economia romaniei dupa 89

8/11/2019 economia romaniei dupa 89

1/22

UNIVERSITATEA DANUBIUS GALATIFACULTATEA STIINTE ECONOMICEPROFIL CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNEGRUPA 1111FORMA DE NVMNT FR


2/22

ECONOMIA ROMANIEI DUPA 1989

1 . PRIVIRE ISTORICA........................................................................................................2

1.1Comerul n Romnia n perioada 1937-1939................................2

1.2 Situaia n decembrie 1989.......................................................................................5

1.2 Economia romneasc dup "douazeci de ani de tranziie" s se

a!e n impas......................................................................................#

2. Castigatri si !erdanti de "a ince!utu" tran#itiei.................................................................$

2.1 $ntroducere..................................................................................7

%.RO&'& STAT'&'I () ECO)O*IE TRE+'IE RE,-)IT..........................................9

3.1 Coruptia moti%ul dezastrului&'...................................................12

3.2 (caderea productiei si perioada in!atiei crescute )199*-1993+

,rima recesiune transormationala,...............................................13

3.3/(ocul de politica, din 1997 )a doua /recesiune

transormationala,+..........................................................................13

/ Cnc"u#ii............................................................................................................................1/

0.1 (4$E E5$C$E68.................................................................19

+ib"igra0ie...........................................................................................................................2 1

2


3/22


1 . PRIVIRE ISTORICA

1.1Comerul n Romnia n perioada 1937-1939

Ramurile cele mai importante ale industriei erau industria petrolifer i cea agazelor naturale. Principalele resurse de petrol se gseau la poalele Carpailor lngPloieti, la intrarea dinspre Pasul Predeal. Producia de pcur era controlat n modrigid de ctre guvernul romn, dei anumite companii strine aveau interese mari fat deaceasta. Producia total de pcur era de 6,2!,!!! tone n anul "#$#. %&porturiletotale de produse petrolifere erau de #,$"$,!!!,!!! lei, un leu avnd valoarea de '.!!6.

(area si tutunul erau monopoluri de stat. )utunul ce provenea n cea mai mare parte dinCmpia *unrii, era de proast calitate, ns era sursa principal de venit a localnicilor.+n comparaie cu tutunul alcanic, tutunul romnesc avea o frunz sla i era netratat.-ndustria e&traciei i prelucrrii crunelui era limitat la regiuneanina din /anat,ns crunele e&tras era de foarte un calitate. 0a nina se produceau $!!,!!! tone decrune anual. Crunele e&tras de la (acu, *oman i 1cna de ier era livrat unoroelrii importante. (e spunea n acea vreme c n regiunea 3unedoara, la sudullocalitii *eva ar e&ista resurse nedescoperite.0ignitul era e&tras n mari cantiti din regiunea 3unedoara i din regiunea dintre4rciorovai/acu, ns cele mai importante zcmite se aflau n5unteniai5oldova.Producia total de lignit n "#$ era de 2,"7$,8!7 tone.

ntracitul era e&tras din districtul 9ori de la (c:ela i din 5oldova i 5untenia, nscantitatea total nu depea 2!",!!! tone.9azele naturale erau e&ploatate pe scar larg n regiunile (rmel, ;au de Cmpie,arope )rnave,/aznai Copa 5ic din )ransilvania. %ra e&ploatat o suprafa de""


4/22


%&portul de gru a sczut n mod considerail din "#",dei n "#""reprezenta !@ dinvaloarea total a e&porturilor. *e atunci locul a fost luat de e&portul de gaze naturale.Principalii clieni pentru e&porturile de gru erau ri ca /elgia, 1landa, 9ermania i5area /ritanie.-ndustria de prelucrare a lemnului e&porta n"#$7produse n valoare de 2,68,!!! lei.

Romnia a intrat n sfera de influen sovietic, comunismul devenind sistemul su deguvernare. Comunitii, eneficiind de spri>in sovietic, au ptruns treptat n >ustiie,administraie i n cadrul guvernului. An guvern pro?comunist, condus de dr. Petru9roBa, a preluat puterea n martie "#8. 0a " iunie "#6, marealul -on ntonescu a fostcondamnat la moarte i e&ecutat. 0a $! decemrie "#, regele 5i:ai - a fost forat sadice. forele democratice din opoziie au fost lic:idate. *up "#7, Romnia a intrat nreeaua de ri satelit din sfera sovietic. Prelurii puterii de ctre comuniti i?a urmatnaionalizarea ntreprinderilor i colectivizarea pmnturilor dup modelul sovietic.ntreprinderile industriale, minele, ncile i sistemul de transporturi erau administrateconform economiei planificate. n "#8", au fost introduse planuri de cinci ani pentrudezvoltarea industriei i a agriculturii. *ar n anii 6!, su conducerea lui 9:eorg:e

9:eorg:iu?*e> i a succesorlui su, Dicolae Ceauescu, partidul comunist romn anceput s promoveze o politic e&tern independent de modelul sovietic. Proprietateasocialist de stat i planificarea economic au grit dezvoltarea industriei grele i autransformat Romnia dintr?un stat agrar n unul industrial. n perioada anilor !,Ceauescu a ncercat s foreze ritmul creterii economice investind n industrie sumeuriae, mprumutate de la instituiile de credit ocidentale. *in cauza acestui proiectgrandios de dezvoltare, poporul romn a fost supus n anii "#7! unui program sever deausteritate, deoarece Ceauescu inteniona s ac:ite datoriile acumulate ntr?un timpfoarte scurt. Divelul de trai al populatiei a sczut considerail, pentru c Romniae&porta mari cantiti de petrol i :ran. )imp de aproape 28 de ani, regimul Ceauescu atrt poporul romn ntr?un marasm economic, social i moral. Cnd regimurile

comuniste din estul %uropei au nceput s se prueasc, n "#7#, Ceauescu s?ampotrivit mersului istoriei reafirmndu?i politica sa de for, antipopular. )oate acestelucruri i multe altele au strnit nemulumirea poporului i au condus la nlturareaforat a regimului de dictatur n decemrie "#7#. (pre mi>locul lunii decemrie a aceluian au izucnit demonstraii populare antiguvernamentale n principalele oraele ale rii=cnd armata romn s?a alturat demonstranilor, Ceauescu s?a vzut nevoit s fug din/ucureti. fost arestat din ordinul noului guvern provizoriu, >udecat i e&ecutat E28decemrie "#7#F. .(tudiul de dezvoltare la care a>unsese economia Romaniei la sfarsitulanului "#7#,dupa mai ine de patru deceni de communism ,este evidentiat prin trasaturilede aza ale mecanismului de functionare a vietii economice si sociale din aceea perioada.Ana dintre aceste trasatur era dominatia proprietatii socialiste ,de stat si coperatiste,monopolul acesteia in toate ramurile economiei nationale .+n perioada "#8!?"#7#,cresterea economic a avut un caracter e&tensiv, mai ales dup "#!, cnd s?a accentuatpreponderena aciunii factorilor cantitativi n susinerea indicatorilor macroeconomiei.*eceniul "#!?"#7! a marcat cea mai puternic e&tindere a cmpului de producie nntreaga economie, n afar de industrie, unde e&tensivitatea dezvoltrii a fost deoseit deputernic.Produsul sociala nregistrat o cretere rapid fa de venitul naional, fapt cea dus la scderea ponderii venitului naional n cadrul produsului social. iecare unitatede venit se oine n acest caz cu c:eltuieli materiale din ce n ce mai mari.

/
http://ro.wikipedia.org/wiki/1914http://ro.wikipedia.org/wiki/1911http://ro.wikipedia.org/wiki/1938http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Produs_social&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Venit_na%C8%9Bional&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Venit_na%C8%9Bional&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Venit_na%C8%9Bional&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1914http://ro.wikipedia.org/wiki/1911http://ro.wikipedia.org/wiki/1938http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Produs_social&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Venit_na%C8%9Bional&action=edit&redlink=1


5/22


+n "#7#, industria i construciile deveniser sectoarele preponderente alestructurii de ramur ale produciei naionale. ceast tendin a fost rezultatul creteriisemnificative a venitului naional creat n industrie, i a a unei creteri mai reduse avenitului naional creat n agricultur. Populaia ocupat a nregistrat creteri nindustrie i construcii i scderi n agricultur. Ponderea industriei n volumul

fondurilor fi&e ale economiei naionale a crescut, iar ponderea agriculturii a sczut. *involumul total al investiiilor din perioada "#8!?"#7#, industriaa primit cea mai mareparte, n timp ceagriculturaa primit o parte redus.

1.2 Situaia n decembrie 1989

&a %1 decembrie 1989 re#ere"e a"utare a"e Rmniei erau de 138 mi"iarde de

d"ari iar resurse"e mnetare se ridicau "a !este 944 mi"iarde de "ei. eci se !ate s!une c

a e6istat !remis bun de "ansare a ecnmiei rmne7ti n !rcesu" de tran#iie ctre

ecnmie de !ia ca!ita"ist mdern. Sensu" e"uiei ecnmiei rmne7ti du! 1994 a

0st ns e6act cntrariu" ce"ui a7te!tat de scietatea rmneasc.

Anu" 1994 3cu nes0r7itu" sau crtegiu de mitinguri si mineriade i"ente a "sat in

urma scietate !r0und dii#ata din !unct de edere !"itic. C"asa !"itica3 cagu"ata mai

a"es !e criterii c"iente"are3ecmnice si nu !e dctrine 3cum ar 0i 0st 0iresc 3a 0i 0rmata

din !artide care succesi 3se r dedi inca!abi"e sa 0ere s"uii "a mari"e !rb"eme

ecnmice urmnd ca iitru" ecmnic a" Rmniei sa dec"ine s!re un de#eci"ibru tta" .

u! 1994 nu s:a !utut im!une disci!"in 0inanciar n sectru" ntre!rinderi"r!ub"ice 7i nici nu s:au atacat !e de!"in !uncte"e nera"gice din sectru" 0inanciar. Ritmu"

de#amgitr a" re0rmei ecnmice 7i structura"e cnduce "a deterirarea ra!id a ba"anei

de !"i e6terne3 ceea ce creea# !rb"eme n 0inanarea ba"anei de !"i 7i !une cnstant

n !eric" stabi"itatea macrecnmic

1.2 Economia romneasc dup "douzeci de ani de tranziie" s

se afle n impas:

1. &i!sa unui mde" ecnmic !r!riu de de#"tare a

Rmniei3 c"ar 7i !recis structurat !e resurse"e 7i ca!aciti"e interne rea"e3 mde"

care s de0ineasc n !"an ecnmic interesu" naina" materia"i#at !rin st!area imediat a

5
http://ro.wikipedia.org/wiki/Industriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Agricultur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Industriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Agricultur%C4%83


6/22


!rcesu"ui de srcire a" !!u"aiei 7i cre7terea nie"u"ui genera" de bunstare3 n cnte6tu"

sc!u"ui nstru de integrare n structuri"e ecnmice ccidenta"e 7i a" 0enmene"r de

g"ba"i#are ecnmic 7i de de#"tare a scietii de ti! in0rmaina".

2. &i!sa unei strategii ecnmice !e termen mediu 7i "ung cu de0inirea !recis a

direcii"r !riritare de de#"tare a Rmniei3 n care s 0ie "uate n cnsideraie

aanta;e"e cm!aratie a"e ecnmiei rmne7ti !recum 7i serie de !arametri i#nd

resurse"e3 csturi"e 7i tim!u" necesar atingerii unui nie" cncurenia" cm!etiti.

%. Rigiditate 7i "i!s de creatiitate a !"itici"r ecnmice guernamenta"e care3 n

md desebit n u"timii ani3 s:au "imitat "a ad!tarea strict a !rgrame"r 7i e6igene"r

rganisme"r 0inanciare internaina"e ciar 7i atunci cnd era eident c acestea nu

cres!und !articu"ariti"r ecnmiei rmne7ti 7i interesu"ui de#"trii ecnmiei

nastre naina"e./. *eninerea unui mediu ecnmic sti" re"ansrii ecnmice3 inestiii"r 7i

a0aceri"r n genera"3 caracteri#at !rintr: 0isca"itate su0cant3 in0"aie e6cesi3 dbn#i

mari3 0ragi"itatea sistemu"ui bancar3 "egis"aie cm!"icat3 bircraie 7i cru!ie.

5. &i!sa unei "egis"aii ecnmice cerente3 sim!"e 7i stabi"e

care s dea ncredere inestitri"r rmni 7i strini 7i care s determine cre7terea

"umu"ui de inestiii strine3 cncentrarea ca!ita"u"ui auttn 7i atragerea resurse"r

0inanciare a"e !!u"aiei n actiiti !rductie n sc!u" cnstituirii unr resurse de0inanare ne!urttare de dbnd 7i reducerii necesaru"ui de 0inanare e6tern !e ba# de

credite.


7/22


9.Incerenta in guernare ca urmare a !"iti#rii e6cesie a ecnmiei3

administraiei3 educaiei etc. 7i !rmrii di"etani"r ecnmici n 0uncii de cnducere "a

nie" guernamenta".

14.Prasta gestinare a resurse"r bugetare e6istente caracteri#at n !rinci!a"

!rintr: dis!ersare inuti" 7i 0"sire ine0icient a resurse"r !recum 7i ine6istena unui

sistem c"ar de !ririti !riind ce"tuie"i"e bugetare.

11. &i!sa unui !rgram eta!i#at 7i cncret de reducere a ce"tuie"i"r

administratie 7i de redimensinare a ce"tuie"i"r bugetare i#nd diminuarea rea" a

de0icitu"ui bugetar.

12. &i!sa unui !rgram de !rtecie scia" acti mdern 7i e0icient care s

atenue#e 7cu" scia" a" unr msuri de re0rma ecnmic necesare.

2. ti!tori i perdani de la nceputul tranziiei

2.1 ntroducere

Tran#iia Rmniei3 nce!uta in 19943 a 0st mai di0ici"a dect in a"te tari din

Eur!a Centra"a si de Est. Aceasta s:a datrat3 in !arte3 0a!tu"ui ca "a s0r7itu" ani"r 19843

ecnmia Rmniei era in !ragu" c"a!su"ui du! /4 de ani de !"ani0icare centra"a stricta

care a !us accentu" asu!ra industriei gre"e si asu!ra !riecte"r de in0rastructura mari sinerentabi"e.

*ediu" ecnmic3 scia" si !"itic s:a scimbat "a nie" naina" si a a0ectat

!!u"aia si re"aii"e dintre ameni. 'nii au renunat re!ede "a eciu" sistem si au !r0itat

de ni"e !rtunitatea a"e !ieei3 dar a"ii s:au ada!tat mai greu "a nu" sistem3 drind

reenirea "a mdu" de iata cmunist si "a a"ri"e acestuia.

*u"i cnsidera ca tran#iia "a ecnmia de !iaa este !"ina de cntradicii si

ambiguitatea. In "c sa aduc rs!unsuri "a !rb"eme"e cmunismu"ui3 tran#iia !rac

ni di"eme. Ctigtrii !rcesu"ui de tran#iie >antre!renrii si !"iticienii? susin

ecnmia de !iaa. In scimb3 ictime"e acestuia >7merii3 !ensinarii3 unii anga;ai din

sectru" !ub"ic? !re0era sistemu" cmunist3 centra"i#at3 unde aeau iata 0ara gri;i.

$


8/22


u! 19943 re0rme"e ecnmice au 0st asciate in Rmnia cu csturi scia"e

mari. Statu" trebuia sa e0ectue#e dua !rcese simu"tane @ im!unerea disci!"inei in

ntre!rinderi"e de stat si ncura;area cnstituirii de ni 0irme.

Aceste !rcese au generat !ierderi !e termen scurt3 ducnd "a cre7terea in0"aiei3 a

7ma;u"ui3 a srciei. (ncura;area ecnmiei de !iaa are e0ecte dar !e termen mediu si

"ung. A a!rut ast0e" necesitatea e0ecturii unei a"egeri @ acce!tarea unr csturi scia"e

mari !e termen scurt cu s!erana ca se r bine c7tiguri mari !e termen "ung. Pentru a

rea"i#a acest "ucru3 statu" aea neie de !uternica credibi"itate din !artea !!u"aiei

!entru a:i cninge !e cei care su!rtau !ierderi"e "a nce!utu" tran#iiei ca mai tr#iu r

bine c7tiguri. Ttu7i3 au 0st gru!uri care au rea"i#at c7tiguri ciar in !rima !arte a

tran#iiei.

In tim!u" tran#iiei au e6istat % categrii de ctigtri sau !erdani @1. *uncitrii din sectru" de stat sunt indii#ii cu ca"i0icare in0eriara care nu

au !sibi"itatea de a intra !e !iaa cncurenia"a. Ei sunt !erdanii !eriadei de

tran#iie3 cn0runtndu:se cu numerase !rb"eme din cau#a srciei3 a cre7terii

!returi"r3 a 7ma;u"ui. Ace7tia s:au dedit inca!abi"i sa c7tige din ncura;area

intrrii !e !iaa a unr ni 0irme.

2. )ii intrai !e !iaa re!re#int "ucrtrii din ntre!rinderi"e nu:create sau

antre!renrii. Ei !rin din ntre!rinderi"e de stat3 dar care au aut !sibi"itatea siabi"itatu"e necesare intrrii !e !iaa cm!etitia. Iniia"3 ei au nregistrat !ierderi ca

urmare a dec"inu"ui sectru"ui de stat3 du! care au nce!ut sa c7tige de !e urma

ncura;rii sectru"ui !riat.

%. P"iticienii si "igarii au deinut de "a nce!utu" !eriadei de tran#iie

!uterea !"itica3 m7tenita de "a eciu" sistem si au aut un cntr" substania" asu!ra

actie"r statu"ui. Aceasta categrie a aut bene0icii enrme de !e urma !rcese"r de

"ibera"i#are si !riati#are. Pierderi"e "r au nce!ut sa a!ra dat cu im!"ementarea

crecta a re0rme"r in Rmnia.

In cadru" ecnmiei de tran#iie din Rmnia c7tiguri"e si !ierderi"e de!ind de

0ra si ra!iditatea !rime"r re0rme ad!tate. Cu cat re0rme"e iniia"e sunt mai radica"e si

ncura;ea# cm!etiia cu att nii ntre!rin#tri ntred c7tiguri !tenia"e mai mari3

iar "igarii si cei din a!r!ierea !"iticieni"r au c7tiguri mai mici. Re0rme"e "ente3 in

8


9/22


scimb3 au csturi mici !entru "ucrtrii din sectru" !ub"ic si !entru nii ntre!rin#tri si

aduc c7tiguri mari !entru "igari din cau#a "i!sei cm!etiiei.

In Rmnia3 ad!tarea unei tera!ii gradua"e in !rima !arte a tran#iiei a !rcat

b"carea re0rme"r necesare 0uncinarii ecnmiei. Ast0e"3 "igarii au bene0iciat de

s"aba securitate a dre!tu"ui de !r!rietate. Ei au aca!arat sectare strategice a"e ecnmiei3

in s!ecia" sectru" energetic3 !entru a amna a!"icarea re0rme"r care sa ntreasc

sigurana dre!tu"ui de !r!rietate si sa !at e6!"ata ecnmia de scara.

A a!rut ast0e" in Rmnia un nie" ridicat de inega"itate in ceea ce !rie7te auia

si !uterea. Aceasta inega"itate a dus "a "unga !eriada de insecuritate a dre!tu"ui de

!r!rietate3 "a s"aba susinere a re0rme"r din !artea !!u"aiei3 "a !ierderea

credibi"itii statu"ui3 "a un grad ridicat de srcie3 "a instabi"itate !"itica si "a cru!ie.

iecare dintre ce"e % categrii de castigatri sau !erdani !re0era cmbinaiedi0erita de re0rme. *uncitrii din sectru" !ub"ic !re0era starea iniia"a in care au "curi

de munca in ntre!rinderi"e de stat si res!ing ni"e re0rme. O"igarii !re0era re0rme"e

"ente sau !aria"e !entru a c7tiga cat mai mu"t. Antre!renrii !re0era re0rme"e ra!ide si

aansate de7i acestea !resu!un sacri0icii "a nce!ut3 dar !rin aceste re0rme se creea# un

mediu cm!etiti care "e generea# c7tiguri mari.

Statu" trebuie sa !un accentu" !e ni"e ntre!rinderi3 0r sa neg"i;e#e insa

restructurarea ce"r eci. Crearea unui mediu ecnmic 0arabi" este "a 0e" de im!rtantca si restructurarea si re0rma.

2.2 #o$ara trecutului

Ana"i#e"e cm!aratie a"e ecnmii"r in tran#iie au acrdat atenie

insu0icienta cndiii"r iniia"e care dminau "a debutu" !rcesu"ui de trans0rmare.

Reducerea 0rata a datriei e6terne din anii B84 3 a am!"i0icat de!"inu"

cm!etiitii ecnmiei3 a e6acerbat de#eci"ibre"e dintre sectare3 a s!rit

"i!suri"e3reducnd cnsumu" !!u"aiei.

%.RO&'& STAT'&'I () ECO)O*IE TRE+'IE RE,-)IT

'"timii ani ne:au artat c ntr: !eriad de trans0rmri cu ttu" !articu"ar n

istria Rmniei3 a7a cum este trecerea de "a un sistem ecnmic scia"ist "a unu"

ca!ita"ist3 a "i!si de#"tarea de mecanisme"e rea"e a"e ecnmiei de !ia3 a ntr#ia

9


10/22


"egi0erarea acestra sau a te abine de "a rice in0"uenare a direcii"r genera"e a"e

de#"trii3 a 0st mare gre7ea". )e:am temut de =!"ani0icare= 7i !ate acest "ucru a 0st

!e de!"in ;usti0icat !rin eticeta de cmunist3 scia"ist sau retrgrad care ar 0i 0st a!"icat

imediat ce"ui care ar 0i rbit de necesitatea !"ani0icrii n scietatea dminat de

ecnmia de !ia ca!ita"ist3 0a!t care ne:a cndus "a cnce!ie cu ttu" gre7it. re!t

urmare am =!"ani0icat= s =nu !"ani0icm nimic=3 am dec"arat c "a nie"u" scietii ba#ate

!e ecnmia de !ia ca!ita"ist nu e6ist !"ani0icare3 am s!us c n "umea ecnmic n

care drim s ne integrm aciunea indiidua" trebuie s aib !riritate abs"ut n ra!rt

cu aciuni"e scietii re!re#entate !rin stat 7i ne:am 7i cm!rtat n cnsecin3 n md

desebit n u"timii trei ani. 'rmri"e s:au #ut@ as ecnmic3 de#rdine scia"3 scdere

dramatic a nie"u"ui de trai.

Se cnsider c aceast atitudine care trdea# gra necuna7tere a de#"triimecanisme"r ecnmiei de !ia ca!ita"iste a adus de;a mari desericii scietii

rmne7ti3 nu numai n !"an ecnmic dar 7i n !"an educaina"3 cu"tura"3 a" cercetrii

7tiini0ice 7i sntii3 a" ca!acitii mi"itare de a!rare3 rdinii !ub"ice 7i siguranei

naina"e etc. Cu siguran nu gre7im cu nimic atunci cnd dm !riritate iniiatiei

!riate n dmeniu" ecnmic. Acesta este un !rinci!iu esenia" a" scietii ca!ita"iste

mderne s!re care ne ndre!tm 7i mtru" bunstrii ntregii scieti.

Pentru ni este ns eident c aceste 0re 7i iniiatie indiidua"e trebuie3 n!rea"abi"3 susinute de un cadru "egis"ati s!eci0ic ecnmiei de !ia ca!ita"iste3 ct mai

cerent 7i stabi".

(n !"us3 trebuie ca iniiatia !riat s 0ie in0"uenat !rin mtiaii su!"imentare de

rdin "egis"ati3 bugetar 7i 0isca"3 s acine#e !re!nderent n ace"e dmenii ecnmice !e

care scietatea "e identi0ic dre!t !riritare !e termen mediu 7i "ung.

P"ani0icarea "a nie"u" iniiatiei !riate3 n cadru" ei3 a 0st 7i rmne 7tiin

riguras care a!e"ea# "a tenici de mare 0inee.

Se cnsider c n scietatea ba#at !e ecnmia de !ia ca!ita"ist3 statu" nu

!"ani0ic dar in0"uenea# n md trtr !rin buget 7i sistem 0isca"3 direcii"e genera"e

de de#"tare ecnmic 7i scia"3 deci 7i direcii"e iniiatie"r !riate 7i de stat 7i n ce"e

din urm ntreaga e"uie a scietii.

14


11/22


Statu" !ate 7i trebuie s se retrag masi din ecnmie de abia du! ce direcii"e

genera"e de de#"tare !e termen mediu 7i "ung au 0st identi0icate 7i s!ri;inite din !unct

de edere "egis"ati3 iar "egi"e 7i mecanisme"e ecnmiei de !ia ca!ita"iste care s

!ermit 0uncinarea rea" 7i e0icient a !rcesu"ui cncurenia" autreg"atr au 0st date 7i

0uncinea# crect.

Acest mecanism ecnmic cm!"e6 7i dinamic care st "a ba#a 0uncinrii

sisteme"r ecnmic:scia"e mderne 7i care nu a 0st !e de!"in ne"es n u"timii #ece

ani3 re!re#int ceia iitarei de#"tri ecnmice 7i scia"e a Rmniei.

Ecnmia rmneasc este n md eident 7i du! #ece ani de tran#iie ecnmie

ne!er0rmant3 iar tendine"e ei de e"uie nu 0er garanii"e unei cre7teri a nie"u"ui de

trai !e termen scurt3 mediu 7i "ung 7i nici reducerea deca"a;e"r ecnmice 0a de ri"e

Eur!ei ccidenta"e sau 0a de une"e state ecine.Este de remarcat c !rinci!iu" de ba# a" mde"u"ui ecnmic !r!riu !e care

Rmnia trebuie s:" ad!te !entru a reu7i re"ansare ecnmic ra!id 7i e0icient este

ace"a de a:7i cncentra !re!nderent interesu" 7i resurse"e3 de a acrda aanta;e 0isca"e 7i

a"te categrii de 0aci"iti scieti"r care acinea# n dmenii"e strategice de de#"tare

ecnmic a Rmniei3 0r a acina n detrimentu" a"tr scieti care acinea# n

ce"e"a"te dmenii a"e ecnmiei naina"e. Ideea de ba# de "a care trebuie s !"ece

!rcesu" de re"ansare ecnmic n Rmnia este aceea de a ncura;a 7i mtia !rinmi;"ace 0isca"e3 bugetare 7i "egis"atie tate ti!uri"e de actiitate ecnmic des07urat n

Rmnia !rin cm!araie cu "egis"aia ecnmic a ri"r a0"ate cu ni ntr:un !rces

cncurenia"3 iar actiitatea din dmenii"e strategice a"e ecnmiei naina"e s !rimeasc

aanta;e 0isca"e3 bugetare 7i "egis"atie 7i mai mari.

Studii"e cnsider c n cn0rmitate cu re#u"tate"e studii"r 7i ana"i#e"r 0cute din

rndu" dmenii"r strategice de de#"tare nu !t s "i!seasc@

Cm!nente a"e industriei !rductare de !rduse !urttare de !rgres

tenic3 cu grad na"t de !re"ucrare3 cu cnsum redus de energie3 de

materia"e 7i materii !rime !renind !re!nderent din resurse interne 7i

and ttdat 7anse mari de e6!rt

11


12/22


Agricu"tura cu cm!nente"e sa"e industria"e mderne !riind industria de

stcare 7i !re"ucrare a !rduciei agric"e !recum 7i industrii"e de uti"a;e

agric"e3 uti"a;e a"imentare de tate categrii"e etc.

In0rastructura>cnstrucii"e3 trans!rtu" 7i te"ecmunicaii"e? cu ansamb"u"

de actiiti industria"e 7i sericii"e !e care aceasta "e inc"ude

Turismu" cu ansamb"u" de actiiti n dmeniu" !e care acesta "

!resu!une3 inc"u#nd in0rastructuri"e necesare acestuia .In cm!"etarea

acestr !atru dmenii strategice de de#"tare ecnmic !e termen mediu

7i "ung3 studii"e tratea# 7i serie de dmenii care nu se ncadrea# n

dmenii ecnmice cum ar 0i@ Educaia3 (nmntu"3 Sntatea3 Cu"tura3

Arta 7i In0rmaia dre!t dmenii strategice de de#"tare.

%.1 orupia moti$ul dezastrului&'

)u ntm!"tr cmunitatea ameni"r de a0aceri strini cnsider cru!ia dre!t

unu" dintre !rinci!a"e"e bstac"e n "ansarea 7i res!ecti de#"tarea unei a0aceri n

Rmnia. (ntr:un c"asament mndia" !riind cru!ia3 Rmnia se situea# !e un

nenrant "c 0runta73 a"turi de serie de ri din "umea subde#"tat.

e aceea !rin ni amendamente aduse actua"ei "egi a !riati#rii trebuie s se "imite#e

!riati#area scieti"r rentabi"e sau a scieti"r care !rin !riati#are determin

trans0rmarea unui mn!" de stat ntr:un mn!" !riat 7i s se !un accentua" !e

!riati#area cu !riritate a scieti"r nerentabi"e care nregistrea# mari !ierderi.

Pentru a e"imina cn0u#ii"e care dmin n cntinuare acest !rces cm!"e63

trebuie stabi"it !rin "ege c dmenii"e care i#ea# asigurarea securitii genera"e a ntregii

scieti rmne7ti3 cum ar 0i@ sistemu" de asigurare a ba#ei de materii !rime 7i

inde!endenei energetice naina"e3 sistemu" de a"imentare cu a! 7i energie termic de

interes naina"3 !ri din sistemu" naina" de trans!rturi 7i te"ecmunicaii etc. 7iim!"icit scieti"e cu ca!ita" ma;ritar de stat care acinea# n aceste dmenii nu r

0ace3 n md !riritar3 biectu" !riati#rii. innd cnt de 0a!tu" c 7i asu!ra scieti"r

cu ca!ita" ma;ritar de stat din aceste dmenii r acina aanta;e"e nu"ui sistem 0isca" 7i

msuri"e de sim!"i0icare genera" a actiitii administratie3 este de a7te!tat c actiitatea

12


13/22


"r se a mbunti3 n sensu" cre7terii !rductiitii 7i e0icienei 7i a reducerii csturi"r

genera"e de !rducie.

(n cndiii"e a!ariiei unr nei inestiina"e mari3 care de!7esc !sibi"iti"e

scieti"r de stat din aceast categrie3 se a !rceda "a ma;rri de ca!ita" !rin emiterea

de aciuni ni3 acestea urmnd s se nd 0ie !acet unr inestitri strategici 0ie !rin

intermediu" !ieei de ca!ita". Ast0e"3 tre!tat3 aceste scieti r deeni scieti mi6te !e

aciuni3 scieti n care statu" a !stra ns3 n cntinuare !acetu" ma;ritar.

(n !ara"e"3 !rin "ege trebuie !ermis ca!ita"u"ui !riat s inesteasc n aceste

dmenii i#nd securitatea genera" a scietii3 nerestricti3 ntr:un !rces cncurenia" 7i

!#iti3 !entru de#"tarea n aceste dmenii a unr resurse !riate a"ternatie 7i

cm!"ementare.

%.2 Scderea produciei si perioada inflaiei crescute (199)*199%+: ,#rima

recesiune transformaionala,

Primii ani ai !st:cmunismu"ui in Rmnia au 0st tu"burai de di0icu"tatea

ecnmice seere3 inc"usi de scdere masia a !rduciei .Interregnu" instituina"

se re0era "a dis!ariia ma;ritii structuri"r instituina"e eci 0r cnstruire

ra!ida a unr instituii a"e ecnmiei de !iaa >tabe"u" 2?. Acestea au cntribuit "a

s!rirea incertitudinii3 ambiguitii si "ati"itii din mediu" ecnmic intern. Inaceasta eta!a structuri"e m7tenite sunt s!arte3 im!"icnd cre7tere cnsiderabi"a a

"umu"ui 0riciuni"r din sistem si cnsumarea unr energii >resurse? im!rtante

!entru a rea"i#a trans0rmarea.

-abel 2:Venituri"e guernamenta"e >Tta" Venituri? !entru ctea ecnmii in

tran#iie 1994:199!rin intrducerea unui sistem

interbancar de "icitaii a"utare3 in 0ebruarie 1991?. Prgramu" nu a reu7it sa !reasc

in0"aia.

&a s0r7itu" anu"ui 1991 tensiuni"e din sistem erau in cre7tere@ de e6em!"u3 un curs

a"utar 0icia" su!raa!reciat !returi arti0icia" sc#ute !entru energie si materii !rime care

stimu"au su!ra cnsumu" "r si insu0iciente intrri de ca!ita" strin care sa cm!ense#e

nie"u" intern sc#ut de ecnmisire si a" inestiii"r. *u"i e6!rtatri si im!rtatri au

gsit ca"e de ie7ire din impas!rin intermediu" recurgerii "a trc3 ceea ce a intrdus un

curs de scimb implicitin 0uncinarea ecnmiei acest curs a redus e0ecte"e negatie a"e

su!raa!recierii dar a im!"icat mari csturi in0rmaina"e si tran#acina"e. Ttu7i 0uga

ca!ita"u"ui si e6!rturi"e insu0iciente deeneau !rb"eme de interes ma;r.In !rimara anu"ui 1992 0actrii de deci#ie au 0st b"igai sa acine#e3 rate"e

dbn#ii au crescut cnsiderabi" si rata de re0inanare a +ncii )aina"e a a;uns "a 84F

cursu" de scimb a 0st substania" dea"ri#at si e6!rtatri"r "i s:au acrdat dre!turi de

deinere tta"a a a"utei in s!erana n"turrii nencrederii "r si ncura;rii re!atrierii

ca!ita"u"ui. Aceasta din urma msura a 0st #uta ca necesara din mment ce

ntre!rinderi"e !strau nc amintire ie a Gcn0iscriiH dis!nibi"iti"r "r a"utare de

"a s0r7itu" anu"ui 1991. Insa rerientarea !"itici"r a 0st incm!"eta si rate"e dbn#ii aurmas negatie ca re#u"tat a" "umu"ui mare de credite !re0erenia"e si a" nie"u"ui sc#ut

a" dbn#i"r "a de!#ite.

&ibera"i#area !returi"r si desciderea 0uncina"a a ecnmiei !rduc ncordare

structura"a !uternica atunci cnd rea"carea resurse"r nu !ate aea "c su0icient de ra!id

si 0r 0riciuni. (ncordarea structuralaeste s!rita de 0ragi"itatea instituina"a a!ra!e

cngenita"a.

*agnitudinea necesara re"crii resurse"r >ncordarea structuralaF si

dezorganizarea!t submina cnsiderabi" !sibi"itatea atingerii !e termen scurt a unei rate

sc#ute a in0"aiei3 in s!ecia" daca se iau in ca"cu" "i!sa !iee"r de ca!ita"3 !re#enta unr

de0icite bugetare mari si in cre7tere3 rate"e sc#ute a"e ecnmisirii si nie"u" sc#ut a"

intrri"r de ca!ita" strin si a" asistentei e6terne. Intr:un sistem su!us unei substania"e

ncordri3 e6ista 0rte !uternice care induc !r!ensiune ridicata de a genera in0"aie ca

15


16/22


mda"itate de a re!arti#a3 sau de a amna3 csturi"e a;ustrii un a"t e0ect a" ncordriisunt

masie"e arierate intre ntre!rinderi3 care a!ar ca inaie 0inanciara sui?generis

neinteninata si creea# ca!cana structura"a !entru !"itica de stabi"i#are. )a&a prin

inflaie si ratele reale negative ale donziisunt subenii im!"icite !entru ntre!rinderi"e

ine0iciente.

P!ru" rman a !tat !entru ecnmia cu !iaa cncurenia"a si mecanismu" ei

0uncina"3 ne"egnd ca mn!"u" !r!rietarii Gscia"isteH de stat3 mecanisme"e

ecnmiei de cmanda nu mai !uteau asigura rientarea energii"r naiunii s!re

satis0acerea acce!tabi"a a nei"r "imitate si in cntinua diersi0icare.

Ca"ea de urmat !entru a "icida structuri"e eci si a crea cadru" instituina"

necesar !ririi cderii ecnmiei naina"e a0"ate intr: !r0unda cri#a si desciderii ei

s!re e"uie nrma"a !e traiectria !rgresu"ui nu !ate 0i gsita s!ntan. Ecnmia de!iaa cntem!rana este desebit de cm!"e6a si ariata3 ba#ata !e interese"e ageni"r

ecnmici 0arte di0erite3 diergente. e aceea3 0undamentarea 7tiini0ica a unei strategii

de n0!tuire a ecnmiei de !iaa cncurenia"a in Rmnia s:a dedit b"igatrie3

!rb"ema ce !resu!une ana"i#e si de#bateri am!"e si 0ina"i#ate in scie !rgramu"ui de

tran#iie e"abrat cu !artici!area unui cerc "arg de s!ecia"i7ti si nsu7it !ractic de tate

0re"e !"itice !ar"amentare din 1994.

A0"ata in 0ata ad!trii unei strategii de tran#iie "a ecnmia cu !iaacncurenia"a si "und cun7tina de e6!eriena tari"r aansate in acest dmeniu3 tara

nastr3 ca si a"te tari din Eur!a centra"a si de est3 a aut ce" !uin urmtare"e

!sibi"itatea@

de a !re"ua un mde" e"abrat si a!"icat cu succes intr:una din tari"e "umii >s:ar

0i !utut aea in edere3 in a"egerea mde"u"ui3 eentua"e"e simi"itudini a"e de#"trii "r

istrice3 ca si a"e structuri"r de ramura3 a"e resurse"r umane etc.?

de a ncerca sa cncea! strategie !r!rie3 cu ttu" rigina"a3 !e care sa

a!"ice !rin metde3 de asemenea3 intru ttu" s!eci0ice >s:ar 0i !utut susine asemenea

"inie !rin ine6istenta unei e6!eriene istrice de trecere de "a scia"ismu" mar6ist "a

ca!ita"ism si !rin trsturi"e caracteristice a"e ecnmiei rmane7ti de ast#i3 du!

e"uie de ctea decenii sub regim de cmanda?

1


17/22


de a rea"i#a sinte#a a unr as!ecte !#itie din e6!erine"e mai mu"tr tari3

ndesebi eur!ene. Aceasta urma a se rea"i#a !e ba#a urmtare"r criterii@ ncadrarea in

cerine"e re"uiei tenic:7tiini0ice actua"e >deci !rin rientarea !rcesu"ui cu 0ata s!re

iitr? a"ri0icarea e6!erienei !#itie a tarii nastre din !eriada interbe"ica >mai a"es

in ceea ce !rie7te cnstituirea instituii"r ecnmice si ;uridice cres!un#tare

ecnmiei de !iaa? !re"uarea si im!"ementarea dar a ace"r e6!eriene a"e unr tari si

!!are care au 7anse mari de a 0i asimi"ate creatr de nii ageni ecnmici >cu nie"u"

"r actua"3 cu interese"e !e care "e au3 !rnind de "a starea de#"trii ecnmice a tarii3 de

"a mari"e de#eci"ibre tenic:ecnmice Ga7e#ate si cns"idateH intr: !eriada re"ati

nde"ungata3 de "a nie"u" cu"tura" a" !!u"aiei etc.?.

e7i e6ista numerase !uncte de edere re0eritare "a ecnmia cu !iaa

cncurenia"a ce urmea# a 0i !rmata in tara3 ttu7i se !ate rbi de un cnsens minimin sensu" !iunii "r !entru ecnmia de !iaa mderna3 e0icienta3 de nuana eur!eana3

de ti! scia".

In !re#ent3 in Rmnia3 tran#iia "a ecnmia cu !iaa cncurenia"a se identi0ica

cu n0!tuirea re0rmei ecnmice. Prin intermediu" re0rmei3 ecnmia Rmniei3

!uternic centra"i#ata3 distrsinata sub ra!rt tenic:7tiini0ic si de#eci"ibrata structura"3

e"uea# s!re "ibera"i#are3 in care aciuni"e ageni"r ecnmici trebuie reg"ate !rin

intermediu" !ieei cu res!ectarea cadru"ui "egis"ati3 creat de statu" demcratic3 mdern. uncia iniia"a a Re0rmei este de!7irea cri#ei ecnmice m7tenite de "a

mecanismu" de cmanda si a ce"ei cic"ice !e care !arcurge in !re#ent ecnmia nastr.

ina"itatea re0rmei re!re#int n0!tuirea ecnmiei de !iaa mderna si a

mecanismu"ui sau e0icient3 0uncina" "iber. Ce"e dua biectie trebuie sa se n0!tuiasc

in secene de tim! di0erite3 gradua" dar nu "ent3 cu b"ca;e3 ci3 !rin masuri e7a"nate insa

deru"ate cu simu"taneitate. Aceasta decurge din natura si interde!endenta 0enmene"r si

!rcese"r ecnmice im!"icate si rea"i#ate !rin asemenea masuri.

In cadru" acestr masuri3 and am!"are3 !r0un#ime si im!"icaii desebite3

!t 0i identi0icate ctea mari !rcese@

3acrostabilizareacare i#ea# e"iminarea sau mcar atenuarea unra dintre

de#eci"ibre"e m7tenite sau a!rute in !rcesu" tran#iiei@ cntr"u" in0"aiei3 de0icitu"

1$


18/22


bugetar si a" ba"anei de !"ai e6terne3 ada!tarea cnsumu"ui "a resurse"e e6istente si "a

starea e0icientei ecnmice.

Efectuarea reformelor structurale si instituionale care sa !ermit rea"carea

resurse"r in ra!rt cu nei"e si !sibi"iti"e ecnmice3 dar innd seama de tendine"e

!e care tran#iia "e im!une !e !"an mndia"3 cat si de dmenii"e cu aanta;e re"atie

>cm!aratie? a"e ecnmiei rmane7ti. Rea"carea trebuia n0!tuita !rin !rgii

ecnmice cm!atibi"e cu "gica !"iticii 0isca"e3 cu cea a ce"tuie"i"r !ub"ice3 !rgii de

credit3 de cmer e6terir si de de#"tare teritria"a. Raiunea u"tima a acestr re0rme

cnstituie s!rirea e0icientei uti"i#rii 0actri"r de !rducie si3 in !rimu" rnd3 a

!rductiitii ca su!rt !entru cre7terea ecnmica !e termen "ung. Prin re0rme"e

structura"e urmea# a 0i creai3 subiecii ecnmici !artici!ani "a tran#acii"e

cncurenia"e3 sa 0ie creat un nu cadru instituina" ;uridic3 care reg"ementea# dre!turi"e3b"igaii"e si ra!rturi"e dintre uniti"e ecnmice3 si sa se asigure cns"idarea sistemu"ui

de !iee si a mecanisme"r 0uncina"e s!eci0ice.

)uc"eu" re0rme"r structura"e " re!re#int !riati#area3 e"iminarea mn!"u"ui

!r!rietaii !ub"ice3 a a"tr ti!uri de mn!"uri si crearea !"ura"ismu"ui sistemu"ui de

!r!rietate a crui ba#a cnstituie !r!rietatea !riata sub di0erite"e ei 0rme . Re0rme"e

structura"e au in edere tate cm!nente"e mecanismu"ui ecnmic si nie"uri"e

ecnmiei3 a crr 0uncinare este a7e#ata !e un cadru instituina":;uridic adecatstatu"ui de dre!t si cm!atibi" cu ce" !racticat de s!aiu" 'niunii Eur!ene3 ca !remisa

!entru integrare mai 0aci"a in acesta.

4iberalizarea economica. E6!eriena istrica re"ea ca ecnmia cu !iaa

cncurenia"a !ate 0uncina dar daca sunt create cndiii"e !entru e6ercitarea si

garantarea unui set de "ibertatea@ "ibertatea a"egerii bunuri"r de cnsum si de ca!ita"3 a

!r0esiei si a "cu"ui de munca "ibertatea de a dis!une autnm de 0actrii de !rducie

a0"ai in !sesiune3 "ibertatea de a e6ercita iniiatie"e imaginate cu res!ectarea "ibertii

ce"r"a"i si a cadru"ui "egis"ati ad!tat !rin sistemu" demcratismu"ui !"itic. Prin

nrme"e de "ibera"i#are ecnmica !e care "e:a imaginat si a!"icat Re0rma din Rmnia

se da e6!resie asumrii de ctre agenii ecnmici a dre!tu"ui de deci#ie si a cnsecine"r

acesteia in "egtura rganica cu rede0inirea r"u"ui statu"ui. O a"ta direcie !resu!une

masuri cum sunt@ "ibera"i#area !returi"r>inc"usi a sa"arii"r si a ratei dbn#ii?3

18


19/22


cnertibi"itatea mnedei3 "ibertatea de mi7care a 0actri"r de !rducie3 desciderea s!re

si !entru e6terir in s!iritu" !rinci!ii"r Organi#aiei *ndia"e a Cmeru"ui3 mdi0icarea

sistemu"ui de cnducere a ntre!rinderi"r si re0rma micrecnmica. In cnte6t3 statu" isi

restrnge une"e 0uncii ecnmice tradiina"e3 asumndu:si 0uncii"e mderne !riind

crearea si a!"icarea cadru"ui "egis"ati3 asigurarea !remise"r !entru e6ercitarea

"ibera"i#rii ecnmice3 ntreinerea si su!raegerea cncurentei.

Cu tate acestea3 csturi"e scia"e a"e tran#iiei au de!7it a7te!tri"e. Au a!rut

ni de#eci"ibre si 0actri de instabi"itate@ 7ma;u" structura"3 datria e6terna substania"a3

b"ca;u" 0inanciar3 dimensiuni"e ecnmiei subterane3 de!recierea strii genera"e de

sntate a !!u"aiei3 situaia ecnmica dramatica a unr categrii a"e !!u"aiei

>!ensinari3 !ersane rstnice3 7merii crnici s.a.? am!"i0icarea !rcese"r s!ecu"atie

>inc"usi in actiitatea sistemu"ui bancar? in detrimentu" si !e seama ecnmiei rea"esustragerea unei !ari nsemnate de ecnmii >inc"usi ce"e instituina"i#ate? de "a

!rcese"e inestiina"e rea"e diminuea# in;ectarea in ecnmie a ni 0actri de !rducie

si de ame"irare a ca"itii3 e0icientei si cm!etitiitii ce"r e6isteni.

In cnc"u#ie3 tran#iia "a ecnmia cu !iaa cncurenia"a in Rmnia se !ate

n0!tui bene0ic !e ba#a unei strategii cerente3 in care se armni#e#e tate "aturi"e ieii

ecnmice:scia"e3 in acrd cu !ers!ectia integrrii in 'niunea Eur!eana3 cu as!iraii"e

de !rgres si !rs!eritate.

/.1 O SO&'IE EICIE)TJ

ac rem s de!7im ct mai ra!id !r0unda cri# ecnmic 7i scia" n care ne

a0"m3 trebuie s ne"egem c !rb"eme"e ecnmiei naina"e nu se mai !t re#"a dar

nuntru" granie"r nastre.

Trebuie s inem cnt cu rea"ism 7i "uciditate de "cu" rea" !e care ecnmia

rmneasc " cu! n !re#ent n sistemu" ecnmic mndia" 7i cu !#iia !e care ni

rem s: cucerim n ecnmia mndia" g"ba"i#at a urmtru"ui mi"eniu.

ac rem s ana"i#m cerent situaia 7i s stabi"im cu !reci#ie

strategia !e care aem de urmat3 trebuie s ne"egem c menirea se a0" n 0aa

unui nsemnat sa"t nainte. Ea se cn0runt cu ce"e mai !r0unde 0rmntri scia"e 7i

restructurri creatare din tate tim!uri"e.

19


20/22


r s ne dm seama3 suntem anga;ai n cnstrucia unei ni 7i remarcabi"e

cii"i#aii. Este cii"i#aia ce"ui de:a" trei"ea mi"eniu care nseamn nici mai mu"t nici mai

!uin dect !rbu7irea cii"i#aiei industria"e a !"anetei 7i a!ariia "a nce!ut 0ragmentat 7i

a!i tt mai eident a unei ni rdini ecnmice 7i scia"e im!use de cii"i#aia

!stindustria" care a 0i ten"gic3 in0rmati#at 7i cu"tura":intensi.

)eia de mde" ecnmic !r!riu de de#"tare a Rmniei este dat de

necesitatea de a ne !riecta cu e0icien 7i demnitate !r!riu" nstru iitr care s

rs!und ma;ritii !rcri"r internaina"e 7i interne a"e iitru"ui mi"eniu. Aem

neie de un mde" ecnmic !r!riu de de#"tare n care

dimensiunea !rinci!a" s 0ie scimbarea radica" a mdu"ui de a cnce!e 7i

determina de#"tarea Rmniei. Este rba de un mde" dinamic3 e0ecti 7i e0icient care

s in cnt de resurse"e 7i ca!aciti"e interne rea"e3 mde" care s de0ineasc n !"anecnmic interesu" naina"3 materia"i#at !rin@

: re"ansarea ecnmic3

: st!area imediat a !rcesu"ui de srcire a !!u"aiei3

: mderni#area rii3

Scietatea rmneasc trebuie s !rieasc n trecut 7i s nee din gre7e"i"e 0cute

n !"an ecnmic 7i c n urma ana"i#ei =crecte= a e"uiei ecnmice din u"timii #ece

ani s a;ung "a cnc"u#ia "gic c n dmeniu" ecnmic trebuie s ad!te un mde"!r!riu de de#"tare !ragmatic3 e"iberat de e6cese ide"gice3 descis identi0icrii

s"uii"r e0iciente !entru !rb"eme"e cncrete 7i grae cu care suntem cn0runtai.

24


21/22


Bibliografie

)i brt i c"ab.3 Ecnmia !"itic3 Editura ecnmic3 1995

Eugen Oidiu Cirici S!ectac"u" Re0rmei Va#ut de "a ,a"erie +ucuresti 1999

Ed. E0icient

anie" aianu : )ranzitia economica in Romnia G trecut, prezent si viitor

0ucrrile conferinei HRomnia 2!!!. "! ani de tranziie?trecut, prezent si viitorI

editura Arta ,ra0ica31999

Crne"ia )istr : )ranziia in Romnia G modelarea ec:ilirului economic editura

*i"itara3 244/

,erge O!rescu :Piaa muncii G teorii, politici, tranzitia in Romnia

KKK.cer!e.r

21
http://www.cerope.ro/http://www.cerope.ro/


22/22


economia romaniei dupa 89

Documents

Transcript of economia romaniei dupa 89