Ecologia1) Din istoria ecologiei

Inca in Roma Antica populatia se plingea de poluarea riului Tibru,iar in Atena – de poluarea

portului Pireu,unde soseau corabii din toata Oikumena.Acest cuvint sta la originea terminului

ecologiei.,,Oikos” inseamna loc, casa.In anul 1863 a vazut lumina tiparului prima carte dedicate

ecologiei.autorul ei , Marilaun,mentiona :,,Raspindirea plantelor se realizeaza dupa legitatile

nescrise ale naturei.Fiecare planta cu locul, timpul,si rostul sau”.In anul 1862, in SUA a fost

infiintata rezervatia naturala din Zellowstone,avind ca scop salvarea speciilor animale shi vegetale

aflate pe cale de disparitie. Abea in anii 30 ai sec. al XX-lea s-a format conceptia despre ecosistem,

iar prin anii 60 ecologia s-a constituit ca stiinta. In present, notiunea de ecologie cuprinde un

domeniu vast, ce include totalitatea informatiilor despre viata si pamint: studiul relatiilor dintre om

si natura, solutionarea problemei deseurilor si a celor legate de poluarea mediului. In genere nu

exista domeniu care sa nu prezinte interes pentru ecologia, inclusive educatia tinerei generatii.

Familiarizarea cu aceasta stiinta este accesibila tuturor celor interesati si constituie chiar o sarcina

primordiala a fiecarui membru al societatii.

2)Importanta ecologiei si a informatiei ecologice

Ecologia este stiinta care studiaza natura inconjuratoare, organismele vii atit ca indivizi

aparte, cit si ca membrii a populatiilor si comunitatilor. Cele mai importante domenii de aplicare a

cunostiinteleo ecologice sint: protectia mediului, agricultura, unele ramuri ale industriei shi

comertului. In ultimul timp se impune tot mai mult crearii tehnologiilor fara deseuri. Din cauza

poluarii mediului, conditiile de viata ale populatiei se inrautatesc, este afectata sanatatea oamenilor,

in special a batrinilor si a copiilor. Se inregestreaza poluarea excesiva a apelor din riuri, fintini si

izvoare. In Moldova aproape ca nu exista apa curate, iar locuitorii ei sint condamnati sa consume

apa din fintini poluate. Conform studiilor facute de savanti in diverse buletine sau rapoarte,oamenii

isi dau seama ca azi, mai mult ca ori cind, natura trbuie protejata. Statisticile relateaza ca o persoana

arunca anual 0,3-0,4 tone de deseuri dintre care 20% carton si hirtie, 15% mase plastice, 5% sticla,

30% resturi de alimente si vegetatie. Totusi, s-a constatat ca 50-60% din deseuri pot fi refolosite. In

unele localitati sint amplasate colectoare de deseuri pentru a fi reciclate. Asa dar, fiecare dintre noi

ar trebui sa participe cu mai multa insistenta la salubrizarea mediului. De mai multe decenii savantii

sunt preocupati de problema poluarii mediului inconjurator, urmare a atitudinii neglijente si

ignorate a oamenilor fata de natura. Activitatea practica si eferturile creatoare ale fiecarui cetacean

contribuie la realizarea obiectivului principal al ecologie-pastrarea vietii pe pamint.Nu poti cunoaste

natura cu adevarat nume din carti, de la telivizor sau privind prin geam. Doar cei care indragesc

natura din copilarie sint interesati de viata plantelor si animalelor,iar la maturitate nu sint indeferenti

fata de universal miraculous si extraordinar al naturii.

Relatia om-mediuDe fapt, problema raportului dintre om si mediul ambiant nu este noua.Ea a aparut o data cu

cele dintai colectivitati omenesti, caci omel cu inteligenta si spiritul creator care il definesc, nu s-a

multumit cu natura asa cum era ea, ci a pornit cu curaj si tenacitate la opera de transformare a ei

potrivit nevoilor sale. Multiplicandu-se neincetat, specia umana a adaugat peisajului natural

privelisti noi, prefacand mlastini si pamanturi intelenite in vai roditoare, tinuturi aride in oaze de

verdeata, a creat noi soiuri de plante de cultura si a domesticit animale salbatice.Pana aici, echilibrul

natural nu a avut de suferit decat, poate, pe arii foarte restranse, care nu puteau afecta ansamblul.

Cotitura a intervenit o data cu revolutia industriala si, mai cu seama, cu noua revolutie

tehnico-stiintifica, gratie careia avioane si rachete brazdeaza, astazi, vazduhul si strapung norii,

nave tot mai mari si mai puternice despica luciul marilor si al oceanelor, cascade de hidrocentrale

transorma puterea apelor in salbe de lumina, in energie ce alimenteaza parcul de masini in crestere

vertiginoasa.Intr-un cuvant, stiinta si tehnica moderna, sporind nemasurat puterea omului, au

ridicat, in medie, nivelul de viata de pretutindeni.Dar reversul civilizatiei industriale este

contemporane, al progresului material a fost si este inrautatirea mediului natural.Sub impactul

dezvoltarii economice au fost poluate, mai mult sau mai putin grav, solul, apa si aerul, au disparut

sau sunt pe cale de disparitie multe specii de plante si animale, iar omul este confruntat la randul lui

cu diverse maladii cauzate de poluare, fenomen ce cuprinde astazi toate tarile si

continentele.Efectele ei sunt resimtite pana si peintinderile, pana ieri imaculate, ale Antarcticii.S-a

calculat ca in timp de un deceniu, devierile civilizatiei au provocat mediului natural pagube mai

mari decat intr-un mileniu.

Ecologia nu este doar o stiinta, ci si un stil de viata. Stim acest lucru, insa incercam prin vreo

modalitate sa ne facem viitorul mai bun? Vezi ce trebuie sa faci!

Ecologia inseamna o viata mai buna, mai sanatoasa, mai lunga. Inseamna viitorul nostru si al

planetei, motiv pentru care nu este niciodata prea tarziu sa inveti mai multe despre acest

subiect.Citeste mai departe si afla care sunt sfaturile de viata bio care conteaza.

Sticla de plastic

Renunta sa cumperi apa la sticla de plastic de frica ca cea de la robinet este contaminata. Un termos

cu filtru incorporat este recipientul potrivit daca vrei sa salvezi padurile de la o investitie majora in

pahare de plastic, si totodata iti va alunga toate grijile cu privire la bacteriile din apa de la robinet.

Cosmetice bio

Nu vorbim doar de ingredientele inscrise pe ambalaj cand spunem cosmetice bio. Un brand care

respecta natura va avea grija ca productia de cosmetice sa foloseasca cat mai putine elemente

poluante, inainte si dupa ce sunt in posesia consumatorilor. In loc de gel de dus in recipient de

plastic, mai potrivit din punct de vedere ecologic ar fi un sapun natural homemade.

Cadouri impachetate cu grija

Cine spune ca un cadou trebuie impachetat in hartie colorata? Poate acest obicei era dragut cand

aveai 10 ani, iar papusa Barbie trebuia sa fie ascunsa in spatele unei foite subtiri roz, insa acest

lucru s-a schimbat de cand ecologia ti-a deschis ochii, nu?

Atata hartie epuizata nejustificat nu poate avea decat un impact negativ asupra sensibilitatii

noastre catre natura. Schimba acest obicei intr-unul bio, din care si tu, dar si natura veti avea de

castigat: impacheteaza cadourile in esarfe, fulare sau poate un bolero, in functie de sezonul

sarbatorii. Sustine ecologia si ofera cadouri 2 in 1!

Priza la ecologie

Curentul se consuma atunci cand aparatele electronice sunt in priza, chiar daca butonul "on" este

neatins. Inainte de a pleca in vacanta, fie si pentru cateva zile, nu uita sa iti scoti din prize toate

dispozitivele casnice.

 

Plata cu cardul

Aproape orice poate fi platit pe cale electronica in zilele noastre, ca un testament ca tehnologia

poate lucra in folosul naturii. Profita de aceste sevicii facil de utilizat si salveaza copacii sacrificati

anual pentru mii de chitante si facturi .

Reciclarea hainelor

Daca hainele pe care nu le mai porti nu sunt corespunzatoare standardelor de donare, foloseste-te de

ocazie pentru a le transforma in carpe de casa. Intotdeauna sunt situatii in care simple lavete sau

prosoape de bucatarie nu fac fata unui incident neasteptat, iar carpele din bumbac vor absorbi

imediat toate "problemele".

Balsam de rufe bio

Renunta la detergentii din comert pentru o varianta mai naturala pentru hainele si pielea ta: balsam

de rufe bio. Adauga o jumatate de cana de otet in timpul ultimului ciclu al masinii de spalat si nu

vei reveni la vechea metoda vreodata.

Pesticide ecologice

Alege o varianta bio pentru a scapa de musafirii nepoftiti, precum pesticidele ecologice. Imprastie

prin gradina ardei iute uscat si stropeste frunzele pentru a izgoni insectele sau planteaza-i impreuna

cu plantele pentru a tine mamiferele la departare.

Secetul gospodinei eco

Chiar ai nevoie de un produs chimic pentru a scoate toate petele din casa? Desigur ca nu. Daca te

pregatesti de curatenia generala, amesteca jumatate de cana de otet si jumatate de praf de copt,

impreuna cu un litru si jumatate de apa si utilizeaza recipientul spray in locul produselor chimice

folosite pana acum.

 

 

 

Protecţia mediuluiPrin protecţia mediului ambiant se subînţelege ocrotirea atmosferei, solului, apei, florei şi

faunei. Este important faptul, că protecţia mediului ambiant prevede şi protecţia sănătăţii omului,

orientată spre asigurarea unei stări psihologice şi fizice normale, favorabile pentru trai şi muncă.

Mediul ambiant este un univers material, în care omul ca fiinţă umană îşi satisface necesităţile

sale. În cele mai multe cazuri, prin acţiunile sale, omul influenţează asupra mediului ambiant, spre

exemplu: extinderea oraşelor, sporirea numărului de termocentrale, a instalaţiilor de gaze,

industrializarea intensivă, producerea mijloacelor de transport auto, care poluează enorm aerul din

atmosferă cu bioxid de carbon şi substanţe nocive ca: funinginea, hidrocarburile, compuşii sulfului

şi azotului, plumbului, precum şi produsele cancerigene.

Odată cu gazificarea intensă a ţării (întreprinderilor industriale, termocentralelor şi

cazangeriilor consumatorilor casnici, transferul treptat al funcţionării automobilelor cu gaze

naturale comprimate) se îmbunătăţeşte şi situaţia ecologică din republică. Principalul component al

gazelor naturale este metanul (CH4) (circa 98%) " un gaz fără miros, fără gust şi nu e toxic. La

ardere gazele naturale necesită un volum de aer minim, şi din punct de vedere ecologic este cel mai

curat combustibil, ele permit reducerea sporită a principalelor substanţe nocive produse de cazanele

cu gaze, instalaţiile de gaze, motoarele cu ardere internă. Volumele gazelor naturale şi lichefiate

utilizate în calitate de combustibil" se află în creştere permanentă.

Totodată, atenţionăm consumatori, că utilizarea gazelor naturale şi celor lichefiate este

inofensivă, doar în cazul respectării cu stricteţe a cerinţelor Regulilor de securitate în ramura de

gaze.

Nu ne putem imagina dezvoltarea cu succes a companiei fără atitudinea grijulie faţă de

ecologie. Pe lîngă respectarea strictă a standardelor şi normelor ecologice naţionale şi

internaţionale, SA "Moldovagaz" acordă o deosebită atenţie ocrotirii şi regenerării resurselor

ecologice, tinde spre reducerea la minimum a daunelor în urma activităţii sale de producţie.

Ocrotirea mediului ambiant, a sănătăţii şi asigurarea securităţii " sînt direcţiile prioritare în

activitatea companiei, parte integrantă a strategiei dirijării efective a producţiei.

SA "Moldovagaz" îşi desfăşoară activitatea printr-o combinare optimală a mecanismelor

economice, măsurilor administrative şi metodelor de autocontrol asupra utilizării raţionale a

resurselor energetice, conştientizînd responsabilitatea faţă de generaţiile în creştere.

În activitatea sa de producţie SA "Moldovagaz" respectă întocmai următoarele principii:

influenţarea minimală asupra mediului înconjurător

SA "Moldovagaz" permanent urmăreşte nivelul volumului admisibil de influenţă a sarcinii

tehnice, care poate să dăuneze purităţii ecologice a mediului înconjurător.

păstrarea resurselor naturale

SA "Moldovagaz" asigură exploatarea cu grijă a resurselor naturale " apă, sol, pădure.

Implementînd tehnologii moderne, permanent ducem lucru vizavi de reducerea volumelor de

formare a deşeurilor de producţie.

siguranţa procesului de producţie

SA "Moldovagaz" îşi desfăşoară activitatea prin utilizarea tehnologiilor inofensive şi a

proceselor de producţie, permanent asigurînd disponibilitatea întreprinderilor companiei la acţiuni

suficiente şi operative în orice situaţie excepţională.

respectarea intereselor societăţii

SA "Moldovagaz" asigură transparenţa informaţiilor despre posibila influenţă a

întreprinderilor companiei asupra mediului înconjurător şi sănătăţii populaţiei.

Nu poate să nu fie menţionat, că pentru îmbunătăţirea situaţiei ecologice din ţară SA

"Moldovagaz" se ocupă intensiv de gazificarea localităţilor (gazificarea întreprinderilor industriale,

a centralelor termice şi cazangeriilor, a consumatorilor casnici, trecerea transportului auto la

funcţionare pe bază de gaze naturale (comprimate) şi lichefiate). Parte componentă a

combustibilului gazos este metanul (CH4), propanul (C3H8), butanul (C4H10) " gaze fără culoare,

miros, gust şi netoxice

La ardere gazele naturale necesită un volum de aer minim. Din punct de vedere ecologic

gazele naturale şi cele lichefiate sînt cel mai "curat" combustibil pentru ţară. Această condiţie

permite reducerea bruscă a cantităţii de impurităţi nocive aruncate în atmosferă în timpul

funcţionării cazanelor, aparatelor casnice, motoarelor cu ardere internă. Protectia mediului a devenit

una din directiile prioritare ale politicii promovate de Republica Moldova, îndeosebi dupa

Conferinta ONU "Mediul si dezvoltarea" de la Rio de Janeiro (iunie, 1992), în cadrul careia au fost

semnate cele 3 documente oficiale: Agenda 21 si Conventiile "Conservarea biodiversitatii" si

"Schimbarile climei". Un sir de acte legislative si hotarâri ale Guvernului RM, precum si conventii

internationale semnate si ratificate de Parlamentul RM indica modul de valorificare a resurselor

naturale, prescriu drepturile cetatenilor la un mediu sanatos de viata, dreptul la informatie si justitie,

dreptul la luarea de decizii etc., stipulând totodata si obligatiile fiecarui cetatean de a contribui

nemijlocit la protectia mediului cu scopul de a asigura transmiterea integral a acestui patrimoniu

urmasilor.

Este incontestabil faptul ca, toti factorii de mediu persista în natura sub forma unor complexe

naturale si antropizate, constituind niste ecosisteme. Mentinerea echilibrului ecologic în aceste

ecosisteme constituie sarcina de baza a statului, a ministerului de resort, institutiilor ministeriale si

tuturor oamenilor de buna credinta. 19319e412t

Printre problemele actuale ale protectiei mediului înconjurator se evidentiaza:

I. Procesele atmosferice, ce contribuie la: a) schimbarea climei; b) distrugerea stratului de

ozon din stratosfera; c) poluarea aerului.

Emisiile în atmosfera din ultimii 30 de ani au creat un sir de probleme ecologice si de sanatate

a populatiei. Unele substante chimice, cum ar fi, de exemplu, hidrocarburile clorftorice, nimeresc în

atmosfera ca rezultat al exploatarii aparatajului uzat sau al utilizarii anumitor marfuri de catre

consumator. Altele - SO2 si CO - sunt produse indinspinsabile pentru arderea combustibilului fosil.

Poluarea aerului în locuitatile urbane, ploile acide, efectele de poluare transfrontiera, distrugerea

stratului de ozon, precum si schimbarea globala a climei ramân probleme ecologice actuale si de

perspectiva, cere prezinta un pericol major pentru ecosisteme si om. În ultimii 100 de ani

temperatura medie a crescut în Europa cu 1,2ºC (pe Terra - cu 0,6ºC). Anii' 90 au fost cei mai calzi

pe parcursul ultimilor 150 de ani. Se presupune ca pâna în anul 2100 temperatura medie va creste cu

1,4-5,8ºC, si cea mai mare spor urmând a fi înregistrat în Europa de Est si de Sud. Aceste schimbari

vor provoca în unele regiuni inundatii (2002, vara, Europa Centrala), în altele - secete (probabil, si

în RM). Implementarea reusita a mecanismelor protocolului de la Kyoto ar putea diminua efectele

negative ale climei. Dar, spre regret, acest protocol nu e semnat de multe tari, inclusiv de SUA si

Rusia.

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) atentioneaza asupra a 6 substante "clasice" ce

polueaza aerul: CO, Pb, NO2, particule suspendate, SO2 si O3 troposferei. Arderea combustibilului

fosil si a biomasei sunt sursele principale de poluare cu SO2, CO, NOx, MG, particule si CO2-gaz,

ceea ce contribuie la aparitia "efectului de sera". Exista tendinta trecerii la utilizarea mai larga a

gazelor naturale, energiei atomice, hidroelectroenergiei etc. Distrugerea stratului de ozon din

stratosfera s-a diminuat datorita implementarii Conventiei de la Viena si Protocolului de la

Montreal, care au redus substantial producerea si utilizarea clorfluorcarburilor. Dar persistenta

îndelungata a acestor substante în atmosfera presupune ca stratul de ozon stratosferic se va restabili

abia dupa 2050, astfel iradierea ultravioleta a ecosistemelor si a omului vor ramâne probleme si de

viitor. Daca masurile vor fi eficiente, se vor diminua bolile de cancer epidermic. Masuri

considerabile întreprinde în aceasta directie si RM, prin colectarea substantelor distrugatoare a

stratului de ozon si constientizarea maselor.

Poluarea aerului atmosferic ramâne una dintre problemele majore, îndeosebi a urbelor.

Aplicarea pe plan mondial a principiului "poluatorul plateste" a dus la ameliorarea situatiei. Daca în

Europa Occidentala problema principala o constituie poluarea cu particule solide, apoi în tarile CSI

actuala ramâne poluarea cu SO2, mai putin cu NOx. De aici rezulta si poluarea transfrontiera, efecte

la care este supusa si RM. Rezultatul acestor poluari sunt si ploile acide specifice Europei, Americii

de Nord si Chinei. Ploile acide (pH < 5,6) conduc la distrugerea vegetatiei si lumii animale

vulnerabile, uneori au efecte fatale (pesti din cca 100 de localuri Scandinave, paduri europene etc.).

Observatiile asupra fenomenului "ploi acide" sunt duse de catre INECO la filiala Hâncesti, ceea ce

este insuficient pentru a avea un tablou general al calitatii precipitatiilor pe teritoriul republicii.

Analiza rezultatelor denota ca RM se afla în zona de influenta a ploilor acide, deoarece 78% din

probele analizate aveau pH ≤ 5,6. În anul 2002 valorile absolute pH = 4,0.

Actuala ramâne si poluarea aerului cu MG atât de origine autohtona, cât si transfrontiera. Îndeosebi

pericol pentru mediul si sanatate îl prezinta Hg, Cd, Pb, Cu, Zn, As, Cr, Ni s.a. Datorita

particularitatilor cumulative ale multor plante si animale aceste MG se depisteaza în organele lor,

devenind ulterior toxice pentru însasi organismele sau pentru consumatorii acestor produse.

Estimarile sarcinilor critice ale MG (Pb si Cd) în ecosistemele silvice a RM constituie 3-22 g/ha si

sunt mai reduse decât în Germania sau Bulgaria. Diminuarea emisiilor de MG din ultimii ani a fost

determinata de aplicarea tehnologiilor mai avansate în tarile dezvoltate si de functionarea

subcapacitatilor reale ale întreprinderilor din CSI s.a. tari.

II. Deseurile reprezinta o problema destul de serioasa pentru foarte multe tari din lume, indiferent

de nivelul de dezvoltare. Cresterea cantitatilor de deseuri denota pierderi sporite de materie prima si

consum exagerat de energie. Pe lânga acestea sunt necesare cheltuieli de colectare, prelucrare si

depozitare a deseurilor. O buna parte de deseuri sunt transportate la rampele amenajate, dar ramâne

destul de înalta si cota gunoistilor neautorizate. Tot mai des aceste deseuri sunt arse. Un impact

destul de mare asupra mediului are loc deoarece se elimina în atmosfera gaze cu efect de sera (în

particular metanul) si alti micropoluanti organici ca dioxinele, furanii si metalele grele volatile. Pe

plan mondial cresterea cantitatilor de deseuri este privita si ca un rezultat al urbanizarii.

Actualmente, cca 47% din populatia Terrei este urbana (situatie similara si în RM - 42%), iar în

urmatoarea perioada 2000-2015 numarul populatiei urbane va creste cu 2% anual. Concentrarea

populatiei în orase are un impact negativ asupra mediului ca rezultat al intensificarii producerii,

traficului de transport, exploatarea resurselor naturale si formarea deseurilor. În legatura cu aceasta

apare necesitatea asigurarii unei dezvoltari durabile a mediului rural. Largirea suprafetelor oraselor

conduce la acapararea de noi teritorii agricole sau silvice pentru constructii si crearea infrastructurii.

Sunt desecate teritorii umede, creste dobândirea nisipului, prundisului s.a. materiale de constructie,

se intensifica traficul transporturilor. Urbanizarea este si cauza cresterii consumului de apa si apoi a

scurgerilor din raza orasului, scurgerile de ape neepurate comunale si industriale, care polueaza

bazinele acvatice, sporind pericolul sanatatii populatiei. Poluarea aerului si a apei duce la

dezvoltarea bolilor cronice si infectioase a cailor respiratorii, a tractului digestiv etc., precum si la

reducerea vietii si cresterea mortalitatii, îndeosebi la copii.

A sosit demult timpul ca sa fie întreprinse masuri urgente de implementare a tehnologiilor avansate

de sortare a deseurilor menajere, de reducere treptata cu interzicerea ulterioara, a producerii

ambalajului plastic, prin stimularea producatorilor ce vor utiliza ambalaj natural - hârtie, lemn,

sticla etc.Pe lânga cele cca 30 mln. t de deseuri menajere depozitate pe teritoriul RM un pericol

aparte îl prezinta si cele cca 5 mln. t de deseuri industriale, dintre care cca 1700 t sunt deseuri

toxice. Orasele tarilor industrial dezvoltate tot mai mult resimt urmarile negative ale producerii de

deseuri toxice si înhumarii acestora. Apar "câmpuri negre" - parasite sau slab utilizate, care se afla

în aria întreprinderilor parasite. În RM o problema similara o prezinta teritoriile fostelor depozite de

chimicale, recultivarea carora este destul de costisitoare. Pâna în prezent nu a fost gasita o metoda

de înhumare a deseurilor radioactive, care ar fi aprobata în toate tarile, deoarece aceste deseuri îsi

pastreaza efectul negativ pe parcursul a sute si mii de ani. Nici una dintre metode nu asigura

separarea lor de mediul ambiant. Fondul radiational al RM este determinat de radionuclizii naturali

precum si depunerile globale. Acest fond rezulta din arderea combustibilului organic de la CTE

Dnestrovsk, de la termoelectrocentralele raionale, de materialele de constructie, de gazele de

esapament ale transportului auto si de continutul provenit de la precipitatiile în urma accidentului de

la Cernobâl si trasnportul transfrontier.

III. Apa. Volumul total de apa pe Terra constituie cca 1400 mln. km3, dintre care numai 2,5% (35

mln. km3) sunt ape dulcicole. Majoritatea rezervelor de apa se concentreaza în ghetarii si zapezile

Antarctidei si Groenlandei, precum si în orizonturile acvifere adânci. Sursa principala de apa pentru

om o constituie cca 200 mii km3 (< 1% din toate rezervele dulcicole si numai 0,1% din cele

globale). Cca 1/3 din populatia Terrei sufera din cauza deficitului de apa, iar conform prognozelor,

catre 2020 consumul de apa va creste cu 40%. Pentru majorarea resurselor de apa accesibila au fost

construite multiple baraje. Cca 60% din cele 227 râuri mari ale Terrei au fost septate prin baraje,

rezervoare si canale, fapt ce a schimbat si schimba echilibrul ecosistemelor acvatice si al celor

limitrofe. Aceste fenomene sunt specifice si pentru râurile noastre Nistru si Prut s.a. mai mici. Au

fost inundate suprafete de lunca si terase, a fost modificat regimul termic al apei, s-au acumulat

particule sedimentate si în ele-poluanti chimici, au disparut unele specii vulnerabile la aceste

modificari. O poluare sporita se depisteaza în aval de orase mari, complexe de crestere a animalelor,

întreprinderi industriale mari si întreprinderilor de exploatare a zacamintelor minerale. La fiecare

dintre aceste componente pot fi aduse exemple concrete din cursurile râurilor RM.

Proportii îngrijoratoare capata poluarea apelor subterane cu compusi ai azotului (amoniac - apele de

la adâncimi mari si nitrati - apele freatice). Procesul poluarii este conditionat de un sir de factori

climaterici, pedologici, geologici, fizici etc. O sursa speciala de poluare o prezinta gunoiul de grajd

si cel menajer. Pentru a preveni procesele de extindere a poluarii apelor sunt necesare cercetari de

pronosticare a acestor fenomene.

IV. Biodiversitatea are o influenta asupra sanatatii atât directa, cât si indirecta. Spre exemplu, 10 din

25 de medicamente dintre cele mai comercializate în lume sunt de origine naturala. Costul anual al

medicamentelor capatate din surse genetice se apreciaza la 75-150 mii mln. dolari SUA. Cca 75%

din populatia Terrei foloseste pentru tratament remedii ale medicinii populare, capatate din

componenti naturali.

Biodiversitatea asigura cu resurse genetice agricultura, constituind astfel baza biologica a securitatii

alimentare.

Resursele biotice ale Republicii Moldova sunt constituite dintr-o varietate specifica de plante,

animale, ciuperci si microorganusme, valoarea carora este indiscutabila pentru orice ecosistem

terestru, acvatic sau aerian. Diversitatea speciilor biotei este determinata în primul rând de pozitia

geoclimatica a tarii, procesele geologiei istorice prin care a trecut acest teritoriu, de schimbul de

biota cu regiunile vecine si nu în ultimul rând de impactul factorului antropic. Situata în regiunea

climei temperat-continentale. Republica Moldova este traversata de zona de silvostepa (circa 60%

din teritoriul tarii - Nordul si partial Centrul) si de zona de stepa (Sudul si Sud-Estul tarii).

Resursele biotice spontane de baza din RM numara 1752 specii de plante cu flori, 68 specii de

mamifere si 177 specii de pasari (Global Biodiversity. Eart'h living resources in the 21st century,

2000), ceea ce este similar resurselor biotice din Estonia sau din Belgia. Spre exemplu, Kuwaitul

însumeaza numai 275 de specii la cele 3 grupe de organisme enumerate. De aici rezulta ca una

dintre bogatiile nationale o constituie biota tarii. Spre regret, suprafetele acoperite de vegetatie

spontana sunt foarte reduse - constituind numai circa 15%, iar terenurile agricole - circa 75%.

Resursele floristice ale tarii sunt dominate de dendrospecii de foioase, de ierburi graminee,

asteracee, ciperacee etc., de macromicetele bazidiomicete, alge verzi, diatomee si cyanobacterii, si

de multiple microorganisme. Aceste resurse constituie principalele tipuri de paduri (de fag, de

gorun, de stejar pufos, de salcâm si zavoaie) de stepe, de pajisti inundate, de pajisti halofite si de

vegetatie petrofita. Daca în Europa gradul mediu de împadurire în 2000 constituia 44,6% din

teritoriu (Global Environment Outlook-3, 2002), apoi în Moldova el ramâne sub 15% - cota

ecologic stabilizatoare si constituie numai 11,6%.

Mentinerea resurselor biotice la un nivel favorabil echilibrului ecologic din ecosistemele populate

de aceste organisme, cere eforturi sporite în largirea suprafetelor împadurite, sectoarelor de stepa,

de lunca si palustre, si a cotei ariilor protejate de stat de la 1,96% macar pâna la 5%, indice inferior

mediei (9%) din Europa Centrala si de Est si catastrofal inferior (15%) celui din Europa de Vest

(Europe's environment: the third assessment, 2003).

V. Solul reprezinta o sursa naturala valoroasa pentru existenta umana si poate fi considerata

irenovabila în limitele de cel putin 50-100 de ani. Se considera ca 23% dintre toate solurile

utilizabile sunt supuse degradarii, care conduce la micsorarea productivitatii lor. Cca 305 mln. ha

soluri sunt considerate ca puternic degradate, dintre care 9 mln. ha - foarte puternic degradate si

care nu mai pot fi restabilite. Degradarea solurilor este cauzata de exploatarea lor irationala,

defrisarea padurilor si stepelor, pasunatul intensiv, tehnica agricola grea, asolamentele incorecte,

irigarea inadecvata s.a. Cca 15% din suprafata Terrei (teritoriu mai mare decât SUA si Mexic) este

degradat ca rezultat al factorului antropic.

Degradarea solurilor RM se manifesta prin procesele de eroziune, alunecari de teren, dehumificarea,

salinizarea, compactarea, poluarea chimica etc. Cca 2 mln. ha de terenuri agricole sunt situate pe

versanti, dintre care 1,86 mln. ha sunt terenuri arabile. Eroziunea afecteaza circa 40% din terenurile

arabile. Anual sunt pierdute cca 26 mln. t de sol fertil, iar prejudiciul cauzat tuturor componentelor

mediului se estimeaza la cca 2 mlrd. 432 mln. lei.

Asadar, problemele actuale ale protectiei mediului înconjurator în RM sunt o expresie locala a

conditiilor geografice si social-economice, dar se încadreaza în multitudinea de probleme regionale,

continentale si mondiale. Solutionarea acestor probleme si a altora neenumerate în acest raport tine

de un sir de factori finanAici Jos - Distrugerea stratului de ozon

Distrugerea stratul de ozon din stratosfera este preocupare crescanda pentru ca stratul de ozon

respinge intre 95 si 99% din radiatiile ultraviolete. Pot rezulta multe consecinte pot rezulta datorita

nivelelor ridicate de UV incluzand efecte genetice, boli de ochi, efecte negative asupra vietii marine

etc. Radiatie UV in cant mari in troposfera poate sa creasca cantitatea de smog din atmosfera.

Smogul este deja un lucru grav in marile orase.

Scaderea cantitatii de ozon stratosferic a fost raportata pentru prima data in 1974 si aceasta scadere

a fost rapid legata de prezenta de compusi artificial CFC. Multe tari din toata lumea au inceput sa

reduca folosirea CFC-urlui dar datorita faptului ca aerul dintre strate se amesteca greu s-a dedus ca

CFC-ul din stratosfera va ramane la un nivel semnificativ ridicat si in secolul care urmeaza.

Distrugerea ozonului a devenit o problema economica si politica foarte controversata dar si o

problema stiintifica complexa. Surse de agenti care afecteaza stratul de ozon sunt inca de domeniul

lucrurilor nesigure insa CFC este cu siguranta una din acele substante care sunt dovedite ca afectand

stratul de ozon.

Modele stiintifice de atmosfera sunt construite ca sa ajute oamenii de stiinta sa caute alti factori in

distrugereaz ozonului, evaluarea importantei lor si prevenirea a ceea ce s-ar puea inampla in viitor.

ciari, materiali si intelectuali. Pamantul e mentinut la o temperatura ridicata de atmosfera care

actioneaza ca o haina. Fara ea temperatura medie la suprafata ar fi de -18 grade. Caldura de la soare

patrunde prin atmosfera si o incalzeste si odata cu ea si suprafata planetei. Pe masura ce Pamantul

se incalzeste el emite caldura chiar si dupa ce nu mai este expus la lumina solara. O parte din

caldura e capturata in atmosfera dar restul este eliberat in spatiu. Asa numitele "gaze de sera" fact

atmosfera sa capteze mai multa radiatie asa ca se incalzeste mai mult decat ar trebui devenind o

sera.

Cateva din gazele de sera sunt: vapori de apa, oxid azotos, dioxid de carbon, metan si ozon. Dar in

ultimii 50 de ani producerea de aceste gaze a crescut considerabil si a aparaut un nou tip de gaz

CFC. Acesta are un efect de captare foarte mare (o molecula este de 12-16 mii de ori mai eficienta

la absorbtia radiatiei infrarosii decat una de CO2).

IGPCG a prezis ca pana in anul 2025 temperatura va creste distrugand "centura de porumb" a

Americii de Nord care produce mare parte din cerealele mondiale provocand cresterea preturilor la

alimente si chiar mai putine alimente pentru tarile lumii a treia. Inseamna de asemenea ca unele tari

nordice vor avea posibilitatea sa creasca cereale pe care nu le-ar fi putut creste niciodata.

Poluantii toxici din aer sunt acei agenti poluanti care sunt banuiti ca ar provoca cancerul sau alte

boli grave, cum ar fi deformari la nastere sau alte efecte adverse.

Exemple de agenti poluanti sunt includ benzenul, care se gaseste in benzina; substante provenite din

agenti lavabili; si clorura de metilen care e folosita ca solvent in industrie. Exemple de alte subtante

toxice poluante includ azbest, toluen, cadmiu, mercur si crom.

Persoanele expuse la agenti toxici in concentratii mari si pe durata lunga se expun riscului de cancer

sau sa contracteze alte boli grave. Aceste boli pot dauna sistemului imunitar dar si celui nervos,

respirator etc.

Pe langa expunerea la aer contaminat cu toxine, cativa agenti poluanti cum ar fi mercur se pot

depune pe sol sau in apa unde sunt asimilati de plante si ingerate de animale. Precum oamenii,

animalele se pot imbolnavi daca se expun pe perioade indelungate la cantitatile de toxine din aer.

Majoritatea toxinelor din aer provin din surse artificiale incluzand surse mobile (masini, camioane,

autobuze, etc) dar si stationare (fabrici, rafinarii, zone industriale) precum si surse interioare

(detergenti, etc). O parte din aerul toxic provine si din surse naturale cum ar fi eruptii vulcanice si

incendii.

Nu stiu de ce au disparut dinozaurii, dar e foarte posibil ca disparitia lor sa fi fost cauzata de o era

glaciara, cam ca cea pe care ecologistii ne-o promit drept consecinta pe termen lung (sau daca

ecologistii sunt din specia isterica, atunci mediu) a încalzirii globale. Oare pe vremea lor ce a cauzat

efectul de sera care a dus la încalzirea globala? Îmi închipui un mic rozator (reprezentant al

mamiferelor, stramosii nostri), spunând unui dinozaur de dimensiunea tuturor caselor lui Nastase

cumulate: "Domnule dinozaur, daca nu va veti controla emisiile poluante pe care le produceti sub

forma de flatulenta, veti cauza încalzirea globala, care va fi tare nasoala pentru noi toti". Probabil ca

mamiferul a propus si un tratat de reducere a emisiilor poluante, pe care însa dinozaurul a lasat o

balega de o suta de kilograme, care greu ar putea fi considerata semnatura.

Ca o paranteza, stiu ca flatulenta (tradusa în limbaj profan prin prima parte a numelui de familie a

presedintelui României) nu cauzeaza efect de sera, fiind în mare parte compusa din gaz metan, si nu

din dioxid de carbon, dar putem sa ne imaginam ca aceste gaze împreuna cu oxigenul din atmosfera

creaza un amestec care de fiecare data când fulgera se transforma în dioxid de carbon si apa printr-o

reactie puternic exoterma. Folositi-va imaginatia.

Sa ne întoarcem la încalzirea globala, pentru ca mai nou acesta este singurul subiect de disputa între

ecologisti si, hai sa le spunem industrialisti. Mai nou nu mai conteaza poluarea în general, emisia de

gaze toxice cancerigene, poluarea râurilor si uciderea pestilor, sau alte efecte pe care bunul nostru

simt le cunoaste de multa vreme, fara ca cineva sa traga din cinci în cinci minute semnalul de

alarma (sau as putea sa spun mai degraba sa apese butonul de panica). Încalzirea globala este

subiectul la moda, si asta poate si pentru faptul ca este usor cuantificabila în cifre.