Druta
6
“Nimeni nu se bucură când își ia rămas bun de la tinerețe, și da-va Domnul, triști vom rămânea pururea, despărțindu-ne de ea.” din POVARA BUNĂTĂȚII NOASTRE "Suntem un neam prea mic pentru o ură atât de mare." din POVARA BUNĂTĂȚII NOASTRE Să tot stai și să te miri. Nenorocirea noastră, a moldovenilor, e că suntem proști. Noi știm a câștiga o sută de ruble, dar a cheltui nu ne ajunge căpățâna. Avem mii de feluri pentru a munci, iar pentru a ne odihni frumos nu avem niciunul. Dacă n-ar fi fost biserica, moldovenii de mult ar fi pierit. Sute de ani la rând, biserica îl punea pe omul nostru la hodină cu forța. Țăranul ședea pe o margine de prispă la umbră, scrâșnea de ciudă, dar se hodinea. Amu nimeni nu te pune cu de-a sila să te odihnești, amu oamenii noștri au scăpat la adunat avere, și o să crape, dar o să aibă ca vecinul, și în casă o să le aibă pe toate, pe câte le are vecinul, dacă nu și mai multe. Oamenii muncesc și, de osteneala cea mare, beau; din scârbă pentru slăbiciunea lor, iar se duc la muncă, și o tot țin asa una și una, până nu nimeresc la spital. Din piesa dramatică “DOINA” "Ningea. Peste Cîmpia Sorocii ningea încet, domol, agale și venea potopul cela alb de sus nu ca o ninsoare oarecare, ci ca o mare binefacere cerească. Fulgii mășcați și blînzi cădeau nu atît pe pămînt, cît pe sireacul suflet omenesc..." din POVARA BUNĂTĂȚII NOASTRE
Transcript of Druta
Nimeni nu se bucur cnd i ia rmas bun de la tineree, i da-va Domnul, triti vom rmnea pururea, desprindu-ne de ea.din POVARA BUNTII NOASTRE"Suntem un neam prea mic pentru o ur att de mare."din POVARA BUNTII NOASTRES tot stai i s te miri. Nenorocirea noastr, a moldovenilor, e c suntem proti. Noi tim a ctiga o sut de ruble, dar a cheltui nu ne ajunge cpna. Avem mii de feluri pentru a munci, iar pentru a ne odihni frumos nu avem niciunul. Dac n-ar fi fost biserica, moldovenii de mult ar fi pierit. Sute de ani la rnd, biserica l punea pe omul nostru la hodin cu fora. ranul edea pe o margine de prisp la umbr, scrnea de ciud, dar se hodinea. Amu nimeni nu te pune cu de-a sila s te odihneti, amu oamenii notri au scpat la adunat avere, i o s crape, dar o s aib ca vecinul, i n cas o s le aib pe toate, pe cte le are vecinul, dac nu i mai multe. Oamenii muncesc i, de osteneala cea mare, beau; din scrb pentru slbiciunea lor, iar se duc la munc, i o tot in asa una i una, pn nu nimeresc la spital. Din piesa dramatic DOINA
"Ningea. Peste Cmpia Sorocii ningea ncet, domol, agale i venea potopul cela alb de sus nu ca o ninsoare oarecare, ci ca o mare binefacere cereasc. Fulgii mcai i blnzi cdeau nu att pe pmnt, ct pe sireacul suflet omenesc..."din POVARA BUNTII NOASTRE
Nimeni nu se bucur cnd i ia rmas bun de la tineree, i da-va Domnul, triti vom rmnea pururea, desprindu-ne de ea.din POVARA BUNTII NOASTRE
Partea superioar a macheteiPartea inferioar a machetei"Suntem un neam prea mic pentru o ur att de mare."din POVARA BUNTII NOASTRE
Partea superioar a machetei
Partea superioar a machetei"Ningea. Peste Cmpia Sorocii ningea ncet, domol, agale i venea potopul cela alb de sus nu ca o ninsoare oarecare, ci ca o mare binefacere cereasc. Fulgii mcai i blnzi cdeau nu att pe pmnt, ct pe sireacul suflet omenesc..."din POVARA BUNTII NOASTRE
Partea inferioar a macheteiION DRU"i totui, tovari, poporul triete. Tradiiile lui strvechi zvcnesc ntr-o bab ort, suprcioas, i adic de ce nu ar fi ea suprcioas?! Tinerele gospodine fiind scoase de cu zori n cmp, ea, btrnica, n loc de-a odihni la umbr, st i frmnt aluatul... Tradiiie trebuiesc pomenite, meninute i consfinite zi de zi. Ele zac sub aceste drumuri colbite, pe sub portie, pe sub prispe..."din LUPANIADAfoto: Mihai Potrniche
"i cnd a btut disperarea la u, cnd Moldova s-a pomenit la o rscruce de drumuri flmnd i degerat, nu brbaii Moldovei, cum ar fi fost firesc, ci femeile, fiicele, mamele s-au repezit s-i salveze casa, pmntul i neamul. Spre cumplita noastr ruine, din cei aproape un milion de ceteni plecai peste hotare s-i ctige bucata de pne, dou treimi, dac nu mai mult, sunt Mariile noastre."din LUPANIADAFrumuele la aisprezece, mpresurate de copii la douzeci i cinci, rcite de muncitul lutului la treizeci, spetite de munc grea la patruzeci, ciuturencele nici nu mureau n nelesul propriu al cuvntului, ci se stingeau ori, cum ziceau ele nsele, "se treceau". Nu se plngeau, cci era un necaz prea vechi ca s se mai plng. Aa i-au trit viaa i mama, i bunica, i strbunica.din POVARA BUNTII NOASTREAa-s vecinii de cnd lumea: se poart omenete cu tine atta vreme ct eti ceva mai jos dect dnii, dar, pe msur ce ncepi a te ridica, s vezi cum li se schimb nravul!din POVARA BUNTII NOASTREVai, visele celea ale tinereii, visele primei iubiri, cum vin ele, ca apele de primvar i te fur, i te nvluie, i te duc la adnc, att de adnc, nct, la un moment dat, ele devin esena vieii tale, i dac i s-ar cere: visele sau viaa, eti gata s declari - de-mi luai visele, luai-mi i viaa...din Frunze de dorCum snt ei, moldovenii, n-au apucat bine s ias din sat, c oamenilor a i nceput, n tain, s li se fac dor de cas. Aa ni-e zodia, i de cte ori va fi s se schimbe vremea, de attea ori ne vor durea rdcinile...din FRUNZE DE DOR"Fusese prea mult vreme dragostea altuia pentru a mai fi i dragostea lui. Era prea sprinten, ispititoare, amitor de ispititoare, ca s-o urce n crua lui, dar o dorise cndva cum nu mai dorise pe nimeni, i ceea ce am dorit, dar nu ni s-a dat, o s ne tulbure o via ntreag."din POVARA BUNTII NOASTRE"De sute de ani, neam de neamul lor, moldovenii i cresc copiii cu o singur pravil: s fie cumini! Dar, Dumnezeule, ce nseamn s tot fii cuminte?! Depinde cnd, cum, unde. Totdeauna nu poi fi cuminte. Dac ai casa ta, dac ai pmntul tu, dac ai neamul tu, i dac tot ce ai se duce de rp, mai poi fi cuminte?!"din POVARA BUNTII NOASTRE
