1. Cadrul geografic al Regiunii Nord-Est

Regiunea Nord-Est este o parte a vechii regiuni istorice a Moldovei, fiind compusă din șase județe: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui. Cu o suprafață totală de 36.850 km2, reprezentând aproximativ 15,46% din suprafața României și o populație de peste 3.700.000 locuitori, regiunea Nord-Est este cea mare dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale României . Cele mai întinse județe fiind Suceava, cu o suprafață de 8.553 km2 și Bacău cu 6.621 km2.

Regiunea Nord-Est se învecinează la Nord cu Ucraina, la Sud cu județele Galați și Vrancea (Regiunea Sud-Est), la Est cu Republica Moldova, iar la Vest cu județele Maramureș și Bistrița-Năsăud (Regiunea Nord-Vest) și județele Mureș, Harghita și Covasna (Regiunea Centru).

1

Tabel 1 : Informații geografice pe grupe de vârstă, sexe, medii de rezidență(număr persoane)

Grupe de vârstă Sexe Medii de rezidență 2012 2013 2014 201520-24 ani Masculin Urban 50.952 48.006 44.715 41.507- - Rural 61.521 60.794 61.511 63.510- Feminin Urban 49.648 47.218 43.880 41.622- - Rural 50.810 48.589 49.655 52.18225-29 ani Masculin Urban 47.675 49.079 51.553 52.263- - Rural 52.767 55.034 58.407 60.575- Feminin Urban 45.883 46.411 48.094 48.863- - Rural 47.248 47.352 47.653 47.45330-34 ani Masculin Urban 52.165 50.682 49.070 47.559- - Rural 65.554 62.323 58.938 55.906- Feminin Urban 51.743 49.860 47.640 45.875- - Rural 59.942 56.789 53.394 50.39835-39 ani Masculin Urban 48.870 50.214 51.813 51.821- - Rural 75.792 74.967 74.623 71.929- Feminin Urban 49.853 50.316 51.299 51.324- - Rural 66.716 65.921 66.099 64.14440-44 ani Masculin Urban 57.791 53.488 49.647 48.251- - Rural 83.662 82.184 79.700 78.578- Feminin Urban 63.508 57.930 52.479 50.061- - Rural 66.578 66.607 65.842 65.97845-49 ani Masculin Urban 36.752 41.869 47.448 51.130- - Rural 50.509 57.890 65.936 72.630- Feminin Urban 41.777 47.094 52.665 56.366- - Rural 38.189 43.581 49.808 55.87350-54 ani Masculin Urban 49.067 45.109 41.963 39.135- - Rural 54.919 53.879 52.800 51.602- Feminin Urban 55.493 51.401 47.991 45.024- - Rural 44.453 42.450 40.773 39.51955-59 ani Masculin Urban 53.833 53.598 53.176 51.188- - Rural 52.073 53.216 54.308 54.850- Feminin Urban 59.945 60.312 60.205 58.571- - Rural 54.301 52.489 50.960 49.458Sursă : Institutul Național de Statistică, 2016

2

Tabel 2 : Structura regiunii pe județe-urban/rural în anul 2015 (unitate de măsură:număr)

Județe din N-E Municipii Orașe Comune Sate

Bacău 3 5 85 491Botoșani 2 5 71 333Iași 2 3 93 418Neamț 2 3 78 344Suceava 5 11 98 379Vaslui 3 2 81 449Sursă : Institutul Național de Statistică, 2016

2. Specializarea funcțională pe județe – industrie, agricultură, servicii

Județul Iași – Pol de creștere

Iași, puternic centru industrial și totodată unul dintre cele mai importante centre universitare, de cultură, artă, tradiție și spiritualitate din România, a fost vreme de secole capitala Moldovei.

Judeţul Iaşi a atras în ultimii ani investiţii în zona producţiei de componente auto şi în IT, regiunea Moldovei fiind cunoscută pentru forţa de muncă mai ieftină decât în restul ţării.

La nivelul județului Iaşi cele mai importante companii din punct de vedere al rezultatelor financiare înregistrate (cifră de afaceri şi număr de salariaţi) sunt cele care au avut ca obiect de activitate: fabricarea produselor farmaceutice de bază, distribuţia energiei electrice, lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale, producţia de tuburi, ţevi, profile tubulare şi accesorii pentru acestea, din oţel, captarea, tratarea şi distribuţia apei, transporturi urbane, suburbane şi metropolitane de calatori, activităţi de consultanță pentru afaceri şi management.

Județul Iași se remarcă printr-un grad ridicat de ruralitate, în contextul în care 54% din populație trăiește în mediul rural (față de 47% media națională), pe teritoriul a 93 de comune. Mediul urban este compus din cinci unități administrative, dintre care Municipiul Iași este cea mai mare așezare urbană, având o populație de mai mult de 8,5 ori mai mare decât a municipiului Pașcani, următorul centru urban ca număr de locuitori (33.745).

Județul Iași ocupă locul 8 în România din punct de vedere al Produsului Intern Brut, fiind cea mai dezvoltată zonă din cea mai săracă regiune a României, marcat de o puternică polarizare a activității economice către municipiul Iași.

Municipiul Iași angajează aproximativ 85% din forța de muncă ieșeană (75.406 persoane) și participă cu peste 71% din cifra de afaceri a județului (aproximativ 12 miliarde

3

lei). Zona Metropolitană Iași cuprinde peste 83% din numărul total de firme din județ și generează peste 87% (14,5 miliarde lei) din cifra de afaceri.

Deși mediul rural concentrează 57% din totalul populației, doar 14,14% sunt active în cadrul întreprinderilor ce își desfășoară activitatea în județ.

Proiectele din Planul Integrat de Dezvoltare al Polului de Creștere Iași (26.10.2009) vizează Zona Metropolitană lași, situată în Regiunea Nord-Est, în partea central-estica a județului Iași. În Zona Metropolitană Iași locuiește aproximativ jumătate din populația județului Iași și acoperă 15 % din teritoriul acestuia.

Membrii Zonei Metropolitane lași sunt : Municipiul lași, Consiliul Județean Iași și 13 comune: Aroneanu, Bârnova, Ciurea, Holboca, Letcani, Miroslava, Popricani, Rediu, Schitu Duca, Tomești, Ungheni, Valea Lupului și Victoria.

Zona Metropolitană creează oportunitatea abordării în parteneriat a dezvoltării pe termen mediu și lung, vizând o nouă ofertă de posibilități de locuire, recreere și relaxare pentru cetățenii săi, ai județului și ai regiunii, oportunități de afaceri, investiții mult mai consistente decât poate oferi un oraș, amplasamente pentru instituțiile academice și de cercetare; permite abordarea integrată și rezolvarea mai eficientă a problemelor de mediu, poate mobiliza și atrage fonduri pentru o rețea de infrastructură care să favorizeze o dezvoltare teritorială durabilă pentru o rețea de localități.

PIDPC Iași conține un număr total de 85 de proiecte împărțite pe următoarele obiective:

Cresterea competitivitatii economice prin crearea și dezvoltarea unor structuri de sprijin a afacerilor, transferului tehnologic și promovării industriilor noi, creative;

Dezvoltarea conectivității teritoriale prin asigurarea accesibilității, îmbunătățirea mobilității spre și dinspre polul de creștere și a fluidizării traficului în interiorul acestuia;

Îmbunatățirea serviciilor sociale prin crearea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii aferente, în vederea asigurării unui standard de viață sporit al populației;

Valorificarea patrimoniului cultural-istoric și natural în vederea dezvoltării potențialului turistic al polului de creștere;

Asigurarea protecției și calității mediului în vederea creșterii standardului de viață al locuitorilor și sporirea atractivității investiționale;

Promovarea cooperării teritoriale și rezolvarea unor probleme de interes comun prin crearea și dezvoltarea de structuri parteneriale între entități publice și private transfrontaliere / transnaționale / interregionale.

4

Județul Bacău

Bacău, renumit în Evul Mediu ca punct vamal și centru comercial, în prezent este de asemenea un important centru industrial și universitar, cu o economie puternică, dinamică și cu numeroase investiții străine.

În județul Bacău cele mai mari companii din punct de vedere al cifrei de afaceri şi al numărului de salariaţi au domenii de activitate, precum: comerţul cu amănuntul al articolelor de fierărie, al articolelor din sticlă şi a celor pentru vopsit în magazine specializate, construcţii şi reparaţii autostrăzi şi drumuri, prelucrarea şi conservarea cărnii de pasăre, fabricarea de aeronave şi nave spaţiale, fabricarea de articole de îmbrăcăminte. Astfel, la nivelul reşedinţei judeţului Bacău este înregistrată o gamă destul de variată de unităţi economice.

Județele Suceava și Piatra Neamț

Suceava și Piatra Neamț, orașe care nu și-au pierdut din farmecul istoric, au devenit centrele unei industrii turistice în dezvoltare și importante puncte de plecare în călătoria spirituală de vizitare a mănăstirilor sau pentru plimbările montane pe care le ofera Carpații.

La nivelul județului Suceava cele mai importante companii din punct de vedere al rezultatelor financiare înregistrate (cifră de afaceri şi număr de salariaţi) sunt cele care au avut ca obiect de activitate: furnizarea de abur şi aer condiţionat, fabricarea hârtiei şi cartonului, fabricarea îngheţatei, captarea, tratarea şi distribuţia apei, lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale, lucrări de instalaţii electrice.

În județul Piatra Neamţ cele mai importante companii din punct de vedere al rezultatelor financiare înregistrate (cifră de afaceri şi număr de salariaţi) sunt cele care au avut ca obiect de activitate: cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase, comerţ cu ridicata de piese şi accesorii pentru autovehicule, captarea, tratarea şi distribuţia apei, fabricarea hârtiei şi cartonului, fabricarea îngheţatei, activităţi de protecţie şi gardă, fabricarea maşinilor şi utilajelor pentru agricultura şi exploatări forestiere.

Județele Vaslui și Botoșani

Botoșani și Vaslui, vechi centre comerciale și agricole, aceste orașe au fost martori ai unor importante evenimente istorice și loc de origine pentru artiști, scriitori și muzicieni români celebri. În prezent Botoșani și Vaslui sunt centre importante pentru dezvoltarea regională, în ceea ce privește industria textilă și prelucrătoare.

Economia județului Botoşani este ceva mai variată decât situaţia întâlnită în celelalte localităţi urbane din judeţ. Astfel, cele mai mari companii din punct de vedere al numărului de salariaţi şi cifrei de afaceri desfăşoară activităţi precum: pregătirea fibrelor şi filarea fibrelor textile, producţia de ţesături, fabricarea de articole confecţionate din textile, fabricarea altor articole de îmbrăcăminte fabricarea aparatelor de distribuţie şi control a electricităţii, fabricarea de instrumente şi dispozitive pentru măsura, verificare, control, navigaţie.

5

În județul Vaslui se remarcă, în primul rând, companiile care au următoarele sectoare economice: cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producatoare de seminte oleaginoase, fabricarea uleiurilor şi grasimilor, fabricarea produselor de morarit, fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de pasare), fabricarea de articole de lenjerie de corp, captarea, tratarea şi distributia apei.

3. Activități specifice mediului rural și mediului urban

Activitățile de bază în mediul rural sunt :

agricultura (cultivarea culturilor cerealiere-cultura cartofului și a sfeclei de zahăr fiind practicate aproape în toate județele; viticultura în județele Vaslui, Bacău și Iași, pomicultura în județele Iași, Suceava și Neamț, zootehnia);

exploatarea și prelucrarea lemnului în județele Suceava, Neamț și Bacău; turismul rural în județele Suceava, Neamț și Bacău.

Fragmentarea terenurilor, ponderea mare a populației ocupate în agricultura de subzistență (peste 85% în unele comune), lipsa sistemelor de irigație și a dotărilor corespunzătoare, precum și asociativitatea încă redusă mențin sectorul agricol la un nivel mult sub potențial.

Numai 21,11% din cifra de afaceri generată la nivel de județ provine din mediul rural și numai 45% din suprafața agricolă este exploatată în regim asociativ la nivel județean.

Pe de altă parte, așezarea geografică și calitatea terenurilor agricole sunt caracteristici intrinseci care demonstrează potențialul agricol existent, atât în ceea ce privește producția vegetală, cât și creșterea animalelor. De altfel, județul Iași se află pe primele locuri în țară la creșterea ovinelor.

Județul Iași concentrează importante suprafețe viticole – în special în zona Cotnari, care, de altfel, este cel mai cunoscut brand din România.

Cele mai dezvoltate sectoare economice din localitățile urbane ale Regiunii Nord-Est sunt:

industria prelucrătoare; activități profesionale, științifice și tehnice; comerțul cu ridicata și cu amănuntul; construcții; transport și depozitare.

Specificul economic al localităților urbane din Regiunea Nord-Est variază de la o localitate la alta. Astfel, în timp ce unele orașe își mențin, încă, un profil predominant industrial, în cadrul altora cel mai dezvoltat sector economic este cel terțiar. Potențial clar de specializare economică pe domeniul agricol prezintă județele Botoșani, Iași și Vaslui, dar situația județului Iași este influențată decisiv de municipiul Iași, care are potențial de

6

dezvoltare în domenii precum IT, sănătate și învățământ. Județele Suceava și Neamț au căpătat în ultima perioadă un profil turistic din ce în ce mai accentuat, care trebuie susținut prin investiții. Județului Bacău nu ii poate fi atribuită o specializare clară: zona de vest a județului poate fi dezvoltată din punct de vedere turistic, iar zona de est are caracter agricol.

Domeniul economic tradițional al regiunii, industria de prelucrare a lemnului a cunoscut o creștere semnificativă în ultimii ani, nu numai în ceea ce privește numărul locurilor de muncă, dar mai ales cifra de afaceri. Creșterea ponderii industriei de mobilă în totalul cifrei de afaceri evidențiază orientarea spre o valorificare superioară a lemnului. De asemenea, industria textilă a înregistrat o creștere a cifrei de afaceri, fiind de asemenea sectorul cu cele mai mari contribuții la export.

Densitatea întreprinderilor active din mediul urban al Regiunii Nord-Est, este de 23 întreprinderi la 1000 de locuitori, de aproximativ 4 ori mai ridicată decât cea înregistrată în mediul rural. 99,7% din întreprinderile active din mediul urban regional intră în categoria IMM-urilor.

Judeţul care înregistrează cea mai ridicată pondere a întreprinderilor active din mediul urban în totalul economiei judeţene este Iaşi (82,1%), acesta fiind urmat de judeţul Vaslui (80,1%), judeţul Bacău (77,8%), judeţul Botoşani (77,6%), judeţul Suceava (67,5%) şi judeţul Neamţ (64,7%). Mai mult decât atât, există o tendinţă clară de dezvoltare şi din punct de vedere economic a comunelor aflate în vecinătatea localităţilor urbane din regiune. Astfel, comunele care prezintă un număr mai ridicat de întreprinderi active sunt, de cele mai multe ori, cele care se află în proximitatea localităţilor urbane.

Oportunitățile de investiții în cadrul regiunii sunt:

Posibilitatea de a investi în agricultură deoarece regiunea deține aproximativ 16% din suprafața agricolă totală a țării și aproximativ 19% din suprafața acoperită de păduri. Județele din regiune cu cele mai întinse suprafețe de terenuri agricole sunt Vaslui, Botoșani și Iași, iar cele care dețin cele mai întinse suprafețe împădurite sunt Suceava, Bacău și Neamț;

Posibilitatea de a investi în servicii de consultanță pentru mediul de afaceri prin înființarea unor noi societăți;

Posibilitatea de a investi în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării ținând cont de faptul că la nivel național și regional, au fost luate o serie de măsuri pentru crearea și dezvoltarea unor noi structuri instituționale (organizarea de activități de cercetare-dezvoltare, proiectare, consultanță sau expertiză, în cadrul unor departamente, catedre sau unități proprii de cercetare științifică, prin colaborare cu instituții de învățământ și de cercetare din țară sau din străinătate).

7

4. Rata sărăciei în Regiunea Nord-Est

Tabel 3 : Rata sărăciei relative pe regiuni de dezvoltare, în România (perioada 2007-2014) %

Regiuni/Ani 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014NORD-VEST 21,3 18,9 18,7 14,6 20 15,9 15,9 21,9CENTRU 17,8 19,9 19,4 19,4 18 18,6 15,9 20NORD-EST 36,5 32,4 31,5 29,5 32,4 33,7 33,5 35,6SUD-EST 29,3 28,2 22,5 26,3 28 29,7 32 33,3SUD-MUNTENIA 26,6 22,3 23 22,2 21,6 22,1 22,4 25,5BUCURESTI - ILFOV

7,3 6,5 6,4 3,1 3,4 2,7 3,9 5,5

SUD-VEST OLTENIA 36,3 36,9 37,4 30,7 28,9 29,9 30,1 29,7VEST 11,1 15,9 15,4 17,6 18,8 20,5 22,9 26,8Sursă : Institutul Național de Statistică, 2016

În anul 2014, Regiunea Nord-Est înregistrează cea mai mare rată de sărăcie relativă comparativ cu restul regiunilor de dezvoltare.

2014NORD-VESTCENTRUNORD-ESTSUD-ESTSUD-MUNTENIA BUCURESTI - ILFOVSUD-VEST OLTENIAVEST

Sursă : Institutul Național de Statistică, 2016

5. Rețele de utilități publice

Atât reţeaua de alimentare cu apă potabilă, cât şi cea de canalizare sunt insuficient dezvoltate, ponderea localităţilor cu reţea de apă potabilă fiind de 54,8%, comparativ cu media pe ţară (61,0%), iar judeţele Iaşi şi Vaslui având o pondere a localităţilor cu reţea de canalizare de doar 13,3%, respectiv 12,8%. De asemenea, capacitatea staţiilor de epurare a apelor reziduale cât şi capacitatea de depozitare a deşeurilor sunt insuficiente, faţă de cerinţele

8

actuale. Doar 13,8% din numărul total al localităţilor regiunii sunt conectate la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale, judeţele Bacău, Iaşi şi Neamţ, având ponderea cea mai mare.

În ceea ce priveşte numărul localităţilor conectate la reţelele de distribuţie a energiei termice, se constată o scădere continuă a acestuia; 4,3% dintre localităţile din Regiunea Nord Est sunt conectate la reţeaua de distribuţie a energiei termice, valori mai ridicate înregistrând judeţele Neamţ, Suceava şi Iaşi. De asemenea, aceste judeţe se confruntă şi cu probleme de mediu, cauzate de lipsa resurselor de apă (consecinţă a stratului freatic situat la adâncime considerabilă), vechile defrişări, alunecările de teren considerabile.

6. Forţa de muncă şi migraţia

Populaţia ocupată este apropiată mediei pe ţară, de 33,8%. O pondere foarte mare o deţine populaţia ocupată în agricultură (42,7%), mai ales judeţele Botoşani (52,9%) şi Vaslui (51,2%). Ponderea populaţiei ocupate în industrie şi servicii se află sub media pe ţară (23,5 %), respectiv 19,4, judeţele Botoşani (15,1%) şi Suceava (16,8%) având cel mai mic grad de ocupare în industrie, iar judeţul Vaslui (30,0%) în domeniul serviciilor. De asemenea, aceste judeţe se confruntă şi cu o evidentă rămânere în urmă a gradului de tehnologizare industrială şi agrară, precum şi cu un nivel redus de calificare a populaţiei. În ultimii ani, a avut loc o scădere a ponderii populaţiei ocupate (de la 64.2% în 2000 la 33,8% în 2005). O diminuare accelerată a populaţiei ocupate a avut loc în judeţul Botoşani, unde, un procent mare al populaţiei lucrează în agricultură (52,9%).

Numeroase persoane în vârstă de muncă din această regiune lucrează temporar sau permanent în activităţi economice în Bucureşti, Banat, Transilvania, Europa de Vest şi Israel. În satele bucovinene, după plecarea populaţiei tinere masculine apte de muncă, se manifestă o tendinţă de emigrare şi a femeilor, pentru a munci în străinătate, astfel că în multe localităţi au rămas persoane vârstnice şi copii. În multe din aceste localităţi activitatea de construcţii este impresionantă, materia primă utilizată fiind lemnul. În acest fel s-au accentuat discrepanţele între localităţile regiunii din punct de vedere al nivelului general de dezvoltare şi îndeosebi al dotărilor infrastructurale.

Şomajul înregistrează o valoare superioară (6,8%) celei naţionale (5,9%), judeţul Vaslui ajungând la 10,1%. Rata şomajului feminin are valori inferioare ratei şomajului în toate judeţele regiunii. Cauzele se pot găsi în existenţa mai multor locuri de muncă pentru femei (confecţii şi industria hotelieră) şi a faptului că numeroase femei lucrează în străinătate.

7. Transport

Infrastructura de drumuri, reţele de apă şi canalizare ridică probleme în majoritatea judeţelor, dar cele mai afectate sunt judeţele Botoşani, Iaşi, Vaslui. De asemenea aceste judeţe se confruntă şi cu o evidentă rămânere în urmă a gradului de tehnologizare industrială şi agrară, un nivel redus de calificare a populaţiei, precum şi cu probleme de mediu, cauzate de lipsa resurselor de apă, vechile defrişări, alunecările de teren considerabile, stratul freatic adânc.

9

Densitatea drumurilor publice este de 36,3 km/km2 , superioară mediei pe ţară (33,5 km/km2 ), fiind mai ridicată în Iaşi, Botoşani, Vaslui şi Bacău, pentru că regiunea este străbătută de o serie de coridoare europene (E85, E576, E574, E581, E583). Există însă puţine drumuri publice modernizate, ponderea acestora fiind mult inferioară mediei pe ţară (25,1%), judeţele Botoşani şi Iaşi având o pondere de 16,4%, respectiv 17,6%.

Din cauza reliefului predominant muntos şi judeţele Neamţ şi Suceava se confruntă cu probleme de accesibilitate. Densitatea reţelei de cale ferată este de 44,3/1000km2 , regiunea fiind traversată de două din cele nouă magistrale feroviare ale ţării: V (Bucureşti-Suceava) şi VI (Bucureşti-Iaşi).

În cadrul regiunii există trei aeroporturi (Bacău, Iaşi şi Suceava) care deservesc curse interne şi ocazional zboruri externe. Infrastructura existentă în momentul de faţă nu permite nici unui aeroport din cele trei efectuarea de zboruri curente externe de pasageri şi de marfă. Judeţul Suceava dispune de 5 heliporturi, iar în judeţul Iaşi există o aerobază utilitară cu o experienţă de 30 ani în domeniu şi care are ca obiect de activitate zboruri utilitare şi zboruri sanitare.

8. Educaţie, sănătate și servicii sociale

Având în vedere că din cele opt regiuni de dezvoltare, Regiunea NE deţine cea mai mare pondere a populaţiei şi a elevilor (17,2% si respectiv 17,7% ), numărul unităţilor destinate procesului educaţional este mic, acesta reprezentând numai 10,19% din numărul unităţilor de învăţământ pe ansamblul ţarii. Trei judeţe Bacău (23,6%), Iaşi (16,3%) şi Suceava (14,4%) şi deţin aproximativ 60% din numărul total al şcolilor existentă la nivel regional, având cea mai numeroasă populaţie şcolară, comparativ cu celelalte 3 judeţe din regiune. Ele sunt în acelaşi timp şi centre universitare.

Regiunea Nord-Est deţine 164 de unităţi sanitare (spitale, policlinici, dispensare medicale, sanatorii TBC), reprezentând 12,07% din numărul total al unităţilor sanitare din România aflate în proprietate publică. Ele se află într-o stare precară, existând riscul ca multe unităţi să nu mai primească autorizaţie de funcţionare. În plus, dotările tehnice de care dispun sunt uzate atât fizic cât şi moral şi nu mai corespund cerinţelor actuale. Necesarul de dotări tehnice pentru următoarea perioadă este cel mai mare dintre toate regiunile.

În Regiunea Nord-Est s-au înregistrat cel mai mare număr de nou născuţi de la nivelul întregii ţări (5,4% din total naţional), dar instituţiile pentru protecţia copilului sunt insuficient dezvoltate. Această situaţie nu favorizează reintegrarea părinţilor pe piaţa muncii. Judeţele Iaşi şi Suceava nu dispun de nici o instituţie de asistenţă socială.

9. Mediu

La nivelul regiunii principalele probleme de mediu sunt legate de:

• proasta gestionare a deşeurilor industriale şi menajere (colectare neselectivă, gradul redus de revalorificare şi/sau tratare a deşeurilor, depozitare inadecvată sub aspectul

10

amplasării şi amenajării haldelor, existenţa depozitelor de rumeguş pe malurile cursurilor de apă, de-a lungul căilor rutiere);

• dezafectarea unor foste întreprinderi de stat;

• despăduriri, cu implicaţii în accentuarea alunecărilor de teren;

• fenomenele de eroziune a solului care afectează, în principal, partea de est a regiunii;

• poluarea locală sau zonală În unele judeţe se derulează (în diferite stadii) proiecte de realizare a unor modernizări ale sistemelor de alimentare cu apă (Iaşi), modernizări, retehnologizări şi dezvoltări ale unor staţii de epurare orăşeneşti (Iaşi, Suceava, Piatra Neamţ, Roman), de colectare selectivă a deşeurilor (Piatra Neamţ), de conservare a biodiversităţii şi reconstrucţie ecologică a Parcului Naţional Ceahlău.

10. Investiții străine directe

Impactul investiţiilor străine asupra economiei unei ţări este incontestabil: lanţul de efecte pe care le creează se răsfrâng atât asupra producţiei de bunuri şi servicii, cât şi asupra consumului, motivând simultan cererea şi oferta. Investiţiile reprezintă stimulentul ce generează noi activităţi economice şi are ca finalitate obţinerea de bunuri şi servicii indispensabile unei economii viabile, prospere.

La etapa actuală, potrivit prevederilor Strategiei de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru anii 2006-2015, atragerea investiţiilor şi promovarea exporturilor este o prioritate strategică a Guvernului Republicii Moldova. Guvernul doreşte să orienteze economia în direcţia activităţilor de producţie destinate exportului şi să valorifice mai eficient potenţialul ţării în calitate de punct natural de tranzit între Est şi Vest. Totodată, conform Strategiei Naţionale de Dezvoltare a Republicii Moldova 2012-2020, se optează pentru schimbarea paradigmei de dezvoltare a economiei şi anume, necesitatea renunțării la modelul de creștere bazat pe consumul alimentat de remiteri în favoarea unui model dinamic bazat pe atragerea investițiilor străine și locale, precum și dezvoltarea industriilor exportatoare de bunuri și servicii.

Existenţa unor acorduri de comerţ şi de liber schimb la nivel mondial şi regional, presiunea fiscală redusă, forţa de muncă relativ ieftină şi calificată, amplasarea geografică strategică a ţării, solul, clima favorabilă, existenţa tradiţiilor în industria prelucrătoare, în special în cea a produselor agroalimentare constituie, indiscutabil, elemente definitorii cu o puternică amprentă pozitivă asupra competitivităţii investiţionale a Republicii Moldova.

Cu toate acestea, în comparație cu alte țări din regiune, climatul investiţional nu este un atu pentru Republica Moldova. Faptul acesta îl denotă atât poziţia Moldovei în ratingurile internaţionale, cât şi comparaţia directă a indicatorilor macroeconomici şi de performanţă privind atragerea ISD între ţări. Un alt moment important se referă la faptul că aşa cum ISD îşi au originea în afara țării noastre, prin intermediul acestora se produce un proces de internalizare a situaţiei economice din țările investitoare în economia şi societatea naţională. Analiza stocului şi a fluxului de ISD pe perioada ultimilor 10 ani denotă o creştere constantă a

11

stocului de investiţii străine directe (peste 3.9 miliarde dolari în anul 2014), de peste 4 ori mai mult comparativ cu anul 2004. Totodată, începând cu anul 2008, se atestă evoluţia general descendentă a fluxurilor de ISD. Ca urmare a crizei mondiale, fluxurile de ISD orientate în economia naţională au scăzut brusc. Criza economică şi financiară a redus puternic încrederea investitorilor străini în capacitatea de relansare a economiilor în tranziţie, printre care se află şi Republica Moldova. La multe proiecte de investiţii s-a renunţat, fie au fost amânate.

Gradul de pătrundere al capitalului străin în economie este evidenţiat într-o manieră sugestivă de nivelul stocului de ISD pe locuitor. Datele empirice cu privire la acest indicator relevă discrepanţe accentuate existente între statele din regiune, iar Republica Moldova înregistrează un nivel scăzut al acestui indicator. Comparativ cu alte ţări ex-sovietice din regiune, Ucraina, spre exemplu, a acumulat un stoc de 1696.0 dolari per capita, iar România – 3899.0 dolari per capita, pe când Ungaria se regăseşte în fruntea clasamentului.

11. Turism

Regiunea Nord-Est are un mare potential ca centru european de turism. Separata de Vestul Europei prin impresionantul lant Carpatic, o mare parte a Regiunii este inca neexplorata si necunoscuta pentru turistii straini.

Judetele Suceava, Neam si Bacau sunt recunoscute pentru maiestuozitatea masivilor muntosi si farmecul aparte al celebrelor manastiri.

Zona de Est – judetele Botosani, Iasi si Vaslui – isi impresioneaza vizitatorii cu variate atractii turistice, dintre care se remarca localitatile rurale traditionale, neatinse de poluare, cu biserici stravechi si multe alte locatii interesante, incarcate de cultura si istorie, ce merita sa fie vizitate.

Prin modul de viata simplu, apropiat de natura si pastrarea traditiilor stramosesti, prin ospitalitatea lor, locuitorii acestei zone completeaza tabloul pitoresc oferit turistilor dornici de inedit.

Principalele atractii turistice în Regiunea Nord-Est:

Zonele montane - Lantul Muntilor Carpati, aflat la granita de vest a regiunii, este acoperit de pasuni alpine si paduri bogate in flora si fauna. O intreaga gama de sporturi montane pot fi practicate in aceasta regiune: rafting, alpinism, schi, ciclism montan, calarie.

Manastirile cu fresce exterioare - In secolul al XV-lea si al XVI-lea au fost ctitorite o serie de manastiri unice, aflate astazi in patrimoniul international al UNESCO. Elementul specific al acestora il constituie frescele exterioare, pictate in stil bizantin. Multe dintre aceste manastiri sunt localizate in istoricul tinut al Bucovinei (judetul Suceava).

Saline - Salinele de la Targu Ocna (Bacau) si Cacica (Suceava) sunt adevarate muzee subterane si statiuni de tratament. Ei pot practica aici o serie de sporturi sau se pot recrea in clinicile special amenajate in mine si recomandate in special pentru tratarea afectiunilor respiratorii.

12

Statiunile balneare - In lantul carpatic se afla numeroase statiuni balneare, renumite pentru izvoarele cu apa termala si minerala. Ele reprezinta cea mai importanta sursa de ape minerale din sud-estul Europei. Pacienti din intreaga Europa vin aici pentru tratarea diferitelor afectiuni. Cele mai populare statiuni de acest gen sunt cele din Slanic Moldova (Bacau), Vatra Dornei (Suceava).

Parcuri si rezervatii naturale - Judetul Bacau are rezervatii forestiere naturale la Runc-Racova si Paraul Alb. In Botosani exista o rezervatie naturala forestiera : Tudora si una geologica : Stanca Costesti. In judetul Neamt exista un Parc National : Bicaz/Ceahlau si o rezervatie de zimbri :Vanatori. Rezervatia geologica de la Dealul Repedea si cea botanica din Valea Lunga se gasesc in judetul Iasi. Judetul Suceava este cel mai bogat in rezervatii, printre acestea figurand: Rarau-Giumalau, Lunca Zamostea, Slatioara, Pojorata si Zugreni. In Judetul Vaslui exista rezervatii forestiere la Balteni, Badeana, Seaca Movileni siHarboanca-Brahasoaia, rezervatii paleontologice la Manzati si geologice la Nutasca-Ruseni.

Lacuri - Una dintre cele mai putin cunoscute caracteristici ale acestei regiuni este marele numar de lacuri si iazuri. Multe dintre acestea sunt situate in judetele din estul regiunii - Botosani, Iasi, Vaslui si sunt adeseori inconjurate de paduri. Abundenta piscicola face din pescuit principala atractie, insa aceasta activitate se poate desfasura doar pe cont propriu, neexistand deocamdata oferte de excursii special organizate pentru pescuit.

12. Cercetare și inovare

Nivelul activităţilor de cercetare, dezvoltare şi inovare în România ramâne foarte scăzut, în ciuda existenţei unei tradiţii academice ce acoperă peste 50 de domenii ştiinţifice şi tehnologice şi a eforturilor depuse pentru alinierea la standardele UE. În 2004, România a cheltuit 0,39% din PIB pentru activit ăţi de cercetare şi dezvoltare (din care 0,19% cheltu ieli publice), ceea ce reprezint ă mai puţin de jumătate din media înregistrata în noile state membre şi o cincime din media UE 25. Deşi aloc ările bugetare pentru cheltuieli de cercetare şi dezvoltare s-au dublat în 2006, ajungând la 0,38% din PIB, pentru a atinge ţinta de 3% stabilită prin strategia de la Lisabona, contribu ţia sectorului privat la cheltuielile pentru cercetare şi dezvoltare trebuie de asemenea să crească.

România are un nivel foarte scăzut al cheltuielilor totale pentru cercetare -dezvoltare, ele reprezentând cca. un sfert din media UE-25. România se situează sub nivelul înregistrat de ţările din centrul şi sud-estul Europei în privinţa intensităţii C&D. Un aspect pozitiv este ponderea mai mare a sectorului privat în finanţarea cheltuielilor de C&D, comparativ cu cele 10 state noi membre ale UE.

În anul 2006 în Regiunea Nord Est cheltuielile efectuate din fonduri publice (62,26%) de ţin o pondere mult mai mare faţă de cele efectuate de intreprinderi (31,06%), situaţie diferită faţă de perioada 2000-2004 când în Regiunea Nord-Est cheltuielile private erau de peste 50%.

13

Imm-uri cu activitate de inovare

În general, este cunoscută capacitatea redusă şi interesul scăzut al agenţilor economici pentru activităţile de cercetare-dezvoltare şi inovare – atât pentru cele proprii cât şi pentru cele desfăşurate în parteneriat cu instituţiile de profil CD, precum şi capacitatea redusă de absorbţie a rezultatelor cercetării.

Studiul „România – An Assessment of the Lisbon Scorehead”, elaborat de c ătre Societatea Română de Economie în 2004 caracterizează situaţia actuală a inovării în firmele româneşti astfel:

principala sursă de competitivitate o reprezintă costurile scăzute şi nu gradul de inovare al produselor şi tehnologiilor;

tehnologiile noi provin în general din import sau din investiţii străine directe şi nu din efort local.

Ancheta statistică privind activitatea de inovare efectuat ă de Institutul Naţional de Statistică relevă faptul că în Regiunea Nord-Est se înregistrează un număr de 688 intreprinderi cu activitate de inovare, valoarea totală a cheltuielilor efectuate la nivelul anului 2004 pentru inovare fiind de 387.624 mii lei (RON).

13. Analiza SWOT

Puncte tari

Trei centre universitare cu infrastructură de bază în domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării în Iaşi, Suceava, Bacău.-

Infrastructura de telecomunicaţii bine dezvoltată şi cu un grad ridicat de acoperire; Număr ridicat de IMM-uri de mărime mică şi mijlocie ale localnicilor reîntorşi din

străinătate (doar în Bucovina); Specific meşteşugăresc (lemn, olărit, textile) şi culinar bine conturate; Forţă de muncă calificată în industria chimică, petrochimică, metalurgică, textilă, lemn

şi prelucrarea acestuia.

Puncte slabe

Cea mai scăzută valoare a indicatorului PIB regional/locuitor dintre toate regiunile. Cea mai ridicata rată a sărăciei dintre toate regiunile Cea mai mare rată de mortalitate infantilă dintre toate regiunile (20.1 decese/1000

născuţi vii - judeţul Vaslui- 23.5 decese/1000 născuţi vi), superioară mediei naţionale (16.7 decese/1000 născuţi vii);

Productivitate slabă în agricultură ( numai 21% din PIB regional); Grad scăzut al populaţiei ocupate în domeniul serviciilor, inclusiv în construcţii; Vulnerabilitate la fenomene naturale (inundaţii, alunecări masive de teren), datorită

lucrărilor civile insuficiente şi tăierilor masive de păduri

14

Oportunități

Posibilitatea dezvoltării schimburilor comerciale datorită amplasării regiunii pe viitoarea graniţă de est a Uniunii Europene: zone de concentrare pentru logistica produselor destinate comerţului cu Estul Europei;

Încurajarea practicării unor noi forme de turism şi valorificarea moştenirii istorice, culturale spirituale şi de tradiţie;

Posibilitatea dezvoltării mediului de afaceri ca rezultat al construcţiei parcurilor industriale, ştiinţifice şi a incubatoarelor de afaceri;

Modernizarea aeroporturilor din regiune pot susţine mediul de afaceri regional şi pot devini puncte de plecare pentru itinerariile turistice regionale;

Amenințări

Lipsa de coeziune a măsurilor de dezvoltare economică şi socială pe fondul accentuării lipsei de încredere a populaţiei în redresarea economică a ţării;

Slaba competitivitate a firmelor de profil din regiune cu cele din statele membre după accederea României în U.E.;

Continuarea exodului „materiei cenuşii” şi, în general, a forţei de muncă, către alte regiuni ale ţării şi în străinătate;

Creşterea în continuare a gradului de sărăcie a populaţiei în regiune; Mărirea discrepanţei între zona Bucovinei, mai dezvoltată şi restul regiunii.

15

Bibliografie

1. Agenția pentru Dezvoltare Regională „Analiza tendinșelor economice ale Regiunii Nord-Est”, accesat la : http://www.adrnordest.ro/user/file/innovation%20ris%20implementation/a)%20Analiza%20socio-economica.pdf

2. Programul Operațional Regional „Regiunea Nord-Est”, accesat la : http://www.inforegio.ro/ro/por-2014-2020.html

3. „Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014-2020” accesat la : http://www.adrnordest.ro/user/file/pdr/PDR%20NE%202014-2020%20-%20Oct%202014%20-%20avizat%20CRP.pdf

4. Asociația Zona Metropolitană Iași „Planul Integrat de Dezvoltare pentru Polul de Creştere Iaşi 2009 – 2015” accesat la :http://www.primaria-iasi.ro/uploads/PIDPC_Iasi_2009_10_29.pdf

5. „Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului Vaslui cu orizontul de timp 2013 – 2020” accesat la :http://www.cjvs.eu/downloads/proiecte/2010/strategie_2013_2020_draft.pdf

6. www.insse.ro, TEMPO - Online Serii de timp

16