1

GRUP SCOLAR BRATIANU DRAGASANI

PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALĂ NIVEL 3

CALIFICAREA PROFESIONALĂ: TEHNICIAN ANALIZE PRODUSE ALIMENTARE

ÎNDRUMĂTOR:

ABSOLVENT:

2011

2

TEMA PROIECTULUI:

Studiul privind defectele, a valorii nutritive și a falsificărilor capsuni

LABORATOARE:

1. Determinarea greutății nete si a proportiei de fructe2. Determinarea conținut de substanț uscata3. Analiza senzoriala

CUPRINSI. Memoriu justificativ...............................................................................4

3

II. Proces tehnologic...................................................................................52.1 Schema tehnologica de obtinere dulceturilor…………………….……52.2 Principalele operatii de obtinere a dulceturilor ……………………….6III.Controlul tehnic de calitate al dulceturilor…………………………83.1 Determinarea greutatii nete si a proportiei de fructe………………….8 3.2 Determinarea de substanta uscata………………………..…………...113.3 Analiza senzoriala………………………………………………...….12 IV. Valoarea nutritiva……………………………………………....…..13V. Defectele dulceturilor………………………………………….....….16VI.Falsificarile dulceturilor………………………………………...…..17VII. Anexe…………………………………………………………...…..21VIII. Bibliografie…………………………...……………………...……23

I.ARGUMENT

4

Fructele sunt produse vegetale voloroase,care nu trebuie sa lipseasca din ratia zilnica a omului,datorita insusirilor lor,ce contribuie la buna functionare a organismului. Compozitia chimica a fructelor este asemanatoare si depinde de aceeasi factori ca la legume.In comparatie cu legumele,unele componente din fructe se gasesc fie in cantitate mare sau mai mica ,fie sunt specifice fructelor. Continutul de glucide in fructe variaza de la o specie la alta,de exemplu fructele cu samburi si seminte sunt mai bogate in zahar,bananele si castanele in amidon,gutuile si prunele in pectine. Produse concentrate din fructe: In aceasta grupa se disting urmatoarele produse: - dulceata,siropul s.a. Aceste produse se consuma in mod curent,fiind mult apreciate pentru gustul lor dulce-acrisor si aroma placuta. De asemenea,au valoare nutritive ridicata si sunt usor asimilabile.

Dupa modul de fabricare concentratele de fructe se clasifica in: - produse cu sirop de zahar (dulceata si sirop) - produse galificate ( marmelada,gem,pasta ) Produsele gelificate se caracterizeaza printr-o consistenta gelatinoasa,elastica,datorita formarii unui gal din pectina-zahar-acid. Ca materie prima se folosesc fructele proaspete sau sonservate,zahar,glucoza (5-15 %),si acizi organici (citric sau malic ),pectina,coloranti alimentari,arome s.a. Toate materiile prime si ingredientele trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate cerute de standardele de stat sau normele de firma. Grupa fructelor rezultate de la arbustii fructiferi: Din aceasta grupa fac parte: - capsunile - fragii - afinele - murele - zmeura - coacazele - strugurii Sunt fructe care continmai mult de 92% H2O, 6-10% glucide (fructoza),acizi organici,saruri minerale si cantitati mari de vitamine,in special vitamina C.

II.PROCES TEHNOLOGIC2.1 SCHEMA DE OBTINERE A DULCETURILOR

5

2.2 Principalele operatii de obtinere a dulceturilor

Fructele folosite la obtinerea dulceturilor sunt: capsuni, fragi, mure, zmeura;

FRUCTE

RECEPŢIONARE

SORTARE

SPĂLARE

PRELUCRARE INIŢIALĂ

FIERBERE CU ZAHĂR

RĂCIRE

DOZAREA

DULCEAŢĂ

INCHIDEREA

ZAHĂR

DEPOZITARE

6

visine, cirese, caise, piersici, prune; struguri; mere, pere, gutui; nucu verzi, petale de trandafiri.

Receptia cantitativa: - verificarea cantitatii de fructe.

Receptia calitativa: - culoare si textura uniforme; - sanatoase;

- neatacate de insect;- fara vatamari mecanice;- bine coapte.

Sortarea urmareste: - indepartarea fructelor necorespunzatoare;- alegerea fructelor dupa soi, culoare, marime, grad de

maturitate, fara vatamari mecanic.

Spalarea urmareste: - indepartarea impuritatilor de pe suprafata fructelor;- se realizeaza in vase inoxidabile prin agitare sub dusuri.

Prelucrarea initiala cuprinde operatiile:- la capsuni, zmeura, mure se indeparteaza manual coditele;- la cirese si visine se indeparteaza coditele cu masina de scos

codite odata cu scoaterea samburilor si spalarea fructelor;- la caise, piersici si prune se realizeaza decojirea lor pe cale

chimica se taie in doua si se indeparteaza samburii. Fierberea cu zahar: - Se stratifica fructele cu zahar; - Difuzia se efectueaza la 4-24 ore prin asezarea in tavi din inox; - Continutul tavii se toarna in cazanul duplicat si se fierb pana la 72-73 grade refractometrice; - Fructele se fierb cu apa pana se inmoaie si se adauga rahatul impreuna cu acidul; - In timpul fierberii se indeparteaza spuma se continuua fierberea, se adauga acid citric pentru a prevenii zaharisirea; - Sfarsitul fierberii se stabileste pa baza gradului refractometrice.

Dozarea se face in recipient de sticla, de material plastic, iar marmelada se poate ambala si in ladite de lemn sau de carton, cu capacitatea de 5 kg. Inchiderea recipientelor se realizeaza cu masina de inchis borcane care se aplica capace de tip Omnia si Twist-off. Se pot utilize masini pentru dozat in casserole de material plastic, inchiderea facandu-se prin termosudarea unei pelicule de folie metalizat.

7

Pasteurizarea se aplica la sortimentele de gemuri, dulceturi marmalade, care sunt dozate in recipient de sticla si se urmareste in special realizarea vidului in interiorul recipientului. Din acest motiv sunt suficiente temperature de 100oC timp de 5-10 minute.

Racirea recipientelor se va executa, correct, facand totodata si un control al inchiderii si pasteurizarii prin observarea formei capacului, care trebuie sa fie usor concave, cand operatiile s-au desfasurat correct. Pentru pasteurizare se pot folosi autoclavele sau pasteurizatoarele continui.

Depozitarea. Recipientele rezultate de la pasteurizare, sunt trecute in deposit, unele sunt etichetate si ambulate, in vederea livrarii, sau sunt paletizate pentru livrarile ulterioare. Dulceata este un produs din fructe, conservat cu zahar, in care fructele sau parti de fructe se gasesc intr-un sirop de zahar. La fabricarea acestui produs se are in vedere ca: - continutul final de zahar sa fie 68-72%;

- fructele sa fie de un singur fel;- proportia de fructe in produsul finit sa fie de 45-55%.

III. CONTROLUL TEHNIC DE CALITATE AL DULCETURILOR SI INTERPRETAREA

REZULTATELOR

8

3.1 Determinarea greutății nete si a proportiei de fructe

1.Determinarea masei nete a continutului total de legume si fructe si a continutului unui component

raportat la masa neta

Principiul metodei:

Se determina diferenta dintre masa bruta si masa ambalajului gol.

Pregatirea probei:

- inlaturarea etichetei;

- spalarea ambalajului;

- uscarea prin stergere;

Materiale nacesare:

- balanta tehnica;

- sita, penseta;

- spatula, sticla de ceas;

- cilindru gradat;

Mod de lucru:

Se cantareste ambalajul folosidu-se masa bruta m;

Se goleste cantitatea intr-un vas de laborator;

Ambalajul gol se spala, se scurge de apa se sterge si se cantareste btinandu-se

m1;

Calcul si iterpretarea rezultatelor: masa neta=m-m1

m=ambalajul

m1=ambalajul gol g/kg

2.Determinarea continutului de legume si fructe raportate

la masa neta

9

Principiul metodei:

Se determina continutul total de legume si fructe raportat la masa neta in

conditiile metodei.

Mod de lucru:

In cazul legumelor si fructelor sterilizate se cantareste fiecare recipient di proba

pregatita stabilindu-se masa bruta m.

Se deschide capacul si continutul se trece cantitativ pe un ciur cu sita cu

ochiurile de 4, asezata pe un vas de laborator tarat in prealabil (diametrul ciurului

trebuie sa fie egal cu diametrul vasului).

Pentru asigurarea scurgerii complete produsul se asaza pe ciur in strat uniform

si se lasa sa se scurga cinci minute miscand ciurul din cand in cand.

Se cantareste vasul cu lichid si se stabileste m3.

Ambalajul gol se spala, se usuca si se cantareste.

Masa neta se calculeaza cu formula:

Continut legume sau fructe =m2-m3/mex100

m2=masa neta exprimata in grame sau kg;

m3=masa lichidului scurs in grame sau kg;

me=masa neta de pe eticheta in grame sau kg;

3.Determinarea continutului unui component raportat

la masa neta

10

Principiul metodei:

Se determina masa fiecarui component dintr-un ambalaj si se raporteaza la masa

neta.

Mod de lucru:

Se cantareste fiecare component astfel:

- se cantareste recipientul;

- se transvazeaza continutul pe un ciur metallic, dupa scurgerea completa a

lichidului;

- ambalajul se cantareste, se obtine m1;

- componentele aflate pe sticla se separa cu atentie cu ajutorul unei pensete, se

trec separate intr-o capsula de portelan sau sticla de ceas, spalata in prealabil

notate cu m5 si se cantareste m6

Calcul:

Component = m6-m5/mex100

m6=masa sticlei de ceas cu component in grame;

m5=masa sticlei de ceas goale;

me=masa neta dupa eticheta in grame;

3.2 Determinarea conținutului de substanț uscata

Principiul metodei:

11

Se determina indicele de refractive la temperatura de 20oC si din valoarea

acestuia se deduce continut de substante solubile exprimat in zaharoza.

Aparatura:

Refractometru prevazut cu scara gradate in valori ale indicelor de refractive cu

precizie de 0,0002, sau refractometru prevazut si cu scara gradata in procente de

zaharoza, cu precizie de 0,1% .

Refractometruva fi prevazut cu termoreglator sau cu dispozitiv de circulare a

apei la 20oC +0,5oC

Reglarea aparatului:

Se aduc prismele refractometrului la temperature de 20oC +0,5oC . Se ridica

prisma mobile, se precizeaza doua picaturi de apa distilata pe prsma fixa a

refractometrului si se inchide imediat cu prisma mobile.

Se regleaza aparatul astfel incat sa apara clar linia de separare a campurilor. Se

deplaseaza ocularul pana la suprapunerea reperului cu linia de separare a campului

luminous de cel intunecos. Refractometrul se considera reglat daca linia de separare

este in dreptul indicelui de refractie de 1,3330(indicele de refractive al apei).

Lucrarea si pregatirea probelor:

Probele se iau conform standardelor, normelor interne, caietelor de sarcini in

vigoare.

Mod de lucru:

Pe prisma fixa a refractometrului se picura cu ajutorul unei baghete 2-3 picaturi

din proba pregatita si se inched prismele imediat pentru a impiedica evaluarea probei.

Se deplaseaza ocularul pana la suprapunerea reperului cu linia de separare a altor

doua campuri, apoi in refractometrul folosit se citeste fie direct continut procentual de

substanta solubila, fie indicele de refractie din care se deduce continut corespunzator

de substante solubile.

Determinarea se executa la temperature de 20oC +0,5oC sau la temperature

diferita de aceasta cu 5oC . Se efectueaza doua determinari pe aceeasi proba.

Calcul:

12

a) Daca determinarea sa executat la temperature de 20 +0,5oC pe proba ndiluata,

procentul de substante solubile se citeste direct pe scara aparatului. Daca

determinarea sa executat la o temperatura diferita de 20oC atunci valoarea

procentuala ale substantei solubile citita se corecteaza la temperatura de 20oC .

b) Daca determinarea sa executat asupra unei solutii diluate, procentul de substanta

solubila se stabileste estfel:

% substante solubile = c*100 V/m*100, in care

C = continut de substante solubile citit sau dedus

V = valoarea solutiilor

m = masa produsului luat pentru determinarea in grame

3.3 Analiza senzoriala

• Principiul metodei:

• Metoda consta in determinarea cu ajutorul simturilor (vaz,gust si miros) a indicilor

de calitatea cozonacului:aspectul exterior,starea si aspectul miezului,aroma si gustul.

• Mod de lucru:

• Aspectul: Se examineaza vizual aspectul dulcetii de capsuni,acesta fiind de culoare

rosie,rosu-inchis,caracteristic dulcetii.

• Culoarea dulcetii: Se apreciaza vizual,stabilindu-se daca dulceata are culoarea

corespunzatoare.

• Aroma: Se determina mirosind produsul nostru,iar acesta fiind usor aromat de

mirosul placut al capsunii si al zaharului,se apreciaza daca aroma este

corespunzatoare,aceasta fiind caracteristica,placuta,fara mirosuri straine (de

mucegai,ranced,statut)

• Gustul: Se apreciaza gustand din dulceata,acesta fiind caracteristic,placut,de bine

fiert,dulceag potrivit,nu se admite gustul amar sau acru.

IV. VALOAREA NUTRITIVA

13

Valoarea nutritiva reprezinta calitatea unui aliment de a satisface nevoile

energetic si biologice ale organismului.

Principalele substante care intra in compozitia chimica a alimentelor se numesc

principia alimentare. In functie de rolul principal ce il indeplinesc in organism, se

clasifica in:

- pricipii energetic, care prin metabolizare dau energia necesaraorganismului

(lipide si glucide)

- principii plastic, care participa la sinteza substantelor proprii organismului si

inlocuirea celor uzate (protide si saruri minerale)

- principii catalitice, care indeplinesc rolul de activatori ai reactiilor celulare

(enzime, vitamine, hormone)

Acelas principiu alimentar poate indeplinii atat rol energetic, cat si rol plastic.

De exemplu: enzimele care constituie sursa principal de energie a organismului

pot avea rol plastic cand intra in constitutia celulelor, iar protidele care indeplinesc

rol plastic pot fi folosite de organism drept substante energetic daca sunt consummate

in exces. Din punct de vedere nutritive alimentele se clasifica in noua grupe.

Dulceata de capsuni este un produs alimentar care are la baza fructele care fac

parte din grupa de alimente numarul sapte. Acestea continglucide cu molecula mica,

apa si saruri minerale, magneziu, calciu, vitaminele C si PP. Au valoare calorica

redusa, sunt sarate si bogate in substante de ballast cu effect intestinal.

Calculul valorii nutritive:

O modalitate de exprimare a valorii nutritive este indicile VN10, care reprezinta

valoarea nutritiva a unui aliment luand in calcul 10 elemente considerate ca fiind cele

mai importante. Acest indice se calculeaza dupa urmatoarea relatie:

VN10=1/10*(Pr*FPr+L*FL+Gl*FGl+Ca*FCa+Fe+…+PFp+AFA+B1*FB1+B2*FB2+CFe)

Pr – continutul in protein al comtinutului g/100g produs

L – continutul in lipide al produsului

14

Gl – continutul in glucide g/100g produs

Ca – continutul in calciu al produsului g/100g produs

Fe – continutul de fier al produsului in mg/100g produs

P – continutul de fosfor al produsului in mg/100g produs

A, B1, B2, C – reprezinta continutul de vitamine corespunzatoare in mg/100g produs

F=b*k*100/d in care,

F – reprezinta un coefficient care se calculeaza in functie de:

b – coeficientul valorii biologice a proteinelor

k – coeficientul de utilizare a componentelor

d – necesarul zilnic din fiecare component

Valorile coeficientului F pentru substantele nutritive care se gasesc in dulceata

de capsuni sunt prezente in tabelul de mai jos:

Produsul FPr FL FGl FCa FP FFe FA FB1 FB2 FC

Dulceata

de

capsuni

0,69 0,55 0,10 54 60 6,1 27 53 - 1

Folosind valorile lui F se poate calcula valoarea nutritiva VN10 pentru fiecare

produs alimentar. In tabelul de mai jos este prezentata compozitia chimica (%),

valoarea nutritiva VN10 si valoarea calorica W.

Produs Pr

(g)

L

(g)

Gl

(g)

Ca

(g)

P (g) Fe

(mg

)

A

(mg

)

B1

(mg)

B2

(mg)

C

(mg

)

VN10

(100g

)

W

ca

l

Dulceat

a de

capsuni

0,4

5

0,

1

66,

5

0,01

3

0,02

3

0,38 0,03 0,00

3

0,00

8

0,5 - -

Valoarea energetic (valoarea calorica).

15

Principalii furnizori de energie sunt glucidele, lipidele, si protidele provenite

din alimentele consummate. Prin arderea in organism energia continuta este eliberata

in cea mai mare parte sub farma de energie caloric.

Necesarul de energie ca si valoarea energetica a alimentelor se exprima in

calorii (cal). Prin ardere in organism glucidele si protidele elibereaza 4,1cal/g, iar

lipidele 9,3cal/g.

Valoarea calorica reprezinta suma produselor dintre factorii energetic si

puterile lor calorice si se calculeaza dupa formula:

W(cal)=Pr(g)*4,1cal/g+L(g)*9,3cal/g+Gl(g)*4,1cal/g

Nota: Pentru calculul valorii nutritive si calorice trebuie sa se tina seama si de

pierderile specifice la prelucrarea primara si termica, noi le consideram zero.

Inlocuim datele din tabele in formula VN10

VN10=1/10(0,45g*0,69+0,1g*0,55+66,5g*0,10+0,013g*54+0,023g*60+0,38mg*61

+0,03mg*27+0,003mg*53+0,008mg*0+0,5mg*1)=

VN10=1/10(0,3105g+0,055g+6,65g+0,702g+1,38g+2,318mg+0,81mg+0,159mg+

0,5mg)=12,8245

VN10 =1/10*12,8245=12,8245/10=1,28

W(cal) =0,45g*4,1cal/g+0,1g*9,3cal/g+66,5g*4,1cal/g=

1,845cal+0,93cal+272,65cal=275,425cal =275cal

16

V. DEFECTELE DULCETURILOR

Defectele produsului finit afecteaza una sau mai multe insusiri ale acestuia

scazandu-i calitatea.Din aceasta cauza se pune accent deosebit pe depistarea cauzelor

care genereaza defectele dulcetii de capsuni si luarea de masuri pentru evitarea

obtinerii unor dulceturi cu defecte.Sursele principale ale defectelor dulcetii de

capsuni sunt:

• Materii prime necorespunzatoare din punct de vedere calitativ

• Nerespectarea regimului tehnologic,in special la prepararea dulcetii care consta in

fierberea si stelirizarea acesteia.

• Defectele culorii:

• Depozitarea necorespunzatoare a dulcetii de capsuni dupa fierbere si sterilizare.

• Neermetizarea borcanelor,provoaca alterarea rapida a produsului,rebutul aparand de

obicei la scurt timp dupa sterilizare.

• Bombajul recipientelor:

• Sterilizarea este provocata de prezenta microorganismelor care au supravietuit

tratamentului termic la depozitare.

• Este determinate de urmatoarele cause:

• Nerespectarea regimului de sterilizare

• Functionarea defectuasa a aparaturii de control

• Existenta unui numar de microorganisme inainte de starilizare,datorita unui grad

mare de infectare a materiilor prime si a materialelor.

17

VI.FALSIFICARILE DULCETURILOR

Produsele din fructe conservate cu zahar sunt supuse si ele la diverse falsificari chiar

daca acestea nu au amploarea falsificarilor sucurile de fructe. Cele mai des intalnite

sunt:

• Substituirea fructelor scumpe (nobile) cu fructe comune (mai ieftine )

Fara indoiala ca si in cazul produselor obtinute prin procesarea fructelor conservate ci

zahar,frauda cea mai frecventa consta in substituirea partiala a fructelor scumpe

( capsune,fructe de padure) cu fructe mai ieftine (struguri,mere,pere,etc.)

Falsificarea se identifica cu aceleasi metode folosite si la autentificarea speciei

(varietatii),dar o abordare inovativa relative recenta consta in analiza structurii si

compozitiei peretilor celulari ai fructelor

(caise,piersici,dovleac),celuloze,hemiceluloze si substante practice (kurz si

colab.,2008b).

Se investigheaza continutul de monoglucide ale diferitelor fractiuni pectice solubile

in apa,in HCl si in NaOH,cat si pectinele oxidate solubile. Prin dozarea

hemicelulozelor s-au obtinut rezultate repetabile si fidele pentru cuantificarea

gemurilor obtinute din capsune (Schleber si colab.2005) de cirese ( Fugel si

colab.,2006) cat si din amestecuri de fructe caise-capsune si caise - piersici ( kurz si

colab.,2008c).

Se determina continutul si raportul arabinoza/galactoza a diferitelor fractiuni

pectinice. Arabinoza si galactoza predomina in toate fractiunile pectinice ale

capsunelor si cireselor cu o pondere mai mare in galactoza

• Modificarea raportului fructe / zaharuri:

Abordarea traditionala consta in evaluarea continutului in unele alamente prezentate

in fructe cum sunt: azotul total,fosforul,potasiul s.a.

Falsificarea insa poate fi usor mascata prin adios de compusi care contin astfel de

elemente cum sunt fosfatul de potasiu si fosfatul de amoniu,canducand la rezultate

eronate,crescute,in ceea ce priveste continutul de fruct din produs.

18

O relatie simpla pentru a afla continutul de fructe dintr-un produs,bazata pe acest

principiu este urmatoarea:

Fruct in produs , % = A%in produs / A%in fruct,in care

A – reprezinta continutul intr-un compus insolubil (de exemplu unul sau mai multe

elemente minerale) al fructului.

• Adaosul illicit de indulcitori naturali (sirop de zahar invertit,glucoza,fructoza din

porumb sau melasa) sau sintetici,cu mare putere de indulcire (ciclamati,aspartam si

superaspartam s.a.),singular,dar cel mai adesea in amestec,intrucat actiunea

sinenergetica estompeaza gustul rezidual ce ar ramane daca ar fi folositi

separat.Acesti compusi se identifica cu aceleasi metode folosite la fraudarea

sucurilor.

• Adaosul de coloranti,aromatizati,conservanti sau agenti de gelifiere

(pectina,gelatina,caragenan,agar-agar s.a.),neautorizati sau in doze ce depasesc

limitele maximale admise;substituirea partiala a pectinei cu amidonul.La produsele

gelificate,indeosebi la jeleuri se practica si adaosul de amidon cu scopul de a substitui

partial pectina.

Aceasta falsificare influenteaza indeosebi insusirile senzoriale

( aspect,culoare).pentru a masca adaosul se recurge la o a doua frauda care consta in

adaosul unor cantitati mai mari de coloranti alimentari decat limitale premise de

legislatia in vigoare.Adaosul de amidon se pune in evidenta atat prin analiza

microscopica cand se constata prezenta granulelor de amidon cat si prin metode

chimice.

• Diluarea cu apa si adaosul de coji sau tescovina:

Pentru decelarea acestor fraude se folosesc metode clasice sau moderne.

Metode de autentificare si de identificare a falsificarilor produselor de fructe:

19

Aplicabilitate Parametrii analizati Metoda

analitica

32 1

Determinarea proportiei de

fructe

Continutul de fructe si alti

componenti

din produs

Spectometrie;me

tode

gravimetrice

Determinarea proportiei

de fructe

Raportul dintre componentul

tinta din fructe si cel din produs

Absorbtia

atomica

Produse obtinute prin procesarea fructelor

321

Determinarea proportiei

de fructe

Parametrii

reologici

Teste

reologice

Identificarea

indulcitorilor

adaugati

Glucidele specificeCromatografice

HPLC,

metode optice

Decelarea speciei

(varietatii)de fructe

HidrocalconeleCromatografice

HPLC

Decelerarea speciei

(varietatii) de fructe

Flavonoidele sau

antocianidinele

Cromatografice

HPLC

Decelarea speciei

(varietatii) de fructe

Substante de falsificare

(glucide,fructe straine)

Spectrometrice

FTIR

Decelarea speciei

(varietatii) de fructe

Enantiomeri specificiGC-IRMS

Diferentierea originii

fructelor din care s-au obtinut

produsele

Profilul proteinelorEnzimatica (ELISA)

20

Diferentierea originii

fructelor din care s-au obtinut

produsele

Profilul AND-uluiBiologica

(PCR)

VII.ANEXE

21

Continutul de elemente minerale al unor specii de fructe,in mg (in 100g material

proaspat)

IMnCuZnFeCaMgKNaClPSSpecia

0,00

8

0,280,130,0

9

0,730131555122514Capsuni

Continutul in vitamine al fructelor (in 100g material proaspat) :

Vit. CVitaminaP

P mg

VitaminaB2

mg

VitaminaB,

mg

Caroten

mg

Specia

25-12530010030urmeCapsuni

Continutul mediu in substante tanante al unor fructe proaspete:

Substante tananteSpecia

0,16Capsuni

Productia de fructe din Romania (totala si pe cap de locuitor)

200019991998Anul

1301,0935,61036,4Total din care

11,714,711,8Capsuni

Conditii de conservare si durata admisibila de depozitare in stare refrigerate pentru unele fructe proaspete:

Durata admisibila de

Umiditatea relativa a aerului

Temperatura de depozitare (°C)

Fructul

22

depozitare in saptamani1-5 zile-0Capsuni

Durate admisibile de depozitare a fructelor congelate recomandate de Institutul International al Frigului:

Durata admisibila de depozitare in luni,la o temperatura a anului de

Fructul

-30 ° C-25 ° C-18 ° CZmeura,capsuni fara zahar 241812

VIII. BIBLIOGRAFIE

Segal B., Ionescu E., Ionescu R. – Utilajul si tehnologia prelucrarii legumelor si

fructelor, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1980

23

Barbulescu G. – Merceologia alimentara, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti

2003

http://www.milestii-mici.md/rom/section/12/

http://www.bloombiz.ro

http://www.jurnalul.ro

http://ro.wikipedia.org/wiki/Pinot_Noir

http://www.pietroasa.ro

http://www.didactic.ro/files/5/drum.ppt#23