Monarhia

absolută

Constituirea monarhiei absolute

Dezvoltarea economică de la sfârşitul secolului al XV-lea şi începutul secolului al XVI-lea, dezvoltarea

manufacturilor, a băncilor, marile descoperiri geografice au stimulat activitatea comercială la un nivel

necunoscut până atunci.Nobilimea se află în declin.

De asemenea creşte rolul oraşelor (al orăşenimii şi burgheziei).

De aceea, burghezia doreşte să participe cât mai activ la viaţa politică a statului.

Între nobilimea aflată în declin şi burghezia dornică de putere se iveşte un conflict.

Cea care profită de pe urma acestui conflict este regalitatea.

Regalitatea îşi sporeşte astfel puterea şi autoritatea.

Regalitatea este sprijinită de orăşenime, ţărănime şi Biserică.

Astfel se instaurează monarhia absolută, în Franţa, Anglia şi Spania, state unde la sfârşitul secolului al XV-

lea se încheiase procesul de unificare teritorială şi centralizare politică.

Instituţiile monarhiei absoluteMONARHIA-are un caracter ereditar,succesiunea la tron fiind clar stabilită în baza principiului:”Regele a murit!Trăiască regele!” CONSILIUL REGAL:constituit din colaboratorii apropiaţii ai monarhului,este o instituţie cu rol consultativ.Îl sprijină pe rege în adoptarea deciziilor cele mai importante.CANCELARIA REGALĂ: se ocupă de elaborarea actelor oficiale ,de corespondenţa monarhului si de organizarea activităţii sale politice. ADUNAREA STĂRILOR: are rol legislativ,fiind alcătuită din reprezentanţii stărilor privilegiate; atribuţiile sale au fost restrânse,fiind convocată doar pentru a vota impozite.

Atribuţiile monarhului

Monarhul

Controlează administraţia

Numeşte miniştrii

Initiază legi

Decide politica externă

Controlează poliţia şi justiţia

Convoacă şi dizolvă

Parlamentul

Este capul Bisericii

Este capul armatei

Veniturile Regalităţii

Ordinare (provenite de pe domeniul regal)

Extraordinare (impozite); erau

destinate să finanţeze instituţiile statului,

Curtea regală, armata permanentă şi politica

externă;erau aprobate de

Adunările Generale

Justiţia regalăA fost un instrument puternic în lupta împotriva marii

nobilimi.Era formată din burghezi bine pregătiţi şi credincioşi

monarhului.

Armata permanentă Era formată din mercenari.

Era înzestrată cu arme de foc.Doar regele avea dreptul de a întreţină o astfel de armată

Cu ajutorul acestei armate permanente, regalitatea îşi impunea voinţa în faţa oricui, în plan intern.

Monarhi absoluţi în Franţa

Francisc I (1515-1547Henric IV (1589-1610) Ludovic XIV (1643-

1715)

Monarhi absoluţi în Spania

Carol Quintul (1519-1556)

Filip al II-lea ( 1556-1589)

Monarhi absoluţi în Anglia

Henric VII Tudor (1485-1509) Henric VIII (1509-1547)

Elisabeta I (1558-1603)

•Henric al VII-lea •a domnit în Anglia între anii 1485 şi 1509. El a fost întemeiatorul dinastiei Tudorilor. A oprit războiul celor două roze căsătorinde-se cu Elisabeta de York , fiica lui Eduard al IV-lea, a desfiinţat trupele senioriale şi a format Camera Instelată, care judeca nobilii nesupusi. Primii doi regi ai acestei dinastii a Tudorilor, printr-o politica autoritara, au intarit puterea monarhica .În timpul Elisabetei I, s-a consolidat monarhia; Anglia devine stăpâna mărilor, cunoscând o epocă de prosperitate economică si politică.

Absolutismul in Anglia

Henric al VIII-lea (1509-1547) a fost al doilea monarh al Casei Tudor, succedând tatălui său, Henric al VII-lea. Este faimos datorită faptului că a avut şase soţii: Catherine de Aragon, Anne Boleyn, Jane Seymour, Anne de Cleves,Catherine HowardCatherine Parr.

În 1509, când Henric al VIII-lea a urmat la tron tatălui său, avea optsprezece ani. La puţin timp, regele se căsătoreşte cu Caterina de Aragon, văduva fratelui său Arthur şi fiica regelui Spaniei Ferdinand al II-lea al Aragonului..Cum moştenitorul tronului trebuia să fie un fiu iar Caterina a născut o fată, Maria (1516) şi starea sănătăţii sale nu mai îngăduia speranţa că va mai putea avea alţi copii, Henric divorţează şi se căsătoreşte cu Anne Boleyn în ianuarie 1533. Boleyn este încoronată regină a Angliei la 1 iunie 1533 şi trei luni mai târziu dă naştere unei fete, Elisabeta. Henric este excomunicat în iulie 1533. Parlamentul votează Actul de Supremaţie, care-l consacra pe rege „unicul şi supremul şef al bisericii Angliei" şi Actul de Succesiune, care anulează prima căsătorie iar pe copiii născuţi din această căsătorie îi privează de drepturile lor la coroană în favoarea descendenţilor Annei Boleyn. Cancelarul Thomas More este decapitat pentru că refuză să depună jurământul prin care să-l renege pe "episcopul de Roma, care uzurpă numele de papă".

Anne Boleyn este acuzată de trădare şi executată în 1536. După câteva zile, Henric ia în căsătorie pe Jane Seymour. ''Actul de Succesiune” din 1536 declară drept moştenitori ai tronului pe copiii lui Henric cu Jane Seymour iar Maria şi Elisabeta sunt declarate bastarde, deci excluse de la moştenirea tronului. Jane Seymour naşte în octombrie 1537 un băiat, care avea să domnească sub numele de Eduard al VI-lea, dar moare la 12 zile după naştere, în urma unei septicemii.Thomas Cromwell, conte de Essex dorind să-l apropie pe rege de luterani, sugerează o nouă căsătorie cu o prinţesă germană: Anna de Cleve. Deşi prinţesa nu-i place lui Henric căsătoria are loc la 6 ianuarie 1540 si rezista 6 luni. Regina Anna a fost suficient de inteligentă să nu împiedice cererea de anulare a căsătoriei şi a declarat că relaţia nu s-a consumat.La 28 iulie 1540, (în aceeaşi zi Contele de Essex este executat) Henric se căsătoreşte cu Caterina Howard, verişoara celei de-a doua soţii, Anne Boleyn. Dar si Caterina este acuzată de adulter şi executată. În 1543, Henric se căsătoreşte pentru ultima dată cu Caterina Parr.

ELISABETA I a fost regină a Angliei şi regină a Irlandei din 17 noiembrie 1558 până la moartea sa, in 1603.Elisabeta I a fost al şaselea şi ultimul monarh al casei Tudor (Henric al VII-lea, Henric al VIII-lea, fratele său vitreg Eduard al VI-lea, verişoara sa Jane şi sora sa vitregă, Maria I). Domnia reginei Elisabeta este denumită era elisabetană sau epoca de aur, fiind marcată de sporirea puterii Angliei pe plan mondial. Marii dramaturgi William Shakespeare, Christopher Marlowe şi Ben Jonson au avut o carieră înfloritoare în timpul domniei reginei Elisabeta.

S-a născut în 1533, din căsătoria lui Henric al VIII-lea al Angliei cu Anne Boleyn, care, cu puţin timp după naşterea fetei, a fost decapitată. Avea trei ani când toată lumea din curte a uitat de ea, unde până atunci fusese răsfăţată. Era o fată înţeleaptă, învăţată, cu un caracter violent, dar ştia să rămână şi izolată; a crescut între intrigi şi comploturi, care au făcut-o precaută şi bănuitoare.

În 1558, la numai douăzeci şi cinci de ani, la moartea surorii sale Maria, i se încredinţează soarta ţării, care a devenit slabă şi săracă în urma războaielor şi a luptelor religioase. Elisabeta jura că îi va purta de grijă până la moarte. Aceste cuvinte au constituit pentru ea un jurământ cât se poate de real, lucru de care miniştrii şi consilierii s-au convins imediat ce au cunoscut caracterul noii stăpâne. Fiind convinsă că soarta i-a prilejuit urcarea pe tron, în timpul celor patruzeci şi cinci de ani de domnie îşi îndeplineşte sarcina cu multă maiestuozitate şi siguranţă în sine.

•Elisabeta a fost o domnitoare temperamentală şi uneori indecisă. Indecizia sa, considerată a fi un defect de către consilierii săi, a salvat-o deseori de alianţe matrimoniale şi politice nefericite.•Asemenea tatălui ei, regele Henric al VIII-lea, Elisabeta a scris poezie şi proză.•Domnia sa a fost marcată de prudenţa în ceea ce priveşte acordarea de onoruri şi demnităţi. •Elisabeta a redus de asemenea numărul consilierilor săi privaţi.•In aceeaşi perioadă, Francis Drake a devenit primul englez care a înconjurat globul; Francis Bacon şi-a expus viziunile filosofice şi politice şi s-a produs colonizarea Americii de Nord, sub Sir Walter Raleigh şi Sir Humphrey Gilbert.

In timpul domniei Elisabetei I, Biserica anglicană devine Biserica oficială. Regina a stabilit o Biserică ce reprezenta un compromis între credinţa protestantă şi cea catolică.

În anul 1587, Maria Stuart, regina scoţienilor a fost executată de Elisabeta I, pentru că a complotat împotriva ei. Elisabeta îl acceptă însă ca moştenitor pe fiul Mariei, Iacob VI Protestantul, al Scoţiei. Condamnarea la moarte a reginei Scoţiei a declanşat războiul cu Filip al II-lea, regele Spaniei.

Virginia, o colonie engleză din America de Nord şi ulterior membră a Statelor Unite, a fost denumită după porecla Elisabetei "Regina Virgină".

ÎNFRÂNGEREA “INVINCIBILEI ARMADA” -1588

Rolul monarhiei absolute

A asigurat cadrul necesar dezvoltării economico-sociale a statelor, în special în Anglia şi Franţa.

Au fost înlăturate relaţiile vasalice.

Au fost favorizate orăşenimea şi burghezia prin măsuri economice, ce urmăreau interesele regalităţii.

REALIZAT DE CATRE :PROF. DRAGOMIRESCU NICOLETA CAMELIA- SC. “SFINTII IMPARATI” BALTA DOAMNEI