Anal al 22-leaDuminecă, 29 Iunie (12 Iulie) 9114 Nr. 27

P R E Ţ U L A B O N A M E N T U L U I:4 cor 4 0 bsn i , pe un a n .................................... * w •

Pe o jumătate de an . . • - cor- IÎJ“ '‘ România, America şi alte ri străine 11 c -T Abonamente sa fac la „Tipografia Poporului S.oiiu,

F o a i e p o l i t i c iA oare în fiecare Duminecă.

T elefon Nf. 146.Adresa telegrafica: sFoaia Poporului«, Sibiiu.

IN S E R A T E :

sa piima3o la B IR O U L ADM INItoTRÂŢIEI (Strada Măcelarilor Isr. 12).

Un şir petit prima-data 14 bani, a doua-Osiî12 bani, a treia-oară 10 bani.

După moartea Moştenitorului de tron Francisc Ferdinand.

T o a t ă lum ea 'politica d in .M o n a rh ia ,-noa- p recu m şi din s t r ă in ă ta te , s e ocupa

ir.;â m e re u cu cele în tâm p la te la Sera ievo •i D u m in eca d in 28 Iunie n. V rem urile cc azi s u n t a tâ t do g re le , mi num ai pen- :r.i o a m n i i s inguratic i, ci şi pen tru orice

i r e sau ţâ r i , ^ 'c c c 1IKl’ 111:1,1 S,UI m a *1..;^ i .

N u m ai pu ţin se recunoaşte îm p re ju ra ­rea. ca M o n a rh ia no as tră r.uferc de o seam a c? n e a ju n s u r i , a re a tâ tea jiacaziiri şi rane, c r i t e t a r e d c lipsii să ră sa ră de p e unde- j -.-i un c a p lum ina t (un fel de d o f to r ta re in- j v i ţ . i t ), c a re si» af le caile cele mai bune, pe : h j s a f ie în d re p ta tă conducerea dc stat =; pacea M onarh ie i . Dacă mi se va în tâm pla

— spun cei mai m ulţi . *“ viitorul m n a r h i c i aus tro -unga i c a re să fie g ro?a \Cc in tu n c c a t . Astfel fiind, c uşor a în ţe leg e ■;e -..i f i / ică a p ie rde un m oşten ito r de tron

p u te r e a b ă rb ă ţ ie i , a vedea cum se s tinge l-, o m . de la care a tâ tea popoare aş tep tau

-.rea une i so r ţ i mai bune.P c n t ru c ă aceea una încă s t ă : a la ra dc

r-A„-iiiarime, toa te ce le la lte popoare a le M o ­r f i n e i legau cele mai mari sp e ra n ţe de v . :o ru l îm p ă ra t . In d iferite rânduri el lă- v ^ c a se în ţe le g e r» dtipace se va urca pe

va schim bă o seam ă de lu c ru i i . are Cc g.'.nd sa dea egaia în d re p tă ţ i re la toate - ' i m u r i l e »lin m onarh ie , va recunoaş te drep- r jr i n a ţ io n a le tu tu ro r popoare lo r , cari su- v.::t .Monarhia. Vor avea deci aceleaşi d rep- rjri n a ţ io n a le Românii ca şi M aghiarii . C e ­hii si P o lo n i i ca şi Nem ţii . C roa ţ i i , Sarb-i, Slovacii şi ce le la l te n a ţ iona l i tă ţ i din Mo- ,--;:hie isi vor pu tea cultivă limba lo r cum le p lace , cu un cuvânt va fi o a d ev ă ra tă l ib e r ta te p e n tru toţi ce tă ţen ii pa tr ie i , pe ; ; r c o su s ţ in e m cu banii şi cu s ân g e le n o ­

stru al tu tu ro ra .D a r acum vedem, că aceste irum oa-

î î p la n u r i , pe cari Ţe fau reâ v iitorul Îm p ă ­rat, s u n t în g ro p a te d eo d a tă cu ei. Zicem în ­g ro p a te , f i indcă nu ştim în trucâ t noul m o­ş te n i to r de tron c s tă p â n i t de aceleaşi ve­deri ca ră p o sa tu l . A fa ră d e aceea m o ş te n i­t o r u l C a ro l Francisc losit e cu m ult mai t i r . i r , el n ’a re ex p er ien ţa (cu n o ş t in ţa ) via­ţii , si a s t f e l e -mai u şo r de lua t cu vorba din t u r t e a ce lo r ta r i şi m ar i ai z i le lor de az; sau

de m â n e .C u to tu l altcum era Francisc Ferd i-

- ă n d . A cest p rincipe l in iştit ş: h o tă r i î . în ­z e s t r a t cu un m are s im ţ d e d re p ta te , eră t ' . ' s i d e r a t ca s ingurul în s ta re să ţ in ă cuni- D in â în t r e n a ţ io n a l i tă ţ i . De aceea cu el n a

m urit un p rincipe , ci o m are ideic de p re fa ­cere a m o n arh ie i n o a s t r e ; cu el deodată a căzut s teaua lu c i to a re a na ţionali tă ţ i lo r a-

sirprite.Şi e curios lucru în acestc zile a face

cons ta ta rea , că to ţ i aceia, cari se temeau de în făp tu irea p la n u r i lo r răposatului, în ­cep acum a b a te c lo p o tu l am enin ţă tor , că noul m o ş te n i to r nu cumva să urmeze poli­tica lui F ranc isc F e rd in a n d . fiindcă iată ce a p ă ţ i t acesta, dacă le-a tăcu t ochi dulci n a ­ţ iona l i tă ţ i lo r !

Noi s u s ţ in e m in să , că aproape toate n a ţ io n a l i tă ţ i le din M o n a rh ie p r iv c a u t u ochi buni po rn ir i le ră p o sa tu lu i m oşten itor, lat dacă el cu to a te n cest- i i a - t - so a r tă ai.it j de d u re ro a să , — aceas ta este a se considera j ca fap ta unu i descreer .i t . a unui criminal > lipsit de orice- s im ţ şi dornic numai de a ! ruină to tu l , f ie bu n , fie n u , fara. nici o j

deosebire . jDc aceea s p e ra m , că noul m oşten itor

nu se va a b a te d e la caile b ă tu te de îna in ta­şul lui. C e e d rep t , fiind el abia de 21 de ani. pe cân d ra p o sa tu l avea 51 ani. nu ştim în tru câ t e de p reg ă t i t pen tru pova­ra sarcinei cc-1 a ş te a p tă . P on tiu lumea mar*, m o ş ten i to ru l C a ro l Francisc losit e o per­soană n ecu n o scu ta . Şi totuşi lui ii poate reveni in tot 'm om entul " a n in a de a conducedes t ine le M onarh ic i . >

A vând in vedere , ca raposa tu l ţinea m ult la to a te n a ţ io n a l i tă ţ i le Austro-L nga- rici. iar la R om âni î:i deosebi, — pe când despre noul m o ş te n i to r nu se ş tie nimic cu s ig u ra n ţă , nu m ai încape îndoia lă , ca tiC- bu ie să u rm ă r im cu aten ţiune ceiece se vor des făşu ră in v ii to ru l apropiat.

P â n ă a tunci să sperăm insă, că se vor lăm uri lu c ru r i le şi sp re b inele n a ţ io n a l i tă ­ţ i lo r din M o n arh ie . - iar nu numai pen tru cei ce n e a su p re sc , fiindcă continuarea a su ­prir i lo r a r p u te a a v e i u rm ăr i d in tre cele mai neferic ite , de ceeace ne-ar p laceâ sane fe rească D um nezeu . ' ^

C red em , că nu vom î i m ereu lăsaţi la voia a su p r i to r i lo r de azi, f i indcă aceasta to t la mai r-ău a r duce. Nu ne textern m sa r că vom pieri, f i indcă Un p o p o r de milioane nu mai p o a te p ie r i în zilele de azi, doar cel m ult că ni Se lungesc suferin ţe le .

| D ar ne -a r p lăcea să Vedem zorile uneii Jinisti cum secade în M onarhia uoas ira . ca- | care l in iş te nu se p o a te .însă în făp tu i prin ! asuprirea u n o r n a ţ io n a li tă ţ i din p a r te a a.-

tora. ci p rin o S g a lă înd rep tă ţ ire , aşa au p ai cui" p lăn u ia răp o sa tu l m oşten i to r d e tron.

A ceasta e s ingura politică m an tu i to a re pen tru M o n a rh ic ! T o a te ce le la lte încercări vor duce, mai curând ori mai târziu, la s tă r i , a su p ra cărora e m a i bine să nu ne gândim azi, fiindcă noi sp e ră m în d rep ta rea ce lor ră tăc i ţ i şi s tăp ân i ţ i de şovinism o ro !

Scrisoarea împăratuluic ă t r î i i n i n i s t r i i - p r c / . i d e n ţ i a i U n g a r i e i şi A u s t r i e i , p r e c u m şi g la su l î m p ă r a t u l u i

c ă t r î i a r m a t ă .

M a ie s ta tea Sa M onarhul n o s tru a a- d resa t o sc r isoare p rea în a l tă c ă t r ă prim-mi- n is tru l U n g a r ie i T isa şi p rim -m inistru l A u­str ie i S tu rg , precum şi că tră m in is tru l de finan ţe com un (al am belor t a r i ) Hilinski.In aceas tă scrisoare , care s’a publicat in foile ofic ioase a le celor două j,nivcrne. sespune u r m ă to a r e le :

„A dânc mişcat mă găsesc azi sub im­presia fap tu lu i nenorocit, care mi-a tă p i t pe n epo tu l meu iubit in p l ină munca în­ch inată împlinirii datoriei, îm preună cu so ­ţia sa prea b ună şi care m 'a pus pe mine şi pe casa mea \n doliul cel mai dureros .

Dacă p >t avea o a linare în aceasta a- dâncă d u re re , o pot găs i in n en u m ăra te le p ro b e de a lip ire credincioasă, care mi-a ve­nit din to a te cercurile popu la ţiunc i.

O m â n ă crim inală mi-a 'răpit o ruda iu­b i tă si un a ju to r credincios şi a sm uis co­piilor săi tot ce le eră mai scump pe acest păm ânt, sd ro b in d de o durere nespusă ca­pete le lo r nevinovate.

T o tuşi , nebunia unui mic g ru p de r ă t ă ­ciţi nu p o a te sdruncinâ legă tu r i le sf in te ca­re m ă u n esc cu popoare le m e lc ; ea nu a tin* S e s im ţă m in te le dc d rag o s te adâncă ce mi-au fo s t a ră ta te în t r ’un mod a ta t de du­ios din to a te p ă r ţ i le M onarh ic i , mie şi di­

nastiei.D e 65 de ani am îm p ăr tă ş i t cu p o p o a ­

re le m e le dureri şi bucurii, m ereu dându-m t seama, ch ia r în c iasurile cele m ai g rav e (g re le ) de îna lte le m ele da torii şi de r ă s ­p u n d e rea p en tru soar ta m il ioane lo r d e su ­fle te , de cari voiu trebu i să d au so co tea lăcelui A to tpu te rn ic .

N enoroc irea d u re ro asă , ca re a căzu t p e capul m eu , va in tă r î d o r in ţa m e a d e a lu -

| c râ p â n ă la u lt im a m ea su f la re p e n t ru b i- ! ne le p o p o a re lo r m ele , în ca lea recu n o scu tai cea b u n ă ; şi dacă p o t o d a tă lă să u rm a şu lu i | m eu o g a ra n ţ ie d e d rag o s tea lo r , ca o g a ­

ran ţ ie p re ţ io a să , va fi cea -mai f ru m o a s a r ă s p la tă p en tru g r i ja m ea p ă r in tea sca .

Î Rag, 2 fOAlA KDP-ORULUI'Nr. 27

Vii însărc inez să a d u c e ţ i 'm u lţ u m ir i le m e le Ia cu n oştin ţa tuturor c e lo r cari în a c e ­s t e - z i l e de restrişte,, s'au strâns îm prejurul tronului cu o credinţă şi un d ev o ta m e n t s incer“ .

Viena, 4 Iu lie 1914. ,

Franz Eoseî.

Maiestatea Sa şi armata.M aiesta tea Sa m onarhul a dat u r m ă to ­

rul ordin d e zi cătră armată şi m a r in ă : „A lteţa Sa Im perială şi R e g a lă g e n e ­

ralul d e cava ler ie şi am ira lu l arh id ucele Francisc Ferdinand, in sp ector gen era! .al ar­m atei în tregi, a căzut (jertfa unui aten tat urât şi adânc în d o l ia t d e p lâ n g îm preu nă cu armata m ea în treagă pe fericitu l, a cărui u ltim ă lucrare a fo s t în ch in ată îm plinir ii datorinţii sa le scu m p e de .soldat. U l t im e le sa le ordine Ie-a ad resat Irup elor brave, cari s e n izu iesc cu credinţă ş i bucurie în B osnia şi H e rţegov in a sp re a a ju n ge !a cu lm ea chiemarii lor.

P e cât de îna ltă a fost s ta rea p e care i-am dat-o r ă p o sa tu lu i in a rm a ta m ea pe uscat şi pe a p ă , p e a tâ t de în a l ta a fost gând irea sa d e sp re luc ră r i le lu a te în p i i- inire. Din mijlocul acestei uctivit.iţi (m unc i) ; b inecuvânta te ne-a fota răp it . Ni- p lecam îu- j dure ra ţ i in fa ţa voinţe i Nepătrunse* a A;:.;- j puternicului, care a cerut n je r t fă a tâ t de • m a re pen tru m ine p en tru a rm a ta mea şi j pen tru fia ti ie.

l o t u ş i mi r e n u n ţ ( i:u p a r a d e s c : ; ân - j d u l ) In s p e r a n ţ a i i i n ’uu Viit-ir p n i u c i o s f u » - j vins f i ind, ea o r i c a r e a r fi n e n o r o c i r e a d e c a- I r e am p u te a li î nc e rca ţ i . . M on ar h i i va av e a • un - pr i j iu sir :u r in d e v o t a m e n t u l e n c n - i c ' nl f i>r \ f î (ir m i l i t a r e a l e M o n a r h ie i ca i i îşi ! î n de p l i ne sc cu c r e d i n ţ a <îaţ<jvia lor . ;

Viena, 1 Iulie 1r) 1 }.

Fraiu i o s e f . ;

Francisc Ferdinandşi Românii.

Ioan Droc, Dr. I. Stroia, Dr. V. B o lo g a , Ma- teiu V oileanu şi d e 'domnii d iaconi C â m p ea - nu şi Dr. C ostea . C ântări le fu n eb ra le le-a cântat corul sem inarului. D u p ă parastas în a lt P r e a s f in ţ i i Sa m itropolitu l Ioan M e- ţianu a ţ inut o cuvântare, arătând că toate p o p o a r e le m onarhiei n oastre j e le s c m oar­tea lui Francisc Ferdinand, dar cu d eo se b ir e poporul rom ânesc, care vedea in el un om al dreptăţii . îna lt Preasfinţia Sa a b le s t e ­mat mâija fă ră d e le g e , care a răpit v iaţa m o ­şten itoru lui de tron. Ca în ch e iere a cu vân­tării roagă pe credincioş i să p ă s tr e z e am in ­tirea lui Francisc Ferdinand în m ijlocu l lor., căci c ine ş t ie de vom mai avea în capul m o ­narhiei p e un om atât de iubitor d e d rep ­tate. — ,D e s p r e scrisoarea /adresată d e E x c e ­lenţa Sa m itropolitu l M eţianu cătră b i s e ­ricile gr.-or. ca în ziua în m orm ântării să se tragă c lo p o te le , iar în D um in eca după înm orm ântare să se facă p a ra sta se pen-

| tru cei doi răposaţi — am scris in num ărul i trecut.

! Luni . Ia 29 Iun ie n. in Blai «’au a-j n ina i s t e a g u r i de do l iu ( j e i i r e ) p e c a t e d r a l a : şi p e scol i . î n a l t P r e a s f i n ţ i a Sa m i t r o p o ­

li tul M i'r il: a ţ i nu t <> c u v â n t a r e î n d u i o ş ă ­to a r e in ş e d i n ţ a cotisi.->torului m i t r o p o l i t a n diu acee a .'i d e s p i c g r oza va î n t â m p l a r e d e ­la S e r a i c v >. Joi in 2 Iul ie m m în a l t P r e a ­s f in ţ i a Sa a c e le b ra t (M uj i t ) iu c a t e d r a l a din l ’la j un re tr iiem ( s l u j b a peri t i u o d i h ­na d e veci a ce!->r doi m o r ţ i ) . T o t în a c c c a s 7i a da t un c i r cu la r ( o r d i n ) c ă t r ă t o a t e c o ­m u n e l e b i s e r i ce ş t i din m e t r o p o l i e ea să se < a l e ! r ece c â te -o l i t u rg ic p e n t r u " u f l c i e l e lui ! I i a ; , ce c 1 e i d i r i a nd şi al so ţ i e i . 'ale şi p e ; t " a t e «co.ileltr c o n f e s i o n a l e sa se p-uua ^îcat ; 'de dol iu .

As t fe l işj m ă t r u r i s e s c c re d in c i o ş i i b i ­se r i c i lor r o m â n e ş t i m a r e a lor p ă r e r e d e r ă u ’ p e n t r u m o a r t e a n e a ş t e p t a t a a lui F r a n c i s c > I e rd in a nd , de la c a r e a ş t e p t a m f a p t e d e I d r e p ta te , p r in ca r i ‘ a a s i g u r e v i i to r bun n e a m u lu i n os t r u . 1

B is e r i c i l e n o a s t r e j e l e s c m o a r t e a M o ş t e ­n i t o r u l u i de t r o n şi a s o ţ i e i s a le , p r i n f a c e r e a d e p a r a s t a s e şi t r a g e r e a c l o ­

p o t e l o r .V c iderea n io s f e i i i m n i lu i d e i m n F r a n ­

c b a i e i th n a m l -i a ">ţ iei s a l e a u m p l u t d e j a le pe toţ i c red inc ioş i i b i se r i c i i r o m â ­neş t i . a t a t a cele i g r e c o - o r i c u t a l e cât şi a celei g rcco-ca; -li- ". P e n t r u o; i i !ma de veci a uci ş i lo r s.e in a l ţ a iu b i s e r i c i l e n o a s t r e r u ­găc iun i ' i s e ' f a c p a r a s t a s e . Se va d e - a e iu china ! aces ta a d a n c a d u i v e d ia s u iL ;nl po - poru: i i : ro mâ n in ţ a ţ a p ie rde r i i Iui F r a n ­ci se l ' e r d m a n d . de ca re l e g am a t â t e a n ă ­dejd i b u n e in viito,-.

Luni, in J‘f Iun ie n ou . - P r e a s f i n ţ i a Sa op is ; ipul D;-. .Mi- i ;r i<*ea ;- ! j C a r c n ^ c - I k s a c-;:;chie.::a' ; e v u ; s to r u l d k ,\..:ei C a ­r a n s e b e ş u l u i ia t) s o m n i a in ca ro a t î 1 îiî O c u v â n ta r e d - . : a a a - m in t i i - e f e-Ic ‘...tru.: s . n i c car i e ra u ia,-e : n ; i. no>îen:e . r ; i i c e r -oa r r a n c i s c F e r d i n n r . J si ŞO'ia sa Soi : i . , ■; in aer jst .i - e d i e i . .’a i: na r i ; ca to a te c o m u n e l e p a r o h i a l e diu d ie - c c z ‘‘ £a »nal?c r u g ă c i u n i p e n t r u ^ ; í .,:t.i seo- . î i e t e l o r ce lo r doi u e i ; i.

D u n n n c c i la 5 Iul ie în «.ate-.iraln d in S i b i i u s ’a f ăcut p a r a s t a s pcr.;.-u o . d b n n ' e c u i i c a a s u t l e t e i o r iui Franci- ' . : F ^ - d i n a n d ţ: a soţ i ei s a l e Sof i a . A s iu i i t ia j- .'însuşi în a l t P r e a s i i n ţ i t u î nr. î n ; mi;r-..r. . .!it Ionr, M eţianu i ncun ju rat d e P r e a cuvi--- ;a ; Sa Dr. Euscb k i . -a r :; : s e , a i : n r . ; -lui Andre ian . d - d-nii a s eso r i L. T r i t a c n o . :

D o l iu l C u r i e i r o m â n e .

. . .Monitorul Ot i c i . i l “ ( a--a se n u m e ş t e io.aia o j : ; i tns . ' i a n u v e i n u m i R o m â n i e i ) a j ",inhe.at m m i i - . . ; ţ a s*:re :

•••Maiestăţile I •!' R e g ' l c şi R e g i n a au pî îsiîîî. (.u o a;i.' ::.-a mâ iunr ' - , ş t i r ea di-: p r e in.'-.ro.'ifo.a- ea n e n o r o e i r e .-arc loveau- ia- 11 uu >nod a ta t c e ci !■! î ani i i i a i n n a a i a l a si iv;oi! a Aus. t ro- l ' a v a r i e i , p r in ne î ^ - p - ta tul ; i : i : iî a! A l t e ţ e i Sa le I m p c i i d e şi Re; al e A r h i d u c e le i r a n s b c F e r d i n a n d nio- ş t i mto j i i l ; r on u lu : ati* t r o - u n g n r si a! s o ­ţiei sa le A l t e ţ a Sa ;h t r e sa d e rlohenii iTc* încetaţ i din v ie n ţa în ; îu a d e 15 Iu n ie st . v. la Scrai.-v e

••Ac;.' • Trist i ( i n t â m r l a i a : ) a

p a î r i i n s d a ') i a ! e an i n ' a ; n i m i ! c A i r a i ^ a >r

ii ' Şt i i i S a v w r a n i : pc R e g e l e şi R e g i n a

n. n u c i ) .; î n r r n e; ati c:e i l u s t r u ! d . î .1 t

n:i n . n n a i p r i n l e g a t u r i . .• de f . ,et i -i; s; n r m : ar i de n s i nc e ra -i i n : t

■ I V-’ . .r v^tpa a î . n r e a aceste! : a r •.i a-

se v e î ’i .Maie-t i t i l e Lor R e g e l e şi R e g in a au t e l e g r a t h i Aţa i es t a ţ i i Sa ie i m p a r a i u i u i şi r e g e -np os to l i c al A u s t r o -L 'n g a r i e i ex- p r i 113; - -;: I vi un p a r t e ce iau la a c e a s ta crudă mcc ic . re. .’. i a i c s t a t e a Sa î m p ă r a t u l a r ă s p u n s Angl i ş t i lo r noş t r i ! Suveran i , m u l t a m i n d u - l c in t e . :e : i cei ma i câ idurosi*’4.

e a ţ iu m le ce apar în <,Monitorul Oficial* cu ocazia m orţei unui membru a l unei fa. n uli i s tră in e princiare, conţin de obiceiu nu m ai înşt i in ţarea doliului,. luat'de Curtea re­g a lă rom ână. M aiesta tea . Sa r e g e le Carol prin p ublicaţiunea de mai 'sus,, a v o it să dea o d e o se b ită însem nătate durerei ce i-a cau­zat m oartea arhiducelui m oşten itor Fraa- cisc Ferdinand, un adevărat îşi Isincer prieten al nc-iimului românesc.

L e g ă tu r i le de veche prietenie ce unest a m b e le Curţi domnitoare şi a m b e le ţirj de atata t im p — 'cum a declarat-o şi pri®. m inistru l Brătianu in cameră — fa c sâ se crează că şi în v iitor va fi cu p u t in ţă o 1«. crare îm preu nă a am belor ţări pentru su­s ţ in erea păcei în Balcani,. încunjurându-şţ sguduiri şi schim bări, ce p e r s o a n e cu eh- duri re le caută să p rovoace p rin mijloits crim inale, con d am n ate de to a tă lumea ii mai cu seam ă de toţi R om ânii, cari dre- resc îna lta s tare d e azi a ţării lo r politica cum inţi u rm ate până azi ide condu:ă::rj e i: în fru n te cu 'Maiestatea Sa r e g e l e Car;!.

înmormântarea.Sosirea rămăşiţelor pământeşti

• Ia Viena.R ă m ă ş iţe le m ortuare a le arhic'.::i'.d

Francisc Ferdinand şi a le d u c c s e i de H> h en b erg au so s i t Ia Viena Joi se a r a , b ic ore ( 2 Iu lie n.) , cu un tren sp e c ia ! . Er:; aştep ta te la gară de noul m o ş t e n i t : : ti oii arh id ucele Carol F ran c isc lo j i i . m in i 'n u l de ră /b o iu şi fJe c ă p e t e n i i l e O.;:: . •Multe d oam n e erau în doliu ( îm b r ă c a ţ i :• n egru ) . C a io l Francisc lo s i f s e aprorne ii va.gon dând onorul r ă p o sa ţ i lo r . T ot; ;;; de faţa fura adânc m işcaţi cân d co«.,-.::;:'; au 3osi ridicate şi tran sporta te in s : ’ *d de aştep tare al Curţii, t r a n s fo r m a t :r, :i- pcla u nd e p reoţ ii (iurţii d ă d u r ă vautarea. C ând corteg iu l m o r tu a r s e rr- ;: iii în işcaic m u lţ im ea adunată in f a 'a -ce ii i i 'cm im h ia . Pe toţ drumul p â n ă la r d r ,

o m u lţ im e de mai m ulte su te d e m ii de -j- iiteni erau aşeza ţ i de am ând ouă p â : ; F e ch ­inuiţii. Carul ce le două care m o r tu a r e , i ' -ţ ite de i’.arde şi de trupe, trecu ră ;........ ;m u lţ im e t o ţ i se descoperiră in tr ’ > : . ad mc;!. Ahilţi p lângeau.

> mii<1 ia Curtea r e şe d in ţe i i ; : ; d c[ - ci ii;; e 1 e fură diii nou b îiiecu vâr: t a :; .; preotu l ( iiriii. apoi fură tran sporte .: ; "* biserica p aroh ia lă a reşed in ţe i in ip er:; -. unde au luat parii: la cerem on ia b incec:; i - tar ii : arh iducele Carol Francisc Inşi* iiiuuc'. -•ele Zita, .Măria T erezia . M ă r ia . V e - ciata -i a lte p ersoan e diu fa m il ia d " f e t o a i ' e .

V iz i t a r e a c o s c i u g e î o r .

ineri d im ineaţa (3 Iulie n . ) in tr e ere­le Pt si 12 s ’a p erm is p ublicu lu i s %cer c.-tt.ialcc;r:ie a şe za te in capela . L'n y-.d'dr grozav de mare a vizitat în a c e s t tn : :r ca­pe ia. •

D upă am iazi, de cu vrem e ze c i c e ::d i

de oam en i a ştep tau pe străzi şi în i:.:i H otb u rgu iu i trecerea corteg iu lu i.

In rândurile publicului f o a r t e ::tni:; doaniîie au ieş it în ţinută de d o l iu .

T o a t e p răvă li i le au fo s t în c h is e iar fe-ióinareK ( la m p a ş e le de pe s tr a d ă ) er a u a-

ix: v :: i ír * ^i regri- ; deo seb i ta ca publi- :

prinse şi acop er ite cu f ior negru .Iti g en er a l s trăz ile aveau o înfati:

iir.r.anatoare c e doliu. La ore le 4 dup.' .miazi au fo s t trase c lo p o te le tu tu ror r riciior din Viena.

Nr. 27FOAIA POPORULUI Pag; 3

Slujba de înm orm ântare.

V ineri după amiazi (3 Iu lie n .) la o re - je 1, a a v u t Ioc în b i s e r ic a 'r e ş e d in ţe i im p e ­riale s lu jb a în m o rm ân tă r i i a rh id u ce lu i F r a n ­cisc F e rd in a n d şi a so ţie i sa le , f i ind de f a ţa Maiestatea Sa monarhul,. Arhiducii, A r h id u ­cesele, m e m b r i i familiei ducesei de H o h c n - jjerg‘T m in iş tr i i , p reşed in ţi i c a m e re lo r d e ­putaţilor şi ai casei m a g n a ţ i lo r , c o rp u l d i ­plomatic, re p re z en tâ n d pe su v eran i şi pa jefii d e state,, n u m ero ase d e p u ta ţ iu n i a le regimentelor. Au m ai lu a t p a r te n u m e ro ş i demnitari ai C u r ţ i i şi s ta tu lu i , p r im ari i V e- ;ei şi B u d a p e s te i p recum şi cel din A g ram ca d e p u ta ţ iu n i din p a r te a o ra ş e lo r lor . T o ţ i 2'j fost f o a r t e m işca ţi în m o m en tu l în care h p ă ra tu l , u rm a t d e m em brii familiei im p e ­riale. a î n t r a t în cape lă . C a rd in a lu l Piffl sdat b in e c u v â n ta rea . S lu jba a avut o a d â n ­ca în r â u r in ţă a su p ra ce lo r dc fa ţă , cari ;j-?i p u te a u ţ in ea lacrim ile şi su sp in e le . Pupă slu jbă ,, b iserica a fost închisa, i:ir îm- riratul s ’a în to rs la Schc>nbrtui:i.

s ta din cauză , că so ţ ia m oşten itoru lu i nu se t r ă g e a d in t r ’o fam ilie dom nitoare, ci nu­mai g ro fească . D e aceea principcle Montc- nuovo a fo s t d e p ă r e r e şi a ho tă r î t , ca n u ­mai s icriu l A rh iduce lu i să f ie t ranspor ta t în cape la îm p ă ră te a s c ă dela pa la t , pe când al ducesei S ofia să f ie dus sau în palatul „ B e lv e d e re “ u n d e îşi avea lo cu in ţa în Vie- na M o ş te n i to ru l de t ro n r sau daca nu, s i­criul ei să f ie d u s de la gara de sud de-a- d re p tu l la g a ra de v es t , de u n d e să urmeze apoi t r a n s p o r ta r e a la A r s t e t t e n . .

Acest p lan al principelu i iJe M ontenuo- vo a fo s t z ă d ă rn ic i t de m am a arhiducelui F rancisc F e rd in a n d r a rh iducesa M aria T e ­rezia şi d e a rh id u ce le m o ş ten i to r Carol Francisc Iosif, cari s ’au p lâns îm păra tului. B ă trânu l m o n a rh a d a t '•ordin ca să se ză­dărn icească p ro g ra m u l p rinc ipelu i de Mon- tenuovo. A stfe l şi corpul ducesei Sofia de H o h e n b e rg a fo s t ad u s l a V iena în gara de sud, iar cie aci dus in b i s e r ic a imperială. Cu toa te «vestea, cop ii lo r defunctului arh i­duce mi li s ’au p e rm is (nu le-a fost ier ta t)

T ra n s p o ta re a c a d a ­vrelor Ia A r s t e t t e n .

u o r e le 1 0 scara răposaţi lor

v. : r id ica te pc 2 iruri s p r e a fi trans-

!a g a ra tle Vest, r acoî«' cu trenul ; Ar>:<'“ e; i . D in or

M aiestă ţ i i Sale. r;r*f!c «rau aşezat«' >; i i ’«::.’» rânduri pe r: p r r u r s u l . iar mul-

• c:;pri trotuarul : 'jvsîc'c trupelor. IV "iic sc aflau mult«- '“ 'ra ţ iu n i cu stea- ' r > . P e s t e tot pe

ir c c u t cnrte- :r.;p' ie au dat ul-

rr.nruri, p lecând •■•'ir-riîc. rari erau în-

.r..-.’- în fior negru, ' î'.:::cUil dobelor; '.':'n:ea s e desecipe-

■ •.â; mulţi pîân-

Li rH e 10 si 15 î * i **.:e c o r te g iu l a a- L..• ia g a r â , u n d e se ' i . fie fa ţă a rh i­

v e C a r o l F ranc isc Iosif, arhiducii P e t r e ■’'-.'cinând, Iosif Ferd inam î, Leopolcl Snl- *='".r. F ra n c is c Sa lvator, principele A u gus t ^:;<ild d e S ax a-C o b u rg . m in iş tr i i şi îna lţi '-‘•'iri. D u p ă o nouă b inecuvân ta re cos- :~-te!e au fo s t p u se în vagon iar trenul sp e -

3 p le c a t Ia o re ie 10 şi 55 dc m in u te . La •^tre şi în to a rc e re a r h id u c e h C aro l F ran -

Iosif a f o s t s a lu ta t în m od fo a r ie sim- -:‘i: d e m a r e a m ulţ im e. ’

Diferite amănunte.N eînţelegeri din prilejul

înmormântării.F o ile v ien eze au scris în zilele aces tea

< s ^ r e a p r in c ip e lu i d e iM ontenuovo, care *-i::redinţat cu conducerea tu tu ro r a faceri- c* h C u r t e a îm p ă ra tu lu i , e s te sd ru n c in a tă

c ;u za h o tă r î r i lo r , pe cari Ie-a iu a t privi- la î n m o r m â n ta r e a răp o sa tu lu i a rh idu -

• “ o s te n i to r . P r in c ip e le M o n tenuovo nus u f e r i p e d ucesa Sofia de H o h e n b e rg .d e fu n c tu lu i m o ş te n i to r al t ronu lu i . A-

1 y/f şl

^ ... t î::: ^ *w»--

1 ... V- • « % - * • \ ;

* ' v

' * * (

- î

A\oştenitorul de tron în sinul familiei sale mult iubite

ce d easem enea era con tra r 'p r o g r a m u lu i principelui M ontenuovo .

P rinc ipe le M ontenuovo o p r ise ch ia r ş i nobilimei îna l te (g ro f i lo r m ari) fs ă ia p a r ­te la înm o rm ân ta re : C ân d îiob il im ea p ro ­testă, p r inc ipe le M o n te n u o v o se co n s fă tu î cu m in is tru l de interne,, b a ro n u l H e in h o ld , şi m in is tru l de ex te rn a con te le B erch to ld . •

In fa ţa aces to r stări,, m em b ri i în a l te i nobilimi au a m e n in ţa t că-şi dep u n r a n g u r i l e şi decora ţ iun ile (adecă ei, Tiobilii, d acă s u n t astfel da ţi înapoi,, se .vor m u l ţă m î de t o a ­te ran g u r i le şi medaliile,, ce le au de la îm ­p ă ra tu l) . V ăzând aceasta p r inc ipe le 'M on­tenuovo s ’a învo it şi a lă sa t din p la n u r i le lui a tâ t de c iu d a te , i a r îm p ă ra tu l a o rd o n a t o în m o rm â n ta re m ili ta ră , la care să ia p a r ­te în treag a g a rn iz o a n ă din Viena.

T o t îm p ă ra tu l F rancisc Iosif a o r d o ­nat ca copiii a rh iduce lu i F rancisc F e rd in a n d , cari au m o ş te n i t num ai două m ilioane d e coroane în bani gata,, s ă p r im ească a n u a l dela îm p ă ra tu l 400,000 coroane. A rh id u ­cele m o ş te n i to r încă şi-a luat asup ră -ş i a-

această înda to r ire când se va urca pc tron .

A su p ra m oştenirii averii răposa ţi lo r nu sun t lucrurilc în că des­tul dc descurcate. D u­pă legile CasH dom ni­toare partea e ra mai m are a ave:ii răposa­tului m oştenitor t re im e să răm ână m em brilo r familiei dom nitoare . în prima'linie să t reacă în .stăpânirea noului m o ş ­tenitor dc* tron. Şi r u m copiii orfani nu fac parte din familia d o m ­nitoare (numai din c a u ­za mamei lor), ei r ă ­m ân acum fără o s e a ­m ă de avere. D e aceea să susţin«', r ă .s’au fă­cu t în trepuneri pe lân-

* g ă îm păra tu l, r a el să â ă le as igure un venit bun ,

. r a astfel copiii să se i; poată susţinea şi de

w . .-Ü acum în a in te în s ta re a aceea, cum a r fi fost

!cKU*sâ lr~J.Y ta trj şi m a _.

m a .lor.

■ * s*

1* -i u< *3

s i ia p a r te la s lu jb a i înnorm .in tăn i . ca nc- fiind egali in r a n g cu persoanele , cari după n aş te re fac p a r te din familia do m n ito a re .

T o t din cauza ducesci de H o h e n b e rg , p r inc ipe le M o n ten u o v o a mai h o tă r î t ca la co rteg iu l în m o rm ân tă r i i să ţiu ia p a r te arm ata . »•Ambele sicrie aveau s ă f ie în g ro ­pa te n o ap tea in c r ip ta caste lu lu i A rs te t te n , în p rezen ţa num ai a fu n c ţ io n a r i lo r C urţi i .

In co n tra acestei ho tă r îr i !s ’a r id ica t nepotu l a rh iduce lu i Francisc F e rd in a n d , m o­ş ten ito ru l t ro n u lu i C aro l Francisc Iosif , care izbuti să c ap e te învoirea îm p ă ra tu lu i , ca copiii să p o a tă vedea s icrie le p ă r in ţ i lo r lor în capela p a la tu lu i din (Viena. D a r n ’a pu tu t izbuti ca sicrie le £ă fie t r a n s p o r ta te ziua la A rs te t ten . V

T o t în co n tra vo in ţe i p rinc ipe lu i M o n ­tenuovo, a rh iduce le m o ş te n i to r C a ro l F ra n ­cisc Iosif s ’a d u s la g a ra de sud, p e n t ru a fi de fa ţă la so s i re a sicrielor. A rh iduca le Caro l Francisc Iosif a mai h o tă r î t , ca so ­ţia sa Z ita şi a rh id u cesa M a n a Aminei ata să a s te n ie cadavre le in cape la C urţ i i , ceaa-

Alte amănunte asupra neînţelegerilor.

l ’ii p r in ţ austr iac a publicat o sc r i­soare in t r ’o foaie vieneză, unde să sp u n e , că p o p u la ţ ia o raşu lu i a ş tep tă să se o rd o n e z e un do liu public,, lucru ce nu s ’a în tâ m p la t . Asta to t din vina iui M ontenuovo, din c a re cauză n ’au v en it la Viena nici c ap e te le în ­corona te , cari doriau să vie la în m o rm â n ta re .

D uce le de M ontenuovo eră d u şm an în ­v e rşu n a t al a rh iducelu i Francisc F e rd in a n d , p e n t ru c ă aces ta l-a încunjura t în m ai m u l te rânduri (p o a te fiindcă M ontenuovo u r ă t a r e pe ducesa m o a r tă ) . T o t în u rm a d isp o z i ţ iu - n i lo r lu a te de m areşa lu l C urţ i i , o r fan i i a r ­hiducelu i n ’au p u tu t să ia p a r te la s f in ţ i ­rea r ă m ă ş i ţ e lo r p ă m â n te ş t i în H o fb u rg u l din V iena , a l ă tu r e a de ce ila l ţ i p rin ţi , ci n u ­mai d u p ă aceea. F ra te le ducesei ucise , c o n te le Şotec, a fo s t nevo it s ă p ă t ru n d ă p e furiş: p ână la ca ta fa lcu l cu p o r ţ i i , ca să -ş i ia r ă ­m as bun de la so ra şi cum na tu l s a u , f i indcă; iîici el nu fu se se in v i ta t să ia p a r t e la înm orm ân ta re .

feâg, 14 FOAÎA POPORULUI •Nr. 27

Cum au fost înştiinţaţi copiii despre marea nenorocire.O ric ine îşi p o a te u şo r închipui-, că m a ­

r e treb u ie sa fi fo s t îngr i j i rea ce lor ce au făcu t cunoscut cop ii lo r grozava nenorocire , ce sJa în tâ m p la t cu m oşten ito ru l de tron şi so ţ ia sa. A su p ra felului; cum li s ’au adus aceas ta la cun o ş t in ţa copiilor, se sp u n e u r ­m ă to a re le :

A rhiducele Francisc F e rd in an d şi duce­sa de H o h en b e rg , în a in te de a pleca în B os­n ia au (încredinţat cu (supravc-ghiarea cop i i lo r pe preo tu l şi p ro feso ru l de casă Dr. S tano- vski. Copiii au ră m a s în cas te lu l ue la C lu m e ţ lângă W it in g au . D um inecă la amiazi (28 lu- ţrie n.) a sosit o te leg ra ­mă. din Sera ievo asup ra

. m arei nenorociri. D a r ni­m enea n 'a înd răzn it să sp u n ă copiilor despre cele în tâm plate .

în că D u m in ecă după nmeazi a sosit clin P raga cu trenul accelerat (fulger) m ătuşa capiilor, contesa I lcnr ie ta Cliotck. sora cea mai tinără, (ic 3-1 ani, a răposatei, c. re trăeşte în P raga. Iia s'a înţe les cu jirc-iti:! S tan ovsk i . ca în ­cet-încet să pr<-"utenscâ copii: . fnyrijiro. iar tio- rc.:sa faptă li*-i aducă

i ui;> -ştiută numai mai

de p a r ’ca şi-ar fi p ie rdu t m in tea . A poi au- începu t un plarjs grozav şi cu ş i ro a ie de lacrimi au să r i t asup ra m ătuşe i , pe care o în treb au m ereu : Bolnavi r D e ' .e ? U n d e i Şi d in îr ’od a ta a m ân d o i . '“

C ontesa , care însăşi începuse a p lânge , a p ă ra şi îm buna copiii din .cat ’m ai pu tea . Ea a ră sp u n s îndoielnic, ca încă nu ştie , in te le g ra m ă nu s iă nimic mai de -ap ro ap e , da r p o a te vine în curând vr’o ş t i re mai a- m ă n u n ţ i tă . — D u p ă aceea p lâ n g â n d au ple-

. ca t cu to ţ i i în b iserică , u n d e copi:i au înce­p u t a se ruga pen tru iubiţii lor p •rinţi.

vr--i» *r.- — •: if ■ w*'.««*

/ / v v 1 ■

p lâ n g e a u şi suspinau. Dr. Stanovski a înce­pu t a sp u n e copiilor, că de către seară a. sos i t o a doua telegramă din Seraievo, în care se face cunoscut că părinţii se afla f o a r te rau,. aşa că se poate aşteptă şi cea mai g roazn ică întâmplare.

A tunci d in tr’odată prinţesa Sofia a în­t r e ru p t pe p reo t şi cu un strigăt înfiorător s ’a a ru n ca t asupra lui: „Au m u ri t ! Nu-i aşa că au m u r i t? Eu ştiu to tu l!“ Şi teti. trei copiii se b ă teau şi plângeau îngrozitor. Cei doi f ra ţ i , p rin ţu l Max de 12 ani şi prin­ţu l L’rn s t de 10 ani, s’au îm brăţişa t şi

se văitau amar. Inir'acţ--- au sărit şi neamurile cir odaia de-alături. Henrieta, c ând a vin : desperarea şi ja lea cc~- lor, a efizut jos le ş i r r i . A fară înain tea uşilor ro ­teau servitorii şi aî:e z z- soane, cari toa te plâr. şi suspinau. T o a tă n capiu, neamurile s’au sili: să c:- molească şi îm b u r copii, cari abia c i t i ;ui adormit, dupăc-: rea i-a obosit cu i<

' r m

pe urma.C i'iii. când au văzut

pe ni.'.tuşa ii-r, ;ivi săritii ii- asupra ri, veselîmht-se hw;;rAn<su-sc. D ar prinect-ei i "piU'ii Sufia. care e <ie Kt ani, i-a bă­tut Ii oc!:i. văzând ca mătuşa Ier nu e «Ie Io.: *

voioasa. „M ătu şe , ce-ţi e s t e ? D e ce eşti aşa tr is tă?“ — a în trebat c o p il i ţa i:u;ri- jată. C on tesa luptă insă cât putea «â*şi păstreze lin iştea , apoi a în c e p u t: „ D ra g ii mei. eu am primit a/.i o te legram a din Se- ta ievu in care ; e tspune, că tâttca şi iii;;iîu\n sunt greu bolnav». Dar voi nu va lăsaţi, ci m er g eţ i in b iser ică şi vă rugaţi pentru p ă ­rinţi; voştrii .“

La auzul acestor cuvinte b ieţ i i copii au stat un m om ent şi priveau la m ătu şa lor

\-

Intr’aceea au s )-it Ia palat to a te n e a ­m urile D ucese i om orâte , mai m u lte m ă tu ş i şi unchi, cari d im preună cu p reotu l S ta ­novski au ţinut sfat familiar. La urm ă p re­otul si proîcf S î .n o v s k i a prim it greaua sarcină r.ă a d u ,a la cu n oştin ţa cop ii lor groaznica întâm plare.

La 7 ore rea “a Dr. S tanovski a ch iem at iao lah a pe b ieţ i i copii vr.ri numai eu mare sila au cinat puţin . In odaia de alături s t ă ­teau nem işcaţi unchii si m.i'.uşile. cari încă

C o m p ă t i m i r e a c o p i i lo r .

D upăce s 'a aii.-.: ir .r zitoarca în tâm plare , : tă lum ea sc c u ş e i i durere la bieţii c- pu maşi orfani d e mamă.

In d ecu rsu l ri'.c: D uminecă şi L u r i .sosit su te d e tdc-cr- la adresa co p in c r .

stişi Imp<iratul ( ie rm an ie i , c a re cu c i - zile îna in te fusese la C o n o p iş t în fs~ p ă r in ţ i lo r lor, a -simţit o m a re m ila ú t ; o rfan i. P e n tru a-i luai m â n g ă iă . le-a îr. d im p re u n ă e»i îm p ă ră tea sa , u r m ă to a r e i leg ra ină : . , \ ’oi ap roape nu s u n te m in s u r ; a f lăm cuvin te , pen tru a vă p u te a s p : ~ t uă cop iilo r , cum ne sângerează in ir . i . g e tâ n d u -n e la voi şi la d u re re a \ ‘ I )-zeii sa vă s tea jn a ju to r şi să v ă .ce i r*. re, p en tru su p o r ta re a acestei lo v i tu r i :”

Cu p a lo şu l. 119

Coveste v ite jască d in vrem ea cescáJecsru lu i M oldovei

deR a d u R o s e t t i .

*. Urmare). '

O n e a şi a i M ăhnitu l fură g ă s i ţ i st:b ■c i l e un m o rm a n de leşuri u n g u re ş t i , erau ;răn iţ i d a r nu de m oar te . C ân d se scoase jtrupu l M ăhn itu lu i mai m u lţ i din camer.ii JCe fa ţă , de loc din H u m u leş t i şi d in T âr- ;gu! N eam ţu lu i , recunoscură pe A n ton şi jspuse ră lui M ihu că el fu se se s lu g a knea- !zului S î ro id . N iş te o ş ten i scoase ră acum a je e su b un pod , sub care şezu se as- jcuns in t o a t ă vrem ea luptei, pe Axin- !te , f lăcăuaşu! care fu se se tr im is de ' p reo t la M ihu. T re m u ra ca va rga şi nu era in r ta re s ă ro s tea scă nici un cuvânt.

PetTea C ă ră b u ş băn u ia că bă ie tu l fu ­sese d e rea c re d in ţă si p iă r i t de U n g u r i p e n tru a aduce pe Mihu in t r ’o a d e v ă ra tă

c a p c a n ă ; îi şi f ă g ă d u i că. la z iuă, îl va spânzura de cel mai îna lt copac d in livada preotului. D ar unu l din pu ţin ii U nguri prinşi şi lă sa ţ i în viaţă de R om âni lăm uri îm pre ju răr i le .

in n o ap tea de îna in te venise în sat, d u ­păce ră tăc ise o zi în treag ă prin dea lu r i , nu Bale, dar f r a te său , C ostea , ca re se m ă n â n - <’u-i m ult , fu sese luat de p reo t d r e p t Baie. E! era în t r 'a d e v a r înso ţi: de o p t tovarăş i , Jin care p u n ea p e doi la p â n d ă p e dâm bul deasup ra b iseric ii . Ei, deacolo , v ăzu se pe p reo t cum p u se şaua pe cal, d u p ă c e vo r­b ise cu b ă ie tu l p e care-1 t r im ise se şi-l p e ­t recuse p â n ă lâ n g ă po a r ta lui. U nu l din aceşti doi p ân d a r i a l e r g a la C o s te a şri-i vesti că su n t t r a d a ţ i de p reo t ca re a tr im is un c ă lă r e ţ să d e ie R om ân ilo r de ş t i re că su n t U n g u r i ascunşi în saî. C o s te a se p r e ­g ă te a să fu g a , când in sa t in t r a r ă două p ână la î r e is u te de U nguri ca re sc ă p a se de u rm ă r i re a lui G h e o rg h i ţă şezând ascunşi în codri şi r ă tă c e a u acum a fă ră a ş ti înco tro s ’apuce. iar c ăp e ten i i le lor e rau p r ie ten i

StfCf

a i C o s tea . ‘( ros tea văzând că-i v in e a j- h o ta r îs e să-şi ră sb u n e pe p re o t şi ii : s ese în ţa p ă . T rim isese pe C ra c a u doi c ă lă re ţ i sp re a le da de ş t i r e d i c i vedea că viu duşmanii. Aceştia văzân d ci lui A\ihu care , când a junse a p ro a p e dânşii , cân i i pe Dealul T ro iţ i i , venise deie de ş t ire că vin Românii d a r că s puţin i. A tunce se h o tă r îse să-i s tân d supuşi p rin livezi, să c a d a a s ^ r “ lo r când 'vor fi in t ra t în s a t şi să-i tri-rr Iă rească p ână la cel de pe Urmă. Arr. v i r J cum p re v e d e rea lui C ă răb u ş z ă d i —i r s sc o p u r i le lor.

LXVI (66).

In care se vede sfârşitul acestei povestiri.

M ihu n u p ă ră s i Dăneşiii p â n ă ce r: văzu pe V idra înm orm ânta tă c re ş t in e ş te '.ir g ă b ise r ica din acel sat. D in p r ic in a că­derii lui sub cal putea sa se ţ ie căL&re r= ' mai cu g reu . Fu dus cu Carul la P . ; t n u n d e ră m a se p ână Ia în toarcerea hr. to ş -

Nr. 27'FOAiA POPORULUI Pag. 5 !

Copiii M o ş te n ito ru lu i de tron lângă cosciugele părinţilor,— Vezi ce ie sc r ise Ia pag. 2, 4. şi 6. —

în capela imperială.

..." V :ţ JlU*

. £ f* î ; qf fu*. r-:

’ 14 l - j ? *

c.2n in acel o ra ş , d u p ă d esăvârş i ta izgon ire Cn ţ a r a a o ş t i r i lo r craiului Lajoş. C u Vo d o u a zile îna in te de sos irea V ocvodulu i, rrimi v e s te a c a kneazul Baloş m u rise cu c>ui s ă p tă m â n i îna in te şi fu sese as t ru ca t i". b iserica d in Po iana , lân g ă s t răm o ş i i lui. l:eona r ă m ă s e s e acum a s in g u ră p e lum e, r-’ m ai e ra nici im tem eiu care p u tea s ă iv irz ie c ă s ă to r i a ei cu Mihu. Ea a ™ loc î". P o i a n ă : nun i fu ră D om nul şi D oam na •■'oîdovei, iar P ă r in te le Isaia, p re o tu l care I- b inecuvân ta . N ’am nevoia s ă mai spun că O heorghiţă , Bibire, S iroici şi P e t re a C ă ră - teş se a f la u de fa ţă , cu o m u lţ im e de kneji

de o ş te n i . Din foştii ce taş i ai P ău n aşu iu i Cedrilor ră m a ş i in v ia ţă nu lipsî nici unul.

.Mihu şi cu i leana t r ă i r ă îm p reu n ă f e ­ri::*: p â n ă la adânci b ă t r â n e ţe şi av u ră n o ­rocul s ă v a d ă r id icându-se , din copiii copii- ijr lor, o ş ten i viteji şi în ţe lep ţ i , n ev es te f~-~oase şi v rednice. M ihu luă p a r te cu îîăvâ la to a te ră sb o a ie le p u r ta te de Bog- -în îm p o tr iv a C ra iu lu i L a joş , care necon- *îtJ î n ă v ă le a a su p ra M oldovei şi n econ ten it

se în to rcea înapo i cu ruşine şi cu pagubă . D u p ă m o a r te a lui Laţcu, îşi leg ă so a r ta de acea a .M u şă te ş t i lo r ; mai ales s i l in ţe lo r sale d a to re a P e t re a M uşat recunoaşte rea lui de D om n de c ă t r ă Bârlădeni.

C ava le ru l U lrich ţinu cuvântu l da t C a ­valeru lu i A lb rech t şi aduse M ariii cea de pe u rm ă d o r in ţă a bunului şi c insti tu lu i o ş tean care ii fusese mai m u lt t a t ă decât so ţ . î n s o ţ i t ă de Ulrich, de C o n ra d .Müller şi de cred inc ioasa H er th a , ea reven i In M ol­dova în v a ra c a re u rm ă după în tâ m p lă r i le p ovest i te m ai sus. N u n ta ei cu Stroici se făcu în Suc iava : nuni fu ră ia r B ogdan cu D oam na lui. Şi ei se bucu rară d e o feri-

se ră în s lu jb a lui Ş te fan şi a M ariii p â n a ia m o a r tea lor.

A n to n se in to a rse se la fostu l lui s ta - pân. A juns la adânci b ă t r â n e ţe , el m ai în v ă ţă p c copiii lui Stroici cum să m â n u ­iască su l i ţa şi pa loşu l . G h e o rg h i ţă se c ă ­să to r i d u p ă câţiva ani cu f ru m o asa fa tă a kneazu lu i P o g an . Credincios c ă t r ă B ogdan câ t ţ in u D om n ia acestuia, p ă s t r ă aceiaşi c re d in ţă c ă t r ă L a ţcu : lu p tă cu M u şa te ş t i i îm po tr iva lui Ju rg . R ăn it d e m o ar te în t r ’o lu p tă cu T ă ta r i i , pe care d u p ă o n ă v ă l i r e în ţ a r ă îi u rm ă r is e pes te N is t ru r făcu p e C o d ren i să-i ju re că vor recu n o aş te p e D o m nu l M old o v e i , care era a tunce R om an M uşa t , d e s t ă p â n i to r al lor. B ib ire râu ricire în d e lu n g a tă şi văzu ră p e copiii lo r mari.

D u p ă m o a r te a lui L a ţ c u , Ştefan n u p r im ise j b u r la c : în to a tă v ia ţa fii to v a răşu l nedes- D om nia L itvanuîui Iu rg Coriatovici, ca şi j p ă r ţ i t al Iui G h e o rg h i ţă , a t â t în ră sb o a ie M ihu ei se d ă d u în pa r tea M u şă te ş t i lo r şig ă s i pe câm pu l de lu p tă o m o a r te d e c ă p i ­tan viteaz. M aria , văduvă p e n tru a doua o a ra . se c ă lu g ă r : şi fă cea d in tâ iu s t a n ţ ă a m ănăs tir i i H orodnicu lu i. H e r th a se c ă ­să to r is e cu C o n rad . \ lü l le rr am andoi răm a-

câ t şi în v rem e de pace. C â n d C od ren i i s e înch inară Iui R o m a n r el făcu p e L ăpuşnen i s ă u rm e z e a c e a s tă p i ldă .

P e t r e C ă r ă b u ş g ă s i o m o a r te c in s te şă d a r fo a r te t im p u r ie in cursu! celui de a l d o ilea r ă sb o iu p u r ta t de C ra iu l La jo s a i

r *&!• 6 FOIA POP-ORULUI "Nr. 27

Copiii Moştenitorului.Pe pagina 5 a foii dăm chipul, In care se

vede cum copiii Moştenitorului de tron se roagă în faţa catafalcului pentru oiihna părinţilor omo­ri ţi. Copiii au sosit în Viena numai Vineri la ciasurile 8 şi jum. seara. Nefăcând şi ei parte din familia domnitoare (din cauza mamei lor) n ’au putut luâ parte la slujba înmormântării, ce s’n ţinut la 4 ore în aceeaş zi. Seara la 10 ore cos­ciugele au fost transportat« la Arstetten, unde Sâmbătă la amiazi sicriele au fost aşezate in criptă, conform dorînţii răposatului.

Austro-Ungaria şi Serbia.D e când £u a te n ta tu l de la Seraievo, m e ­

reu s e v o rb eş te num ai d e sp re s tă r i le d in ­t r e 'M onarhia n o a s t ră şi Serbia. U n e le ce r­curi v ieneze a r dorî , ca A u s tro -U n g a r ia să p o rn e a sc ă războ iu contra Serbiei, fiindcă s e s u s ţ in e c ă căp e ten i i le a ten ta tu lu i a r fi un genera l s â rb şi un o f i ţe r de ş ta b sârb ,

^car i au p o v ă ţu i t pe Princip . Fo ile s i r b e ş t i încă scriu fo a r te a sp ru contra M onarh ie i . A sta din cauză , că o m u lţ im e de Sârbi din Bosnia au fo s t scoşi a fa ră din (a ră , de- asem enea s ’au luat s tr ic te mfisuri con tra S â rb i lo r din Bosnia. Cu to a te aceste.!, d e o ­c a m d a tă nu c redem să a ju n g ă lucrurile la războiu.

U r a S â r b i l o r c o n t r a C a s e i d o m n i ­to a r e . Z ia ru lu i „R e ich sp o s i“ din Viena j (gaze tă b ine văzu tă de răp o sa tu l M o ş te ­n i to r ) , i sc a n u n ţă din A gram , cap ita la C r o a ţ i e i : / i a r u l sâ rbesc . .S rb u b ran “ din A- rnerica, care e un a d a u s .:! z iarului „S rb n - b ra n “ de aici (din A g ram ) a pub lica t Ia3 Decem vrie 101 "3 uit articol sub titlu! : „Noi vom p la ţ i «-pe se le c ă lă to r ie i a rh id u c e ­lui m oş ten i to r in B osn ia“ . A publicat apoi un articol sub t i t l u l : „S fân ta r ă z b u n a re “ , în care să zice in tre a l te le : „C u ţi te le , b o m ­bele, revolvere le B row ning , d inam ita , finit a rm e sfinte, a le se de Dum nezeu . M o a r te dinastici H a b s b u rg ! Vccinică am in t i re e ro ­ilor, cari îşi r idică m anile con tra ei !“

Ţ inând seam ă de cuv in te le de m ai sus, nu e greu a ghici, că p o rn ir i le S â rb i lo r de aici sun t sp r i j in i te şi de cei din America.

R u s ia s p r i i i n e ş t e pe S â r b i î m p o t r i v a A u s t r o - U n g a r i e i . M area gaze tă nem ţească „Kölnische Z e i tu n g “ din Köln (Cieriuauia), află din Sofia, că p r in ţu l m o ş te n i to r r.i Serbiei, actualul re g e n t A lexandru , sp u se se câ d o re ş te să ia /parte la în m o rm ân ta rea a r ­hiducelui F rancisc Ferd inand . Dein Viena s ’a ră spuns insa. car .p rezenţa p rin ţu lu i sârb

Bogdan. Sora Iui, S tanca m uri in că lu g ă r ie .Kneazul T ârz iu l izbuti să a d em en ească

pe Bârlădeni să-I ie r te şi să în g ă d u ie în ­toarcerea lui în ţa ră . D ar f rum oasa F ln- rica îi o trăv i t r a iu l : el m uri în cu rând de dam bla . L imbile re le ziceau că dam b lau a venise în u rm a descoperii i ce fă c u se că Florica ii în şa lă . D u p ă m o ar tea kneazu lu i ea se că să to r i a i v a tâm an u l Iui care o b ă tu până ia m o a r tea ei.

Dacă voiu a d ă o g i că P loscan m uri în vremea Iui Laţcu fiind to t şo î tu z al B â r la ­dului şi lăsând to a tă averea lui M ihu , căci M itrana m u r i îe n e b u n ă puţin d u p ă m o a r ­tea Iui M anea, cred că nu-mi va m ai r ă ­m ânea decât să-mi ieu ziua b u n ă dela c e t i ­tor, m ulţum indu-i pen tru ră b d a re a şi b u n ă ­vo in ţă cu care a a sc u l ta t aceas tă lu n g ă p o ­vestire.

C u aces t n u m ă r se i s p r ă v e ş t e i n t e r e ­sa n tu l r o m a n „ C u p a l o ş u l “ . C i n e a p ă s t r a t :oi l e, i ar acum îi l i p s e ş te v r ’una, să ne s c r i e ; o să-i t r i m i t e m ce-i l i p s eş te , î n t r u c â t vom rrsai avea.

în o ş te n i to r nu es te dori tă îa în m o rm â n ta re a arhiducelu i m oşten ito r .

P r in aceasta u ra Sârb ilo r îm p o tr iv a Au- s t ro -U n g a r ie i a crescut şi mai m ult . Acea-

j s tă u r ă e s te în tre ţ in u tă Ce a l tfe l de Ru-i sia , ca re f ă g ă d u e ş te to t sp r i j in u l ei S e r ­

biei.Z ia ru l „ R u s io je SIovo“ scrie în t r ’un

n u m ă r mai p ro a sp ă t că Serbia p o a te să se lase în n ă d e jd e p e Isprijinul Rusie i şi în cazul c â n d A us tro -U ngar ia a r Sstărui ca cer-;_ ce ta rea îm potr iva ce lor am es teca ţi în a te n ­ta tu l din Seraievo să f ie c o n t in u a tă şi în Serb ia , e fo a r te cu p u t in ţă că se vor n a ş te încurcături,, cari vor trebui lă m u r i te cu sabia. 1

Doliul Românilor.In sem n de doliu şi re c u n o ş t in ţă fa ­

ţă de a rh iduce le Francisc F e rd in an d , — d-1 Dr. T e o d o r M ihali, în so ţit de dom nii A u ­rel Popovic i, Dr. A lexandra Vaida-Voevod,

; Dr. S te r ie C iurcu şi s tu d en tu l Isăcean u au ! d epus pe sicriul răposa tu lu i m o ş te n i to r d ei tron o f ru m o asă cunună de lauri şi t r a n ­

dafiri, iar pan tl ica tr ico lo ră pu r tă m u l t g ră - i toa rea in sc r ip ţ ie : „Rom ânii din A rdea l ?i l 'n g a r i a — nobilului lor o c ro t i to r“ . Din

! acest p r i le j dom nii Dr. M ihali şi Dr. Vaida au fos t z ile le trecu te la Viena.

•

— A d u n a rea com ita tu lu i Sibiiu , î n t r u ­nită Lunia t recu tă , încă şi-a ex p r im a t doliul din cauza asas ină r i i a rh iducelu i F ranc isc F e rd in a n d şi a so ţie i sade. In n u m e le R o m â ­n ilo r ,i vo rb it d-I aseso r co n s is to r ia l A7- c n h c h o n . care a s p u s : „N'oi r e p re z e n ta n ­ţii po p o ru lu i rom ân din com ita tu l Sibiiu- Iui, ca o parte, a poporu lu i ro m ân esc din aceas tă ţa ra , care p o p o r excelează p rin c re ­d in ţă şi a l ip ire fa ţă de tron şi pa tr ie , c o n ­d am n am , m âhniţi în inimile n o a s tre în d u re ­rate , cu cea mai m are h o tă r î rc a conv ingeri i im as tre acest act b a rb a r , cu a tâ t m ai m ult , cu cat am văzut în ca li tă ţ i le a le se a le fo ­s tu lu i n o s tru a io ş tc î i i to r o chezăş ie pen tru o so a r tă mai bună a poporu lu i n o s tru . Ca m ân g â ie re ne ră m â n e num ai s p e ra n ţa că ideile, tic ra r i a fost condus n eu i ta tu l m o ­ş ten ito r , vor t ra i şi mai departe .

Ştiri diferite.C o n s t i t u a n t a R o m â n i e i ia v a c a n ţ ă ,

r e p n o s p e s te v a r ă . C o n s t i tu an ta , d ie ta d e acum a Rom 'm iei, a ţ inu t S âm b ă tă , în 21 Iunie v., cea d in urm i ş e d in ţă în a in te de vacanţa de vară . în această ş e d in ţă s ’a a- les două comisii d in t re d epu ta ţ i i d e sc a m ă ai C o n s ti tuan te i , cari, până Ia to a m n ă , au să chibzuiască tem einic , cc legi t re b u ie să sc în locuiască din C o n s t i tu ţ ia R om ânie i şi cum cu a i fir leg ile ce le noua. I n t r ’o com i­sie a in t ra t şi c;!::oîcutuI nostru în v ă ţa t N i- colae lo rga . C o n s t i tu a n ta se va desch id e din nou num ai ia toam nă , când apo i va des- ba te sch im bări le , refo rm ele , pe cari ie vor p ro p u n e cele d o u ă comisii.

A u f o s t î m p u ş c a ţ i d o i s o l d a ţ i r o ­m â n i Ia g r a n i ţ a n o u ă d i n t r e R o m â n i a ş i B u lg a r i a . M iercuri, Ia 1 Iu lie it., c â ţ i ­va so lda ţi rom ân i din reg im en tu l 40 C ă- lugăren i , sub conducerea căp itanu lu i S ău - lescu. sup ravegn iau 30 d e lu c ră to r i turci, cari săpau h o ta ru l Cel „nou în tre C a d r i la te - rui Rom âniei si Bulgaria , h o ta r ca re trece p r in t r ’o păd u re . In t im pul lucru lu i so lda ţi i bu lgar i de g ra n i ţă , au i e ş i t d in t r ’o d a tă din n iş te tufişuri , u n d e s tau ascunşi, au pus puş t i le la ochi şi au tras şap te tocuri a s u ­pra a tre i so ld a ţ i rom âni, d in t re cari u n u l a m u r i t p e loc. a l tu l a fo s t îm puşca t în d o u ă locuri ia un p ic io r , ia r al tre ilea cu n u m e le

D. O p re sc u a luat-o ia fugă şi n u i s’a mai p u tu t da^ de urina. Mai târziu s 'a aflat că a c ăzu t în m an ile Bulgarilor^ unde e făcut p r izonier . Ia tă in ce chip hoţesc au împuşcat so ld a ţ i i b u lg a r i pe Români la g ran iţă !

A p u c ă tu r i le acestea ale grănicerilor b u lg a r i n u s u n t chiar noui. încă d in toam­n a t r e c u tă , c ând to t domnul căp itan Săule- scu lucră la regu la rea frontierei, zilnic se în tâ m p lă ca grănicerii bulgari să t ra g ă fo­curi în so ld a ţ i i lucrători rom âni. Mai pe ia rn ă au îm puşca t asupra locotenentului T e o d o re sc u , ca re a scăpat nea t in s . Purta­rea c in s t i tă a grăn icerilo r ro m ân i a fon tă lm ă c i tă d e Bulgari ca o s lăb ic iune . D=r luc ru r i le aces tea au da t de g â n d i t şi autori­t ă ţ i l o r ro m â n e , ba chiar şi guv e rn u lu i ro­m ân , c a re a încep u t s ă cerceteze cu de-anii- nun tu l , c e râ n d lăm uriri g u v e rn u lu i bulgîr în p r iv in ţa aceasta .

A ceas tă b ra v u ră u râ tă ă s o ld a ţ i lo r bul­gari , n u m a i nec ins te face n e a m u lu i bulgă­resc , ca re şi-a u i t a t că o a s te a r o m â n e a ii-a s c ă p a t acum îi anu l d e p e i re .

Comemorarea lui Eminescu în Sibiiu.

P ro g ra m u l să rb ă r i i com em ora tive , ce o va a ran ja A sociaţiunea, Ia 1 Iu l ie v. 2. c. în sala fes tivă a M uzeului A so c ia ţ iun ii c:: Silviu, .fin p rile ju l îm plin irii a lo r 25 de dela m o a r te a lui Eminescu, e s t e u r m i t e n : ’.: I. C uvân t de deschidere . 2. „ R u g ă c r jn t " . cor mixt com p. de 11. T em p e a . 3. „P crsc* :- l i ta tea Iui E m inescu" , de O c t . C . Tăs '.i^ i- nu. 1. „S o m n o ro a se p ă s ă r e le “ , c o r b i r h - tesc, com p. de T u d o r cav. d e F lo .nd rr . !\ „Sa tira a 3-a“ de Eminescu, d e c l a m a u Itiliti Encscu. 0. „ D o r in ţa “ , c o r m i x t , c : r : - de *. 7. „E m inescu şi A rd e a lu l“ d e G oga . 8. „A la rş“ , cor mixt c o m p . d e !.• . Tempeft. C o ru r i le vor fi c o n d u s e d e d-! ne! C rişan . — T ax a de in t r a r e Ia a ; c ; r i s ă rb a re es te benevo lă . S u m e le în ca> s :c :-• con tribu ţiu ii i se vor în t re b u in ţa p e n t r u - carea unu i b u s t al Iui E m in escu . p - :ri'. de A socia ţiune . D upă să rb a re p u b lic i :! -2 în trun i la o cină com ună in rc s taur .ir , :u ! 1 - telului B oulevard .

Listele electorale.în tocm irea l is te lo r e l e c to ra le <c v-,

Ce dela 10 Iulie p ână Ia 1 A u g u s t . A g e r i le p a r la m e n ta re din p r im ă v a r a v i i r - r : vor avea loc pe baza aces to r l i s te . In i . " g r i je t reb u ie să avem, deci, ca lis te! . ' ^ s e în tocm ească a i cea mai m a re h a , : r . ' -- seam ă.

C in e şi cum po a te a ju n g e in ! :s : i . -1 să zică p rim i d re p t de vot. s e Unr-T iS 'î în b ro şu r i le t ip ă r i te de c o m ite tu l n.-.ticr:'. R ugăm pe b ă rb a ţ i i noştri d e în c re d e re , si ră sp â n d e a sc ă p re tu t in d en i ace le b r e sun . A* legă to r i i r o m â n i găsesc în e le s i se în dem nur i , cu cine au s ă v o te z e .

Mai ru g ăm bărb a ţ i i n o ş tr i d e ir.cr-c-i> re, sa lăm u rească pe să ten i , c ă in .v- tn is ii lo r p e n tru liste, oricine s e p o a t e su"-- n e din nou ia exam enul d e sc r is ş i c e t i : ! ! - Se po t s u p u n e şi cei ce nu au f o s t îâsa*: r i ­ş te to t Ia exam en , şi ceice s ’au s u p u s o- da tă , d a r au fo s t „ t râ n t i ţ i“ .

Să l ă m u re a s c ă apoi p e . s ă t e n i , c ă exi~ m e n e le să fac f ă r ă p la tă şi f ă r ă g lo a b î - S ’a ră sp â n d i t , anum e, ş ti rea p r in u n e le r.- nu turi , câ celce n u va trece Ia exantxrr. re să f ie g lob it , adecă va avea s ă p lă tească o p e d e a p s ă oa reca re în bani. T o a t e sr.r.:= m inc inoase t reb u ie desm in ţi te cu s tăru ir .M

Să-i lăm urească în s fârş it , c ă exame­n e le s ă fac în rom âneşte , şi d u p ă c-irt;- d e c e t i re d in c lasa a .VI-a p o p o r a la ,

Nr. 27 FOAÎA POPORULUI Pag. 7

după cuvinte le ce-i toacă p r in cap cu tă ru i {lotărăşel.

S ă iee p a r te p e s te to t la lu c ră r i le co ­misiilor, având g rijă , să n u a ju n g ă în li­stă nevrednici, ia r cei vrednici s ă a j u n g ă !

A pe lăm din nou Ia to ţ i in te lec tu a l i i români, mai a les la t inerim e, ca p e s te va- ii să ţ in ă con fe r in ţe ş i s fa t cu p o p o ru l , despre leg ea e lec to ra lă , în loc de a l te c h e ­stii mai pu ţin actuale . A d u n a rea î n v ă ţ ă ­torilor b iho ren i la P oco la şi a l ţ i i în a l te părţi au d a t p i ld ă f ru m o asă ce t r e b u ie de ficut.

La m uncă deci cu t o ţ i i !B I R O U L C E N T R A L

al pa r t id u lu i n a ţ io n a l ro m â n .

Răscoala din Albania.T u r b u r ă r i l e d in A l b a n i a c o n t in u ă şi

a.-um. H a r ţu e l i l e în t re fra ţ i i d e s â n g e tna- fcori (d e re lig ie ca to lica) şi musulmani (de re l ig ie tu rcească) n’au înceta t . In a ju - rorul p r in ţu lu i d e W ied şi a m a l is o r i lo r soicsc v o lun ta r i din m u lte ţă r i , din R o m â­nia au s o s i t Ia D urazzo în tr ’un râ n d 30, îpoi 200 d e vo lun ta r i , d in G e rm a n ia 27 etc.* •*E vorba m imai ca prin ţu l de W icd să p o a ­tă su s ţ in e a p u te rea de o a s te s t r ă in ă ce-i vine jp.tr’a ju to r , căci v is tcria (casa de ban i) prii e a p ro a p e goa lă .

C u m ira re se în t r e a b ă lu m e a : ce rost arc răzb o iu l acesta d in t re fraţi de sânge , d:-sr că un ii au re lig ie rom ano-ca t 'i l ică a l ­ţii iu rccască. D upă fap te le m u lte câ te s \u t rcucrui in A lbania până acum. s ’a pu tu t ia - •tîegc. că as im iţă r i le la războiţi vin iii a ;i:i s t r ă in e . nu din mijlocul A lbanezilo r . 5*3 v.tr.it că Italia p ă r t in e ş te mai m ult pe Aibinezii de re l ig ie turcească (pe xmisitl- zv.-.i), ia r A ustr ia pe Albanezii de re l ig ie Cîî liic.i (p r in ţu l de W ied incă e de relig iec:-

Se zice, că se dă lupta in A lbania mai “ in u rm a in ta r â tă r i lo r Italiei şi Atisiii- v. cari f iecare vreau s i se în s tă p â n e a sc ă f~->, t a r e p e .Marea A driatică şi să aibă cât r:: m a re p u te re a sup ra coastei Albaniei.

D acă războ iu l in tre fraţi a r încetă , da- r. ■ .!subnan ii a r ehihzui că e mimai in bi- ‘ ; c tă r i i su p u n e re a lor p rin ţu lu i dc W ied . •' ;.-.:c!a tu tu ro r n sm u ţă r i lo r din a fa ră . Aî- iir.i.î a r p u tea să se întrem eze, să se in- ‘fcssca . V eşti le clin urmii, cari vin din Du-

n e sp u n , cii tu lb u ră r i le nu m ai su n t <12 te m ă to a re . Se c rede cliiar, că p r in ţu lu i di Vicd in cu rân d îi va reuşi să a şeze pa- 'î şi sa se a p u ce dc zor la m uncă p e n tru F-itornicirea Iiniştci şi s ig u ran ţe i i n 'm u l t ' i r iu ita sa ţă r işo a ră . A sta se p o a te vedea şi di ?.co!or că în ţe lep tu l rege C a ro l al Ro- tir.iei ii încu ra jază m ereu pe p r in ţu l de "ied şi il s f ă tu e ş ie să ducă lup ta cu b a r - “iţie. căci m u l t nu vor mai p u tea nici r ă s ­c i t i i să se îm po tr ivească . Deci cuv in te le " te iep tu lu i R eg e su n t ca o chezăş ie p en tru ^••bania.

G e n e ra lu l Bib D oda , co n d u că to ru l a r ­a t e i d o m n i to ru lu i A lbanie i a ven it la Du- :=zor c e râ n d p r in ţu lu i de W ied b an i pen- tr- a rm e , p rev iz iuni d e m âncare , şi a lte . ^ p r e d e că îi va reuş i ca cu t ru p e le lui s ă

p e ră scu la ţ i .F o i le d in A lb an ia s u n t n ecă j i te foc pe

’ tp is a re a E uro p e i z icândr că dacă E u ro p arnai s ta n e p ă s ă to a r e fa ţă d e a n a rh ia

£~. A lb a n ia , a tunc i u rm ă r i le vo r fi g rozavrele n u n um ai p e n t ru A lbania , ci ch iar

^ . t r u E u ro p a în tre a g ă .

Mulţumim tuturor abonaţilor noştri

cari' d in p r i le ju l re îno ir ii abonam entului lor, sau în u rm a îm p re ju ră r i i că acum e ju ­m ă ta te a a n u lu i , ne-au câştiga t abonaţi noi. P r in a c e a s ta ne-au a r ă ta t o nouă dovadă a d ra g o s te i , ce o p o a r t ă s „Foii P o poru lu i“ . P r im e a sc ă deci cu toţii, a tâ t abonaţii cei vechi, câ t şi cei noi, deosebita n o a s tră mul- ţ a m i tă p e n t ru in te resu l , ce n e a ra tă , înm ul­ţ in d m e re u cea ta din jurul acestei foi. Cu ace a s tă ocazie Vă rugăm pe toţi, a ne pu r tă şi în v i i to r aceeaş alipire, ca astfel s ă p u tem fa c e „ F o a ia P o p o ru lu i“ to t mai b ună şi m ai b o g a tă în cuprins.

In t r ’un n u m ă r t recu t ani adaus m an ­da te p o ş ta le la ţ o ţ i aceia, a l c ă ro r ab o n a ­m en t se i sp ră v e ş te cu 30 Iunie. P rin aceste rânduri n e a d re să m tu tu ro r acestor iubiţi abona ţi , cu ru g area , să binevoiască a t r i ­m ite câ t mai d e g ra b ă p re ţu l abonam entu lu i pe a doua ju m ă ta te a anului de faţă.

E d rep t , că p e s te to t .locul se s im te lipsa de bani. D a r to t a sem enea şi noi avem mari cheltu ie l i cu scoaterea aceste i foi, care se dă pe un pre ţ ap ro ap e de n i ­mic, soco tind m ăr im ea ei. Din cauza a- ceasta n u p u t e m d a f o a i a pe a ş t e p t a r e

sau s ă tr im e tem o s e a m ă d e num eri p e s te tim pul îm plin it . A s tfe l s t â n d lucru r i le , din săptămâna aceasta încolo nu mai trim i­tem foaia acelora, cari încă n ’au plătit.

P â n ă acum v ed em însă , că a p ro ap e toţi iubiţii noştr i i a b o n a ţ i vechi n e răm ân credincioşi. C red em deci, c a şi ceice n’âu tr im is p ână acum o s ă t r im i tă în z ile le vii­toare. Vor face oricum de cele 2 cor. 20 bani şi vor plăti abonamentul şi pe viitor, ba vor îndem nă şi pe alţii a abo- nă foaia noastră. A sta c redem , c ă e de da- to r in ţa or icăru i bun R o m â n , ţ in â n d seam ă şi de îm p re ju ra rea , că noi c h ia r acum t r e ­buie s ă p lă t im şi s u p o r tă m a tâ te a sp e se -ş i tem n iţă p e n t ru p ro cesu l av u t , a că re i sen ­t in ţă s’a r id ica t la v a lo a re în z ile le trecute . E o datorinţâ românească, fraţilor, a înm ulţi jeeata celor din jurul acestei foi, ca re e cea m ai veche, m ai ie f t ină şi mai b u n ă fo a ie p o p o ra lă . F ieca re ab o n a t vechiu p o a te u şo r c â ş t ig a încă unul n o u l Numeri de probă se trim it, Ia cerere, gratis oricui.

In z ile le din u r m ă s’au în tâ m p la t în ţa ra n o a s t ră lucru r i , cari ne fac de da to - r in ţă de a ceti şi u r m ă r i a i to ţii m ersu l politicei în M onarh ie . C e t i ţ i câ t m ai m ult , f r a ţ i lo r ! L ă ţ i ţ i foa ia p e s te to t locu l!

Prinderea atentatorului Principcare a puşcat asupra M o ş ten i to ru lu i dc tron şi a so ţie i sale.

f v;-; r i I* • ‘ 1’<ţ - v' fS :

• * vr r *

■ -'S ■< v . :--rx ş _ fi -■ *oc-w• —-.• ^

î ’V,.* „

• ’ . Jrr t 1 V •- '

.’V " \ - - ' V / X

k.

: • v - V ‘ , «V ’ 1 • / 'O."«-.--. o 'k.'" . . 'v*.-

'■r ' ■■ 't V - *

tţ t - !‘ ‘

\J

>>

f . ‘. - V . ;*•Ă-V N ' '*

' V s‘

Chiuituri.D in iu ru l S ib i iu lu i -

Uiu-iu mi-am lua t seam ă, Epure le - i bun tocană.Epuroa ica d e fr ip tură ,M â n d ra d e ţu c a t în gura .

D ra g o s te a de fa tă m are Ii ca fa so lea din că ldare ,C â n d ii pui un pum n d e s a r e Şi n ’a re nici o gus ta re , <D ar d ra g o s te a de nevas tă E ca f lo a rea din fe rea s tră .

D ra g o s te le de neveste M i- te b a g ă pe fe re s tre Şi te sco t pe u n d e p o t :P e su b s t ra ş in ă . prin p o d -----

Busuioc in lada mesii P lace-m i fa ta m orăres i i .Da-mi m ai place-a p r e o t e s i i ;

R oa te le morii s ’o calce. !Eu o p lac , ca n u m ă p l a c e . . .

M â n d ru l i ţa dacă-i m ică •De o pui la sac , r idică,Ia ră m â n d ra câ t o sa lcă ;C â n d o pui Ia sac , o calcă. i

Lelea cu p ie p ta ru n o u ) i f > ’P e la gură-i t o a t ă o u , jLelea cu p ie p ta ru vechiu Pe la gu ră - i t o t curechiu.

F ru n z u l i ţă d in t re vii A re m â n d ra n o u ă i i ; i T re i su n t r u p te , p a t r u sp a r te ,D o u ă n u se ţ in în sp a te .

T o ţ i a b o n a ţ i i , c ân d t r im i t b a n i safl a l t e scrisori, su n t r u g a ţ i a n e sc r ie ş i n i t 1 m ă ru l de p e fâ ş ia s u b c a re p r im esc foa ia . A sta e d e l ip s a p e n t r u o r ie n ta re a n o a s t r i a sup ra mai m u l to r lucruri .

,* Pag. 8 FOAIA POPORULUI Kr. 27

Ştirile Sâptamfnii.| ' ţ Sibiiu,. 9 Iu lie n.

200 d e a n i d e l a m o a r t e a Iui C o n ­s t a n t i n V o d ă B r â n c o v e a n u . Se îm plinesc la 15 A u g u s t 200 de ani, decând în C on- Istantinopol T urcii au re teza t capul lui C o n ­s ta n t in Brâncoveanu,. dom nul Ţ ă r i i ro m â ­n eş t i . B râncoveanu , prin o polit ică is te a ­ţă,. a fo&t în s t a r e s ă facă fa ţă n e n u m ă ra te ­lo r re le câ te s e a b ă tu ră pes te ţa ra ro m â ­nească . In t im p u l dom nie i sa le ţa ra a fo s t b o g a tă , în f lo r i to a re , s ’au r id icat o m u l ţ im e d e lăcaşuri s f in te , biseric i şi m ăn ăs t i r i , s ’au t i p ă r i t că r ţ i b ise r iceş t i în lim ba ro m ân ească etc. La 15 A u g u s t d in anul acesta se vor face p a ra s ta s e în R om ân ia , la to a te b ise r i ­c ile şi m ă n ă s t i r i le z id ite ori a ju ta te d e el. In B ucureşti s e va face o expoz iţie cu o- b iec te re l ig io ase şi istorice, r ă m a se dela e i , ia r p ro feso ru l N ico lae lo rga va t ip ă r i o ca r te d e s p re a r ta (p ic tura , z u g ră v e a la ) b isericească din t im pu l lui C o n s ta n t in Vo­d ă B râncoveanu şi a fam ilie i sale.

Bogatu l V odă B râncoveanu a ş t iu t să îm pace pe d u şm an ii m u lţ i ai ţă r i i r o m â ­n eş t i d in aceea vrem e, pe Turci, pe Ruşi, P o lon i , A ustr iec i, ba rău ş ise chiar cn să-şi facă d in ci p r ie ten i , d a r când Ttircii au s im ­ţ i t că Vodă nu le c ch iar c red incios şi că nu s a re la o r ice po ru n că cu o a s te a lui in foc p e n tru ei. I’au ch iem at la C o n s ta n t in o p o l , l ’au to r tu ra t să-ş i lapede c red in ţa , să sc tu rceasca . D ar V odă B râncoveanu le-a spus că mai d e g ra b ă îşi dă v ieaţa, decât să-ş i la ­pede c red in ţa şi legea c re ş t in ească . Turcii n ’au s ta t la îndo ia lă ţji i-ati tă ia t capul. N e a ­m ul roir.ânesc îi va pom en i însă n u m e le cu s f in ţen ie p ână în vecii v e c i l o r !

l o a n A\icu M o ld o v a n u având în a in ta ­ta vârs tă de 82 de ani, după cum se v e s te ş te din Blaj, se r e t r a g e din p o s tu l s ă u de vi­car genera l al a rh iep iscop ie i g reco-cato lice din Blaj. Biserica n o a s tră greco-cato lică t u prilejul acesta recunoaş te n e p re ţu i te le fo ­loase ce i Ie-a ad u s „b ă t râ n u l cu p le te le că ru n te şi ochii vccinic a g e r i" , ca re e b u ­nul rom ân loan Micu M oldovanu. A ţân t in - duni-se privii le n o a s t r re a le tu tu ro r de da ta aceasta a su p ra cărun tu lu i bă trân , ne facem o d a to r ie am in tindu-ne din nou de truda sa n eo b o s i tă , t im p de 60 de ani, în o g oru l c u l ­turii rom âneşti . loan Micu M oldovan e unul din puţin ii c ă r tu ra r i de seam ă ram aşi în v ica ţă , cari au tră i t f ră m â n ta te le vremi a le an i lo r 1S4S şi u rm ă to r i , luând p a r te la to a te m işcă r i le în sem n a te din v iea ţa p u ­b l ic ă a R o m ân ilo r . A iu c ra t a i ,m ult zel p e n ­tru şcoala românească* a .scris că r ţ i de sco a ­lă. cari s ’au în t re b u in ţa t p ână deunăz i in şcolile confes iona le greco-catolice. A scris că r ţ i d e is to r ie ro m ân ească , s tudii de l im ­bă rom ânească . A s t a t un tim p in frun tea „A soc ia ţ ie i" n o as tre . „Academ ia r o m â n ă " d in Bucureşti; so c ie ta tea celor mai d e s e a ­m ă învă ţa ţi ro m ân i de p re tu t in d en i , şi-a a les pe loan Micu M oldovan m e m b ru al ei. pen tru d e o se b i te le m er i te in ş t i in ţa r o ­m ânească . In r e p e ţ i te rânduri el ne a t r ă ­sese a ten ţia prin in d ră sn ea la f ru m o a să cc o avea în fa ţa a u to r i tă ţ i lo r s ta tu lu i , p rin ţ inu ta b ă rb ă te a s c ă , pe care a a ră ta t -o în t im pul când se în ă l ţa casa H a jd u d o r o g u lu i ! C ân d m in is tru de cu lte şi in s truc ţiune p u ­blică Iankovici a făcu t în vara anului t recu t o vizită m itropo lie i din Blaj, loan Alicu M oldovan n ’a p re g e ta t s ă ţ ină o cuvân ta re d e b inevenire in româneşte, „p en truca şi

Excelen ţa Sa dom nul m in is tru s ă se des- fă teze în dulcea şi a rm onioasa n o a s t r ă l im ­bă r o m â n e a s c ă " -----

Din pa r te -n e rugăm şi noi p e bunul D um nezeu sa lungească şirul vieţii c ă ru n ­tu lu i b ă t r â n dela Blaj, loan Micu M o ld o v a ­nu, p e n t ru a n e pu tea fi şi pe m ai d e p a r te exem plu de hărnicie, c inste şi cura j .

C u r s u r i l e d e v a r ă la V ă l e n i i d e m u n t e . La Vălenii de jnun te (R o m â n ia ) de Imai m u lţ i ani încoace se ţ in în f ieca re vară cursuri de istorie , l i te ra tu ră , g e o g ra f ie etc., cu un cuv ân t s e t in e un fel d e şcoa lă l iberă p e n t r u to ţ i cei în se ta ţ i de lu m in ă şi cu ltu ră . A ceste cu rsur i Ie a ran jază 'm are le n o s t ru în v ă ţa t şi lu p tă to r naţional, d o m n u l p ro fe ­so r u n iv e rs i ta r Nicolae lorga. In ficcare v a ră vin Ia aces te cursuri R om ânii din t o a ­te p ă r ţ i l e : din Bucovina, !din A rd ea l , din B asarab ia şi din a l te p ă r ţ i ; vin dorn ic i să audă g la su r i în ţe lep te ro s t in d v o rb e m ari şi în d em n u ri Ia fap te p iă re ţe . E b in e ca şi din în s t r ă in a tu l nos tru A rdea l s ă ia p a r te cât m ai m u lţ i la aceste cu rsuri , cari su n t a tâ t de fo lo s i to a re pen tru f ie c a re R om ân dorn ic să-ş i cunoască s trăm oş ii şi să cu n o a ­scă i s to r ia popoare lo r . C u rsu r i le d in vara aceasta se vo r începe ,1a 1 Iulie st. v. Cei- ce do resc să Ie cerceteze să se în ş t i in ţe z e cât m ai de g ra b ă .Ia Secre ta r ia tu l cu rsu r i lo r de v a ră d in Vălenii ,de M u n te (R o m â n ia ) , s p re a Ii se p u te a procură şi b i le te cu p r e ­ţuri r e d u s e pe căile fe ra te ro m â n e .

A r e s t a r e a a r t i s t u l u i Io n e l R ă d u l e s c u .C un o scu tu l a r i is t în cân ta re Ionel R ăd u le - seii eră în t im pul jdin u rm ă co n d u că to ru l coru lu i Reuniunii rom âne de c â n tă r i din O ră ş t ie . M a r ţ i (30 Iunie ;i.) s’a d u s să se radă Ia un b ă rb ie r (v i rb d in Orii ştie , u n d e in g lu m ă a în treb a t pe b ă r b i e r : ,,Ei, ce făcu râ ţ i S â r b i lo r ? " — adecă ce a ţ i făcu t a i tn o ş ten i to ru l de tron Ia S e ra ie v o ? Sârbu l o t r â g ă n â că „ce § tie el, el nu-i d e v in ă " . H-l R ădu lescu a m ai a d a o g . i t : „ ap o i aceia cari au om o râ t pe jn o ş ten i to ru l nici nu au făcu t o crimă, ci (tiu punctul lor de vedere su'.it n iş te ,,croi n a ţ io n a l i" . U n Sas a i n u m e le Kotz, ca re încă |crâ în b ă rb ie r ie , auzind vorbele aces tea a le ţl-lui R ădu lescu şi n e în ţe leg ân d u - le b ine a >luat-o de -ad rep - tul la poliţia din O ră ş t ie , u n d e a p â râ t pe d-l Rădulescu, că I-a .auzit cum laudă pc ucigaşii moştenitorului de tron! P o l i ţ i a , c a ­re nu vedeâ cu ochi buni pe d-l R ăd u le scu , fiind ce tă ţean al s ta tu lu i r o m â n , l-a a r e ­s ta t şi în tr’accca zi d u p ă am iazi l-a t r i ­m is a i doi ja n d a rm i ,şi un p o l i ţ is t ia p ro cu ­ra tu ra din Deva, d e p n d e M iercuri a fost dus cu t ren u l , i a r ă ş în t r e su l i ţe le a lo r doi jan d a rm i. Ia C lu j , u n d e ja fo s t da t p e m âna p ro m ra tu re i şi a t r ib u n a lu lu i . 1

P rocu ro ru l din Deva a ;acuznt pe d-I R ădulescu p e n tru vătdmarea A\a; est a ţii ,5/ de preamărire ti criminalilor!! ia r a cea ­s tă „ c r im ă " a r e să <o judece tr ib u n a lu l din C luj. Ia tă isp rava p r ip i tu lu i Sas Kotz. O a re p ro cu ra tu ra din C lu j ya ţ in e se a m ă d e cum s’a în tâ m p la t în t r ’a d e v ă r p oves tea de la b ă rb ie ru l din O r ă ş t i e ? \

A p u c ă t u r i l e p u t e r n i c i l o r s u n t a tâ t d e rev o l tă to a re c â te o d a tă încât, f ă r ă s ă vrei, te în trebi dacă mai «un t s tăp ân i p e ju d eca ta lo r? O d o v a d ă des tu l d e g r ă i to a re e s te şi ap u că tu ra ja n d a rm ilo r din ju ru l s a tu lu i C u r ta , c o m u n ă ro m ân ească în B ana t, c a 1300 locuitori. Ia tă ce ne scrie un p r ie ten al f o i i : , ,P rin s a t e l e n oas tre , jan d a rm ii iau a rm e le dela R om âni şi de dau U n g u r i lo r . Eu imi închipui că a p u c ă tu ra a s ta a lo r es te

ca eia desa rm eze p e [Români şi astfel să-t p o a tă m ai u şo r m ângăia pu patul puştii sau cu s u l i ţa d in vârful ^baionetei. Mai în toa­te s a te le jandarm ii b a t de-arândul, bat în R om âni ca în Sshopi, ^încât te îngrozeşti de b a rb a r i i le lor. In Satul vecin Homoşdia’' d o a r cinci inşi au fcămas nebătuţi. Revolver,, puşcă, p is to l, to t t o t ş t râ n g . Şi sunt unele s a te d e p ă r ta te , a şeza te aproape în codru. F ia re le să lb a t ic e s ă d au (şi Ia oameni, nu num ai Ia vite. Insă tfot nu-i iertat să ţină om ul o a rm ă . Nu m ai pu tem răbda. Trăim cu n e s ig u ra n ţa zilei d e m â n e sau mai bine zis t r ă im cu m o ar tea jn sîn de groaza îm­p ă n a ţ i lo r , cari din m ila Jui Dumnezei ţi a so lg ă b iră u lu i au u m p lu t sa te le -noastre.

Í Un cetitor.

C a m e r a a d v o c a ţ i l o r d in Sibiiu s’a în t ru n i t din p r ile ju l t r is t a l încetării eh v iea ţă a M o ş ten i to ru lu i d e tron , arhidureie F rancisc F e rd in an d şi a so ţ ie i sale duttsa Sofia H o h e n b e rg , în ziua d e 3 Iulie a. c , î n t r ’o ş e d in ţă , convoca tă an u m e pentru *- ces t scop. D u p ă a sc u l ta re a cuvintelor adl'-c s im ţi te , ce le-a ro s t i t p rez id en tu l , cei prt- zenţi au d a t ex p re s iu n e d u re r i i lor pentn: p ie rd e rea ce a în d u ra t -o casa domnitcşre şi în t re a g ă ţa ra , ceeace s ’a t recu t şi ir* pre- cesul verba l al şed in ţi i .

V e ş t i t r i s t e ne vin d e s p r e conduci::- ; : su f le te ş t i ai po p o ru lu i d in comuna r e rú - nească Ccbza. Ia tă cc fie scrie un ce*.:::r al foii n o a s t r e : „ In ^comuna noas tră C t r - za, com ună cura t ro m â n e a sc ă , de o bucr.i de v rem e s ’a încu iba t ş i n i ş te u scă tu r i Lr- tre aceste u scă tu r i su n t şi j idan ii cu c r i ­m a şi n i dug h ian a . ( b o l t a ) a i to a te câ i * î - în com ună d u g h ia n ă şi c r â jm ă d e r e n i i . Mai avem in c o m u n ă d o i m ăcş tr i i rcnür„ două şcoli c o n fe s io n a le , doi p reo ţi 5;, da în v ă ţă to r i . C o n d u c ă to r i i n o ş t r i i , prccv-: -r» în v ă ţă to r i i în Ioc s ă d e ie s fa tu r i şi r f ru m o ase p o p o ru lu i , c â n d ies dela d e -ad rep tu l în c râ jm a j id a n u lu i sc c j : ?- acolo inv ită p o p o re n i i , z icând c ă la isdî" t i ­chia e b u n ă şi vinul c cu g u s t . Popor..! cine s ’a s a i l t e dacă nu d e conducător.: şi aşa D um inecă de D u m in c c ă c r â j - î : - danulu i g em e de R o m ân i , în f ru n te cu f i ­tul şi în v ă ţă to ru l sa tu lu i . — T o t aşa ir. i r . . 1912 când înecu r i le şi v ă r s ă r i l e de a r i r . rupt d â lm a şi ne-au în eca t şi com uni r : ; - s t r ă . am c ă p ă ta t a ju to a r e d e la c o r r - - i r învecinate cari n ’au fo s t c e rca te de n o ­rocire. Ne-au t r im is m ilo s t iv i i oamer.!: :’i-* nă, u n tu ră , s lă n in ă , le g u m e şi a lte’; eir. au in tra t în m ân a a n t is t ie i com unale î n ­sutit şi p reo ţi i şi în v ă ţă to r i i . î m p i n s * aces to r da ru r i a fo s t ca vai de knr.e. ~ m em b ri i din a n t is t ie ş i-au a le s ce-: mai bun şi mai f ru m o s d in t r e daruri’; m ise şi să ra c i lo r oam en i , cari au rirr.iî p-** r itori de foam e în .urma potopului, scos ochii cu n iş te f ă r im i tu r i de p.ir.e rr_- ceg ă i tă . — N e d o a re in im a, când v e ie ~ ci co n d ucă to r i i n o ş tr i i , cari s u n t de un cu noi, s ă se p o a r te a şa d e n e o m e n e s c . — In n ă d e jd e a că p o a te bun u l Durr.r.ercc va a r ă tă ca lea cea a d e v ă ra tă , ră m â n al & --- n e a v o a s t ră SirrJon Chinr.z

f S i m i o n B la ş iu , l o c o i e n e n t < - ' ! o r í l

ces. şi reg . în r e t r a g e re , d u p ă lungi şi Ie su fe r in ţe , îm p ă r tă ş i t cu s f in te le şi-a d a t nobilu l su f le t în m â n i le Crea:c."^- lui. in 14 Iu n ie v. 1914, în e ta te d e 63 a r ; . şi 14 ani a fe irc ite i s a le căsă to rii . — m ă s i ţe le p ăm â n te ş t i a le defunctu lu i s 'su £ - şezat s p re vecinică o d ih n ă în 16 Iun;s în c im itiru l gr.-or. d in P ianu l de sui.

FOAIA POPORULUI Pag. 9

• ţărâna u şo a ră şi m em o ria b in e c u v â n ta tă ! L uc re ţ ia B laşhi oase. C o şe r iu , ca s o ţ i e ; A- lex an d ru , E lena şi S te la , ca c o p i i ; E u fem ia C o ş e r iu , ca s o a c r ă ; M iţi Biju, vad . d e u c e - c o lo n e l , Azota , E ugen ia , L e t i ţ ia , V e tu n a , S e p t im ia C o şer iu , ca c u m n a te ; U lp iu şi A- le x a n d ru C oşeriu , ca c u m n a ţ i ; Lucia Biju, ca n e p o a t ă ; A nar Simza, S av e ta Blaşiu , ca s u r o r i ; C r i s te a A d a m , ca c u m n a t

C o n v o c a r e . D e s p ă r ţă m â n tu l „Seini al „Asociaţiunei p e n t ru l i te ra tu ra şi c u l tu ­ra p o p oru lu i ro m â n “ , e s te c o n \o c a t la adu n a r e a g e n e ra lă , ce s e tva ţ in e a în 29 Iun ie v. ( 1 2 Iu lie n . r ziua s f in ţ i lo r a p o s to l i P e t ru şi P a v e l ) la ho te lu l „ C o ro a n a “ d in Seini,Ia 3 o re d u p ă amiazi, p e lâ n g ă p ro g ra m u l d e s t in a t . La aceas tă a d u n a re c u l tu r a lă e s te in v i t a t ă to a tă o b ş te a Tom ânească c a re se i n t e r e s e a z ă d e cu l tu ra p o p o ru lu i ro m â n din p ă r ţ i l e S ă tm aru lu i . B orleş ti , la 20 Iunie 1914 . George Şuta, d i rec to ru l 'd e s p ă r ţă m â n ­tu lu i ; Aurel Dragoş, sec re ta r .

C o n g r e s u l d o c t o r i l o r î n m e d i c i n ă şia l n a tu ra l i ş t i lo r d in U n g a r ia (Se v a ţ inea în a n u l acesta în Sibiiu d e la 30 A u g u s t p â n ă Ia 2 Sep tem vrie n. J n l e g ă tu ră cu acest c o n g r e s m a g is t ra tu l o raşu lu i n o s t ru .face cu­n o s c u t u r m ă to a r e le : C u ocazia co n g re su lu i k c a ş te a p tă Ia 400 d e d o f to r i şi n a tu ra l iş t i , c a r i p c t im pu l su sn u m it (vor fi o a sp e ţ i i Si- b i iu lu i . N cfi ind în d e a ju n s h o te lu r i le din Si­b i iu p e n tru a a d ă p o s t i p c aceşti în v ă ţa ţ i , a p e l a m l a ce tă ţcn i i s ib ien i isă se îng r i jcasca diri v rem e sp re a rezerva o d ă i a ce s to r lu ­m i n a ţ i o a sp e ţ i cari fac c in s te Sibiiului cu v e n i re a lor. —■ E (de d o r i t ca acc ia , cari dis­p u n de odă i m ob ila te cu 1—2 p a tu r i , să l e ţir.ii în rezervă p e n t ru nccşti o a sp e ţ i , e v e n tu a l ch ia r şi de {întreţinerea lo r în cele c â tc v a zile a r fi d c d o r i t să se în g r i jească ac c ia . cari su n t în lesn iţ i <sa facă acest lucru. N a t u r a l , că to a te che ltu ie li le v o r fi p lă t i te . A p e lă m la o sp i ta l i ta tea s ib icn ilo r , cari au d a t dovezi b u n e în to td eau n a în p r iv in ţa a- c c a s ta , şi îi ru g ăm a se îngr i j i de odăi, d e o a re c e în z ile le acestea ?nai m u lţ i m e m ­b r i i d in comisia de in cv a r t i ra rc v o r um blă d in ca să în casă (Spre a încvartirâ oaspe ţi i c a r i vo r veni. i

R ă s v r ă t i ţ i — a r u n c a ţ i p e s t e g r a n i ţ ă . L â n g ă S inaia (R o m ân ia ) se a f lă în lucrare c n tu n e l (d rum pc sub p ă m â n t ) . La acest t u n e l , u n d e lucrează su te d e b ra ţe , e rau ca c o n d u c ă to r i f?i V r ^ O ita l ien i (şi u n tirolez. A ceş t ia ce au f ă q i t , ce au dres', des tu l că i n î r ’a tâ ta au d e sm â n ta t m uncitorii , încât toţi p.u p u s u n e l te le jo s şi n ’au voit să m ai lu ­c reze . D ovcd indu-sc că s tră in i i ita lieni au a ţ â ţ a i m uncito r i i la r ă s v ră t i re , aceştia au f o s t da ţ i p c m ân a p o l i ţ ie i , ca re a h o tă r î t E ă - i expu lzeze (adecă să-i sc o a tă cu şupa d in ţ a r ă ) .

C a z d e m o a r t e . In 25 M aiu a r ă p o sa t in M ie rcu rea cunoscutu l n e g u s to r d e b u ca ­t e şi p ro p r ie ta r N ico lae A lb u , fo s t m em b ru a l m a i m u l to r so c ie tă ţ i şi u n vechiu ab o n a t a l n o s tru . R ă p o sa tu l a friurit în v â r s tă d e6 5 ani. II d e p lâ n g e so ţ ia M aria A lbu nasc . F î e ş a r iu , d im p re u n ă cu a l te ruden ii . Fie-i ţ ă r â n a u ş o a r ă !

î n e c a r e a u n u i c o p i l în râ u l A rgeş lân ­g ă O l t e n i ţ a (R o m ân ia ) s’a în tâ m p la t din n e g r i j e m a i z ile le t recu te . B ă ia tu l C e s a r în v â r s t ă de 15 ani, ca re se a f lă în s e r ­v ic iu l u n u i an u m it C h ir is t ig iu d in O l te n i ţa , â c ă ld â n d u - s e în apa râu lu i A rg e ş s*a în e ­c a t . C u to a te ce rce tă r i le făcu te , cadavru l z? a f a s t î n c ă g ă s i t . Ia tă ce f a c e n e g r i ja b ă i e ­ţ i l o r t i n e r i ! '

' -Nr. *27 _______________ ___________ —A m u r i t u n o m d e o m e n i e ! Ni se

s c r ie : N u e vo rba de vre-o pe rsoană mai î n s e m n a tă d in vieaţa n o as tră publică , ci d e u n m o d e s t d a r f run taş ţă ran din comuna Sebeşel d e l â n g ă Sebeşul-săsesc, care D u­m in e c ă în 5 Iu l ie n. a p ă ră s i t această vale a p lâ n g e r i i , p l in ă de mizerii şi năcazuri, î n m o r m â n ta t f i in d cu cerem onia cuvenită. A c e s t f r u n ta ş ţ ă r a n a fo s t Ilie Zămora, m e m b r u în co m ite tu l pa roh ia l şi bun cân­t ă r e ţ la s f â n ta b ise r ică , care după o boală în d e lu n g a t ă şi-a d a t duhul în m an ile C rea ­to ru lu i tocm ai la frum oasă v ârs tă de 30 a n i , d e p l â n s f i ind de soţia , surorile , cum ­n a ţ i i şi n e n u m ă ra te le rudenii ce le-a a ra t . în f r ic o ş a ta b o a lă de care su fe rea , l-a făcut să -ş i p r e v a d ă s fâ rş i tu l de t im puriu şi să s e g â n d e a s c ă , cum spune sfân ta scriptură, n u n u m a i la ce le t rupeş ti şi t recă toa re , ci şi la c e le su f le te ş t i şi nem uritoare . Astfel a l ă s a t b ise r ic i i d in Sebeşel o funda ţiune d e 2 0 0 0 c o ro a n e , bisericii din Loman 1000 c o ro a n e , ia r celei d in Cacova Sebeşului 200 co ro a n e . A c e a s tă fa p tă m ă re a ţă ne în d eam ­n ă s ă s t r ig ă m şi noi cu sf. S c r ip tu ră : „O- d ih n e ş te D o a m n e cu d rep ţi i pe robul tău , u n d e n u e s te 'scârbă , £iici în tr is ta re , ci v iea ţă f ă r ă d e s f â r ş i t“ . V. Z.

I a t ă f r a ţ i l o r să ten i rom âni, o f ru m o a ­s ă p i ld ă d e u r m a t pen tru cei dă ru i ţ i de D u m n e z e u cu ceva s ta re mai b u n ă , d a r fa ­m il ie nu p re a n u m e ro a s ă !

I s p r a v a u n u i s t r a j i m e ş t e r . La regi- h ien tu l 2 d c honvezi-husari din D obri ţ in eră şi u n s t r a j im e ş te r cu num ele I. Istvan. A ces ta î n t r ’o zi din s ăp tăm ân a t recu tă s ’a d u s la p o ş t ă să scoa tă 1600 c o ro an e , — ban ii p e n t ru so ld a ficiorilor. V ăzându-se el cu a tâ ta s u m e d e n ie dc ban i , în loc să o ia c ă t r ă c a za rm ă s*a dus la o b o l tă d c ha in e , s ’a îm b ră c a t frum os în h a in e civile p lă ­t in d 0 0 0 c o ro a n e , iar miia ce i-a mai ră m a s a p ă p a t - o în tr ’o c râ jm ă cu m uzicanţi şi cu fem ei u şo a re . Pc u rm ă a sp ă la t pu tina d in D o b r i ţ in . Jandarm ii s ’au pus pe urm a Iui şi l 'a p r in s in O ra d e a -m are , p lim bân- d u -sc ca cel mai liniştit pens ionar . N a tu ­ra l , că num ai decât l’au şi b ă g a t la răcoare. Ce-I a ş t e a p tă , — numai el să racu ş t ie ! N e ­n o ro c i tu l om a rc nevastă şi cinci copii.

D i n A m e r i c a . Unui R om an din C aco ­va, a n u m e lui Daiiiil O p r iş iu Cazan, în­s t r ă in a t d c m ai m ultă v rem e în ţa ra d o la ­r i lo r , n e m ilo a sa soartă nu i-a mai îngăduit s a s e în to a rc ă în tre ai să i , d c u n d e a plecat, ci I-a s t r â n s din lumea aceas ta tocmai m fu n d u l A m cric i i , între s t ră in i . A plecat de a c a s ă R o m ânu l nos tru să tu l d e „ b u n ă tă ­ţ i l e " ţ ă r i i a ces te ia , s 'a dus să-şi câş t ig e b u ­c ă ţ ic a d e p â n e în su d o area feţii prin u- r ia şe le fabric i ale Americii, d a r so a r ta i-a t r a s o d u n g ă neag ră p e s te to a te socoteli le lu i , r ă m â n â n d în urm ă b ia ta văduvă nem ân- g ă ia tă . — C u m timpul de criză n ’a trecut în c ă în A m erica , ră p o sa tu lu i cu ce b ie t p u ­t u s e s ă s t r â n g ă nu se p u tea face nici în ­m o r m â n ta r e a , a şa că consă ten ii lui s’au h o ­t ă r î t cu to ţ i i s ă deie c â te ceva, s p r e a -1 p u te a în m o rm â n ta d u p ă leg ea n o a s t r ă c re ­ş t in e a sc ă . La p ro p u n e rea d-lui Ioan Banciu to t d in C acova d e o r ig in e , s ’a p u tu t s t r â n ­g e s u m a d e 28 dolari şi 25 cenţi. La r ă p o ­s a tu l s’a g ă s i t 61 dolari şi 59 c e n ţ i ; cu t o ­tu l 89 do la r i şi 84 cen ţi . S’a ch e l tu i t cu în m o rm â n ta re a S0 do la r i , deci au mai r ă m a s în c ă 9 d o la r i şi B4 cenţi (cam 46 co ro a n e ) , cari s ’au t r im e s pă r in te lu i H an zu d in C a ­cova s p r e a-i d a neferic itei v ăd u v e ,răm asă f ă r ă n ic i u n a ju to r . A fa ră d e s u m a a s ta a m a i t r im is şi dom nul D aniil F lo re a 5 d o ­

lari p e n t ru văduva să rm a n ă . M iloşii ca- coveni, cari au d a t câte ceva p e n t ru în m o r­m â n ta re a ră p o sa tu lu i su n t u r m ă to r i i : I. Banciu 2 d o la r i 50 c e n ţ i ; D u m i t r u M ija şi D u m itru P o p a câ te 2 d o l a r i ; I. I. B an ­ciu, A lex an d ru C azan , A le x a n d ru A. C azan , D u m itru Buican, D. Botu, T . P ip e rn e a to ţ i câte 1 d o la r ; D u m it ru D. B otu , D. T ab an ,P. C răc iu n câ te 50 de c e n ţ i ; V asile M oga25 c e n ţ i ; P. G l ig o r 1 d o la r şi A. H e rm a n2 dolari . C e ia la l ţ i ban i s’au s t r â n s de pela a lţi f r a ţ i p ribeg i în ţ a r ă s t r ă in ă . — M ari sun t m izerii le în lum ea a s ta şi m ai a le s în A m erica a r p u te a cu rg e un râ u num ai din lacrim ile u rg is i ţ i lo r de s o a r tă , ră tăc i ţ i p e a c o lo . . . . .

F i a r ă — cu c h ip (de o m . Sun t un ii o a ­m en i, cari num ai la în f ă ţ i ş a r e s e a m ă n ă a om , d a r la isUflet jsunt mai ră i ca ce le m ai să lb a t ic e f iară . U rm ă to a re a în tâ m p la re n e a r a tă câ t de n eg ru <şi s ă lb a te c p o a te să f ie su f le tu l unu i om. — J n t r ’o s t r a d ă dosnică a B ucureştiu lu i locuia, într*o c ă s u ţ ă mică, o b ă t r â n ă v ă d u v ă , care ?şi ducea z ile le d in- t r ’o p e n s io a ră şi din u n e le c ru ţă r i ce le p u ­tu se face în vrem uri hia i bune . T o t în a ce ­iaşi cu r te locuia şi u n căp itan . In tr ’una d in zile o rd o n a n ţa (o f i ţ i rd in ă ru ) căp itanulu i a b ă g a t de seam ă că b ă t r â n a a r c bani în ca să şi a s t fe l to t pând iâ ’m om en tu l când să calce pe b ă t r â n a , s p r e a-i lua banii. P ând ind el, î n t r 'o zi vede p r in d esch iză tu ra uşii cum b ă t r â n a a n u m ă ra t S00 d e Lei. In su fle tu l so ld a tu lu i s 'a t rez i t spurca ta 'dorin ţă să pue m ân a pc bani Şi, f ă r ă dc veste, s ă rep ed e in o d a ia b ă t râ n i i , o în faşcă de păr, o lea ­gă s t r â n s p e s te g u ră şi p e s te ochi, iar ca s ă nu îl p o a tă (da de gol a în cep u t să o lo ­v ească în p â n te c e cu u n p iron m arc , făcând s ă ţ îşn cască s â n g e le în to a te p ă r ţ i le . C r e ­zând că b ă t r â n a , în u rm a lov itu r i lo r prim ite , va m u r î , a lua t cei 800 dc Lei lasându-o pc b ia ta fem eie să !sc lu p te cu m oartea . D ar a tâ ta p u te re to t a mai avut b ă t r â n a , în­cât sa s t r ig e după a ju to r şi să spu ie num ele je fu i to ru lu i , apoi a căzu t în nes im ţire . D ându-se de u rm a ne leg iu itu lu i Jioţ, acesta la început tă g ăd u iâ to tu l, d a r văzându-se dcscoperi t , a trebu it să spu ie adevăru l. O m ul cu su fle t de f ia ră a fost încu ia t , iar t r ib u n a lu l m il i ta r îi va dicta pedeapsa .

U n o f i ţ e r o m o r â t d e t r e n . Din C e r ­n ă u ţ i , cap ita la Bucovinei, prim im ştirea ca, pc când un ba ta l io n de v ân ă to r i făcea ex e r ­ciţii m ili ta re , calul su b loco tenen tu lu i Spech- m an s ’a speria! şi a porn it-o Ia fugă cu că lă re ţ cu tot. Tocm ai în acel m om ent vc- niâ un tren acce lera t ( fu lg e r ) , iar calul fu- giâ n eb u n eş te în d irec ţia ş in e lo r , pe u n d e sosiâ trenu l. V rând sa t rcaca p e s te ş ine calul, s e îm piedecă ş t căzând t r â n te ş te pe b ie tu l su b lo c o te n e n t d e -a lungu l ş inelor. A- ces ta n ’a mai avut v rem e nici sa se ridice, căci t re n u l veniă cu o iu ţe a lă m are . C â n d m aş in is tu l trenu lu i a b ă g a t de seam ă , t r e ­nul d e ja îi t ă ia se m ijlocu l neferic itu lu i su b ­lo co tenen t . A şa sch in g iu i t , a fos t r id icat şi t r im is la sp i ta l , d a r pe d ru m îşi d ăd u se su­f le tu l . — M u l tă n en o ro c ire mai po a te a- duce om ulu i şi a n im a le le cu n ă ra v !

I s p r ă v i l e u n u i l u n a t i c . Ni s e scr ie : In c o m u n a S to icana d in com ita tu l Solnoc- D obâca t r ă ie ş te un lunatic, care , a fa ră de t im pu l când îi <yine n ă b ă d ă i le , nu se l e a g ă de n im e îşi e cel mai l in iş ti t om. In s ă în zilele t recu te §i-a d a t în pe tec , şi să vede ţi c u m : T recân d pe -drumul de ţ a r ă o f e t i ţă , n eb u n u l lunatic i-a je ş i t d in t r ’o d a tă în a in te , a âp u ca t-o d e fcoate ş i a începu t să-i

Pag. 10 FOAIA POPORULUI Nr. 27

sd re n ţu ia sc ă ha ine le de p e (fată, s t rân g ân d d in dinţi n ebunu l şi ijncruntându-se a în ­c e p u t să o izbească cu ce-i veniâ înain te . N um ai cu a ju to ru l p o p o re n i lo r ja p u tu t fi Scăpată b ia ta fată,, ca re ,'într’a tâ t s’a tu l ­burat,. încât p ă re a că-i imoartă de frică. A fo s t dusă apoi a c a s ă cu t ră su ra şi d e a- tunci nici nu mai p o a t e vorb i nimica.

Abonatul 7511

P e n t r u u n m a r e p r o p r i a t a r d e v ii d in R o m â n i a se c a u t ă : : 1. Un b ă rb a t şio femeie,, cari s ă f ie o a m e n i cinstiţi , h a r ­nici şi sănă toş i. B ă rb a tu l t reb u ie să se p r i ­c e a p ă Ia cultura pomilor,, a v â n d a îngr i j i d e o g ră d in ă de 2 j u g ă r e şi de a face şi a l t e servicii prin cu r te . F em eia a r face în deoseb i servicii d e casă . A r prim i hrană,, locu in ţă bună,, lum ina t , încă lz i t şi 650 Lei p e an. A fa ră de aceia a r m ai p rim i şi 15o/o d in vânzarea p o a m e lo r din g ră d in ă . — Se m ai cau tă a p o i : 2. Un pivnicer, care s ă a ib e şcoală şi să m ai fi lucra t ca pivnicer. •Trebuie să se p r iceap ă b ine la f i l tra rea vi­nului. Să fie om harnic , s ă n ă to s şi c in ­s t i t . A r primi pe lunii 150 de franci, fă ră m âncare , iar dacă nu a r fi în su ra t a r putea avea şi locu in ţă Ia localu l de desfacere a l v inurilo r în Bucureşti. D orito rii să-şi a- d re se z e scrisorile , în s o ţ i te de am ă n u n te le d o r i te , Ia ad m in is t ra ţ ia „F o ii P o p o ru lu i" , d e unde se vor t r im i te respectivului p ro ­p r ie ta r .

ECONOMIEStarea sămănăturilor.

t Cel m.ii p ro a sp ă t ra p o r t agricol al m i­n is te ru lu i l inear ne da s ta rea s ă m ă n ă tu r i lo r din ţara cu 22 Iu n ie s t . n. 1914 şi cea d in ­ţăm pre ţu ire a recoltei din acest an Ia grâu şi sacnra. la ta câteva am ,m un te din ace i r a p o r t :

In timpul tic d o u a să p tă m â n i , (lela p u ­blic,’rea u ltim ului ra p o r t încoace, timpul a fost ap roape ia r , ! d eo seb ire , p loios. P res to to a ta ţara au căzut pini mari îm preuna te adeseori cu ru p ere de nori şi cu gh ia ţă . Mai m ultă ploaie s 'a a n u n ţa t în acest timp din com ita te le C araşseverin , H unedoara , A- rad , Nn ' i a d şi H cveş, u rm ează apoi com i­ta te le din nordul şi nord-ostu l ţării. C in a ­t ă a căzut in 50 co m ita te , in tre cari se afl/i şi com ita te le cu p o p u la ţ iu n e ro m ân ească : Bihor, Satm nr, C araş-scver in , T im iş , To- ron ta l , Histriţa-N’ăsâud , F ă g ă ra ş , H u n e d o a ­ra. T ârnavele am ândouă , Cojocna, M urăş- T u rd a şi Iu rda-A rieş . C ea mai u rca tă tem ­p e ra tu ră (mai ca ld) a fost iu timpul din u rm ă la 22 Iunie (30 de g ra d e ) , iar cea mai scăzută . în urm a v â n tu r i lo r reci — la 25 Iunie (25 g rade) . A fa ră de p ag u b e le cau­za te dc prea m u lte le ploi îm preuna te cu fu r tun i ele., cari p a g u b e p ână acum nu su n t prea îngrij i toare , t im pul din u rm ă a fo s t destul dc favorabil să m ă n ă tu r i lo r , lu ­cru care trebu ie s ă se am in tească . S ăm ă- n ă tu r i lc s ’au în tă r i t b ine şi Ia spicoase g ră u n ţe le a avut p u t in ţa să se desvo lte în ­ce t şi normal. Afară de aceas ta c o n s ta ­t ă că rugina încă n u face s tricăciuni prea mari. precum se credea . C eva mai râu stăm în această p r iv in ţă 'a ic i în Ardeal.

Griul e în f lo r i t p e s te to t locul în ţa ră şi acuma sun t g r ă u n ţe le în desvoltare . In acest scop pioile d e se din t im pul din u rm ă nu i-a fost sp re râu . A devăra t, că din acea­s t ă cauză se po t v ed eâT pe aîocurea, şi să-

m ă n ă tu r i căzute,, d a r cu to a te acestea, în ce p r iveş te grâu l, t reb u ie s ă vorbim d e o în­dreptare de la u l t im ul r a p o r t m in is te r ia l a- grico l încoace. R ugina în m u lte p ă r ţ i s ’a u sc a t d e o d a tă cu paiul şi numai pe a lo cu rea au a ju n s p â n ă la spic.

Cu to a tă s ta re a m ai favorabilă , ce se c o n s ta tă es te to tu ş i ' in te re sa n t a se şti, că p e când te r i to ru l s ă m ă n a t cu g râu es te anu l acesta cu 650 m ii ju g ă re c a ta s tra le mai m a re decât în anul t recu tr to tu ş i reco lta ce se a ş te a p tă Ia g râ u va fi cu a p ro a p e 5 m i l io a n e m ă ji m e tr ice mai mică d ecâ t în anu l trecut. A ceasta e s te mijlociu lu a t p r e ­ţu i re a reco lte i ce se sp e ră anul aces ta Ia g râu . D a te le su n t com puse p e baza r a p o a r ­te lo r spec ia le şi a p ă re r i lo r d ife r i ţ i lo r r a ­p o r to r i şi inspec to r i agricoli d in ţa ră .

P recum se p oa te da cu so co tea la , în A rdea l s p e ra n ţe le recolte i de g râu în anul aces ta s u n t des tu l de f ru m o ase în a s e m ă ­n a re cu rezu l ta tu l anului trecu t, lucru ca re e a se în ţe le g e mai ales prin aceea, că în anul t recu t în A rd ea l s’a s ă m ă n a t , în g e n e ra l mai pu ţin g râu , decât în anul acesta , din cauza t im pu lu i nefavorabil.

Secara e acum în coacere, ba iu ţ i n u tu ­rile mai b ine aşeza te coacerea este aşa d e în a in ta tă încât p e s te câteva zile es te a se începe secer işu l . T im pul plo ios a fost f o a r ­te favorabil desvo ltă r i i g răun te lu i şi s p e ­ra n ţe le recolte i au crescut, în tim pul din u rm ă , în m o d în sem n a t . C u to a te (acestea r e ­colta se pon te soco ti de pe acum num ai ca mijlocie.

Or~.nl d e to a m n ă es te deja copt p rin şesul cel m a re şi a început a se seceră . C el de p r im ă v a ră e înspicat şi se d e sv o a l tă frum os. T im pu l u m ed i-a fost favorabil , d a r acum pen tru coacere cere că ldu ră . P a ie le sunt mai mult mici, d a r dese şi iu caz de t im p favorab il şi pe mai departe , orzul p r o ­m ite o reco ltă bn/uî-mijlocic.

Oviisulai deasem en ea i-a priit tim pul p lo ios . A rc paiul mai ;u lesea înalt şi s ă n ă to s şi p ro m ite o recoltă bună.

Porumhurile (cucuruzele) sunt iu g e ­nera i f iiim oase şi in deoseb i se a ra tă b ine in ţ inu tu r ile , în cari se cultivă în mai m arc m ăsu ra ca iu unghiul d in tre M urăş şi T isa apoi in tre D unăre şi T isa etc. In a l te p ă r ţ i a le ţa r ii şi mai a les pe ţă rm u l d re p t al D u ­nări i şi în Ardeal accs te sămăn.ături au cam dat înapoi din cauza p lo i lo r prea m ulte . In g en e ra l po rum burile s im t lipsa de tim p cald mai înde lunga t . Acum e în c u rg e re s ă p a tu l al doilea. In A rdeal p lo i le ce le dese au îm ­piedecat şi să p a tu l la t im p şi aici s ă m ă n ă - tu r i le de porum b, sunt în genera l , mai s l a ­be. Cu to a te acestea su n t şi în com ita te le a rd e le n e ţ inu turi , în cari po ru m b u r i le s tau bine. Astfe l de exem plu în co m ita te le T u r - da-Arieş, B is t r i ţa -N ăsău d , C o jocna şi H u ­nedoara .

Cartojii se d e sv o a l tă , în u n i;a t im p u ­lui favorab il , ce l’au av u t p ân ă acum, fo a r ­te bine. Au fo ile verzi şi s ă n ă to a s e şi des- v o l ta rca fruc tu lu i m u l ţă m ito a re . So iu r i le t im puri i su n t în f lo r i te şi în g en era l p ro m ito reco ltă b u n ă sau, pe a locurea , ch ia r f o a r ­te bună . — In A rdea l prin unele locuri mai jo a se au începu t să p u trezească fruc tu l in p ă m â n t din cauza p rea m ulte i umezeli.

Napii dc za har şi cei dc nutreţ su n t deasem en ea în f ru m o a să d esvo lta re . Au fo i ­le săn ă to a se , verzi şi p ro m it m ult. — Cei dc nutreţ s a m ă n a ţ i mai tâ rziu sun t mai înapo ia ţi in desv o l ta re . S ăp a tu l al do ilea e te rm in a t şi acum e în c u rg e re al tre ilea .

S tricăciuni d e viermi şi gândaci se vestesc din m ai m u l te p ă r ţ i şi unele chiar destul de însem nate . Şi aceste săm ănături a ş te a p tă t im p cald d e vară . *— Rapiţa s’a secerat a p ro a p e p e s te to t locul. Recolta pare a fi în general nitmaî mijlociei i ţ 1' j

Plantelor de g răd in ă le-a fo s t b ine ­venit t im pul p lo ios; care le-a a ju ta t m u lt în d esv o l ta re d a r în schimb ploile au fo s t şi o piedecă p e n t r u lucrăr i le îm preunate cu în ­g r i j i rea lor şi a s tfe l acum sunt cam n ă p ă ­dite de b u ru ian ă . — Fasolea se d esvoa ltă fo a r te b ine şi p ro m ite Recoltă îndes tu l i toare . A lto r p/istăioase încă le-au făcut b ine t im ­pul p lo ios din u rm ă . 1— Varza d ea sem en ea se d esv o a l tă fo a r te m ulţăm itor . S tr icăc iu ­n i le de in sec te s u n t [până acum n e însem na te . HemeiuL în g en e ra l se a ra tă b in e , d e o s e ­b ire făcând ţ in u tu r i le cerce tate p re a d e s de p lo i, u n d e a cam J-ămas înapoi în desvo lta re . S ăpa tu l al do ilea e isprăvit ap ro a p e p es te to t locul. — Cânepa şi inul su n t f ru m o a se în a l te şi su p ţ i r i d a r pe alocurea v â n tu r i le m ari şi g h ia ţa le-au cam alterat . — Tutun;:l se desv o a l tă b in e , d a r p loile p rea d e s e în ­cep a-şi a r ă ta efectul nu ch iar favo rab il a sup ra a ces to r p lan te .

Nutreţurile măiestrite în g e n e ra l i:u m u lţăm esc în tru toa te pe ag ronom i. U sc a ­tul lor încă se face în tre îm p re ju ră r i r.u tocmai favo rab ile şi de aceea în p r iv in ţa ca­li tă ţ i i lasă de dorit. T o t cam as t fe l s t a u şi fâneţile.

Păşunile sun t frum oase şi verzi şi vi­te le găsesc , a fa ră , nu trem ân t din g r e u . Di::- t re poame p ie rsec i le prom it o r e c o l tă b u n i sau pe a locurea numai mijlocie. — C ircţ? şi vişine vor fi din destu l, pe a lo c u re a de ca l i ta te mai s lab ă . Prunc, mere şi pere de - asem enca vor fi m ulte , dar c te m e re că r u vor fi aşa s ă n ă to a s e din cauza p lo i lo r , — Viile sun t foa r te diferite . C e le de d e a l p:- - mit iu genera l reco lte destu l de tn u l ţă i r , ; - toare , pe când la şes sunt mai s l ă b u ţ e . Pe ronosporn uu le-a prea s tr ica t p â n ă na .’;::, d a r în schim b sunt mai dese p a g u b e le c a u ­zate de m olii le de s tru g u r i . In g e n e r a i r e ­colta in toa tă ţa ra p a re a fi num ai m ij lo c ic .

i„Rrv. E cnr.r.

Timpul şi sămănăturiie în România.

In n u m ăru l trecut am pu b l ica t ş t ire . ; , că guvernul R om ânie i a r fi o p r i t e x p o r ­ta rea ( t r im i te re a ) de b uca te în ţă r i s t râ i : ;e . P ână acum n ’am fost, însă, in m ă s u r ă a primi ştiri mai s igu re , că a n u m e : p e n t r u ce ţă r i s ’a r fi râ n d u i t o a sem en ea o p r e ­l i ş te ? D ar d ă m cu socotea la , că p o a t e e x ­portu l pes te B răila şi G a la ţ i , — a d e ­că pe D unăre , — to t aşa poa te şi p e m a re . să se fi o p r i t sau m ărg in it , — f i in d că ir. p ă r ţ i l e n o a s tre nu observăm se m n e d e n- pre liş te . Dc p i ld ă p e s te g ran iţa d e la T u r - n u -R o şu — C ânen i so se ş te şi acum z iln ic cu ­curuz şi g râu etc. Aceasta sp re o r i e n t a r e a ce lo r ce ne-au în t re b a t . C ând vom p r i n î a m ă n u n te mai d e ap ro ap e , o să le p u b l ic ă m , dacă se va s im ţi lipsa.

•

La m in is te ru l de in terne al R o m â n ie i s ’a p r im it în z ile le t recu te u rm ă to a re le r a ­po a r te a su p ra s tă r i i s ăm ănă tu r i lo r .

Râmnicul-Surat: T im pul s’a l in iş t i t îr: u rm a încetării p lo i lo r , cari au căzut p â n ă în u lt im a S ă p tă m â n ă . S ăm ăn ă tu r i ie s u n t f r u ­m o ase şi p ro m it o reco ltă bună. P o r u m ­b u r i le , viile, livezile de pruni şi f â n e ţ i l e

Nr. 27EOAIA POPORULUI Pag, 11

-din to t cuprinsu l ju d e ţu lu i ( c o m ita tu lu i ) s u n t bune . Locuitorii se o c u p ă cu lucru l vii­lo r şi cu p răş i la ( s a p a ) a d o u a la p o ru m b .

Vlaşca: T im pu l în a ces t ju d e ţ a fo s t

schim băcios .S ă m ă n ă tu r i le de g râ u s u n t f ru m o a se

şi p ro m it o reco ltă în d e s tu l i to a re în d re p - tâ n d u -se în u rm a u l t im e lo r p lo i . S ă m ă n ă - tu r i le de p r im ăv a ră se p re z in tă b in e , cu d eo seb ire Ia p o rum buri şi tu tu n u r i de pe locu ri le jo a se cari au su fe r i t p u ţ in d in cauza a p e lo r şi n e să p a re a la t im p . O rz u r i le su n t d e a sem en ea frumoase,, ra p i ţa s ’a t r e e r a t şi re c o l ta e mijlocie. F â n e ţe le , pom ii, \ i i l e şi g ră d in i le cu leg u m e su n t f ru m o ase .

Dâmboviţa: S ta rea s e m ă n ă tu r i lo r , cu t o a t e p lo i le căzute , e s te in u l ţă m ito a re . P e a lo c u re a s’a începu t sece ra tu l ra p i ţe i . S ă ­p a tu l po rum bu lu i se co n t in u a cu m a re g r e ­u t a t e , căci zilnic p louă . L ivezile în m are p a r t e su n t frum oase , a fa ră de ce le înecate. Iz lazu r i le şi viile se p rez in tă b ine.

Argeş: T im p u l în aces t ju d e ţ a fo s t p lo io s . P o ru m b u r i le , din cauza m u l to r ploi c ă z u te în cursul să p tă m â n ii t r e c u te , nu s ’au p u t u t s ăp a , as tfe l au dat înapo i. G râu l , o rz u l , ovăsu l şi m eiul se p rez in tă încă b i­ne . Pom ii, viile şi f ân e ţ i le s u n t bune . Lo­c u i to r i i sc ocupă cu sapa p r im ă a p o ru m b u ­lui. ia r cei din p a r tea m u n to a să cu luc ră ­r i l e de păd u re .

Roman: T im pu l în accst ju d e ţ a fost c ă ld u ro s . S ă m ă n ă tu r i le de p r im ă v a ră sun t f ru m o a s e . S ăp a tu l în tâ iu al p o ru m b u lu i con ­t i n u ă la locuitori, iar la p ro p r ie ta r i şi a re n ­d a ş i a început sapa a doua. G ră d in i le cu le g u m e , im aşurile , izlazurile , f ân a ţc le , p o ­rnii şi viile su n t f rum oase .

Constanfa: T im pu l a fost sch im băcios i a r in p lă ş i le C o n s ta n ţa , C o g c lac şi M a n ­g a l i a p lo ios. S ă m ă n ă tu r i le sc p rez in tă b i­ne . Locuitorii se ocupă cu săp a tu l p o ru m ­b u lu i . In c o m u n e le : T o p ra is a r şi Glierin- g cc , a căzut g r ind ină , cauzând pag u b e de 4 0 Ia s u tă la o su p ra fa ţă de 610 hec ta re s ă n i ă n ă tu r i (adecă ap ro a p e ju m ă ta te săm ă- r .â tu r i le s ’au p ră p ă d i t ) .

S'camtu: T im pul a fost bun . S ăm ăn ă - f . i r i lc m erg bine. F â n e ţe le şi iz lazurile sun t f ru m o a se .

lîacuti: T im pu l a fost că ldu ros . Sâ ină- :: . i tu ri!e de toam nă cât şi cele de p r im ăvara s c p re z in tă bine. Se con tinuă cu săp a tu l în tâ iu al po rum bu lu i şi pe u n e le locuri s ’a î : ;ccpu t sap a a doua. Viile, livezile şi tânc- ţ i l e su n t f rum oase .

A v iz , R ugăm pe to ţ i aceia, cari vând fo a ia n o a s t ră în p răv ă l i i le lor, să ne t r im ită ir .apoi N r. 26, dacă mai au astfe l de foi. M ai tâ rz iu nu Ie mai pu tem p rim i, pe când . 'cum ne su n t b inevenite .

Viaţa socială.T i n e r i m e a i n t e l i g e n t ă d in T i l i ş c a a-

r a n j a z ă o p e t re c e re d e v a ră D u m in ecă în 12 Iu l ie s t . ii. 1014 în locul n u m it „Arinii g r a iu lu i “ , ia r Ia caz de t im p nefavo rab il in şcoa la g r .-o r ien ta lă d in loc. V enitu l cu­r a t e d e s t in a t pen tru fondu l de excursie a l c o p i i lo r . în cepu tu l la 2 o re p. m . P re ţu l d e i n t r a r e benevol.

T i n e r i m e a s t u d i o a s ă d in P o i a n a - S i - b i i u l u i va a ra n ja in 12 Iu lie n. o p e t r e ­c e r e d e v a ra în p ă d u re a S ta u le “ . Invi­t ă r i sp e c ia le n u se fac.

E d i t u r a ş i t ip a ru l „ T i p o g r a f i a P o p o r u l u i * R e d a c to r r e s p . : N i c o l a e B r a t u .

Poşta Redacţie! şi a Administraţiei.

Milcnte Opriţoiu, Galodna. Câţi bani a i trimis D-Tu ? 2 cor. şi 20 bani Bau mai pu­ţin? Noi am primit numai 2 cor. Te rugăm a ne trimite recipisul, dacă cumva ai trimis suma întreagă.

Banca > GilottuU, Novaci. Sincere mul­ţumite pentru srrviciul prompt.

I . M. în C. Despre cele trimise am fost luat notiţă cu o săptămână mai ina'nte.

I. Radu , Viena. Ş t rea dorită am adus-o în Nr. 25.

Dumitru -Costiia în S. Am trimis nu­mărul de probă celcr „cinci întovărăşiţi la o- laltă“ . Deşi ne-ar plăcea să aboneze fiecare deo­sebit, totuşi ne bucură foarte mult văzând, că oamenii noştri fac cum pot, numai sâ cetească şi să se deştepte. Acestea sunt tot atâtea semne, că poporul nostru să sileşte sa înainteze. Dum­nezeu ajute la toţi!

Abonatul u yoy Cele trimise nu s'au pu­blicat, fiindcă am încheiat deocamdată cu publi­carea la astfel de Bcrisori. De ce n’ai scris mai curând? Dacă mai vin şi altele, poate că atunci publicăm ceva şi din a D-Tale.

Tonta Divtu in S. Abonamentul D-Tale e plăt:t până Ia 30 Septemvrie 1914.

Abonatul S yt6. Dumneata nu poţi ocupă postul acela, acolo să cere şcoală mai multă.

Abonatul isp /S . Scrie-ne nume'e la încă­păţînaţi de aceia, o eă-i punem in foaie. Capete de bostan, ce sunt!

loan Felccan in Juriul dr cămptc. Mulţu­mite la toţî pentru interesul arătat faţă de foaia noastră.

Târgurile de ţa ră .(Ziua î . l rgu r i îo r e d u p 3 calendarul vecfimţ

3 0 Iu n ie : Citic-Sereda, Mediaş, Poiana (com. S ib iiu lu i) .

1 Iu l ie : C rasna.2 Iu l ie : O iu la , P o ian a să ra tă .3 Iu l ie : B ogşa-m ontană .4 Iu l ie : Balavnşar, D cm aşn ia , G hcr-

gh io -D itru .5 Iu l ie : H alm agiu m arc .8 Iu l ie : H adad , Zam.9 Iu l ie : Câm peni, C ovasna .10 Iu l ie : Cehul din Sălagiti , Gherla.

Loc d e sch is.A v iz c ă t r â p u b l ic u l r o m â n ! C unos­

c ând m u lte le lipsuri a le p o p oru lu i nostru dela sa te , im deschis în B udapesta un B i r o u d e in f o r m a ţ i i ca iu felul acesta să

s tau în a ju to ru l pub licu lu i ro m â n în o r ica re afacere ce se ţ in e de B udapes ta .

F i in d c h ia r acu m t im p u l îm b lă t i tu lu i Vă a t r a g a te n ţ iu n e a a s u p r a fap tu lu i , c ă c ea m a i m a r e f a b r ic ă d in B u d a p e s ta a r e a nu l a c e s t a p r e a m u lte b a to z e (dube) d e 720 p â n ă la 1000 m m ., şl l e - a r v inde cu p re ţ f o a r t e m o d e r a t şi pe lâ n g ă g a r a n ţ ă m a re . Vă s e r v e ş te şi cu m o to a re , m aş in i cu a b u r i e tc . t o t ca p r e ţ m o d e r a t . La d o ­r in ţă Vă t r im i t e c a ta lo a g e .

D au in fo rm aţi i re fe r i to r Ia ru g ă r i le în a in ta te m in is te r iu iu i ori C urie i . U rgez rezo lva rea lo r şi ro g reso iva re favorab ilă . M ijlocesc îm p ru m u tu r i ie f t ine pe am o rt i ­zare şi vân ză r i d e moşii şi păduri.

C in e v rea să -ş i c u m p ere locomobile, m o to a re , m o a ră , ,maşini de îm b lă t i t m âna te cu lo m o b il , cu m o to r , cu cai ori cu m âna , m aşin i d e s ă m â n a t g râu , de cos it g râu o r i ia rb ă , p e n t ru a d u n a re a fân u lu i ori despoi- rea cucuruzu lu i , p lugu r i etc. să-m i scrie m ie căci g r a tu i t îi re co m ân d fabrici de unde îşi p o a te c u m p ă ra to a te aces te în ra te şi cu p re ţu r i m ai ie f t ine ca la a g en tu r i j idoveşti . Scopul m eu e s te ca ţă ra n u l R om ân să-şi c u m p ere m arfă b u n ă din m âna p r im ă şi cu g a r a n ţă m are . Să vă fe r i ţ i de f irm e cari nu s u n t fabric i , s ă vă feriţ i de agenţi j i ­dovi căci vă în şa lă .

V ă r e c o m ă n d o i n v e n ţ i e n o u ă : a m o r i ş c ă cu 2 p e t r i ş i s i t ă m â n a t ă c u m â n a c a r e f a c e 100 k g . f ă i n ă la zi. P r e ­ţu l e 320 C o r . p e r a t e .

La d o r in ţă tr im it g ra tu i t p lanuri de m ori şi c a ta lo g i lu s tra t d e sp re to a te reevi- s i te le economice. Cu s t i m ă : L. Olarlu, B u d a p e s t , II., M arg i t -k ö ru t 11.

Nr. 1090/ not. 1984

Publicafiune.C asă cu c r â ş m ă , rare formenză proprictatoa

comunei O prea-C A rjişonrn , f o va în in arfln- d ă pe calen lipittiţiunti publico, In 2 9 I u ! lc l9 1 4 , la 10 orc a . tu , in cancelaria comunală din Oprea- Curţişonrn, p(> thnp do 3 nni ?i "> luni, începând din 1 Aaup;iif»t H U I până in 31 Decoinvrio 1917.

Preţul strigării 700 cor., vadiu 10% .Cond-tiunilo detailate nunt c-ptue <pie vedere

publică in cancelaria notarialii uin Btroza-Cârţî- ţonra şi jv.t volea In timpul orelor oficioase,

Oprea-Cirţiş nrn, in P> Iulie 1914.P r im ă r ia co m u n a lă .

„ IZ V O R U L “institut de credit şi economii, soc. pe acţii, în Sebeşul de jos (Aisosebes)

Prospect.A d u n a re a genera lă ex trao rd in a ră a insti tu tu lu i de credit şi occncmii _ Iz \o ru l societate pe

geţi; in O lta lso-ebes ţ inu tă la 6 Iu l ie n. 1914 , a h o tă r i t u rca rea csp i ta lu lu i societar de la K 1G.UUU —

la K 1. 0.^ ^ ^ emite 1 1 4 0 acţii noui de câ te K 1 0 0 '— sub n n i curenţi 161 1300 .F ieca re acţionar vechiu va primi din rezervele in s t i tu tu lu i î n : n mâţe a ncţn, ca te posede;

« if ir i de acestea mai poate o p ta a t â t ; a acţii noui, câ te a ; ţ ! i vechi a a v u t . ^Acţionarii cei noi d eo da tă cu ra ta p r m ă vor so lv i la fo n d u l de rezerva o 5axa de X l o

de fiecare acţie D in taxa aceas ta se vor acoperi şi spesele iv ite cu nou a emisiune. T axa de X O - la acţie o vor solvi şi acţionarii vechi d u p ă acţiile o p ta te peste n u m i r u l ac ţn lor p r im ite d .n ron du l

P r e ţ u l acţiiîor se va r ă s p u n i e în u rm ătoare le r a t e :R a ta p rimă de K 1 0 ‘— p lus ta x a de K 1 5 ‘— la 1 A u g i u t a. c.

a doua de „ 3 0 '— la 1 Noemvrie a. c. ^” a treia de s 3 0 — Ia 1 F ebruar ie 1 9 1 5 ” a p a r ta de B 30"— la 1 Iun ie 19 15 .

Qg p Ct p lă t i în să şi m ai m ul te rate deodată .i c t i i l e noui n u vo r p a r t ic ip a la dividenda a n u lu i curent , ci v o r p rim i 6 ° / , in terese d u p ă

sumele «olvite incen ând de la d a ta solvirii p â n ă la 3 1 D ecem vrie a. e. v o r par t ic ip a inea Ia divi- d e ” d a an u lu i viitor; d in care m otiv ra ta a treia şi a p a t ra se vor ră s p u n d e cu 6« /, in terese dela

1 IanUanF a i 9 de ' acţionarii, cari n u vor p lă t i ratele reg u la t se va p ro ced ă c o r fo n n statutelorAcţii le noui se vo r d a tă d in 1 Iu l ie 1 9 1 5 . T e rm in u l de op ta te se f ix e az s ţe ziua d e _ 0

Iu l ie 1914-S e b e ş u l i n f e r i o r , Ia 6 Iu l ie 1 9 1 4 , D i r e c ţ i u n e a .

Pag, 12 EÖAIA RQRÖRÜLÜI Nr. 27

Anunţ de licitaţie.C om una politică d in Omlás, co­

m ita tu l Szeben, cercul S zerdahe ly va d a în licitaţie p ub lic ă în cancelaria com unală în ziua de 19 Iulie st. n. a. c., la 2 ore p. m., arânda hota­rului pentru păşurat de oi pe tim­p u l ernei. . 1870

P re ţu l strigării este do 6 0 0 co r .} d e p u n â n d vádiul de 1 0 % .

Condiţiunile mai deaproapo sil po t a f la in cancelaria c o m u n a lă d in loc.

Omlás, in 5 Iu l ie 1 9 1 4 .

Antistia comunală.

Schimbare de locuinţă

e- ITTUmedic practic uni­versal şi dentist

locueşte S ib iiu

Str. Cisnădiei 36Bilanţul Reuniunii de înmormântare din Sălij te pro 1913.

A ctive C o n t u l Bilanţ. P a s iv e

K f 1 K fC assa în num erar . . . li>7'54 | Taxe le de m em bru . . . 27,802-—D ep u n e rea fondu lu i de j F o n d u l genera l de rezervă S.SÍ54.02

g a r a n ţ ă .......................... 14,S82‘48 F o n d u l special de rezerva 5 1 5 '—D epuneri spre fructif icare 2 1 , S á r ő a Im pr. de la „Gassa de p ă ­E f e c t e ................................. 4 .2 0 0 '— stra re “ ( fă ră intere*o) 2 ,6 6 0 03

B enefic iu l an u lu i 19 1 3 . 1,15 .'5*9011,061'.' ) ') 41 ,001*5 ')

E j i t c C ontul Profit ş i Perderi. V e n i te

K f _ K fB t i u i i c i i ................................. 7.'>0"— In terese de la d e ­Rem utu 'rn ţiuui . . . . 191*72 puneri . . . 1 ,752 32Fpiv-i« de a iminifitram . . ;17'fiti In t . de înt:‘tr/,:ere — *i'f!Ui-nvficiul .'inului 1 n 1 :t . 1,1 *:i*rîo In t . de i'fectc . 291*.. - 2,04 7*2S

T a x e de inscrier> . sr».—*J. ! :î:; i?s 2 , i : i ' i '2 S

S i i l i i t i , l in 31 DiTi' invrio 1 9 1 3

D I R E C Ţ I U N E A :C. I l c r tn iii p . A. G l ie rm an in. p., I. la c o b in p„

pr"*n!in!«'. ca'-tar. yp-retar.D r. loan l .u p a ş m. p. I) . P o p a in p. O p rc n S o r ă m. p. C. C r iş t iu in. p D . l .âp fu la t tu p I . H o c io ta m. p. l o a n H u cşn n tu. p. D . R oşcn ni. p.

P e t r u D ru g h l t s m p. l o r d n d i e R o şcn ni. p. I. Hftnsa m. p.O R o rc c a in. p. D. B ă i l â m. p. D. St. l l c r f n i i i . p.

S u b sem n a tu l m in ite t do «uprav gh ia re am exam ina t m u lu r i le şi le-am a f la t in consonanţii r u rcg i i t re lc reun iun ii :

. S K l i i l i ' . Ia .’10 luni»' 1914.P e t r u I. C om şa m. p. I. D anc iu m . j>. I. Ş te f lc a m. p.

N ic o h c L u p a ş m. p S c l i lopu m. p.

Săpunul de lapte de crin Steckenpferdnlnl Bergmnnn a Co., tcschcn o/CIbc

i e b u c t u â d e CC* m a l m a r c » im p a t l e «I t J j p S f id i r e p r e t u t i n d e n i . m u l ţu m i t* r t e c tu l u i U u <1 dc ce l mal b u a | l r e c t i a o s c u t m i j lo c tn c o n t r a p l i l r u c l o r ţ i d e ce l mal n e î n t r e c u t In t ru » u i ţ i n e r e a u n e i îng r i j i r i r a ţ i o n a l e a p ie li i «I a f ru m u s e ţ i i .

Mii d e » c r l j o r l d c r e c u n o j t l n t â » tau l i d i s p o i l l l e l P r e m i a t dc rnai m u i lc o r l l Pitir r t e a u ţ i la c u m n i r a r t ţ i U «e o b s e n r c a p r l i t la m a r c a . S t e c k c n p f c r d * si i.i Urma d e p l i n i i

e p o a t e câpAlJ (a 80 (II.) In la r m a c i l . d roE e r i l >1 p a r l u m e r i l e t c . A se m e n e » se r c c o m a n d l f i p r o b a t a c r e m î d e c r in .M o n e r a * (1 70 Iii . p e r t u b â ) , c a r e e s t e dc un e fec t m in u n a i In t r a s u s ţ i n e r e a m l u i l o r U d a m e In t i a r e g l n g a ţ e . 1Uj3

Un culegător-fipopfpen tru lucrări de accidenţă , pe pri­meşte i n l a t ă la „Tipografia Po­porului“ in Sibiiu.

Căsătorie.

Căsătorie. IS6!

U n tin ă r măe=tru pa n to fa r , in e ta ­te de 2 6 ani. aşezat i n t r ’un oraş în ArdeaL unde ii m erge foarte bine şi lucrează de câţiva an i cu mai m ulte p e rso ane .— cau tă cunoştinţ-a unei dom nişo jre de la ora» sau d«la ţară, spre a se căsători . R espec tiva poate fi in etate deîa 2 0 — 2 5 ar.i, b rone tă şi frum-,3?«, n v â r d o zesire de la 3 0 0 0 cor. ia su i . E u am şi p ră v ă l ie In cen tru l oraşului, sun t om c n s ‘.it şi cu purtări bune , ceeace asem enea d o ­resc şi dela respectiva. S :r i ;o r i le sun t a se adresa la A dm inistr i ţîa „Foii P o p o ru lu i“, de un da mi se v o r tr i­mite mie. D .sc re ţ iunea e chestie de onoare pe ambele părţ i .

O calfă 1571de cojojar care doreşte a în v ă ţ a b lăn ă r i tu l , se primeşte imediat la I l i e S t e f l e a , S.biiu, P i a ţ a m are î î r . 13.

; U n negusto r romiln in e tate do j 2 7 ani, dep lin sănătos, care are o . p răvălio m ix ta foarte vestită, in care j face an u a l o întoarccro dc 6 0 — 70 j mii c:>r., şi cu o avero do 3 0 .0 0 0 ; cor., voind să încenpa comerciul mai

î n mare, a r dori să se căsă torească : cu o t in ă ră fa tă , care să a ibă a tr a - ; gere c ă t r ă comerciu şi să a ib ă bani

8 — 1 0 .0 0 0 cor.O ferttle , a lă tu rân d fotografia, su n t

a se tr imite la A dm inistra ţia foii, su b deviza „Vieaţă plăcută“, de u n ­de se vor trimite respectivului.

Bănci n şcoalăesecuţie m o i e m ă , cele mai trainice ?i mai ieftine, conform cerin ţelor hi- gienice d in prezent, se a f lă de vân-

j zare pe lâ n g ă preţuri foarte mo- 1 d erate l a

G E O R G E B A C IUm aes tru m ă s s r in S i t o i i u , str. Şaguna Nr. 27.

I n caz da l ip s i , rog pe domnii preoţi şi învă ţă to r i a se ad resă ca toa tă în c re ie re a . 1 8 4 5

Prejudifiile uleului de peşte sunt învingibile prin

em ulsiunea lui Scott. iU le u l d e p e ş t e c o m u n , d e ş i e

u n m i j lo c î n t ă r i t o r ş i d e p l i n v a ­lo ro s . to tu ş i s ă s i m t e î n u r m a s a m u l t e n e p lă c e r i , a ş a î n c â t fo lo ­s i r e a lu i l a s ă î n c ă m u l t d e d o r i t . C ei î n a i n t a ţ i î n e ta t e , p r e c u m c o ­piii, î n u r m a fo lo s ir i i lu i d i s p u n d e u n g u s t g r e ţ o s î n d r e p t ă ţ i t şi d e m u l te o r i d in c a u z a g r e l e i m i ­s tu i r i le d e v in e i n s u p o r t a b i l . C u to t u l a l t c u m să p r e z e n t ă u le iu l d c p e ş t o - e m u l s i u n e a lu i S c o t t , c a r e î n t r e c e î n g u s t p e t o a t e a l t e p r e p a r a t e d e fe lu l a c e s t a şi c a r e e s te p r e g ă t i t a s t f e l î n c â t e ş i f o a r ­t e u ş o r d e m i s tu i t .

D u p ă răco l i , U s l ă ­b i r e a p u te r i l o r , Ie în - g r e u n a r e a c r c ş te r i i m ă ­se le lo r , la t im p u l Î c s 4 - n ă to ş e r l i , la i n t ă r i r e a c r c ş te r i i o s c io a re lo r g iu- g a ? e te cop ii , la l ip să tic p o f t ă d e m a n e n r e etc.

' o u j t r ibu c această cnmlai-une aprobata alui Scott de dcccnii cele mai excelcnte servicii.

Preţul unei ^liţlc oriRiiule 2 cor . 50 ftl. Dc vifutre hi t >,:fc fatr^auile.V) HI. 1« ra i tei n o j t^ ir U îr r2 SC<>TT & IlOWNE, U. t-i. b. H., Wlen. Vil ţi nc lAitg» i'rovoc.rrc la îi-iryl ** trlniltt prin ofarmacie un pachet d r pmbâ gtnluil.

C -1* ~ Vi* - -

Un morarpentru o m oara in R ă ş in a r i , s e c a u ­tă s p r e a t n t r â m o m e n ta n . Leafa 5 0 cor., fix şi fă in ă ( t e . A adrena in Sibiiu, Htrndn Miicelarilor Nr, 3.

IH 7,1

JO S E F M E IST E Rde odăi şi dEcoratiuni

Q I R I I I I c o l ţu l s t r . T u r n u l u i 3 UILIIIU, şj s t r a d c l R a ţe lo r 20

r.r fccom.im!.! pr«Uu îo.ilc lt;cr‘uilc np.irtui.«- to.irc -icchJcî bf.mţc, ca: «»poiic.n ik Ifictiinţc ItiUck* ca 5i nj.u iticr. piclui.i de hi%c-rici, v.îp^lrc dr ?p lif p dc ?c li ;i alte In-

.it-1! în loc cAt :*i aî.u.î dc Si!»iiu. noti.1 niodcfnc.«i? îr.ti tro ţ^sAturt /*<'■»«j4- ;jf%vfijpfc nîrf-crc M.v.i fnfdc.nun.i ii dispoziţie.

1 ticni solid şl d u rab i l pc lAngâ IHi7 p re ţu r i le ccic m al m odera te .

l u â Ilie lănciilocueşte:

str. S eller 3O rd in e îză : ls51-

d a l a 11 p a n ă 12 o r e a . m .

Casă de vânzare.I n Sibiiu, Z igelgasse Nr. 3 a

se a f l ă d e vânzare, p9 l â n g ă condiţii favorab ile , O c a s ă n o u ă , Bcutită în c ă de dare, d im p re u n ă c i g ră d in ă şi supraed if ica te le necesar?. In form aţii se d au în cance la r ia a d v > ca ţ ia lă Dr. loan Fruma, Sibiiu , s:ra- d u U re z u lu i (R e ispergasse N r . 311

1873

coK E norjanaB a m i i s n i taRIn«Ü

nMare succesati mr.orsteî» fa .^Foalt P o p o ­rului*’ uude »unt ceti te dc » a ds persoane d t p re tu t ln d ro e * tiln to.dti ţărlie şl d?n to a t e c t r - curllt! »ocJalc, a t i t lat«!i£«atft efct fi popor.

D» aceca ,Fo*!« P o p o ­rului* ss ta cel mal po tr iv i t c r j M pentru publicarea a to t f«!u! d* inserate : pentru o cu p a rea «sa câutare.i unui post, apo i p e n t r r rinzftr l . a rândJrl , c tim pârârl. oe- «chlderl de prAvilil ţi a lte Insti- tuţiunl, cum ţ;l a n u n ţ . ' r e a a tel felul d« mărfuri şl a r tk ;i c* tr»- buesc p ersoane lo r s in g u ra t i c i « ia In (amllla. — Informaţii a su p ra preţului k i t» ra t« lor t a d a u cs p lăcere k

. F o n P O P O R U L U I -

O casădin Sibiiu, TArgul V itelor 4-a nm u lte odăi, şu ră ş ig rn jd , etc.. pre--'u~ j

Curtea c.u 4‘b cu a.!4:_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ şi r u u n n te l :? r

tlürrílCjlt», Hunt ci© vân zare- Doritorii n no a d re să la N r . 4-?-

I^.î

Atelierul tehnic dantistlc

E. D IE K E Re în ch is până la sfâ rşitu l lunei Iu lie .

Muncitori pentru câmp în România

cam 6 0 70 de inşi, ee c a u tă p en tru nişte moşii în ju d e ţu l O lt , R o m a n a ; : ş: P rah o v a . Se po t în ş t i in ţa în să num ai b ă rb a ţ i t recu ţi de 2 4 ani. L e a f a cs la 3 5 — 4 5 franci lu n a r , p recum şi locu in ţă , m ânca re , opinci şi t r e n u l d e l a c a r s C ă in eo i p â n ă la mnşie. T im p u l de lucru 5 lu n i ţ i 1 a n . D o ri to r i i s ă

adreseze g r a b n i c la Jean Raiculescu in Statina ( R a m in ia ) . î î r :

Berea de S teinbruch iu ttre c e a m a i b u n ă şi c e a m a i n u t r i t o a r e b e u t u r ă

S e c a p ă t ă p e s t e t o t lo c u l . A t e n ţ i e Ia v i g n e t ă !

Depozit principal la

M. Samuel RubinsteinS IB IIU .

Nr. 27FOAIA POPORULUI Rag. 13

D s î t i l s i

U»Sir. Ureznluf (Reispergasse) 17

P u n e dinţitn cauciuc şi de anr ca c= preţuri moderate ■=■

Casă cu grădinăin Sibiiu, etraas ReuBcbach N r . 13, consta ta toare din S odăi, 2 culine, pivniţ-5, f ân tân ă , o «ură mare, şoprti d e automobil ţ i că ru ţă p recum ţi ţop u r i de lemne, s ă d â Î T t a p a n - d ă cu pre ţu l de c o i * XSO*— l u n a r , eventua l s ă ş l v i n * de din m â n ă liberă cu COP. 2 4 . 0 0 0 * — . A ee a d re să la p ro p r ie ta ru l G. S tuchlich , S ib iiu , e trad a T u rn u lu i (Saggaese) N r . o .

1F37

' Ktî uita 'stimate ce ti to r , — la c o i . a n d e sau tot felul de a lts cum­părări făcute In urm a unui inserat cetit in foaia noastră , — « a m in ti şi s p u n o , că de­spre lucrurile co m anda te s*u cum păra te ni cetit în In s e ra tu ldin „F o a ia P o p o ru lu i" .

Prin aceasta contr ibui ţi D -T a |g răspândirea şi lăţire* foii noastre, :a r ; e a ltă parte r e l fi servit de g rab ă , fără ca acea ­sta s i te coste ceva mai mult.

Ü I - Senzajiunea ultimă ^ E 3 | ~ a fabricei de săpun _ _

|g G. Meltzer, Sibiiu gg

Inst de smeurăveri tab i l , p regătit din -m eură a ro m a­ticii de munte. S m e u r ă d l © m u n t e cu I-n rnf inadă de zii- hn r . D ip lom e dela expoziţia fa rm a ­ceu tică d in Hudape^tn 1 91 2 . So ca - p«.:Ji cum păn i t ţ i în “ticle de ,/l , >/; ţ : 1 l i tm cu p n ţu r i l e cele mai i c î t ’r.e do zi. Un <-oli dc ponta cor,8 ' — franco In fiecurc ntaţie do po-<tă. L n comando rani nmri rabat cores­p unză to r . F a rm a c ia la „ V ultu ru l n e g r u “ a lu i CAROL MÜLLER, S ib iiu , l ’a ln tu l baronu lu i U ruk un - ;thnl. 1M9 '

Scrierile

EmanuiI Suciu:1. „ N u n ta Ţ ig a n u lu i“ , co­

medie orig inală . . . 60 b.2. „Ţ iganu l în c ă r u ţ ă “, d ia ­

log în versuri, ed iţia I I I . 30 „3. „ S a r a p e u l i ţă “ , tab lou

dela sat, ediţia a I i - a .4. „Ţ ig an u l c ă t a n ă “, co m e­

die orig inală în t r ’un ac t ediţia a IV -a se va d a la tipar . . . .

5. „ Ţ ig a n u l la v â n a t ‘‘, co ­medie originalii în două acte, scrisă în versuri . „Ţiganul la t â r g “, d ia log ediţia a I l -a şi T o a s tu l Iul Pam filie

20

30

40G.

30Broşurile acestea se pot p ro cu ră

dela Librăria Foii P oporu lu i , p recum şi dela au tor In M ăgărc i u. p. S zen t- j ăRota (NaRvkiiklillo tn.) tr imitilnd ina- j inte preţul broşurilor, pen tru s in g u ra - j tice in mărci poşta le , pen tru mai multe in bani, plus 5 bani po rto posta i , d u p ă j ficcare b ro d i ră . Cu ram b u rsă nu se trimit.

SĂPUNterpentin-Salmiac

N u e mijloc s ecre t , căr l numirea ne spu n e tc tn l; tl u şa r e a z i tem einic m u n ­ca Ia s p i i a t ş l curăţă cu totul albiturile de m iasm e

SĂPUN &".!«„Marca d e aur“ .produce u$or spu m ă ţ i l a ­şi In urmă parfum plăcu t

Fabrica de săpun şi luminimânată cu abur a lui

G. MELTZER, Sibiitiîn f i in ţa tă ln 1848

PrStlIle |1 magazin, str. Guţteritli Filiale: Piaţa mleS ţl str. Cisnădlei

R e » t n x i t o r l l prim esc rabat mare — La cu m p irJr i mal mari se lac al al tor p ersoa n e c e le mal m o ­derate preturi . Olerte »1 prcţurl - cu rente i e trimit la ccrcre

nrat ls «I Iranco.

O calfăs« c au tă in a telierul dc lăcSttişerio N. PopoviciU, S ibiiu , S trad a A n a

N r . 11. 1SG2

Caseled n Sibiiu, s t r a d a W a g n e r Nr. 1 im prt unii r u g răd ina , precum ţi „H ote lu l M ihaiu“ , s t r a d a T u r n u ­lui Nr 11, s « e v â . r » d L d :n milna l i lnrn , din e.ru/..i p i s ă r i i 'l in Sibiiu. A m ăn un t« hii d au 1» proprieta ru l lo a n Miliaiu, *tm in W'ngm-r N r . 1.

9 m*a*nn amaaommmmmm

t 1 -

Editor*Foaia Poporahtl

E dtt t t r» : Căiindartd Poporului

t i p o g r a f i a p o p o m u l u iŞira da Măcelarilor 12 □ SIBIIU □ Fleischergaşsg Nr. XI

grabnic toi Sslul dc tipărituri□ □ □ □ □ □ P® lâ n g ă presurile cele m al m odera t« □ □ □ □ O D

&

IV ^

m

m \ s

iar în L ib ră r ie se află o toarte bosafă aleflere cteIlustrate □□□□□□

penini loaie ocaziuriHe ■ ■ ■ ■

Bilete de v izităîn cd mai modern stil

.V'vVL' ’ ,■■■■

Hârtii epistoleki diferite preţuri ?i caittăft

Bilete dc logodită Bilete de cununie

dela cete mai simple nănS în cete mai îins.

W W S S H l W t * *

Rag- Dlí fvÖAIA RGEŰRULG1 Nr. 27

L î l ^ I K b ă i d e T h e r m a l ş i d c nI cu temperatnra de 64“ C $1 cu radloacttritatea lire- I I cu termele alcalice ' 1I reum a, is c W a s '^ s a d â te sl b o a le I I catarele, su fer in ţe le d e stom ac, ză- 1 I d e oase ’ | | &ar Ş* d e răranchl |

lămol, vindecă neîntrecut:prin isvoarele cu confinat iodic . i

b o a le d e cop il, Btxferinţe de coiut!-! tu ţle şl arteriosclerosa 1

Bale da curl . de beut şl nlmol — m âncări dietetice — Sezon anul Întreg — Sistem pensionai în b2î. nes Prospecte trimite franco D i r e c ţ i a b ă i l o r de t h e r m e şl nămol In L l p l k (Slavonia).

Pensionat de fetite „ M o i l Dalmer“Wien, VIII., Wlckenburggasse 3.

Ş c o a l ă d e ' e c o n o m i e d e c a s ă ş ! f i e r t . Can tina pen tru fetiţe de jctfa’ă. Curs ftienţif ic p rac t ic . In legătură cu cele mai bune inst itute de învă ţămân t d in Vienaj ca conservatoriu, Schwarz- wald, Ze ithJen, şcoale de comercîu etc.

î n g r i j i r e e x c e l e n t ă . — C r e ş t e r e f i n ă d i l i g e n ţ i . —^ O d ă l f r u m o a s e ş l a e r i s a t e — P r e ţ u r i m o d e r a t e . P r im ire pen t ru an u l şcolar întreg, eflt şi pen tru timp mat scurt. P rospec te si desîufiri i a : I r t e m a t V II I . , W ickenburggasse 3. (Oare de vizita dela jum ăta te la 11 p ân ă ju m ăta te la 1, telefon Nr. 18055.^ şi Ia institutele de învă ţăm ânt Schwarzw ald, I. , Wallnerstrasse 2. (telefon 19*27). Proptiet.-uă doam na Johanna Dalmer, învă ţă toare de s ta t dip!., pen tru economia de casă şi fiert.

De vândut 1SS5

în S ibiiu (Viehnmrktplsu ÎS’r. 21) un Ioc in t r a v i la n , unde se pot edifica mai mulio caae. Loail o lângă linia trenului, nşa dar acomodat pentru vr’o fabrica. Doritorii su mlren-ze advo- citului Dr. D an ie l H en r ich , Sibiiu ,P a (a m a r o li>.

■m Linia

Pentru 3 coroane— i

W o p îrerhe <!.' chctc ile pic" Ir p e n t r u i l o m n i m u d o m n ' n o in o l r u r i ' nrJvrrâ s n u

-ga» rn tălpi t irr 'li»j „i.’.V ă p i c i 1' >v;uv r » : n p i r â t " r

^ ţ J r i S r n r n r o m ami A h p l i c hi.f . .-o*rr> c u ' ú t i 1 D r o r .

P’in’.rît'î trrstult i> p ' r i ' . ’lip ili» do. o u l. i T f m i t r - r t ( p l u n g ă

ra:r.!i ; r * i d«-la:

A r . i o l d W e i s z . A u i f r y a r f a i t i i

RotterdamS o c ie ta te de v a p o a re N iederian d ă -A n ie r ican ă

Fipmă p ro to c Q la tă in Ungaria.In flecare jîplimflnl circulare Intre

ţ o f te rda ra - f lew jorS -Kanada 1528

i-ni

Cele mal b u n e şl s ig u re

' J n m '

m m

% Budapest , Vii., Tiiofîaiy-iii 10.’ « a B B B u n i i i B i i n a D B B « 4

1“ - -------------— —......... ....................

îhM k Jmiiizcroitor dc bărbaţi •

SIBIIU. slradn C isn Sd id Nr. 12 reenmanda p. t. ptihllculul

o c l c m a l n o u r u to f c d c p r í n i A r n n i M v arA în m a r c

nw ortlificn t.

B : 9 ' 8 8 ■IBaa■o■a■eaoQ+

Atelier de curelărie, şelărie şi coferărieORENDT G. & F E IR I W.Tele fo n 313 ( o d l n l o a r d S o c i e t a t e a c u r e l a r U o r ) Te le fon 313

Slrada Cisrrâdiei45 - S IB IIU - Hdfauergasse 45Magazin foarte b og a t fn articole pentru c u r o * ţ n t , c ă l ă r i t , v â n a t ) « p o r t ţ i v o i a j , p o » c l & z l (I p r o c o v â « ţ n r l , p o r t n i o n e e ţl b r e t e l e s o l i d e şl

alte a r t i c o l e de ga­la n te r ie cu preturile cele mal moderate. C a ­r e l e de m a ş i n i , c u ­r e l e de c u s u t şl l e ­g a t , S k y ( v â r z o b l ) perm anent tn deposit.

Ü

T oate articolele din branşei» numit# şl r e p a ra tu r i lor se execută prompt şl ieftin. — L is te d e p r e ţu r i , l a c e re r e , i e t r im i t f ran co . ta C o m an de p r in p o s t ă » • e e c tu e s c p r o m p t ş i co n ş t ie n j io s =

Mare deposit dc hamuri pentru cai dela solurile cele mai ieftine până la cele mai fine, coperi-

loare (foluri) de cal şl cofere de călăiorie. Q

Garnituri de imblStit cu motor Maşini pentru stirobirea netril Maşini de tăiat şi crepat lemne

f iccare «*or de transpor tat d in lr ’un 1733 Ioc în aitui cu m otoru l propriu

fTIoloare de benzin, gaz şi olefn Toate cele de llpsâ penlru mori

PIugsFl cu motor,p en i /u tnnjpv .r larca d* poveri mal mari

rtELLNER ES SCHANZERB U D A P E S T , K â l m ă n - u ‘c a 3 .

3 !S cere nurr.ai Informaţii ser ioa se

Noutăţile *sosite chiar a c u m , p e n t r u h n l n c d c b â r i i u ţ i n i o l c e n j r l c x c ţ i U , t V n n ţ t i z c H t l şi l i i t l i j r c n c . din cari sc executa ditpil ia.1sur.1 cete mai m oderne vestminte prccum : S n c U o , J n q u c t c ji h n l n c d c ■ n l o i i , cu preţuri foarte moderate.

I » t : o s c l ) U A n t r n ţ l u n e merită noutăţile de stofe pentru p a r i H ^ m î ş | „ R n c l n t « » , cari î s aiiâ to tdeauna in deposit bopat.

. Asuprn r e v e r e n z i l o r con­fecţionate In atelierul meu, Irni per­mit a a trage deosebita atenţiune a On. doini preo|i şi teologi a b ­solvenţi. — I n c u r u r i d c n r - e e n ţ ă c o n f e c ţ l o n c r u R r i m e ic o m p l e t i le I m in c în t i m p d e 2 4 o r e . — Uniforme pentru voluntari, cum şl tot felul de articli de uniforma, dupd prescripţie cro- itara cea mai nou3. •

Societatea ?.vf" d' ™' HILLEIC t a m»l v e c h r t l m j ( m are fabric i

« j ţ ş r . ş ţ r r i r - ’svJ « p . c la l â din O c rn a n la - i l e - i r . l i lo c d *

tsare cs gaz in Drcjden. fost odinioară MOHITZ

aer• E S T

I------. ,-J3 « p . c la l â din O c rn a n la - i l e - i r . l i lo c d t

. j - s r T i T * ’ t v j i « ’--1» n o i o a r i il e t o t I c la l j l d c I n i t a l a - ( j s' ( I o n i c a g a * a i p t r i t o r .

' Î K - J ,*T‘ " > y i R e p r c i e n t a n t » R cn cra!!

B t a i i E m i. ^VI. p3d2iniS:£î-0- 4/N. TEÜÍ33 22—7:1

ca b m i n — n [ a i j . p t t r o l f u , u i t » crud , c a i d e p i r a l a t

- l l j t . D l t i e l■■■ cu r t i a s p l r l t o r

Io t o a t e s n l r l m l t e . C e r f e t a r e » t n f r t i e n i t a t | t e a l c « t * t t l ]

t f a t l « . 1s z a e c s a E s a r a e

-■ .— VJ ' I-VJ l

A apărut o ca rtc dc v a lo a r e : ^C ultivarea v ie i, M an u area v in u la li

M orbu rile şl v ln d ccn rcn lo r “A u to ru l o p u lu i e s t e D a n ll l

D. G r a u r , în v . şl p r o p r i e t a r d c vil . O p u l a r c p e s t e 150

i l u s t r a | i i şl 294 p ag . e s t e

c c n m r a t şl a p r o b a t p r in M i­n i s t ru l d c a g r i c u l t u r ă re g * un g . s u b N o. 90780/1912

VIII—1. $ e c apâ tf l Ia a u t o r în

S o m ly d g y f l r t e l e k p. u . K r a s r n a h i d v i g (S z l lâg y

m *Kye)» c u p r c j u l d e 2 c o r o a n e p lu s 20 fii. p o r t o . L f b r a r i i l c c a p i t â r a b a t c u v c n i t

Mare v â n z a r s d8 re stu ri40 m e t r i restuV;7'b u n Ce \ e s u t e C p r" d:,iC" e * ° .v l ”d ; 1 6 c o r . tn ’ ’ p e n t r u h a in e . . . . . 20tn u ’ ji.- «. e d e s t o f ă ...................... î s50 bucă{i b a t i s t e .................................................. a ”5 ,, c o p e r t e d e p a i d e t o t "grele . * . * ! ! 1 0 ”. ” c ă m e ş i f o a r te m a r i . p e t r u fe m e i . . . 4

fă r i a • w . d . i - î - U “ ! 8 r ' ^ !C* Ca resi sa^ " E1- (î*ran t ie pentru spălata! , - o c..., i r e i . T r mi erea r a ramborsi . D»câ nn convine se trimit fcanâ înapoi.

ADOLF Z U C K E R , WebwarenfabrikP i l s e n , Nr. 6 3 5 ( B o h m e n ) .

matepfal pentru cdificofT r a v e r a s e — P a p ă d e a c o p e r i t — P l a t e d e iz o la t — C em en t — G ip s — îm p le t i tu r i d e d r o t — D ro t d e î n g r ă d i t cu g h im p i — îm p le ­t i t u r i d e t r e s t i e p e n t r u s t u c a tu r ă — S c o c u r i d in f i e r co v ă c i t ş i v ă r s a t e — C ă h i l i e t c e t c

GofdI F. ]ic!îsli, Sibiiu şi ilH lia

i

croitor pentru tarbafi S I B I I U =

aaawaBa - strada Faurilor

recomandâ p. t pubUcttlul pcalsa sesonul de prim ivari şf r» r i bine sortats^luu depozit ds

Stofe indigene şi străinepentru pregătirea de haine b&rbiteşd mo­derne corespunzătoare Ia toate pretensiunDe

- PrtEcijfc] sra eh: ScntcM cufiraţls jt Essag^Ji.

Nr. 27 EOAIA POPORULUI Pag. 15

Inseratelecttcui atnnci &n va­loare mare, d ac i ei rfap lndese pietu- tindrnea, In toate ţările, în toate cer curii« «ociale. Pen-

| trn ae?3t scop ;e 1 ofere lsdeoicbi In­serarea In .FOAIA POPORULUI*. ■ . Infopmţii i i dau ri comande t i pri- BHC la adminie- * « i » „FOII F0- P0RULU1“. . . . .

d e un e f e c t m in u n a t nlui F ö ld e s e s t e p e n t r u în g r i j i r e a f r u m u ­se ţ i i m o d e r n e n e a p ă r a t d e l ip să

E! c p r e p a r a t d in e d e m a i l in e M»b- ! $ t a a ţ e d c p l a n t e şl s c u t i t d c «'fice n lî c s u c u r i 5 tn c .1 c io . i sc ; n v . 'n d mi m i ro s p l a c u l , e x c e l e n t în p r o d u c e r c a d c zo a ie si t o t o d a t á f o a r t e s p o r n i c , tic a c e e a ? :» $1 f o lo s e ş t e cu r lA c c r e d in p a r t e a u n t m u i j n f fam il i i , fj ind r c c i : : ;o s c u t ca cel “ a: bau săpun.

In câteva zile

üinia de nauigaííunerríesíSUSTR0-ÍIMÉR1G9NA

Circulaţie d irec tă de vapoare de p oş tă din

TRIESTN E W Y O R K şi C A N A D ABiroul. Budapest, VII.,

T h ö k ö ly -u t 2 . s z . i?oo şi la u rm ătoarele g ran i ţe :

Csáktornya: ifl cpnjjte eiril; Fiume: Via Neijozianti 5.

WWlapă m inerală acră naturală fără conţinut de fier.

C a a p ă d e c u r ă s e r e c o m a n d ă l a I n g r e u n ă r i d e m i s tu i r e , l a s u f e r in ţ e de c a t a r a l e o rg a n e l o r d e r ă s u f l a r e ş i m i s t u i r e , la b o a l a d e o a s e , £ b o a l a e n g l e z ă (R ac h i t s ) , b o a l a d e r ă r u n c h i şi la Îm b o ln ăv ir i d e b e ş i c ă . £

V i n u l n u s e t u l b u r ă l a a m e s t e c a r e c u a p a a c e a s t a . .

Se capătă in Sibiiu la: L u d w ig F u ch s şi I. B. M isse lb a ch e r sen.

s lr lit u r .î lic pe l.iţ.î r i ' l i u l c l r . p c lc lc dc fic a t. cujiJe . <Kr.ibuu;t'Ir. 5Í cu r.ilâ p urii V j::d '.:r.en ta l, ia r efectul In i r*i£nr face

să disparăt o a t e r ic vurAţrn i iJ c d e p i c î r , a ; a fnr.1t p « s t f c a . ’ .\ lrumti-*r ţn IJIrâ d e f e c t U r ă u f r i t . î *; * îi ; 11 j»â:i i c n u w c e c u n o s c u t l:i î a a tA l a m c a în d c U t u r a f e a II-7L»

PISTRUIELORc c.Tîi îc s t e r p e p e n l m to t d e a u n a .

I V c ţ u t 70 b a n i . D c cA p A tn t tn t o a t e f a r m a c l l l o ş l d r c u : c r l l l c . l ’e' . L r . g ' . \ a c e a M a şi C r e m a - , 1M a r g i t , fHnd r* n e c e s a r i , în ti;:.M ă î c t . . ?if * tu î c r - u l M a r c i t o > r . \ ‘ 2 ) . ! 'r<>ducrnlul :

ColonaniieFoid iS , t e l r l A r c i’n S t b l î t i , '-•r cap . it . î în f - n n a c i i l r

' a : O î l f r i t ^ r b , O i i ldo l V î! r i t i ; :v J. C.V* o ' á f , ( . a î 1 M u î l r r , C a r i l 'mil'«V r r " c *• c H c r , f i t : 5 ! a v M r ! 17 c r . f a b r k â ^e * ,?run î i p • ti :r :i rn r> ţi Car i M o r ^ c h c r . ■î?' , :c îie. in A g n i t a î.i: V. I : r h I >c h . In S i f c M ş o a r a la : A. V. t . i n ; : n r r . în M e ­d i a ? i a : J- '^cf O brM îi.

M ' w ; 1 •aa-si&rtan f f l - a a a c B c a

WWWEh HWCele m al f ru m o a s e

Vederi lîiit Sibiiu. P o r t u r i n a ţ i o ­na le , liistsate a r tis t lco *1 p e n t ru

m ic e ocazii , a p o i

Hârtii pentru scrisori

dela ccle mai s im p le pănA la cele mal fine şi m a i m o d e r n e , In diferi te cali tăţi $1 co lo r i m o d e r n e sc află, c u p r e j u r i I e f t i n e , la

L ib ră r ia d e la

Foaia Poporului— S i b i i u = =S tra d a M ăce la r i lo r Nr. 45.Probaţi num.:i odntă şl vA vc|l

convinge.

M o t n a r i ) te benz’n de oleiu 1 I U 1 U C I 1 * şi m o to a re „Diesel“Garnituri complete de îmblătit.fTIori pafenfale, dela 2 HP. în sus, cn cilindru.

liferează cu preţuri fără concuren ţă sub condiţiuni de plătire favorabile

FERD1NAND SALLER,fabrică de m otoare

SIBIIU, Srada Franciscanilor Nr. 6.

V. / ■■ ■ - >■- ' ■T i-i jr. j ■ ■

Toate reparaturile, sfre­delire de cilindre şi re ­construire de motoare vechi se execută solid, : conţtienţios şi ieftin. :

S i

,Compagnig Generale Transallantlf-uQ^

Linia Franceză Linie re fu la tă d ircc lâ d e v a p o a re rept-zi —

Haure-Fiteimjorkprcsle E a s e l (Elveţia) şi P a r i s

Cancclaria: BUDAPEST, V il, Baros-íér 15

mtTeletem: i

JóötfM -K ţ

Depoxtt b o fa t sortai!ts f

1 E M d i 1 1 .Prima fabrică de piele sibiană

Sibiiu, Bachgasse Nr. 3—5,îşi rcco m an d ă fa b r ic a le k lor p recum : iH l p l p e t i i T U o p i n c i din piei întregi dc boi şi bivoli, V aches-C roupons ţ i lălpi de bivol cu marfltni şi fără m arg in i în diferite cualilăji.

Mai departe »e aflâ tn d ep ozitu l fobricoi nn mare aaortimeot ta _ P i r c c t U d e o p i n c i t A ln t c pentru femei, bărbafi şl ce;i2, B r n n t lM o U I U îp t ie n şi diferite h n c ă ţ l d e t / i l p l cizaî* . I * l e l d c r n c â d e v a c h » , lucii sau şi tn prc^AteaU te» P l t t l l n c u r i d e v n a b c , » » • . * •K J i k c d e T a e h s , . . . » ■ *P i e i d e r l ţ â l d e r a c i i » , . . . . ■ .

I * l c l c r e j i a t e d -c r n c b s , B o x p l t t I l n E : e , b o s c , X io x c u l f , C h c T r e m i x In diferi te fărbi şi fabricate. P i e i d c o a i e In fărbi direruc. C ă p t i i^ c l I d e o n i e . A soiiim eot bogat In toate necesităţile apafţi- aătoâre pautoiâritului ?i cismăritului ţi in calapoade.

= = = = = C ă lc â ie d c g u m ă . = = = = =D i f e r i t e l a c u r i , c r e m e e l m i j l o a c e p e n t r u eo o c- K r r a r c a c U e t e l o r . In dw p lr ţam âi i tu l nostru propri« t i pregătesc, U dorin ţ i şi d u p i mAsură. toate părţile de .-nis U g h e t i (feţe) prompt şi pe W ngi preţurile cele mai iert*«*.

P r e ţ u r i s o l i d e ! 5 ‘1

S e r v i c i u c o u l a n t e x a c í ! L

F»î> rvo-ciîJ! prt>,i* . i

 i s n f i K s i e !îsas

Doritorii de-aşi procură n o r i , cilindre pen tru asor ta t făină, pietrii de mori de orice, caiitate, to t soiul de maşini şi unelte agri* cole, maşini de lână, piuă pentru aba le (pos­tav) tot soiui de motoare d e 'a cel mai mic ji până !a cei n tj j n:are, cu un c»T.\nt tot roiui de maşln: precum şi T ra re r s s , Cement, T res t ie , Chei per.'.ru ziduri, toate fierăriile t r e tu in c io a se ia clădiri (eJificări)-

ir, boga ta şi bine asortata sa p r lv îJ ie Ce •Ier se g inesc t o a t e «cuiele p e n t r u m e s e ­r i a ş i f i e ra r i , t â m n l a n . d u le h e r i r tc . , cn

--i , - ^ *x-g»2 - - q tf* tr i ' V- . *** - > t Of:- v. p T §\ ' j0 r . - / . j / s±_>

■ c*

p re ţurile ce!e mai m oderate 5! co n d iţiun i

foarte avantag ioase.Csce are lipsă de ceva din aceste speci­

ficate obiecte, s ă nu c u m p ere d i n t r ’c l t loc p â n ă nu se va in fo rm a în p r im a l in ie ia m a r e le f a b r ic a n t W a g n e r , a tâ t despre ca­li tatea acelui obiect, cât şi desp.re preţuri şi condiţiuni.

A c e s ta e cel m ai bun izvor d e p ro ­c u ra t m a r f ă de p r im u l r a n g şi in c o m p a ­r a ţ i e i o a r t e ie f t in . -

Nu Vă lăsaţi seduşi de agenţi, mergeţi sau scrieţi in p ersoană la sus numita firmă.

C ata loage se tr imit gratis şi franco. .

Bag. îflEOAIA PDRORULUI Nr; 27

Hotel? SA V O VOdâi CU UU {S3t, împreună cu încălzitul,

BUDAPEST, VIII., Jozsef-korut 16 sz.ed ifica re n o u ă şi m odernă , în că lz ire cu aier, apă ca ld ă şi rec e în fiec a re odaie , lif t z iu a şi noaptea.

Conducerea personală a proprietarului d l R E N D E 8 ZSIDOR.

lu m in a tu l şi serv ic iu l d e la Cor. 3*— , .'CU dOtll paturi dela Cor. 5 — în sus.La p e tre c e re m ai în d e lu n g ată p re ţ red u s .■ ■ ■ --- , ■ L.U p c u c v w v ****** --------- c» * _ , _ « t

Sistem de pensiune nou introdus, întreţinerea zilnică cor. 4 - . - Odăi lunare cor 80- 1S42

C e a m a i b u n ă a p ă p e n t x » u . d j . n ţ t .

plătesc aceluia.care după folo- i v Î l i i v sirea apei de dinţi alui Bartllla

va suferi iarăşi de dureri de măsele sau care va mirosi rău din gură.

Ed. BartiHa-Winkler’s Nachf. L. PLAN,W I E N , X ., G o e th o g a ^ - -

A sa cdpâtX îa toaze izrm&ciile. — S ă se ccar tf .p rc tu* i ^ ^ a t a p a d edin ţ i a ' u î B a r t î i î a . D e n u n ţ u r i de ia ls if f ic ă r i v o r (i Line p la u * '-a l e f u r i u n d e

nu s e p o a t e c a p ă t ă , t r im i t cu 7 s t ic le fan co .

i3

Păziii-i^ă de raiie spurcate!

T e â ' r e i l re 'n iimll J , d e ÎO a n i 1.1 f t l l de e â î u r l I n c e r c M i , v e r i t a b i l i 9I a n t i s e p t i c a

Salba de casa de Fragae s t e c : l m i i b u n s c u t In c o n t r a t u t j r o r n e c u r ă ţ e n i i l o r p ie li i , « p r i m a r i l o r de rflnl, î m p i e d e c i d u r e r i l e , vir.Jcc .1 au :u r Jl r e p e d e j l e s t e In ur. r.a c l e c . u lu l .-.Au e i c e l e n t , p r o b a t tn m al m u l te c a î u r i , O s i l b l * i n â to a t c l a b o a l e l e v c s l c â lo a r c (u n le i de h t j i c l d c p i e l e ) , ş l c a re In u r m a h u n â t i ţ i l s a l e , n ’a r t r d ’ul 1 !

lip*caîCJt d in n l d o c.’ s l . C i p e d a r c a s e l.’ ce t l l n l c , p e U n g i t r i ­m i t e r e a b .m j lo r î n a i n t e , 51 c o i t . î : I a u i 70 III., 4 d - i c Cor. 3 10; 10 d o« c cor . 7 - ; l i c t r ln ii t f r a n c a t e In to . i tc i (-1;n:ni Ic

B .fR n sn eR . n;rniî:rC:Ciîri5c. ?ir.f a r t n u i A » t a v u i t o r u l n e g r u " .

P r a g a , K l c l m c l t e , Col( t i l d c U N‘cfti- d a s i i * c Nr ? H — D c p o i l t In U r n a *

c i I l e d i n A t j s t r o « U n g * r f a .

Molur ..fie- t-ele mai. bnnsGara/*

c e a îi» * • *M o d a l i t a ţ i d e

M u tă f a v o r a b i l e !

T o a t e p ă r ţ i l e e m b a t a g c l n r p o a r t A . ' \ s r c - » » e n t i t â p r h i t *- r r

R e n u m i te le

MTOililE DIESEL S J !fcîul c o n * t n i c t « r i d e s.v.i cu lc . i l .

Motoare de gaz şi benzin.G a r n i t u r i d c îm b l A t l t c u b c n / l n ş l o lc lw b r u t . — Tr.nnHpori. i ic p r o p r i e

N o u t . i t c s u r p r in / . i t o . i r c ! 1K.V2 M o t o a r e c u o l c l u l > r u t

cu conducere dc cap cr;ulj.Ignaz Gellcrt & Comp.

I iu: f rtic;* r-M iir oB u d a p o s t , V ., Kohary-utcn I.

In t ‘n£ . n t U l i lcr . i t r-pre cc-i tna» m a r e t m k M u l i f c p e ^ c UD m o t o a r e . S â c r î t ţ i c x p c n ? a r ( n l c r t ) g r a t i n .

Banca generală de asigurare muhială

„ T r a n s s y l v a î t î a “a s o c i a ţ i e c u g a r a n ţ i e l i m i t a t ă î n S l b i l u ( N a g r y e z e b e n )

recomandă încheierea de 757. ____ în ce le mai culante condiţii

a S l ^ f U * j p S V i a ţ i i d e po liţe (pen tru în v ă ţă to riconfesionali şi p reo ţi rom âni av an tag ii deosebite).

Ca speciale combinaţii deosebit de favorabile sunt de n o ta t :

A sigu rări m ixte cu rebon ificare g a ra n ta tă de in te re se de 3Vo m m

A sigurări sim ple *1 m ixte cu p a rtic ip a re de 40% la câştig .

A sigu rări m ixte cu so lv lrea n e ­co n d iţio n a t de două ori a c a p lt .

—« • 5- • j _ c _ „ deasem enl cu prem ii fo a r teA s i g u r ă r i d s i o c , * « ^ 1 —Dela fondarea „Transsylvaniei“, sau plătit prin acesl institut:

KPagube dc in cen d iu .........................................Capitale asigurate pe v i a ţ ă ..........................In total a fost la Transsyl- / asig. pe viaţă vanla la 31 Dec. 1913 \ asig. dc foc

C apital de fo n d a re şl rezerve

5.755358-275.635,328-1212.067,702-—

144.436,363-—2.696,458*—

I n t o r n u ţ l u n l sl p r o s p e c t e î l d a u tn 6 r i c e m o m e n t j n t u l t . l i D i r e c ţ i u n e •! U t o a t e a g e n t u r i l e , i

p « r » o « n . p r i c e p u t e la a f a c e r i d e a»!Cu r » r . ( a c h l i l t o r l ) ca r i a u Jegăt t i r i b a n e U o r t j « | J î s p r »Ti o c l » , a l p r i m e s c !a i c r v l d u t o t d e a u n a t » c e l e ma l f a v o r a b i l e co» dJ , i K«J .

8 z i l e d e p r o b ă * i s g |

mm?T ' \ 1+4

* \ Vr*'-* \/

. . .

u H u t U or l*i l*c l n* Co r * m b n f * l d l a o r o 1 o * i f l e d« ma l ) •» ( !n c«r * t i mp #« pol s c h i m b a «r i c « r s b s a i l t e t u r ) »1 «oua i « :O r o l o g l a a m e r i c a n d c n i c h e l .............................. ......

m patent H o » k o p t .......................... ♦ *m a m e r i c a n O o l d l n . . « • • • • •9 d c t r e n R o s k n p f

R o i k o p f c n 2 c a p a c e * • • • • •l a t .............................................. * . .

. c u 2 c a p a c e , i m l u t l e da i r g l n t . •, d c atar î i e * r 4 i « .............................. orU‘nal O m c ^ a ..........................# d c ţ t c p t â t o r c ? co n c w rcn iS . I 2 c « . t n * l t

. m a r c a J wn ^ h a t i s . . ., Cu c a d r a n K a d l u m . .

* # K a d i u m . cu 2 c l opo t e .

* * c u m u x l c â " .......................n d « U , T5 cm î n a l t .............................

9 # c u R t me t d c c l o p o t . . .# . cu a u l o t ' At d c m u z i c ă j l b a t e r e cor . U* —• . r o t â n d c u d e ş t e p t ă t o r .............................. cor . S*-*

O i r â n ţ l e p e 3 s a l !n s c r i s . — Tr i mi t e r e» p r i a r a mb u r s l .

KS v ' i -= W IEN , IV. =M a rg a rc th cn s tra sse 27/750

|405 L i i t« de p re ţ u r i o r i j I n t U de f a b r i c i sc tr im i t e *ra t l*

Mox Bahnei,

I

H /î o 4 ir\ dc ulciu brut oriRitiale şvedlao* |l o r t-1 » l i c a . 1 5— gjnnle D iesel pentru insUlatluni d* m ori

ţl pi-ntru alte scopuri industriale.r i r n t!l' benzin şi uleiu brut pentru garnituri d* 1 %J Cm.1 ţ >;Crat. cari funcţionează tn to a ti ţara *pr»

deplină Indcstnlirc .1 cumpărătorilor.Sc află pururea In depozit. ,ni

Preturi moderate. — Condiţiunil« ccle mal favorabile de »<vl- vire tn rate pe mai mulji ani. — Catalog de preţuri yi dealn-

jiri de specialitate se dau Ia cerere gratuit şi franco.■ . C o r e s p o n d e n ţ ă r o n i ă n e a s c â .

FTK |

s Berea albă şi neagră din a

Bereria clelaTrei-Siejariîn S I B i î U

fcsr este foarte bună si gustoasă! “Sqe n t S B B

Această beree cSniatj si ii-'l-er. cu plă­cere de toţi cari o cuaoîc, Et’t craşe cât ;i Ia. sate

TU

i .* - ' - - . K o ; v 3Î ‘ - V 'r ’ ' • '?Î md- - . j »

\*£i\ f?*| 0 0

H B E 3 B B

Că berea o a□ □ noastră o foarte căutc» tă re poată vedea şi d» acoîo.cicuta- pâritorH 84□ □ Inniu’.ţtiCmereu s a c i

MOBILE lucrate soHd conşticnţios ■

M comanda la

EMIL PETRUŢIUFabrică de mobile ----

STB nu — NAG YSZEBEN, str. Sării 37

Special est ta : rasbllfl de to t felnl p e a im tin e r i nou că­să to riţi, m ob ilări de hoteltrri, v ile , inst»-

ts te , cafetteU ţi r e ita ttra ţin n i

Vmz TetcfMi Nr. 47 =* ea IccttuC hi am. latrec Atelier propriu d e t a p i s e r i e

Se lucrează după planuri artistice

r î

§k

î!l

La comande a“prec a r e a i a f l a t d f a i F o a i e , S 2 & 3 . H U T I t Q t o t d e a u n a , c ă a i c e t i t ^ _ I T t r - i L m m r t B i u m l u t ^ ^ a s t f c l s f i ^ m I n s e r a t u l r e s p c c t i v în 0 3 1 H JT JL 1 U b i n e , g a b n f e şi

. T î p o s r a i c a P o p o r j ' . a *, S lbi ' .a