Ecosistemele impun o limit absolut cantitii de resurse pe care o utilizm i ofer un argument convingtor pentru o economie circulare,Pentru o via bun n limitele planetei noastreavem nevoie de economia circular, n care nu se risipete nimic.Se sugereaza, de asemenea, modificarea ierarhiei deeurilor pentru a reflecta caracterul dezirabil al reducerii consumului: nainte s ne gndim la reducere, reutilizare, reparare i reciclare, ar trebui s ne gndim la refuz.Deja apar modele noi de afaceri care promoveaz aceast abordare observnd tendine precum consumul n colaborare, care modific relaia dintre productor i consumator, precum i importana crescnd a mineritului urban extragerea de materiale din automobile vechi, din componente electronice i din alte dispozitive scoase din uz. Potrivit estimrilor Forumului Economic Mondial, pn n 2025 s-ar putea economisi anual materiale n valoare de o mie de miliarde de dolari, care ar genera beneficii de 500 de milioane de dolari n decurs de 5 ani i ar crea 100 000 de locuri de munc noi.Dar, dei tehnologia a contribuit la creterea productivitii muncii, nc nu s-au materializat mbuntiri semnificative n ceea ce privete productivitatea resurselor.Economia circular nu a devenit nc dominant din cauza lipsei legturilor dintre industrii i nivelul lanurilor de aprovizionare. Avem nevoie de o abordare care s in cont de pri interesate multiple.Comercianii cu amnuntul i consumatoriiBart Goetzee, de la Philips International Senior Group on Sustainability (naltul Grup Internaional Philips privind Sustenabilitatea), a explicat c realizarea economiei circulare reprezint deja un angajament pentru compania sa.Philips folosete acum mai multe materiale reciclate i deruleaz programe de recuperare pentru colectarea produselor folosite i recuperarea componentelor reutilizabile din acestea. De asemenea, Philips are n vedere modele de service i de reparaii care favorizeaz renovarea, nu nlocuirea.Proiectarea pentru modularitate i reparare este o provocare pentru ingineri i pentru proiectani, ca i nevoia de inovare n domeniul ambalajelor, care trebuie s fac fa returnrilor de produse i furnizrii de piese de schimb. n plus, compania exploreaz modele care promoveaz accesul, nu proprietatea, i a identificat unele oportuniti n sectorul tranzaciilor dintre ntreprinderi. Corporaiile din domeniul locuinelor sociale, a afirmat Goetzee, ar putea include n contractul de nchiriere un meniu de aparatur comun pentru locatari, astfel nct s devin mai accesibile cele mai noi modele, iar colectarea i returnrile s se simplifice.Prelungirea rezistenei i a duratei de via a produselor prezint avantaje clare pentru consumatori, consider Carina Trnblom, ef a unitii de strategie pentru consumatori, reprezentare i relaii internaionale din cadrul Direciei Generale Sntate i Consumatori a Comisiei Europene (DG SANCO). Ea a subliniat necesitatea unor modele de afaceri de tip nchiriere care s fie avantajoase pentru consumatori.Consumatorii sunt adesea mai puin informai i asertivi dect credem, a afirmat ea. n ceea ce privete etichetarea de mediu, numai 22 % dintre ei pot s identifice corect semnificaia simbolurilor de pe produse.Economia circular trebuie s evite efectele de revenire, n care economiile realizate de ctre consumatori duc la o cretere a cheltuielilor la alte bunuri, genernd un impact semnificativ asupra mediului.

AvantajeIndustriile verzi au crescut n UE cu peste 50 % n perioada 2000-2011, n ciuda crizei economice care a afectat alte sectoare. S-a mbuntit i gestionarea deeurilor, reducndu-se cantitatea depus la gropile de gunoi n 27 de ri europene. n medie, procentele de reciclare din Spaiul Economic European au crescut de la 22 % n 2004 la aproximativ 29 % n 2012.

Trecerea la o economie mai verde cu abordrile inovatoare necesare n acest scop are un potenial uria pentru cretere, locuri de munc i prosperitate

Aer i ap mai curateS-au nregistrat progrese i n ceea ce privete beneficiile mediului mai curat pentru sntate. Politicile de mediu au sporit calitatea apei potabile, , datele arat c particulele atmosferice n suspensie cauzate de trafic i de poluarea industrial au contribuit la 430 000 de decese premature n UE n 2011. Pentru combaterea acestor probleme vor fi necesare eforturi noi i concertate, motiv pentru care se negociaz n prezent un nou pachet al UE privind calitatea aerului, iar Comisia caut i modaliti de maximizare a sinergiilor cu politicile UE n domeniile energiei i climei.Slaba calitate a aerului continu s scurteze mult prea multe viei, Trebuie abordate, de asemenea, impacturile negative ale zgomotului excesiv, care poate avea efecte grave asupra sistemului cardiovascular uman.pierdere a capitalului natural este ngrijortoare din numeroase motive. Natura este vital pentru sntatea i bunstarea noastr, putnd juca un rol-cheie n crearea de locuri de munc i stimularea de noi investiii. Depindem de natur pentru alimentele, energia, materiile prime, aerul i apa care fac posibil viaa i stau la baza economiei.

ntr-o lume n care cererea de resurse i concurena pentru acestea se vor accentua n continuare acestea ducnd deja la epuizarea resurselor i la creterea abrupt a preului materiilor prime , creterea eficienei utilizrii resurselor poate aduce beneficii n plan economic i ecologicDin ce n ce mai muli oameni consider c, n msurarea progresului, factorii de mediu ar trebui s se bucure de aceeai importan ca i criteriile economice precum PIB-ul.

Civilizatia industriala al carei principiu de baza a fost cel al obtinerii profitului maxim a neglijat costurile sociale ale dezvoltarii, ajungndu-se la o contradictie puternica intre civilizatia industriala si sistemul ecologic al planetei noastre. Att timp ct civilizatia ca intreg, cu puterea ei tehnologica de care dispune, continua sa urmeze un tipar in gndire ce incurajeaza exploatarea irationala a resurselor naturale (si a mediului, in general) pentru cstiguri pe termen scurt, indiferent de ceea ce am face noi ca indivizi, dezastrul nu va putea fi evitat. De aceea este necesar ca omenirea sa realizeze faptul ca salvarea mediului trebuie considerata un principiu central de organizare al civilizatiei noastre. Intensitatea si complexitatea procedeelor economice in conditiile actuale nu pot fi abordate fara a se tine cont si de aspectele ecologice. Ignorarea acestor aspecte duce att la agravarea dezechilibrelor ecologice existente, ct si la aparitia altora noi. Mediul inconjurator si dezvoltare economica sunt indisolubil legate, primul reprezentnd locul in care traim, iar cea de-a doua ceea ce facem pentru imbunatatirea mediului in care traim. Intensificarea activitatii umane, urmata de cresterea economica, creste presiunea asupra mediului inconjurator si in special, asupra mediului natural. Aceasta presiune se manifesta fie prin consumul irational de resurse si spatii, fie prin producerea unor deseuri pe care natura nu le poate absorbi si care au efecte negative asupra mediului. In vederea satisfacerii trebuintelor lor, oamenii sunt tentati sa consume ct mai multe resurse naturale, materii prime si energie, fara a se gndi la urmari. Asa se face ca dezvoltarea economica a cunoscut, timp de secole, o crestere exponentiala in intreaga lume. Ea s-a bazat pe tehnologii mari consumatoare de materii prime, energie si resurse. Acest tip de dezvoltare poate fi considerat responsabil pentru multe dintre dificultatile noastre. Aceasta deoarece: nu s-a urmarit valorificarea tuturor componentelor materiilor prime intrate in procesul de productie; in consecinta, la o serie de materii prime se utiliza doar un procent mic, restul fiind considerat reziduu / deseu si se deversa in apa, atmosfera sau se depunea direct pe sol, ceea ce avea ca rezultat poluarea solului si a pnzei freatice; consumul ridicat de materii prime si resurse minerale neregenerabile, a determinat epuizarea intr-un interval de timp relativ scurt a stocurilor de resurse; agricultura datorita utilizarii de utilaje din ce in ce mai specializate si a pesticidelor si ingrasamintelor chimice a devenit, pe lnga consumatoare de resurse neregenerabile si o sursa, deloc de neglijat, de poluare a apelor de suprafata. In unele cazuri, pentru cresterea suprafetelor arabile erau defrisate paduri, ceea ce a avut drept rezultat modificari ale peisajului prin alunecari de teren sau inundatii; industrializarea puternica a determinat concentrarea populatiei in mari aglomerari urbane, ceea ce a avut drept consecinta cresterea numarului de agenti poluanti. Evolutia economica arata ca o astfel de dezvoltare a afectat mediul natural sub mai multe aspecte: biologic infestarea cu substante nocive s.a.; estetic degradarea/disparitia unor peisaje, crearea de peisaje modificate s.a.; functional afectarea factorilor de mediu. n aceste conditii are loc degradarea mediului inconjurator, poluarea sa si aparitia dezechilibrelor ecologice, cu consecinte incalculabile asupra dezvoltarii economice si asupra calitatii vietii. Dezvoltarea economica bazata pe utilizarea abuziva si irationala a resurselor neregenerabile si regenerabile nu poate continua la infinit. Este necesara schimbarea atitudinii si gndirii, renuntarea la vechile tipare economice pentru a putea asigura integritatea pe termen lung a sistemelor naturale care intretin viata pe Pamnt. Totodata, trebuie realizata o dezvoltare economica aflata in acord cu necesitatile si constrngerile naturii, dezvoltare care cere asigurarea legaturii dintre politica economica si cea ecologica la toate nivelurile statului si in toate ramurile economiei. Armonizarea extinderii activitatilor economice cu ocrotirea mediului inconjurator cere recunoasterea faptului ca dezvoltarea economica este capabila sa genereze beneficii ecologice, tot asa cum ecosistemele sanatoase implica beneficii economice. Dezvoltarea economica ridica nivelul aspiratiilor societatii si genereaza cerinte de imbunatatire ecologica. Sporirea veniturilor si ridicarea nivelului de trai aduc dupa sine satisfacerea nevoilor materiale fundamentale si in felul acesta, cnd prezentul este sigur, oamenii, isi pot concentra atentia asupra viitorului, acordnd problemelor de mediu importanta cuvenita. Desi corelatia dintre cresterea venitului si preocuparile ecologice este aceeasi pe plan international, totusi exista diferente in ceea ce priveste tarile puternic industrializate, tarile Lumii a III-a si tarile foste comuniste. In tarile puternic industrializate, tari cu economie puternica si cu un nivel de trai mai ridicat, tendinta este aceea de a se aloca mai mult timp, mai multe fonduri si resurse problemelor ecologice, ceea ce duce la un mediu mai putin poluat. Pe de alta parte, tarile subdezvoltate care au de luptat cu saracia, cu datoriile externe si cu grave probleme sociale nu dispun de timp, fonduri banesti si resurse pentru ocrotirea naturii. Consecintele acestor probleme sunt deosebit de grave: mediul nu este sanatos, factorii de mediu sunt puternic afectati de poluare, iar calitatea vietii populatiei lasa de dorit. Expertii apreciaza ca si in tarile subdezvoltate, progresul economic poate realiza o conciliere intre mediul natural si presiunile la care acesta este supus prin reducerea saraciei si limitarea cresterii populatiei. Cresterea necontrolata a populatiei in aceste tari in ultimele decenii a dus la intensificarea presiunilor asupra mediului natural, oamenii au incercat sa-si asigure existenta prin: defrisarea masiva a terenurilor impadurite pentru extinderea suprafetelor de cultivat (pentru a-si putea asigura hrana si totodata lemnul pentru incalzit si preparat hrana); utilizarea de substante toxice si a pesticidelor pentru obtinerea de recolte mai bogate; activitati industriale puternic poluante s.a. Rezultatele au fost din ce in ce mai triste, ducnd att la masiva poluare a factorilor de mediu, ct si la disparitia unor specii de plante si animale. Dezvoltarea economica, prin beneficiile aduse apare in relatia prosperitate progres att din partea de cerere ct si din partea de oferta: in partea de cerere apare prin beneficiile pe care le aduce cerinte mai mari in ceea ce priveste calitatea mediului inconjurator in tarile industrializate si reducerea presiunii asupra mediului in tarile subdezvoltate, iar in partea de oferta apare prin faptul ca genereaza resurse financiare pentru ca imbunatatirea calitatii mediului sa fie posibila. In concluzie, pentru reducerea presiunilor asupra mediului inconjurator este necesara elaborarea unei strategii de dezvoltare economica care sa fie in acord cu mediul. Pentru aceasta, dezvoltarea economica trebuie sa se bazeze pe administrarea rationala a resurselor naturale (indiferent ca sunt regenerabile sau neregenerabile) si adoptarea unor decizii intelepte cnd este necesara extinderea in industrie si agricultura (trebuie evitate att industriile puternic poluante, ct si agricultura extensiva in care sunt utilizate fara discernamnt diferite substante toxice pesticide, erbicide, fungicide si ingrasaminte chimice pentru obtinerea de recolte bogate). Daca dezvoltarea economica se realizeaza in consens cu natura, genereaza numeroase beneficii: noi locuri de munca, stabilitate economica, progres social si economic.Bibliografie[1] Edouard Bonnefous,Omul sau natura?, Editura Politica, Bucuresti, 1976.[2] Lester Brown, Christopher Flavin, Hilary French,Probleme globale ale omenirii. Starea lumii 2000, Editura Tehnica, Bucuresti, 2000.[3] Barry Commoner,Cercul care se inchide, Editura Politica, Bucuresti, 1980.[4] Nita Dobrota (coord.),Economie politica, Editura Economica, Bucuresti, 1998.[5] Al. Gore,Pamntul in cumpana. Ecologia si spiritul uman, Editura Tehnica, Bucuresti, 1995.[6] Sanda Visan, Steliana Cretu, Cristina Alpopi,Mediul inconjurator. Poluare si protectie, Editura Economica, Bucuresti, 1998.[7] ***, Economie politica, Editura Porto-Franco, Galati, 1991.[8] William K. Reilly,Dezvoltare economica si cstig ecologic, in revista Sinteza, nr. 89/1991.

Peste 19.000 de specii de plante de pe Glob sunt clasificate ca fiind pe cale de dispariie.Alte cteva mii de speciii ajung n pragul dispariiei n fiecare an nainte ca biologii s le poat identifica.

Principalele cauze ale dispariiei speciilor de plante sunt: distrugerea habitatelor, exploatarea comercial (colectarea de plante) ipoluarea. Dintre aceste cauze, distrugerea habitatelori poluareareprezint cele mai mari ameninri pentru aceste specii.

De-a lungul erelor geologice, diferitele specii de plante au evoluat ncet i au disprut din cauza schimbrilor climatice radicale i a imposibilitii de a se adapta competiiei pentru supravieuire. Totui, din anii 1600, rata de dispariie a crescut progresiv, odat cu creterea populaiei umane i consumarea resurselor naturale.

Scderea ireversibil a biodiversitii are un impact serios asupra nivelului de trai al oamenilor.Ecosistemele sntoase asigur hran, aer curat, ap i soluri fertile pentru agricultur. De asemenea, 40% din medicamentele moderne provin de la plante.Lipsa de educaie, indiferena asupra consecinelor n ceea ce privete poluarea mediului, distrugerea pdurilor, practicarea unor sporturi sunt factori care au dus la dispariia unor numeroase specii de plante i animale i au generat apariia unor fenomene n natur greu de controlat.Din ce n ce mai muli specialiti din diverse domenii afirm ca n acest moment Natura se rzbuna.o economie rnduit echitabil, care aduce natura pe primul loc i consumul pe ultimul.n plus, o economie echitabil ar desemna anumite bunuri drept nepreuite. asta nu echivaleaz cu interpretarea actual n care bunurile extrem de rare sau extrem de scumpe sunt considerate preioase, ci se refer la lucruri de valoare absolut, aflate dincolo i deasupra oricrui pre stabilit de vreo pia. bunurile de valoare absolut ar putea fi pmntul fertil, apa i aerul neviciate, sntatea mediului i capacitatea naturii de a se regenera n peisajele economice.. n decursul unei lungi perioade de timp i prin intermediul unui set de ambiguiti la-ndemn, economia actual a devenit o anti-economie, un sistem financiar lipsit de o baz economic clar i de valori economice. Ea a rsturnat ierarhia economic n care natura era pe primul loc.Dar a cheltui nu reprezint o virtute economic. nici a fi avar nu e o virtute economic. a economisi este, n schimb, o virtute. a ncuraja consumul fr nicio grj legat de ceea ce este cumprat poate reprezenta o atitudine pro-financiar, dar e anti-economic. Financiarul, spre deosebire de economie, este mereu pregtit i nerbdtor s confunde dorinele cu nevoile. Din punct de vedere financiar, e bine, chiar patriotic, s-i cumperi o main nou, indiferent dac ai sau nu nevoie de ea. aceste surse nu sunt ntreinute i ngrijite, ci doar consumate, i astfel devin epuizabile, asemeni combustibililor minerali.pentru a fi disponibili pentru scurta lor ntrebuinare, combustibilii fosili trebuie s fie extrai sau pompai din pmnt. Extragerea lor a deteriorat aproape ntotdeauna, adesea iremediabil, zonele i comunitile umane din care au fost luai. pentru a asigura crbunele care alimenteaz focurile vitale pentru noi, se distrug peisaje ntregi, se terg de pe suprafaa pmntului pduri, cu solurile i vieuitoarele lor cu tot, se astup pruri, se degradeaz i polueaz bazine hidrografice, se las n urm reziduuri toxice, comuniti ntregi sunt degradate sau inundate cu deeuri toxice sau scurgeri din pnze freatice expuse, oamenii sunt exploatai i pui n pericol, le sunt distruse casele, le este otrvit apa potabil, plngerile i nevoile lor sunt ignorate. atunci cnd aceti combustibili minerali, extrai la un cost att de mare pentru oameni i natur, sunt ari, polueaz atmosfera ntregii lumi, cu nite consecine nspimnttoare, scandaloase i persistente.aparent este nevoie de muli bani, de mult putere i chiar de mult educaie pentru a ascunde cunoaterii realitatea c hrana provine din pmnt i din abilitatea uman de a determina pmntul s produc i s rmn productiveam inundat pmnturile, marginile drumurilor i depozitele de deeuri cu bunuri de larg consum de proast calitate. avem prea multe case prea mari, prea multe cldiri publice gigantice, prea mult spaiu inutil ngrdit ntre perei prea nali i sub acoperiuri prea largi. am nlocuit un sistem de drumuri adecvat pn atunci cu un sistem de autostrzi interstatale costisitor, care a distrus cartiere i a ngreunat transportul local, din ce n ce mai scump de ntreinut i de folosit. am nlocuit un sistem de coli locale adecvat pn atunci cu coli consolidate, lsnd cldirile vechi s se drme, nlocuindu-le cu unele mai mari, distrugnd vechile legturile existente ntre cartiere i coli i fcnd educaia complet dependent de carburanii fosili.Conscinte grave: Erodarea i degradarea solului. 2. poluarea cu chimicale toxice care areca rezulta cursuri de ap n care nu se poate nota, pete necomestibil i o zon moart de 15500 km2 (una dintre cele cel puin patru sute din lume) n Golful mexic. 3. Hran toxic sau cu patogeni. 4. Ecosisteme forestiere degradate sau distruse de tierea selectiv a celor mai buni arbori, defriri, monoculturi, turism abuziv, suprapopulaie de cerbi. 5. Distrugerea solului n proporie gigantic prin forme de minerit de suprafa culminnd cu distrugerea vrfurilor montane. 6. Distrugerea comunitilor rurale i a culturii gosodririi.

Termenul organic a fost utilizat prima oara de Lord Northbourne in cartea sa Look to the Land publicata in 1940. Termenul deriva din conceptul sau de ferma ca organism, care propunea un mod ecologic de a face agricultura. Expresia era de fapt agricultura chimica versus agricultura organica. Termenul organic s-a extins apoi ca utilizare la toate produsele care nu contin ingrediente sintetice.Bio, ecologic sau organic sunt termeni care au aceeasi semnificatie. Folosirea lor depinde de termenul impus intr-o anumita zona geografica. Astfel, in spatiul anglo-saxon, SUA si Canada se utilizeaza termenul organic, in spatiul german atat ecologic, cat si bio, iar in Italia sauRomania termenul folosit este de ecologic.,,Agricultur ecologica, termen protejat si atribuit de U.E Romaniei pentru definirea acestui sistem de agricultura este similar cu termenii ,,agricultura organica sau ,,agricultura biologica utilizati in alte state membre. Sursa (http://www.madr.ro/pages/page.php?self=01&sub=0107)Asadar, ce reprezinta un produs organic? Produsul organic este acel produs care este obtinut fara a altera natura, fara a epuiza solul, fara pesticide si ingrasaminte chimice, fara chimicale si fara hormoni de crestere.Produsele organice contin doar ingrediente naturale, ce provin din plante crescute in zone nepoluate pe un sol fara hormoni de crestere, fertilizatori, pesticide fara modificare genetica. Acestea nu contin in compozitia lor nici un fel de ingrediente sintetice, de compusi chimici, conservanti sau coloranti, parfumuri sau arome artificiale, cu alte cuvinte sunt asa cum provin din natura. Semintele folosite nu sunt modificate genetic, ci controlate biologic. Ca materie prima se pot utiliza, de asemenea, si plante crescute in mod natural, in zone salbatice, fara interventie umana.De ce Ecologic?A constientiza importanta alegerii unei alimentatii cat mai naturale este un start bun spre o viata mai sanatoasa. Pe langa faptul ca mncati multe legume, fructe, cereale integrale si grasimi bune, exista problema de siguranta alimentara, nutritie si durabilitate. Modul in care alimentele sunt cultivate, culese si distribuite spre consum au un impact important asupra starii dumneavoastra de sanatate si asupra mediului. Alegem organic pentru ca acest lucru inseamna sanatate pentru plante, pentru animale si mai ales pentru copii nostri. Organic inseamna o planeta sanatoasa cu tot ce contine ea: animale, sol, apa, aer toate acestea fiind sursa noastra vitala de existenta. Respectand mediul ne aducem noua beneficiul unei vieti sanatoase. Odata cu achizitionarea produselor procesate, primim fara sa ne dorim si grasimi hidrogenate, amidon de porumb, E-uri urmate de diverse numere, lecitina de soia, indulcitori si cate si mai cate substante chimice. Toate acestea au urmari asupra starii noastre de sanatate pe care le vom resimti ulterior.Alegand alimentele organice, primim numai ceea ce dorim, pachetul nu are surprize neplacute. Acestora le lipsesc ingrasamintele chimice si pesticidele, ceea ce inseamna, automat mai putine riscuri pentru sanatatea noastra.De asemenea, din ce in ce mai multe studii arata ca alimentele organice au elemente nutritive mai numeroase, in cantitati mai mari decat celelalte, obtinute prin agricultura clasica. Astfel carnea, lactatele si ouale organice au mai multi acizi grasi esentiali, branzeturile de capra au mai mult calciu, iar fructele si legumele bio contin mai multe vitamine si minerale decat cele tratate cu ingrasaminte si pesticide.In plus, persoanele cu alergii la alimente, produse chimice sau conservanti adesea isi diminueaza simptomele sau acestea pot chiar disparea odata cu consumul de alimente organice.Produsele organice nu contin pesticide! Pesticidele sunt substante chimice precum fungicidele, erbicidele si insecticidele. Aceste substante chimice sunt utilizate pe scara larga in agricultura conventionala si reziduuri raman pe (si in) alimentele pe care urmeaza sa le consumam.Copii si fetusii sunt cei mai vulnerabili la expunerea la pesticide deoarece sistemul lor imunitar este mai putin dezvoltat, corpurile si creierul lor sunt inca in faza de dezvoltare. Expunerea de la o vrsta frageda poate cauza intrzieri de dezvoltare, tulburari de comportament si disfunctii motorii.Femeile gravide sunt asemenea vulnerabile in fata pesticidelor, acestea aducand un stres suplimentar organismului si asa solicitat de noua viata pe care o dezvolta. Pesticidele pot fi transmise de la mama la copil in pntece, precum si prin laptele matern. Anumite expuneri pot provoca intarzieri de dezvoltare a sistemului nervos, chiar dupa ani de la expunerea initiala.Ce inseamna certificare ecologica?In Romania controlul si certificarea produselor ecologice sunt asigurate in prezent, de organisme de inspectie si certificare private. Acestea sunt aprobate de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, conform Ordin 65/2010 pentru aprobarea Regulilor privind organizarea sistemului de inspectie si certificare, de aprobare a organismelor de inspectie si certificare si de supraveghere a organismelor de control.http://organicinromania.blogspot.ro/search/label/Despre%20organic%20in%20generalhttp://organicinromania.blogspot.ro/search/label/Atitudine%20ecologicahttp://ec.europa.eu/eurostat/help/first-visit/databaseDupa modelul directivelor din Codex, agricultura ecologica trebuie sa contribuie la urmatoarele obiective: cresterea biodiversitatii per ansamblul sistemului; cresterea activitatii biologice a solului; mentinerea pe termen lung a fertilitatii solului; reciclarea deseurilor de origine vegetala si animala cu scopul de a restitui elementele nutritive solului, reducand pe cat posibil utilizarea resurselor neregenerabile; accentuarea folosirii resurselor regenerabile in sistemele agricole organizate la nivel local; promovarea utilizarii cu masura a solului, a apei si a aerului si reducerea cat mai mult posibil a tuturor formelor de poluare provocate de cultivarea plantelor si cresterea animalelor; manipularea produselor agricole acordandu-se o atentie deosebita metodelor de prelucrare cu scopul de a mentine integritatea ecologica si calitatile esentiale ale produsului in toate stadiile; sa fie facuta intr-o exploatatie existenta dupa o perioada de conversie a carui durata este determinata de factorii specifici locului, ca de exemplu precedentele culturale, tipurile de culturi si animalele crescute.

7 motiveTraiesti sanatos!Eliminand posibilitatea prezentei substantelor chimice din hrana, reduci considerabil cantitatea de toxine ingerate odata cu ea, asta traducandu-se prin cresterea calitatii vietii si a perceptiei asupra ei. De cultivarea ecologica a cat mai multor suprafete nu beneficiezi doar tu si familia ta, ci si cei care le produc si recolteaza, mediul inconjurator si locuitorii lui.Protejezi generatiile viitoare!Nivelurile de poluare au fost testate pe adulti, nu si pe copii preferand a se face doar o mediatizare banala de constientizare, pe care multi nu o percep sau nici macar nu o vad. Copiii de varste fragede infrunta un risc toxic urias, bebelusii chiar din perioada postnatala, impreuna cu mama. Conform specialistilor, expunerea la niveluri fie doar si joase de poluare cu pesticide, poate afecta sistemul nervos, amplificand starile de stres si anxietate. Studiile si mai ales viata de zi cu zi din jurul nostru, ne arata cum aceste substante cresc riscul de aparitie a cancerului si a bolilor degenarative.Pastrezi viata in sol si firescul recoltelor!Folosirea culturilor alternative si a ingrasamintelor organice (balegarul si dejectiile animale), duce la pastrarea si imbunatatirea substantelor nutritive existente in sol si la cresterea substantiala a nivelului de vitamine si minerale in produsul rezultat.Eviti poluarea!Efectele poluarii cu pesticide si ingrasaminte chimice nu se limiteaza doar la suprafata cultivata si zonele apropiate acesteia, ci sunt vizibile si in apele care o strabat, in drumul produselor catre magazine (stim cu totii foarte bine cum are loc coacerea in 24 de ore a fructelor si legumelor in magazine, tir-uri sau vapoare), precum si comunitati sau orase aflate la mari distante.Eviti efectele devastatoare ale transformarii omului in cobai!Cu mai putin de 10 ani in urma, modificarile genetice se faceau doar in laborator sub forma unor experimente, departe de noi. Astazi, ele sunt prezente pe terenurile noastre si in casele noastre, Romania fiind intre tarile din Europa in care sunt permise folosirea in agricultura a Organismelor Modificate Genetic. Vedeti aiciOrdin privind autorizarea i controlul cultivatorilor de plante modificate genetic.Plantele Modificate Genetic sunt mai rezistente la daunatori, dau productii mai mari, sunt mai frumoase si arata fabulos, dar consumul lor excesiv si constant nu a trecut inca testul timpului. Unii cercetatori sustin ca alimentatia cu hrana modificata genetic ar putea avea, in cateva zeci de ani, urmari incalculabile in starea de sanatate a populatiei.http://www.ecomagazin.ro/siguranta-alimentara/Te bucuri de gustul si aroma alimentelor!Stim cu totii: mancarea organica are savoare; nu trebuie sa fii gurmand sa simti gustul si bucuria alimentelor sanatoase. Contine mai putini nitriti si mai multi antioxidanti. Tu alegi!Promovezi viata!Zumzetul albinelor, ciripitul pasarelelor, fosnetul frunzelor te anunta ca totul in jurul tau e viu si intr-un echilibru perfect, adesea alterat de interventia umana. Fermele ecologice inseamna respect fata de acest echilibru si fata de caracterul local al fiecarui produs. Indiferent ca este vorba despre fructe de sezon, lapte, cafea importata sau branza de burduf, mancarea ecologica pastreaza savoarea locurilor de provenienta si marca celor care se straduiesc acolo.

Ce este deficitul ecologic si ce consecinte are

Deficitul ecologic apare atunci candcerereadin partea oamenilor depasestecapacitatea biosferei de a se regenera, adica de a-si innoi resursele naturale si de a absorbi deseurile de tipul dioxidului de carbon rezultat din arderea combustibililor fosili.

Deficitul ecologic conduce laproblemecare afecteaza semnificativ calitatea mediului inconjurator, cum ar fi: lipsa apei, desertificarea, eroziunea si scaderea productivitatii solurilor, defrisarile, disparitia unor specii sau incalzirea globala.