic si evolutia acesteia, modul de folosire, altitudinea, conditiile de sol si relief, efectul remanent al ngrsmintelor, eficienta economic.Datorit numrului de recolte si cresterii plantelor n permanent, pajistile reactioneaz pozitiv la doze mari de ngrsminte cu azot, aplicare fractionat pe parcursul perioadei de vegetatie.

Pe pajistile permanente devine necesar folosirea pe suprafete ct mai mari a ngrsmintelor organoce si a fertilizrii prin trlire, deoarece acestea reprezint metodele cele mai eficiente de fertilizare. n acelasi timp, fertilizarea organic pe psuni este usor de realizat, datorit eliminrii transportului ngrsmntului la distante mari, ca urmare a acumulrii acestuia direct pe psuni, n apropierea taberelor de primvar.

Tinnd seama de influenta factorilor amintiti, fertilizarea pajistilor se realizeaz n cadrul unui sistem, esalonat pe o perioad de 4-6 ani.Folosirea ngrsmintelor organice prezint unele dezavantaje n comparatie cu ferilizarea organic, dintre care mentionm: eficienta economic mai redus;

consumul mare de energie activ indirect;

posibilitatea polurii solului si a crerii unor dezechilibre de nutritie la animale;

acidifierea solului;

perturbarea activittii unor microorganisme folositoare n sol etc.

Cu toate acestea, fertilizarea chimic nu poate fi substituit dect partial prin fertilizare organic, datorit cantittilor insuficiente de ngrsminte organice ce se obtin de la efectivele de animale ce se cresc n prezent si n perspectiv. n acelasi timp, cresterea aportului de azot prin fixare simbiotic direct din aer de ctre leguminoase prezint perspective de axtindere pe suprafete mai mari, ntr-un viitor apropiat, mai mult n cazul pajistilor temporare dect al celor permanente. Corectarea reactiei solului

Cea mai mare parte din pajistile permanente sunt rspndite pe soluri caracterizate prin reactie slab acid pn la puternic acid. La aceasta se mai adaug acidifierea solului sub influenta fertilizrii ndelungate cu ngrsminte pe baz de azot, n special cu azotat de amoniu si sulfat de amoniu. Scderea valorilor pH, n acest caz, este determinat de procesul accentuat de bazificare a solului, ca urmare a pierderilor de cationi bazici, pe de o parte prin levigare mai accentuat, iar pe de alt parte prin exporturi mai mari o dat cu recolta.

O dat cu scderea pH-ului are loc cresterea continutului de aluminiu mobil n complexul absorbtiv al solului. Prezenta aluminiului mobil n sol n cantitti mari, ca efect al acidittii, constituie factorul cel mai important care afecteaz nutritia plantelor si calitatea furajelor pe soluri acide. Excesul de aluminiu mobil, chiar n cantitti foarte mici (20-30 ppm Al), nrutteste nutritia plantelor cu N, P, K, Ca, Mg, Cu, Zn.Pe solurile cu reactie foarte acid (pH 5,3 creste ponderea trifoiului alb si trifoiului rosu n vegetatia pajistilor.

Din punct de vedere al compozitiei chimice a furajului, prin amendare creste continutul n protein brut si productia de protein brut la hectar. Ca urmare a blocrii aluminiului, n variantele amendate, plantele absorbcantitti mai mari de elemente nutritive si cresteontinutul furajului n N, P, Ca, Mg, Cu, Zn.

Pe solurile acide, puternic debazificate si cu continut sczut n magneziu, amendarea cu dolomit, mpreun cu fertilizarea, asigur furaje cu continut normal n calciu si magneziupentru nutritia animalelor, prevenind deficientele n aceste elemente si mbolnvirea animalelor. Amendarea are ca efect cresterea gradului de digestibilitate a furajului, obtinerea de sporuri n greutate la tineretul ovin si de crestere n lungime a lnii si n final, venituri suplimentare importante la unitatea de suprafat.

Toate modificrile produse n plante se datoresc unor modificri aprute n sol sub influenta amendamentelor. n primul rnd are loc o crestere evident a pH-ului la toate dozele de amendamente administrate. La valori pH egale sau mai mari de 5,6-5,8, aluminiul mobil este n mod practic imobilizat si, ca atare, se mbunttesc coeficientii de utilizare aparent a ngrsmintelor. n consecint, creste exportul de azot cu pn la 38%, cel de fosfor cu pn la 25%, iar cel de potasiu cu pn la 57% fat de variantele neamendate.Avnd n vedere mbunttirea nsusirilor solului, a calittii furajului, cresterea productiei zootehnice si mbunttirea strii de sntate a animalelor, amendarea reprezint o lucrare obligatorie n complexul msurilor de mbunttire a pajistilor permanente, chiar dac nfluenta ei asupra productiei este nensemnat. Prevenirea si combaterea eroziunii solului pe pajisti

Eroziunea este procesul natural de desprindere, transport si depunere a particulelor de sol, datorit, n special apei si vntului, n care omul are de cele mai mult ori o contributie major. Eroziunea pe pajisti mbrac diferite forme, de la eroziunea de suprafas pn la eroziunea de adncime.

Prevenirea eroziunii pe pajisti se poate face prin msuri tehnico-organizatorice si lucrri de ngrijire. Msurile tehnico-organizatorice constau n:

sistematizarea fondului pastoral prin organizarea pasunatului rational; evitarea suprancrcrii psunii cu animale si a psunatului pe timp umed; refacerea drumurilor pe pajiste; respectarea timpului de psunat si a repausului necesar refacerii covorului ierbos. Lucrrile de ngrijire curente pe pajisti se refer la:

nivelarea musuroaielor; mprostierea dejectiilor lsate de animale; amplasarea corect locurilor de odihn pentru animale; repararea constructiilor pastorale etc.

Combaterea eroziunii solului pe pajisti se face prin lucrri propriu-zise, denumite lucrri CES, care ai drept scop crearea conditiilor necesare cresterii unui covor vegetal capabil s protejeze solul. Lucrrile antierozionale se clasific n 3 grupe: lucrri de retinere sau de evacuare a surplusului de ap; lucrri de combatere a eroziunii si de stabilizare a solului prin plantatii silvice;

lucrri speciale pe ogase si ravene.Retinerea apei din precipitatii se impune mai ales pe pajistile permanente din zonele de step si silvostep, iar pe pajistile temporare, mai ales n anul I de vegetatie, pentru a evita splarea solului si a semintelor folosite la semnat.

Evacuarea surplusului de ap de pe pajistile situate pe pante se face numai n zonele cu exces de umiditate si se efectueaz, pentru aceasta, urmtoarele lucrri: brzduire;

scarificare;

utilizarea valurilor orizontale si nclinate de pmnt;

utilizarea unor canale orizontale si nclinate de coast.

Brzduirea const n trasarea unor brazde pentru a favoriza infiltrarea apei n sol, provenit din precipitatii sau din topirea zpezii si a reduce scurgerile de suprafat.

Gropile fcute cu tvlugul cu colti contribuie la retinerea apei si prezint avantajul c nu se deformeaz suprafata solului si nici nu se reduce suprafata acoperit cu vegetatie.Scarificarea const n efectuarea, pe curbele de nivel, a unor santuri nguste, cu ajutorul unui cutit special (scarificator), la diferite adncimi, pentru a permite nfiltrarea apei n sol si a stvili astfel aeroziunea.

Valurile de pmnt reprezint coame sau spinri (digulete) dispuse paralel sau sub un unghi ascutit fat de curbele de nivel, avnd n amonte un sant cu baza larg. Dup nclinarea axului longitudinal, valurile de pmnt pot fi: nclinate sau orizontale.

Valurile orizontale se construiesc n regiuni secetoase, pe versanti lungi, cu nclinatia ntr-un singur sens, pe terenuri fr alunecri si soluri cu textur luto-argiloas, fr subsol nisipos. Lungimea valurilor este egal cu cea a tarlalelor, fiind cuprins ntre 300 si 700 m. iar taluzurile vor fi astfel alese nct s permit mecanizarea lucrrilor pe pajisti si trecerea animalelor n timpul psunatului.

Valurile nclinate au rol de interceptare a apei de scurgere si deversarea ei ctre un debuseu, cu scopul reducerii scurgerii de suprafat si evitrii splrii solului. Se fac pe solurile grele, cu capacitate redus de infiltrare, pe versanti uniformi, cu panta de 12-15%, n zonele cu precipitatii suficiente si numai n mod exceptional, n zonele de step si silvostep, pentru protectia solului la ploile mari.

Canalele de coast au rolul de a retine total sau partial apa de scurgere de pe versanti. Ele se fac pe terenurile cu pant uniform si fr rigole sau ogase. durata de folosire a canalelor de coast este de 5-10 ani, dup care se refac. Ca si valurile de pmnt, canalele de coast sunt de dou feluri: orizontale si

nclinate.Canalele orizontale sau de nivel se fac paralel cu curbele de nivel, rolul lor fiind retinerea n totalitate a apei ce se scurge pe versanti. Solul trebuie s aib textur mijlocie si s fie suficient de permeabil, iar terenul s aib suprafasa ct mai regulat, s nu prezinte fenomene de alunecare si panta s nu depseasc 20-25% pe psuni si 35% pe fnete.

Canalele nclinate au rolul de a elimina apa din preciptatii ca si valurile de pmnt nclinate si se construiesc la vrful ogaselor si ravenelor active. Apa colectat este condus ctre un debuseu natural.Vegetatia forestier are un rol important n combaterea eroziunii solului, deoarece aceasta poate retine prin frunze si ramuri pn la 70% din apa de precipitatii, iar restul de 30% cade pe sol sau pe litiera care se formeaz si se infiltreaz n sol. Sistemul radicular al speciilor permite fixarea solului, dndu-i o stabilitate mai mare la eroziune, faciliteaz infiltrarea apei n sol si creeaz conditii favorabile de dezvoltare a vegetatiei ierboase. De asemenea, speciile silvice reduc viteva vntului, a insolatiei, a evapotranspiratiei, retin zpada etc.

Speciile forestiere se folosesc pe pajisti pentru: perdele antierozionale si plantatii n masiv.

Perdelele antierozionale mbunttesc conditiile de microclimat, au un rol important n prevenirea si combaterea eroziunii, fiind si o petod de delimitare a parcelelor pe pjisti si de producere a materialului lemnos. Se prevd pe versanti cu pante mai mari de 18-20%, cu lungimea de peste 200 m, mai ales pe pajistile din zonele de step si silvostep, avnd rolul de a retine o parte din apa provenit din scurgerile de suprafat de pe terenurile din amonte, de retinere a zpezii, de micsorare a vitezei vntului, constituind si un adpost contra insolatiei puternice.

Plantatiile silvice n masiv se recomnad a fi nfiintate pe suprafetele de ogase si ravene active, sau pe cele puternic erodate si cu pante mai mari, care nu pot fi nierbate.

Plantarea de arbori sub forma unor perdele sau masive se practic si pe terenurile supuse alunecrilor, lucrarea completndu-se cu nierbarea. Pentru a nu se distruge arborii, pajistea se scoate de la psunat si se ngrdeste.

n cazul n care nu se pot face lucrri de nivelare a ogaselor si ravenelor, pentru combaterea eroziunii de adncime se fac lucrri speciale, care se refer la: cleionaje; praguri;

baraje;

fascinaje;

garnisaje;

grdulete.

Cleionajele se construiesc transversal pe directia de naintare a torentului, n partea mijlocie si treimea superioar a ogaselor si ravenelor active. Pot fi simple, alctuite dintr-un singur rnd de pari cu mpletituri de nuiele sau din dou rnduri; spatiul dinte rnduri se umple cu material coeziv, care se compactizeaz bine cu maiul. Parii se ncastreaz bine n malurile ogaselor si ravenelor si la baz. n amonte, se protejeaz prin construirea unor perne de fascine si n aval prin radier. Cleionajele pot fi rectilinii sau curbate si n acest din urm caz se iau msuri speciale de consolidarea lor cu contrafise.

Fascinajele se construiesc pe soluri usoare nlocuindu-se mpletiturile prin 2-3 rnduri de fascine, asezate ntre dou rnduri de pari grosi de 12-16 cm, la distant de 50-60 cm. Radierul se construieste din fascine asezate longitudinal.

Garnisajele reprezint lucrri de consolidarea bazei ravenelor prin asezarea unui strat de material lemnos rezultat prin curtirea pajistilor de arbori si arbusti, ntr-un strat gros de 40-50 cm, fixat cu ajutorul unor pari sau prjini. Pe materialul colmatat se fac plantri pentru a se fixa definitiv baza ravenei.Pragurile si barajele sunt lucrri dispuse transversal pe patul albiei, care se fac n partea mijlocie si inferioar a ogaselor si ravenelor. Pragurile au o nltine de pn la 1,5 m, iar barajele au nltimea de peste 1,5 m, ambele de a consolida albia si de a retine aluvinile. Aceste lucrri se fac din piatr sau beton, diemnsionarea lor se face pe baza calculelor hidrologice, de stabilitate.Grduletele se construiesc pe malurile ravenelor, din pari de esent tare, lungi de 1 m, grosi de 8-10 cm, care se bat n pmnt la 50-60 cm, distanta dintre ei fiind de 40-50 cm, care se mpletesc cu nuiele pe toat nltimea si se amplaseaz pe curbele de nivel n siruri continui sau ntrerupte.

ndeprtarea vegetatiei lemnoasen lipsa lucrrilor curente de mbunttire si ngrijire, precum si n cazul folosiri nerationale, speciile lemnoase se instaleaz treptat si pe pajisti, mrindu-si gradul de acoperire de la un an la altul. n acest mod se diminueaz suprafata util a pajistilor si se deterioreaz compozitia lor floristic, deoarece se nmultesc speciile ierboase mai putin apreciate din punct de vedere furajer, adaptate la conditiile de creltere nou create.Pentru prevenirea extinderii vegetatiei lemnoase, se execut curtiri anuale. Pe pajistile pe care nu s-au efectuat curtirile o perioad mai ndelungat si s-a instalat vegetatia lemnoas, sunt necesare lucrri de defrisare a acesteia.

Defrisarea vegetatiei lemnoase se face pe baza unor studii si documentatii n care se prevd toate detaliile privind organizarea si efectuarea lucrrii. n urma acestor studii se elaboreaz proiecte, denumite amenajamente silvopastorale, n care se tine seam de prevenirea eroziunii solului, de crearea zonelor de refugiu pentru animale, de ocrotirea speciilor lemnoase rare. Vegetatia lemnoas se ndeprteaz total sau partial.

Curtirea pajistilor de vegetatie lemnoas se poate efectua manual, mecanizat sau chimic.

Defrisarea pe cale mecanic se face pe terenuri cu panta pn la 51%, cu masini speciale care se utilizeaz diferentiat, n functie de stadiul dezvoltrii vegetatiei lemnoase. Tufele lemnoase cu diamentrul pn la 2,2 cm se distrug cu masina de curtat pajisti MCP-1,5m, iar cele cu diametrul pn la 4 cm, cu masina MCP-2. Arboretul cu diametrul tulpinilor la sol pn la 15 cm se distruge cu echipamentul de tiere a arboretului ETA-3, iar arborii cu diametrul pn la 70 cm se scot cu rdcini, cu ajutorul mpingtorului pentru defrisare, actionat de tractorul S-1500. Cioatele rmase dup defrisare se scot din sol cu ajutorul echipamentului EEC-1,2, purtat n spate pe tractoare cu senile. Adunarea arboretului tiat, a cioatelor si a rdcinilor scoase, se face cu echipamentul de strns arboret si cioate ESAC-3,6.Distrugerea vegetatiei lemnoase pe cale chimic este o msur care completeaz lucrrile mecanic de combatere. De regul, folosirea arboricicdelor se imppune pentru eliminarea lstarilor tineri ce apar din coletele si rdcinile rmase n sol dup defrisare.

Defrisarea manual foloseste ca unelte toporul coas, sapa de defrisat, coasa de arbusti, cosorul de defrisare etc. Speciile lemnoase care nu lstresc se taie ras la suprafata solului, cele cu drajoni din colet se ndeprteaz mpreun cu coletul, iar cele cu drajonare radicular se reteaz de mai multe ori n perioada de vegetatie.

Combaterea buruienilor

Prin buruieni ale pajistilor se nteleg speciile lipsite total sau partial de valoare furajer, cele duntoare vegetatiei ierboase valoroase, care depreciaz calitatea produselor obtinute de la animale si cele vtmtoare sau toxice.

La mburuienarea pajistilor permanente contribuie lipsa lucrrilor curente de ngrijire (cosirea plantelor neconsumate, mrstierea dejectiilor dup psunat, distrugerea musuroaielor), cosirea cu mult ntrziere a fnetelor, dup ce buruienile au format seminte, folosirea nerational prin psunat, fertilizarea unilateral cu azot, trlirea nerational, excesul sau deficitul de umiditate n sol. Pentru combaterea buruienilor din pajisti se cunosc metode indirecte si directe, pe lng cele de prevenire.

Metodele indirecte se refer la lucrrile de mbunttire si folosire rational a pajistilor: mbunttirea regimului de umiditate, aplicarea ngrsmintelor si amendamentelor, distrugerea musuroaielor etc.

Metodele directe se folosesc cnd pajistile au un grad de mburuienare ridicat, cu multe plante toxice care cresc n vetre, iar msurile de combatere indirecte nu dau rezultate corespunztoare. Metodele directe de combatere a buruienilor sunt pe cale mecanic si chimic.

Metodele mecanice constau n cosirile repetate care duc la epuizarea buruienilor, plivitul, prin retezarea de la suprafat a buruienilor ce se nmultesc numai prin seminte, de sub colet a celor ce formeaz lstari din colet si smulgerea complet din pmnt a buruienilor cu nmultire vegetativ prin bulbi, rizomi, stoloni. Toate aceste lucrri se fac nainte de fructificarea plantelor si au un caracter de continuitate.

Metodele chimice reprezint o metod rapid si eficient prin folosirea ierbicidelor. Aplicarea acestra pe pejistile permanente trebuie s reprezinte o metdp la care se recurge n situatii cu totul speciale, cnd celelalte metode mai simple si mai putin costisitoare nu dau rezultate corespunztoare.

Pe pajistile cu grad ridicat de mburuienare se folosesc ierbicide neselective, care distrug toat vegetatia, n vederea supransmntrii sau nfiintrii de pajisti temporare.

Pentru majoritatea speciilor de buruieni, erbicidele se aplic primvara sau toamna, n plin vegetatie, pn la nflorire.

Nivelarea terenului

Suprafete nsemnate de pajisti permanente sunt puternic denivelate, ca urmare a formrii de musuroaie de origine animal sau vegetal. La acestea se adaug suprafetele denivelate n urma defrisrii vegetatiei lemnoase si cele cauzate de eroziunea solului si de alunecrile de teren.

Musuroaiele anuale, de origine animal, de distug relativ usor, manual sau folosind grape cu colti ori masini speciale. Musuroaiele ntelenite pot fi distruse cu masini de curtat pajisti (MCP-1,5 sau MCP-2) sau cu grederul semipurtat pentru pajisti. n cazul cnd musuroaiele ocup peste 30-40% din suprafate pajistilor, iar panta terenului este mai mic de 20, se recomand destelenirea si nfiintarea pajistilor temporare. Indiferebt cu ce mijloace se face distrugerea musuroaieloe, acestea trebuie bine mruntite, mprstiate uniform si nsmntarea unui ameste de graminee si leguminoase perene specific zonei.

Curtirea pajistilor, ndeprtarea pietrelor, grparea

Prin lucrrile de curtire se ndeprteaz de pe pajisti resturile vegetale depuse de ape, mrcinisurile, pietrele, buturugile si cioatele rmase dup defrisarea vegetatiei lemnoase.Lucrrile se execut mecanizat sau manual, n functie de pant si de gradul de acoperire a pajistii cu asemenea materiale. Aceste lucrri se execut de regul primvara devreme.

Strngerea pietrelor este o lucrare obligatorie pe psunile de munte, n specila pe terenurile plane sau slab nclinate din etajele pdurilor de fag, molid si etajul subalpin. Pietrele se pot strnge mecanizat, cu echipamentul de strns arboret si cioate (ESAC-3,6), purtat n fata tractorului Sm-800.

Grpatul pajistilor se recomand numai pe pajistile de lunci, dominate de specii stolonifere, care necesit o bun aerare a solului sau n cazul depunerii unui strat de aluviuni. Pe alte tipuri de pajisti, grpatul se face numai n complex cu lucrrile de fertilizare, aplicare a amendamentelor, distrugerea musuroaielor si supransmntarea. Prin grpatul pajistilor se mbunttesc conditiile de aer din sol, se face o mineralizare mai bun a materiei organice si o mai bun aprovizionare cu ap.

Supransmntarea

Dup fertilizare, supransmntarea reprezint cea de-a doua msur tehnologic de baz pentru sporirea productiei si mbunttirea calittii pajistilor permanente.

n planul de supransmntare se incud pajistile permanente cu grad redus de acoperire cu vegetatie, precum si cele cu compozitie floristic necorespunztoare, n special cu procent redus de leguminoase. De asemenea, supransmntarea este obligatorie pe pajistile fertilizate prin trlire si pe cele pe care s-au efectuat lucrri de combatere a buruienilor, a vegetatiei lemnoase, lucrri de nivelare si de combatere a eroziunii solului, care prezint multe goluri n vegetatie.

Epoca optim de efectuare a supransmntrii este primvara devreme, nainte de pornirea plantelor n vegetatie. Prin semnatul la aceast epoc, smnta germineaz mai rapid beneficiind de rezerva de ap din primvar, iar tinerele plante concureaz mai usor cu vegetatia existent.

Pe terenurile nivelate si cu panta uniform, supransmntarea se execut, n cele mai buen conditii, cu masinile combinate pentru prelucrat solul pe rnduri si semnat. Pe terenurile n pant, lucrarea se execut obligatoriu pe directia curbelor de nivel. Dup supransmntare se efectueaz tvlugirea cu tvlugi netezi sau inelari, prevzuti ci greutti suplimentare.

2.2. Msuri radicale

Refacerea radical a pajistilor permanente degradate si mbunttirea prin lucrri de suprafat se completeaz reciproc, functie de conditiile stationale. Aceste lucrri radicale se aplic pe pajistile aflate ntr-un stadiu avansat de degradare (acoperire cu vegetatie 30%, musuroaie >30% etc.) si constau n nfiintarea de pajisti temporare.CAPITOLUL III

nfiintarea de pajisti temporare n locul pajistilor permanente degradate

nfiintarea de pajisti semnate (tempore) n locul pajistilor permanente degradate, sau n teren arabil afectat producerii furajelor, constituie una dintre cele mai importante verigi n procesul mbunttirii bazei furajere.

Complexul de lucrri care se aplic pentru nfiintarea pajistilor semnate, n locul pajistilor permanente degradate, este cunoscut sub denumirea de mbunttire radical sau regenerarea pajistilor.

Metoda de refacere radical implic distrugerea n totalitate a covorului ierbos existent, prevalarea si nlturarea cauzelor care au dus la instalarea lui pe de o parte, iar pe de alt parte, crearea conditiilor ca noua pajiste s se poat mentine n cultur.

nainte de refacerea radical sunt necesare cteva lucrri pregtitoare ca: desecarea, ndeprtarea pietrelor, a cioatelor si a vegetatiei lemnoase, distrugerea musuroaielor si nivelarea terenului, care contribuie la executarea destelenirii n bune conditii.

n vederea pregtirii terenului se aplic mai multe metode, care variaz n functie de panta terenului, de grosimea stratului de telin si de vegetatia existent. n general, se isting urmtoarele tehnologii de distrugere a telinii: Cu mobilizarea total a stratului de sol.

n acest caz, pregtirea terenului presupune n mod obligatoriu folosirea plugului. O dat cu efectuarea arturii se ncorporeaz n sol si ngrsmintele pe baz de fosfor si potasiu (dac este necesar), gunoiul de grajd si amendamentele. Metoda se recomand pe solurile mai profunde, cu un strat gros de telin. Destelenirea se execut cu plugul, la adncimea de 20-25 cm, n raport cu grosimea stratului de telin, ntotdeauna vara sau toamna. Pentru a obtine o artur de bun calitate, lucrarea trebuie s fie precedat de prelucrara telinii cu grapa cu discuri n dou treceri, executate perpendicula una pe cealalt.Frecvent, ms, se practic destelenirea la sfrsitul verii nceputul toamnei, iar primvara se poate pregti pentru semnat n bune conditii. Lucrrile de pregtire a patului germinativ se execut atunci cnd se poate iesi n cmp si vor fi executate de asa natur, nct, pe ct posibil, s se evite pierderile de ap din sol.

Cu mobilizarea partial a stratului de sol.n acest caz, terenul se lucreaz cu grapa cu discuri sau freza. O astfel de lucrare este indicat la destelenirea pajistilor situate n zone de cmpie sau cele de deal, situate pe terenuri n pant sau cu un strat subtire de telin.

Freza poate fi folosit pentru prelucrarea telinei, realizndu-se o lucrare superioar celei cu grapele cu discuri. Lucrarea cu freza presupune una-dou treceri, prima trecere executndu-se superficial, la 8-10 cm, iar cea de-a doua mai adnc, la 12-14 cm. Fr mobilizarea solului; cnd orografia terenului nu permite nici un fel de lucrri de mobilizare a terenului, sau cnd vegetatia este foarte rar, se aplic supransmntarea vechiului covor, fr nici o lucrare pregtitoare.

Pajistile semnate pot si nfiintate fie direct n artura de destelenire, fie dup o perioad de 1-3 ani, n care terenul se cultiv cu culturi anuale.Prima variant este cunoscut si sub denumirea de regenerare rapid a pajistilor, presupune un teren curat de buruieni, bine mruntit si uniform. Folosirea timp de 1-3 ani, imediat dup destelenire, ca plant premergtoare a unei culturi anuale, se recomand numai pe terenurile unde telina foarte deas nu a putut fi suficient mruntit, pe terenurile foarte mburuienatevsi pe solurile turboase, unde lucrrile repetate, aplicate plantelor anuale, pot conduce la o mbunttire a nsusirilor solului.Ca plante premergtoare, se recomand n primul rnd prsitoarele: sfecl furajer, cartoful si bostnoasele sau alte plante furajere semnate cu densitate mai mare: ovzul, borceagul, porunbul furajer etc.

Spre deosebire se pajistile permanente, unde ngrsmintele se pot aplica numai la suprafata solului, n cazul nfiintrii pajistilor semnate se creaz posibilitatea ncorporrii n sol a ngrsmintelor si amndamentelor. Aplicarea ngrsmintelor minerale se face n mod diferentiat, tinndu-se cont, n primul rnd, de aprovizionarea solului cu elemente nutritive si de materialul biologic ce se foloseste la semnat. ngrsmintele pe baz de azot nu se preteaz pentru fertilizarea de aprovizionare, deoarece au un grad mare de solubilizare; totusi, doze mici pot fi luate n considerare, n functie de speciile ce vor fi nsmntate.n conditiile trii noastre se impune nfiintarea pajistilor semnate, prin cultivarea amestecurilor formate din graminee si leguminoase perene si, mai rar, a celor numai pe baz de graminee.

Cultura amestecului de graminee si leguminoase prezint o serie de avantaje: productivitate ridicat ca urmare a utilizrii mai bune a niselor ecologice din biotopul respectiv; productii mari de protein al gramineelor n prezenta leguminoaselor si sporirii continutului de protein al gramineelor n prezenta leguminoaselor; economie de ngrsmnt pe baz de azot n urma fixrii azotului atmosferic prin intermediul bacteriilor genului Rhizobium spp. localizate n nodozittile radiculare ale leguminoaselor; obtinerea unui furaj echilibrat n substante nutritive (glucide, proteine, elemente minerale si vitamine); posibilitti de nsilozare, evitarea aparitiei meteorizatiilor la animale; palatabilitatea ridicat a furajului obtinut; rezistenta mai bun la ger si secet a plantelor crescute n amestec fat de culturile pure; repatizarea mai bun a spatiului de nutritie din sol; capacitate mai bun de refacere a structurii solului etc.

Persoana care nfiinteaz o pajiste semnat sau regenereaz pajistile alege speciile si variettile de graminee pentru semnat n functie de modul de exploatare si va cuta combinarea amestecurilor n functie de psunat, cosit sau o combinare a acestor dou.

n alegerea speciilor trebuie s se tin seama, n primul rnd, de capacitatea de adaptare echivalent cu rspndirea lor spontan extins si de potentialul lor productiv, precum si de valoarea frajer. Un alt criteriu n alegerea speciilor, n vederea nsmntrii amestecurilor, l constituie capacitatea de competitie. n cazul amestecurilor de graminee si leguminoase, un rol major n mentinerea echilibrului dintre speciile participante revin competitiei interspecifice care se desfsoar pentru ap, lumin, spatiu, elemente nutritive etc.

Principalele nsusiri de care trebuie s se tin seama la alegerea speciilor de graminee, n vederea nfiintrii pajistilor semnate sunt urmtoarele: capacitatea de instalare, pornirea n vegetatie primvara, supletea exploatrii, precocitatea nspicrii, durata nspicrii, randament (t SU/ha), valoare alimentar (palatabilitate, ngestia de ctre animal, digestibilitate, continutul n proteine si valoarea energetic), rezistent la boli, temperaturi sczute, ploi si secet, longevitatea si nspicarea n anul nsmntrii.

Cerinta de baz care trebuie luat n considerare, n cazul alctuirii amestecurilor, este ca acestea s formeze culturi dese cu productii ridicate si s asigure, n continuare, dezvltarea echilibrat a covorului vegetal spre o pajiste de durat, bine adaptat conditiilor stasionale. n stabilirea proportiilor dintre specii se tine seama, n primul rnd, de capacitatea de concurent a acestora, fcnd o deosebire ntre dezvoltarea plantelor n tinerete si dezvoltarea lor n anii urmtori, care la multe specii se prezint diferit.Smnta trebuie s corespund prevederilor cuprinse n standarde. Calcularea normei de semnat comport doua faze: calcularea normei de semnat n cultur pur si calcularea normei de smnt pentru fiecare specie din amestec.Norma de smnt n cultur pur N = , n careD- numrul germinabil de boabe la MMB- masa a 1000 boabe (g)

Su- smnta util = , n care P este puritatea semintelor (%) iar G este facultatea de germinatie (%)

Calcularea cantittii de smnt (C) pentru fiecare specie din amestec se face dup urmtoarea formul:C = , n care N este norma se semnat n cultur pur (kg/ha) si K este procentul de participare (%) n amestec.Semnatul amestecurilor de graminee si leguminoase se poate efectua cu sau fr plant protectoare. Semnatul cu plant protectoare (n cultur ascuns) se recomand n regiunile foarte ploiase sau n conditii de irigare, fiind justificat, n aceste cazuri, prin pericolul foarte mare de mburuienare. n astfel de cazuri, norma de seminte care se foloseste pentru planta protectoare (o cereal de primvar), va fi redus cu 50%. Planta protectoare care a dat rezultatele cele mai bune a fost ovzul recoltat ca mas verde, iar cele mai slabe, Trifolium resupinatum si Lolium multiflorum.

Epoca de semnat optim este primvara devreme, de ndat ce terenul permite executarea lucrrilor de pregtire a patului germinativ. n zonele cu multe precipitatii si bine esalonate pe timpul verii, cu toamne lungi, precum si n conditii de irigare, semnatul amestecurilor se poate efectua si spre sfrsitul verii.

Metodele de semnat variaz n functie de o serie de factori ca: semnatul cu sau fr plant protectoare, configuratia terenului, masinile existente, nsusirile semintelor etc.

La noi se recomand, n general, semnatul n rnduri dese, la 12,5 cm distant, cu ajutorul masinilor de semnat universale prevzute cu cutii pentru seminte mici. n cazul folosirii plantei protectoare, aceasta se seamn prima si apoi, perpendicular pe rndurile plantei protectoare se seamn amestecul.

n cazul n care panta terenului nu permite semnatul mecanic, aceasta se efectueaz manual, prin mprstiere. Uneori, semnatul prin mprstiere, fie cu mn, fie cu masina de semnat cu tuburi scoase, este impus si de seminte care prezint ariste sau smocuri de perisori ce mpiedic curgerea lor prin tuburile masinii. Pentru o repartitie mai bun se mai recomand amestecarea semintelor cu ngrsminte chimice, n raport 1:2.Indiferent de metoda de semnat aplicat, trebuie avut n vedere acoperirea corespunztoare cu pmnt a semintelor. Aceasta se impune mai ales n cazul mprstierii, recomandndu-se n acest sens, folosirea tvlugilor inelari sau a grapelor.

Adncimea de semnat este cuprins ntre 1 si 3 cm, depinznd de mrimea semintelor, textura si gradul de umiditate al solului.

Pentru realizarea unui contact intim ntre seminte si sol, dup semnat se impune, n mod obligatoriu, tvlugirea terenului, fie cu tvlugul neted, fie cu cel inelar.

Obtinerea unui covor vegetal uniform si bine ncheiat depinde n mare msur, de lucrrile care se plic n primul an. Acestea trebuie s fie orientate spre crearea de conditii optime de crestere si dezvoltare pentru tinerele plante de graminee si leguminoase.

Distrugerea crustei este o prim lucrare care se impune, tinndu-se seama de puterea mic de strbatere. Lucrarea se realizeaz la cteva zile de la semnat, cu ajutprul tvlugului neted nfsurat cu srm ghimpat sau cu tvlugul inelar.Combatearea buruienilor reprezint cea mai important lucrare de ntretinere n anul nsmntrii. n primele luni de vegetatie, plantele de graminee si leguminoase perene sunt firave, cu un sistem radicular foarte redus, existnd pericolul ca ele s fie nbusite de buruienile anuale ce apar ntr-un numr mare.Pe cale mecanic se recomand cositul repetat al plantelor, la nflorirea buruienilor.

ncepnd de la al doilea an de la nsmntare, principalele lucrri de ntretinere sunt: completarea golurilor, care se recomnad a se efectua n al doilea an de vegetatie, prin supransmntarea aceluiasi material vegetal n teren mobilizat n prealabil prin grpare; cosirea resturilor dup psunat (dup ciclurile 1 sau 2); lucrri de igien cultural, ntre care, n primul rnd, distrugerea musuroaielor.Irigarea se recomand, n special, n regiunile secetoase de cmpie, unde apa reprezint conditia de baz pentru reusita pajistilor semnate. Ea contribuie la obtinerea unor productii ridicate, bine esalonate n decursul perioadei de vegetatie. De asemenea, se irig si n celelalte regiuni ale trii, unde precipitatiile anuale sunt neuniform repartizate, semnalndu-se n mod frecvent perioade de secet

Fertilizarea se face att la nfiintarea pajistilor semnate (fertilizarea de baz), ct si pe parcursul folosirii lor (fertilizarea de ntretinere). Avnd n vedere fertilizarea de baz, aplicat la nfiintarea pajistilor semnate, n primul si n al doilea an de folosint, n culturile neirigate, de regul nu apare necesitatea unei fertilizri de ntretinere cu fosfor si potasiu. n anul al treilea, se poate recomanda, orientativ, administrarea, cel mai bine toamna, a 50-60 kg , 50-60 kg . Cu privire la fertilizarea de ntretinere cu azot, n culturi neirigate, n cazul n care ponderea leguminoaselor n covorul vegetal este de minim 40%, de regul, este suficient s se aplice o norm de 60 kg/ka N, la sfrsitul iernii sau la nceputul primverii. Fat de folosirea pajistilor permanente, la pajistile temporare apar cteva particularitti: n anul I de vegetatie, se recomand ca pajistile temporare, indiferent de destinatia lor ulterioar, s fie folosite ca fneat, la nspicarea-nflorirea gramineelor si nflorirea leguminoaselor, deci ceva mai trziu dect n ceilalti ani; cnd covorul vegetal este bine ncheiat, iar solul cu umiditate normal, se poate face psunatul chiar din anul I, ncepnd cu ciclul II de vegetatie, dar cu o

ncrctur mult mai redus si numai pentru un timp scurt; ncepnd cu anul al doilea de vegetatie se va aplica modul de folosire stabilit la nfiintarea pajistii; pe terenurile cu pante de peste 20% se recomand ca pajistile temporare s fie folosite numai prin cosit pentru a preveni degradarea solului prin eroziune.

Durata de folosire economic a pajistii temporare este limitat. Dup 3-5 ani de folosire covorul vegetal ncepe s se rreasc mai ales prin disparitia treptat a leguminoaselor si la aparitia de specii nevaloroase. n aceste situatii se impune refacerea pajistilor respective, care se poate realiza prin dou procedee: supransmntare sau rensmntare.

Supransmntarea pajistilor temporare se face ca si n cazul celor permanente, numai c se foloseste ca material de semnat mai mult seminte sau fructe de leguminoase (lucern, trifoi, sparcet);

n anul supransmntrii se recomand fertilizarea cu doze moderate de azot (50-60 kg/ha) si folosirea numai prin cosit.

Rensmntarea pajistilor temporare presupune destelenirea covorului vegetal devenit necorespunztor, alegndu-se, ca si n cazul pajistilor permanente degradate, tehnologia cea mai potrivit si apoi semnarea unui amestec de graminee si leguminoase perene.CAPITOLUL IV

Folosirea pajistilor prin psunat4.1. Sisteme de psunat

Diferitele sisteme de psunat pot fi mprtite n dou categorii: psunatul nerational, liber sau continuu si psunatul rational sau ciclic. Psunatul nerational Este sistemul de psunat practicat din cele mai vechi timpuri,, fiind un sistem extensiv. Conform acestui sistem, animalele sunt lsate libere s pasc pe psune, din primvar pn n toamn. Grija ciobanilor se rezum doar la a duce animalele la adpat, de a le mulge si de a le veghea ca ele s nu se rneasc sau rtceasc.

n timpurile mai vechi, cnd numrul de animale de pe psune era mic, acest sistem era bun si economic. Acum, cnd numrul de animale sporeste, sistemul nu se mai dvedeste corespunztor, din mai multe motive: necalculndu-se numrul de animale ce pot psuna pe o anumit tarla se ajunge la situatia ca psunea s fie suprancrcat sau subncrcat; n cele mai multe cazuri nu se aplic lucrri de ngrijire n mod corespunztor, animalele stnd tot timpul pe psune; plantele cresc n conditii bune 1-1,5 cm/zi, ceea ce face ca ele s fie psunate de peste 10 ori ntr-o perioad de vegetatie, avnd drept consecint slbirea si disparitia lor; putnd psuna ce vor, animalele nu consum speciile necorespunztoare care, ca atare, formeaz seminte si deci se nmultesc, ducnd inevitabil la mburuienarea pajistii; pe terenurile n pant, prezenta continu a animalelor duce la distrugerea stratului de telin si la declansarea gravelor fenomene de eroziune a solului; psunatul continuu, deci si pe vreme umed, duce la bttorirea solului, la formarea de gropi si musuroaie, toate culminnd cu formarea de gropi si musuroaie, toate culminnd cu aparitia unor conditii necorespunztoare de viat pentru plantele valoroase si n consecint, acestea dispar.

O variant a acestui psunat, aplicat n tara noastr si care constituie de fapt o ncercare de rationalizare, este aceea de a conduce turma pe un anumit drum, care de obicei este modificat, astfel nct animalele nu stau pe acelasi loc ci psuneaz pe locuri diferite si n aceeasi zi si n zile diferite.O alt variant a psunatului liber este psunatul n front, psunat ce se aplic n special cu ovinele. n acest caz, ciobanul st n fata turmei si pe msurce se consum iarba, el se retrage dnd posibilitatea animalelor s nainteze.

Psunatul rationalPsunatul rational are, ca principiu, mprtirea psunii n tarlale. Prin aplicare unui psunat intensiv, iarba de pe pajiste este mult mia bine valorificat. Desi sporurile zilnice n greutate la animale sunt influentate de o serie de factori, factorul de baz rmne abundenta si calitatea furajului.

Principiul de baz al psunatului rational const n mprtirea psunii n tarlale, psunarea unei tarlale un anumit timp, dup care se trece pe o alt tarla.Avantajele acestui sistem de psunat sunt, dintre cele mai importante, urmtoarele: se limiteaz timpul petrecut de animale pe un unumit teritoriu; sporeste productia psunilor, ca urmare a faptului c plantele, dup folosire, au timp pentru refacere; ciclurile de psunat determin o mai bun uniformizare a productiilor n decursul perioadei de vegetatie; nlturarea psunatului selectiv, prin faptul c animalele sunt obligate s consume toate speciile, adic att cele valoroase ct si cele nevaloroase, ceea ce face ca procentul de buruieni s se reduc si deci s se mbuntteasc compozitia floristic a pajistii; folosirea uniform a ntregii suprafete de psunat nemaiexistnd suprafete subpsunate sau suprapsunate; sporeste gradul de consumabilitate al plantelor; posibilitatea aplicrii lucrrilor de mbunttire al pajistilor; nestationnd pe acelasi loc, animalele nu distrug telina si, n consecint, nu se declanseaz fenomene erozionale; obtinerea unor productii mai mari la animale (lapte, carne), prin faptul c au tot timpul la dispozitie furajul n cantitatea si de calitatea corespunztoare; prevenirea mbolnvirii animalelor de parazitoze, pentru c n intervalul de 25-30 zile ct animalele lipsesc de pe tarla, oule si larvele parazitilor sunt distruse de razele soarelui; posibilitatea gruprii animalelor pe categorii omogene, ceea ce prezint mari avantaje din punct de vedere tehnic, economic si organizatoric.

n cadrul acestui sistem de psunat, exist mai multe variante.

Psunatul dozat const n atribuirea spre furajare a unor portiuni de iarb delimitate de un gard electric, portiuni a cror suprafat este calculat n functie de productie si numrul de animale de asa manier nct s se asigure hrana pentru o zi sau o jumtate de zi. Aceast suprafat este variabil, n functie de productie si perioada psunatului. Psunatul dozat se poate executa si fr mprtirea psunii n tarlale, cnd se folosesc garduri electrice mobile. Un astfel de psunat nu poate fi aplicat dect pe pajisti productive, ntruct altfel suprafata delimitat pentru un animal ar fi prea mare.

Psunatul cu portia sau n fsii const n asezarea animalelor pe un aliniament, atribuind-se fiecrui animal o ltime corespunztoare speciei din care provine. Aceast fsie se delimiteaz cu gard electric. Gardul se deplaseaz pe msur ce animalele psunnd, au consumat ntreaga mas vegetativ. Acest sistem are varianta de a ncadra animalele ntre dou garduri electrice, limitnd total deplasarea animalelor.

O alt mtod este folosirea ierbii la iesle, desi nu este o metod de psunat propriu-zis, ea se ncadeaz tot n acest sistem, deosebirea constnd n faptul c nu animalele se deplaseaz la hran, ci hrana la animale. Pentru a se realiza acest lucru, cnd iarba ajunge la 25-30 cm nltime, ea se coseste si este transportat si administrat animalelor.

Toate variantele de psunat rational nu pot fi aplicate dect pe pajistile mbunttite (folosirea ierbii la iesle numai pe psunile perfect nivelate), pe psunile semnate sau cnd se psuneaz culturi furajere.4.2. Tehnica psunatului

Tehnica psunatului se refer la modul n care animalele pasc iarba, la evenimentele normale zilnice si cele sezoniere care apar cnd animalele sunt pe parla. Psunatul propriu-zis deci atunci cnd animalele se hrnesc cu iarba psunii se desfsoar n dou perioade majore:dup rsritul soarelui si nainte de amurg. Timpul ct dureaz psunatul depinde de administrarea sau nu a furajelor concentrate.

Data nceperii si ncetrii psunatului exercit o mare influent asupra vegetatiei si conditiilor stationale. Psunatul primvara prea devreme, cnd solul este umed, duce la distrugerea stratului de telin, la tasarea solului nruttind regiml de aeratie, la formarea de gropi si musuroaie, iar pe terenurile nclunate se declanseaz grave fenomene de eroziune a solului. Aceste modificri ale conditiilor stationale atrag dup sine schimbri importante n conmpozitia floristic, n sensul c dispar cu timpul plante autotrofe, valoroase din punct de vedere furajer, care sunt mai pretentioase fas de regimul de aer, ap si hran din sol. Psunatul timpuriu contribuie si la scderea treptat a productiei, deoarece plantele, avnd o suprafat foliar mai redus, sunt obligate s foloseasc pentru cresterea si refacerea lor numai substantele de rezerv acumulate n organele din sol, ceea ce duce la epuizarea lor.

nceperea psunatului foarte devreme, cnd iarba este prea tnr, prezint neajunsuri si din alte puncte de vedere . ea contine mult ap si din aceast cauz ea are un efect laxativ epuizant. Datorit rapidittii tranzitului rezult o eliminare excesiv de sruri minerale de cupru, magneziu, dar mai ales, de sodiu. Aceast iarb contine foarte putin celuloz, de aceea se pretez foarte ru la salivatie si la rumegare, animalele fiind predispuse la unele forme de indigestie sau chiar la meteorizatii. Iarba foarte tnr contine cantitti mari de azot, ceea ce determin acumularea amoniacului n stomacul animalelor si declansarea unor fermentatii periculoase.

Psunatul nu trebuie s nceap nici prea trziu, deoarece creste continutul n celuloz, concomitent cu scderea celui de protein din plante si se reduce gradul lor de consumabilitate si de digestibilitate.

Epoca optim de ncepere a psunatului este cnd solul s-a zvntat si plantele au ajuns la nltimea de 10-15 cm n cazul psunilor formate din plante din plante mrunte. Pe psunile din zonele bogate n precipitatii formate din plante mai nalte, psunatul poate ncepe cnd plantele au ajuns la nltimea de 15-20 cm. Se admite ca psunatul s nceap cnd plantele au o nltime mai mare, de 20-30 cm, numai pe psunile cultivate (temporare).

Psunatul n aceste conditii permite regenerarea rapid a plantelor, repartizarea mai uniform a productiei pe cicluri si mentinerea unei compozitii floristice valoroase.

Toamna, psunatul nceteaz cu 3-4 sptmni nainte de sosirea ngheturilor permanente, pentru ca plantele s acumuleze suficiente substante de rezerv pe seama crora vor suporta mai usor temperaturile sczute din timpul iernii, iar primvara pornesc mai repede n crestere.

n timpul verii, cnd psunile nu asigur necesarul de mas verde pentru o nutritie normal a animalelor, se va recurge la alte surse de nutreturi verzi, sau se va folosi nutret seminsilozat (semifn) sau fn.

Modul de executare a psunatului n interiorul fiecrei tarlale prezint, de asemenea, important att pentru productia animalelor ct si pentru compozitia floristic a psunilor.

Exist dou posibilitti de desfsurare a psunatului n interiorul tarlalelor. n primul caz animalele au libertatea s se deplaseze pe toat tarlaua, iar n cel de-al doilea li se limiteaz suprafata de psunat, eventual cu ajutorul unui gard electric, astfel nct nu pot nainta dect treptat, pe msur ce consum plantele, procedeu care este mult mai bun. n felul acesta creste gradul de consumabilitate a plantelor, datorit limitrii suprafetei de psunat, se evit bttorirea solului, prin urmare nu se nruttesc conditiile de viat din sol, iar productia animalelor va fi mai mare.

Durata zilnic de psunat pe tarla este o alt norm de care trebuie s se tin seama, deoarece observatiile au artat c animalele reusesc s-si procure hrana necesar n cteva ore iar n restul timpului nu fac altceva dect s calce iarba si s bttoreasc solul. De aceea animalele se tin la psunat 6-8 ore/zi, 3-4 ore dimineata iar dup o perioad de odihn se reia psunatul timp de 2-4 ore. Se va prefera psunatul de dimineat n primele ore, de sear sau de noapte.

nltimea de psunat influenteaz n mare msur modul de regenerare al plantelor si productia ce se obtine. Cu ct plantele vor fi psunate mai de jos, cu att regenerarea lor va fi mai slab si productiile la ciclurile urmtoare mai mici, deoarece mugurii superficiali si lstarii scurti, care au un rol important n refacerea masei vegetative dup psunat, nu mai particip la acest proces, fiind ndeprtati n timpul psunatului executat prea de jos.

La stabilirea nltimii optime de psunat trebuie s se tin seama de talia plantelor si modul de repartizare a frunzelor. Plantele de talie joas, la care majoritatea frunzelor sunt bazale, se pot psuna la o nltime mai mic de la suprafata solului, pe cnd cele de talie mijlocie si nalt, care au mai multe frunze tulpinale, trebuie s se psuneze la o nltime mai mare.

Se apreciaz c nltimea optim de psunat este de 4-5 cm de la suprafata solului la psunile din etajul forestier, 3-4 cm la pajistile cu iarb scund din zonele alpine si de step si silvostep, 5-6 cm la pajistile semnate. Aceasta se poate realiza prin sporirea sau reducerea desimii animalelor.

Frecventa psunatului reprezint un alt element de care trebuie s se sin seama. S-a bserva c recoltrile dese si mai ales cnd sunt executate prea de jos slbesc plantele si reduc din capacitatea lor de regenerare. n felul acesta, productia scade.

Speciile care alctuiesc vegetatia pajistilor permanente suport n mod doferit recoltrile repetate ale plantelor. Cele de talie joas, adaptate la psunat ca : Lolium perenne, poa pratensis, Festuca rubra, Trifolium repens, Medicago lupulina, lotus corniculatus etc., suport un psunat repetat, fr ca productia s scad prea mult ctre sfrsitul perioadei de vegetatie.

Aceasta se datoreaz numrului mare de frunze bazale si lstarilor asternuti pe sol, care permit refacerea rapid dup psunat. Este totusi bine ca psunatul s nu se repete de prea multe ori, pentru a permite regenerarea rapid a plantelor si obtinerea unor productii mari de iarb.

Plantele de talie nalt, care au mai multe frunze tulpinale si care, n general, se refac mai greu dup psunat, nu suport psunatul repetat.

4.3. Msuri pentru organizarea psunatului rational

Folosirea rational a psunilor presupune aplicarea unui ansamblu de msuri tehnico-organizatorice care s permit valorificarea maxim a plantelor, mbunttirea continu a compozitiei floristice, sporirea productiei de iarba si nlturarea unor neajunsuri ale psunatului liber. Aceste msuri absolut obligatorii sunt: determinarea productiei psunilor, determinarea capacittii de psunat, tarlalizarea, executarea unor lucrri nainte de nceperea psunatului si n timpul psunatului ct si tehnica psunatului.

Determinarea productiei psunilor se realizeaz prin metode directe si indirecte.

Metoda direct sau a cosirilor repetate const n determinarea productiei pe parcele de prob (n mai multe repetitii) si pentru fiecare ciclu de psunat. Parcelele de prob trebuie s fie reprezentative, sub aspectul productiei, pentru ntreaga psune. Pe psunile uniforme se aleg 4 aprcele a 2,5 mp fiecare, iar pe psunile cu vegetatie neuniformp 10 parcele de cte 1,0 mp fiecare.

n cazul psunatului liber, se ngrdesc suprafete mai mari de pn la 100 mp, dic care se recoltez parcele de prob ori de cte ori plantele ajung la nltimea de psunat.

Se calculeaz productia la hectar pentru fiecare ciclu de psunat (), se nsumeaz productiile tuturor ciclurilor de psunat, determinndu-se astfel productia global de mas verde a pajistei dup formula:

C =

Productia real, iarba efectiv consumat de animalle, se determin dup ncheierea fiecrui ciclu de psunat, determinndu-se resturile de plante neconsumate de animale pentru fiecare ciclu (). nsumarea resturilor tuturor ciclurilor de psunat seprezint cantitatea total de plante neconsumate (R):

R = Cunoscnd productia global si resturile neconsumate se poate stabili prin diferent productia real a psunii (P), dup cum urmez:P = C R

Raportul dintre productia real si productia global, raportat n %, reprezint coeficientul de folosint a ierbii de ctre animale:

K = 100

Cnd psunile nu sunt mprtite n tarlale, prin urmare cnd nu se mai pot determina resturile, deoarece animalele rmn n permanent pe toat psunea, pentru aflarea productiei reale se foloseste formula:

P = Coeficientul de folosint a masei verzi de pe psune se determin prin analiza botanic, efectuat la probele de plante din ngrdire. Se ia n considerare greutatea total a probei analizate (N) si greutatea plantelor consumabile (M):K = 100

Metoda indirect sau zootehnic const n transformarea cu ajutorul unor coeficienti, stabiliti pe cale experimental, a tuturor produselor animaliere n unitti nutritive.

Aplicarea acestei metode implic tinerea unor registre speciale cum ar fi jurnalul de psune, evidenta greuttii animalelor, evidenta strict a productiei de lapte si a furajelor suplimentare admnistrate n timpul perioadei de psunat. Cunoscnd perioada de folosire a psunii, speciile si grupele de animale, consumul de furaje pentru lapte, pentru ntretinerea animalelor, consumul de furaje suplimentare, se poate determina productia exprimat n U.N. a trupului de psune, care apoi se converteste n masp verde si se calculeaz la hectar.

Capacitatea de psunat se calculeaz pe baza capacittii de productie a pajistei si necesarul de mas verde pentru animale si reprezint numrul de animale care se pate repartiza la 1 ha de psune, n functie de productia acesteia. Se ia ca unitate conventional de msur unitatea vit mare (UVM) care reprezint o vac de 500 kg cu un consum zilnic de 10 UN. Capacitatea de psunat () reprezint raportul dintre productia real a psunii (P) sinecesarul de nutret verde pentru o unitate vit mare (M) si de determin cu ajutorul formulei:

Categoriile si speciile de animale ce folosesc psunea se convertesc n UVM cu ajutorul unor coeficienti iar capacitatea de psunat se exprim n UVM.

Atunci cnd nu se calculeaz capacitatea de psunat, repartizarea animalelor pe psune se face la ntmplare si din aceast cauz numrul de animale depseste posibilitatea psunii de a le ntretine, avnd loc suprancrcarea psunii. Plantele valoroase sunt consumate prea de jos si de multe ori, nu se mai pot reface si cu timpul dispar, nruttindu-se compozitia floristic a psunii. n plus, solul se bttoreste puternic, se distruge stratul de telin si se declanseaz fenomenele de eroziune.La fel de duntoare este si subncrcarea psunii. n acest caz, pe lng faptul c nu se valorific integral productia, are loc si un psunat selectiv, iar animalele avnd la dispozitie o suprafat prea mare de psune consum repetat numai plantele valoroase, care cu timpul dispar. Plantele nevaloroase formeaz seminte, se nmultesc si n felul acesta se nrutteste compozitia floristic a psunii.

mprtirea psunii n tarlale. Psunea se mparte ntr-un numr de tarlale determinat de timpul necesar regenerrii plantelor pentru a ajunge la nltimea optim de psunat, de numrul de zile ct rmn animalele pe o tarla, a grupelor de animale si a parcelelor destinate pentru refacere. Se foloseste formula:

N = , n care

N este numrul de tarlale;

R reprezint durata de timp necesar regenerrii plantelor;

O este timpul de folosire a tarlalei ntr-un ciclu de psunat;

n este numrul parcelelor aflate n refacere prin supransmntare sau autonsmntare.

Perioada de refacere a covorului ierbos dup psunat este conditionat de biologia speciilor, aprovizionarea cu ap, nltimea de retezare a plantelor de ctre animale, desimea animalelor.

Durata de folosire a tarlalelor n cadrul fiecrui ciclu, variaz ntre 1-6 zile, productia fiind mai mare la o durat mai scurt de folosire a tarlalelor. Prelungirea duratei de folosire peste 6 zile stnjeneste procesul de regenerare a plantelor, reduce numrul ciclurilor de psunat si n special productia.

Suprafata tarlalelor se calculeaz mprtind suprafata total a psunii la numrul de tarlale, dac psunea este uniform sub aspectul productiei. Pe psunile cu productii neuniforme suprafetele sunt neegale, egalitatea realizndu-se numai sub aspectul productiei.

nainte de nceperea psunatului trebuie s se execute unele lucrri care au o important deosebit, mai ales n cazul psunatului rational. Acestea permit o mai bun organizare si desfsurare a psunatului si influenteaz n mare msur sporirea productiei de iarb si mbunttirea compozitiei floristice a psunii.

n vederea nceperii psunatului n conditii bune se curt psunile de mrcinisuri si buruieni duntoare vegetatiei pajistilor si produselor animaliere, se distrug buruienile toxice, se elimin excesul temporar de ap, se curt psunea de resturile aduse de ap.

Dintre lucrrile speciale pe psuni se mentioneaz repararea si construirea de noi drumuri de acces pe psune, repararea adptorilor, a mprejmuirilor dintre tarlale, a adposturilor din taberele de var.

Curtirea pajistilor de mrcinisuri si buruieni duntoare vegetatiei pajistilor si snttii animalelor contribuie la mbunttirea compozitiei floristice, la prevenirea mbolnvirii animalelor si deprecierii produselor acestora.

Distrugerea buruienilor toxice este o lucrare obligatorie deoarece plantele toxice cresc primvara mai repede, sunt consumate de animale si provoac intoxicatii, uneori chiar grave.

Evacuarea excesului de umiditate si curtirea psunilor de resturile aduse de ape, creaz conditii pentru ca plantele bune d enutres s creasc mai repede si psunatul s nceap primvara mai devreme. Aplicarea ngrsmintelor minerale reprezint o msur deosebit de important n vederea accelerrii ritmului de crestere a plantelor si de sporire a productiei.Existenta drumurilor late de 4-10 m, mrginite de santuri de colectare a apei, peste care se construiec poduri pentru trecerea animalelor, drumurile fiind trasate n unghi ascutit fas de curbele de nivel, constituie unul din mijloacele de modernizare.

Asigurarea cu ap a animalelor n timpul perioadei de sunat prezint o deosebit important pentru productie. Se cere ca asursa de ap s fie n apropierea psunii si n cantitate suficient. Psunile organizate se prevd cu adptori automate pentru fiecare tarla. Costruirea unei singure adptori pentru toate tarlalele implic drumuri lungi de 400-500 m si chiar mai mult.

n mod obisnuit se amenajeaz adptori cu jgheaburi de dimensiuni variabile, determinate de speciile si numrul de animale. Terenul din jurul adptorilor se pietruieste. Iar n lipsa surselor de ap apropiate, se folosesc cisterne prevzute cu adptori automate.

Construirea ngrdirilor sau repararea celor existente sunt lucrri necesare n vederea organizrii psunatului pe tarlale. De asemenea, este necesar construirea gardurilor pentru delimitarea terenurilor erodate, a rezervatiilor naturale, a plantatiilor silvice, a fnetelor etc.

ntretinerea animalelor pe psune n timpul verii necesit adposturi pentru protejarea lor de intemperii. Dac n regiunile secetoase se construiesc adposturi simple, sub form de umbrare, n zonele de munte se construiesc saivane pentru protejarea animalelor.Adposturile se prevd cu podele impermeabile si canale de scugere a urinei n rezervoare, de unde, dup fermentare, se folosette la fertilizarea pajistilor.

Taberele de var se doteaz cu tuilaje necesare recoltrii, transportului si depozitrii surplusului de nutresuri, cu utilaje pentru mulsul mecanic si ncperi pentru pstrarea un timp nu prea ndelungat al laptelui.

De asemenea si n timpul psunatului este necesar s se execute unele lucrri care au scopul de a mbuntti compozitia floristic, de a reface mai repede plantele dup ce au fost psunate si de a preveni mbolnvirea animalelor.

Dup ce animalele au prsit o tarla, se execut cosirea plantelor nepsunate pentru a preveni nmultirea lor prin seminte si se mprstie excrementepe pentru a preveni mburuienarea pajistii, deoarece n jurul acesto resturi se vor nmulti speciile nitrofile-duntoare, evitndu-se si formarea focarelor de nmultire a unor paraziti, realizndu-se n acelasi timp si o anumit ngrsare a psunii.Se fertilizeaz fiecare tarla n vederea accelerrii ritmului de crestere a plantelor si sporirii productiei, mai ales pe psunile mai slabe. Se folosesc n acest caz doze mici de ngrsminte minerale cu azot, administrarea fcndu-se dup primul ciclu de psunat, iar n zonele mai umede si dup ciclurile urmtoare.

Irigarea psunii se face paralel cu fertilizarea n scopul realizrii unei productii ridicate si echilibrat repartizate pe durata psunatului.

Aplicarea n complex a acestor lucrri, n functie de conditiile naturale, contribuie n mare msur la sporirea productiei si la mbunttirea compozitiei floristice a psunilor.

Cap. V

APLICATII PRACTICE

Organizarea ameliorativ a unei pajisti permanente degradate din zona Flticeni, judetul SuceavaAplicatia 1

Suprafata (S): 25 ha

Panta terenului: 12%

Productia global (): 17t/ha

Coeficient de utilizare (K): 85%

Durata de refacere (R): 32 zile

Timpul de ocupare (O): 4 zile

Modul de exploatare: cresterea vacilor pentru lapte

Perioada de psunat (T): 140 zile

Data nceperii psunatului: 1 mai

O parcel pentru realizare de fn

Elemente de degradare

Acoperire cu musuroaie: 3 ha cu grad de acoperire 20%

Acoperire cu vegetatie: 3 ha cu grad de acoperire 85%

Vegetatie lemnoas: 3 ha cu grad de acoperire 35%

Productia util. = = 14450 kg/ha

Necesarul de mas verde pentru 1 UVM. G = T N = 140 50 = 7000 kgCapacitatea de psunat. = = 2,06 UVM/haNumrul de parcele (fr fn). N = = = 9 parceleSuprafata unei parcele. s = = = 2,5 ha

Productia total. = 361250 kg

Productia pe parcel. p = = = 36125 kg

Desimea de psunat. = 2,06 9 = 18,54 UVM/ha parcel

Efectivul de animale. PARCELA

12345678910

C. I

R=32

O=41.mai

4 mai5 mai 8 mai9 mai 12 mai13 mai 16 mail17 mai 20 mai21 mai -24 mai25 mai 28 mai29 mai 1 iun.2 iun. 5 iun.F

C. II

R=32

O=46 iun. 9 iun.10 iun. 13 iun.14 iun. - 17 iun.18 iun. 21 iun.22 iun. 25 iun.26 iun. 29 iun.30 iun. 3 iul.4 iul. 7 iul.F8 iul. 11 iul.

C. III

R=32

O=412 iul. 15 iul.16 iul. 19 iul.20 iul. 23 iul.24 iul. 27 iul.28 iul. 31 iul.1 aug. 4 aug.5 aug 8 aug.F9 aug. 12 aug.13 aug. 16 aug.

C. IV

R=32

O=417 aug. 20 aug.21 aug. 24 aug.25 aug. 28 aug.29 aug. 1 sept.2 sept. 5 sept.6 sept. 9 sept.F10 sept. 13 sept.14 sept. 17 sept.X

Elemente de degradare

Acoperire cu musuroaie: 3 ha cu grad de acoperire 20%

Acoperire cu vegetatie: 3 ha cu grad de acoperire 85%

Vegetatie lemnoas: 3 ha cu grad de acoperire 35%

Pe trupul de pajiste (3ha) ce prezint un grad de 20 % acoperire cu musuroaie, panta terenului fiind de 12 %, pentru distrugerea acestora se folosesc masini de nivelat (grederul semipurtat pentru pajisti, screpere, masini rotative), cu freza sau cu masina de curtat psuni (MCP-1,5 sau MCP-2).

Musuroaiele de crtit se distrug n anul formrii lor, prin lucrri cu grapa si trtitoarea. Musuroaiele de furnici se distrug manual. Musuroaiele provocate de prezenta tufelor de Nardus stricta si Deschampsia caespitosa se nltur prin eliminarea acestor plante. Dac exist, Nardus stricta se combate prin tratamente cu erbicide, trlire, amendare cu var si supransmntare. Musuroaiele de Deschapsia caespitosa se distrug prin drenare si erbicidare cu 150kg/ha clorat de sodiu n 600 l ap, tratamentul efectundu-se n perioada iunie-iulie.

Pe trupul de pajiste avnd suprafata de 3 ha acoperit cu vegetatie lemnoas n grad de 35%, panta terenului fiind de 12%, aceast vegetatie se ndeprteaz complet sau aproape complet. Suprafata se va defrisa n benzi late de 15-20 m n cazul vegetatiei de foioase si n benzi cu ltimea de 5-10 m n cazul acoperirii cu ienupr. Benzile vor fi paralele cu directia general a curbelor de nivel. Dac este nevoie, pentru evitarea declansrii fenomenelor de eroziune a solului, ntre benzi se va lsa o distant de 75-100 m n cazul acoperirii cu foioase si de 80-120 m n cazul acoperirii cu ienupr. Din loc n loc, vor fi lsate plcuri de vegetatie lemnoas care s constituie refugii pentru animale.

Curtirea vegetatiei lemnoase se poate efectua manual, mecanic, cu ajutorul arboricidelor sau prin incendiere.

Pentru defrisarea manual se utilizeaz toporul coas, sapa de defrisat, coasa de arbusti, cosorul de defrisare. Speciile care nu lstresc se taie ras de la suprafata terenului, cele cu drajoni din colet se ndeprteaz si coletul, iar cele cu drajonare din rdcini se reteaz de mai multe oi n perioada de vegetatie.

Curtarea pe cale mecanic se realizeaz diferentiat n functie de stadiul dezvoltrii vegetatiei lemnoase. Tufele lemnoase cu diamentrul pn la 2,2 cm se distrug cu masina de curtat pajisti MCP-1,5m, iar cele cu diametrul pn la 4 cm, cu masina MCP-2. Arboretul cu diametrul tulpinilor la sol pn la 15 cm se distruge cu echipamentul de tiere a arboretului ETA-3, iar arborii cu diametrul pn la 70 cm se scot cu rdcini, cu ajutorul mpingtorului pentru defrisare, actionat de tractorul S-1500.

Distrugerea vegetatiei lemnoase pe cale chimic este o msur care completeaz lucrrile mecanice de combatere si se impune pentru eliminarea lstarilor tineri ce apar din coletele si rodocinile rmase n sol dup defrisare utiliznd erboricidele. Dozele si numrul de tratamente sunt determinate de tipul arboricidului, vrsta lstarilor si de sensibilitatea speciilor lemnoase. Se recomand pentru folosire sarea de amine si Tordonul.

Cioatele rmase dup defrisare se scot din sol cu ajutorul echipamentului EEC-1,2, purtat n spate pe tractoare cu senile. Dup scoaterea cioatelor, terenul se niveleaz si se pregteste pentru supransmntare cu un ameste de graminee si leguminoase perene.

Pentru suprafata de pajiste de 3 ha ce prezint un grad de acoperire cu vegetatie ierboas de 85%, ct si pentru completarea golurilor rmase n urma distrugerii musuroaielor si a vegetatiei lemnoase se pregteste un ameste de graminee si leguminoase perene n vederea supransmntrii.

Pentru supransmntare se utilizeaz un amestec de graminee (70%) si leguminoase (30%) cu un numr total de 2-3 specii, avnd urmtoarele proportii:

graminee cu talie nalt (Dactylis glomerata) 30% graminee cu talie joas (Lolium perenne) 40%

leguminoas cu talie joas (Trifolium repens) 30%

Nr. Crt.Specia Np%PGSUQ Ic QQt (2,1ha)

1. Trifolium repens12309580764,7337,0914,9

2. Dactylis glomerata2330857563,710,8110,822,68

3. Lolium perenne2840958580,713,9113,929,2

Suprafata total ce necesit lucrri de supransmntare este de 2,1 ha.

Aplicatia 2

S se organizeze un conveier mixt pentru 24 vaci n zona de pdure. Perioada de conveier este de 120 zile, data nceperii conveierului 20 mai. Suprafata de pajiste permanent de 2 ha, leguminoas peren 4 ha, conditii de irigare.

LUNA/DECADA

Cult. Data sem.Prod. mediet/haSS+10%P

tP+10%

tVVIVIIVIIIIX

312312312312

Paj. Perm.15 22303011101010101011101011107

Trif.4 4416016065510 /74 F78,28 / 36,8 F

Borc tmn25 0,530,5813,214,5213,2

Pb mv.1 V.30 0,330,3620,222,213,27

Borc prim.1 V.20 0,70,771415,4212

Pepene furj.40 0,420,4617,418,1548,4

Total 134 7,988,17254,8260,1513,2121212121213,2121213,2128,4

= 0,34 UVMNec. Zilnic = nr animale 50 kg = 2450 = 1200 kg = 1,2 tNecesarul pe decad Nd = 1,2 10 = 12 t/decad (+1,2 pentru nc o zi (31 zile)).

CONCLUZII1. Pentru crearea unui regim de umiditate favorabil cresterii plantelor valoroase sunt necesare lucrri pentru eliminarea apei si msuri pentru completarea deficitului de ap, n functie de situatia pajistilor respective.2. Fertilizarea reprezint una d