ŞCOALA POSTLICEALĂ DRUTA 2015.doc

8/17/2019 ŞCOALA POSTLICEALĂ DRUTA 2015.doc

http://slidepdf.com/reader/full/scoala-postliceala-druta-2015doc 1/84

ŞCOALA POSTLICEALĂ

CAROL DAVILA TECUCI

SPECIALITATEA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT

COLICA BILIARĂROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA

PACIENTULUI CU COLICĂ BILIARĂ

PROF. COORDONATOR ABSOLVENTASISTENT MEDICALVIOLETA NACU

DRUŢĂ

2016



MOTTO :,, Medicina generală este o adevărată specialitate complexă .Acela care o practică trebuie să fie de

elită , cu o calificare profesională excepţională şi cu o orientare etico-socială exemplară, el fiind

factorul principal în ocrotirea sănătăţii”.

Radu Ramniceanu



CUPRINSI. PARTEA TEORETICĂ

CAPITOLUL I.

Argument ...

!"R#$%&'R'...

(.(. !oţiuni de anatomie...

CAPITOLUL II.

)AR"'A "'#R'"&*

+.(. $efiniţia bolii...

+.+. 'tiologie...

+.. )atogenie ...

+.. $iagnostic clinic simptomatologie/...

+.0. $iagnostic paraclinic...

+.1. $iagnostic diferenţial...

+.2. 'voluţie...+.3. )rognostic...

+.4. "ratament ...

A/ gieno-dietetic...

5/ Medical cu indicaţii şi contraindicaţii pentru medicaţia specifică afecţiunii/...

&/ &6irurgical...

+.(7. )rofilaxie...

+.((. 'ducaţia pentru sănătate...



II. PARTEA PRACTICĂ

CAPITOLUL III.

)R'8'!"AR'A &A8%R9#R:

.(. &a;ul . ...

.+. &a;ul . ...

.. &a;ul . ...

"'<!& $' =!>R?R'...

M'$&AM'!"' A$M!@"RA"'...

R#9%9 A@@"'! ' M'$&A9'...Ț

CAPITOLUL IV.

&#!&9%8...

CAPITOLUL V.A!'A ...

A!'A =...

559#>RAB'...



ARGUMENT

Alianţa terapeutică presupune asumarea unui anumit rol şi anumite atribuţiiCsarcini de către

fiecare dintre cei doi parteneri ai relaţiei terapeutice, în scopul menţinerii, ameliorării sau restabilirii

stării de sănătate.

&omplianţa terapeutică se defineşte ca fiind receptivitatea pacientului la indicaţiile profesioniştilor

de sănătate privind: modificarea stilului de viaţă, terapiile medicamentoase, regimurile alimentare,

pre;entarea la controlul periodic .

9ucrarea de faţă a fost întocmită studiind o vastă bibliografie pentru partea teoretică, iar în

partea practică am făcut studiu de ca; pe trei pacienţii cu colică biliară în funcţie de numărul de ;ile

de spitali;are, vDrsta mediul de provenienţă, necesitatea administrării de, antibiotice, complicaţii.

@copul acestei lucrări este de a scoate în evidenţă particularităţile de îngriEire a pacientelor.Me!"e#e $%!&'(e )e *+$%e !($e&$,# 'e)(*!# $%e-,(e + (e :

- să fie directe

- să exprime opinia personală

- să fie complete şi specifice

- să fie clare şi consistenteF să evite ambiguităţile

- să exprime clar sentimentele şi cerinţele

- să pre;inte separat faptele de opinii

- să concentre;e mesaEul asupra unui singur lucru odată

- să transmită mesaEul imediat cDnd observă ceva

- să nu conţină alu;ii la alte persoane

- să fie stimulativ

- mesaEele verbale şi nonverbale să fie congruente

- să fie însoţite de un surplus de informaţie care să susţină cele transmise

- să corespundă cadrelor de referinţă ale receptorului

%nul din efectele po;itive din viaţa unei asistente medicale este satisfacţia de a vedea

sc6imbările apărute la pacienţi, că se simt bine, că starea de nelinişte a dispărut făcDnd loc unei

dorinţe de viaţă şi a unei bune dispo;iţii. # bună stare de sănătate este un drept imprescriptibil al

omului. =n spirit tradiţional viaţa omului nu are preţ.



INTRODUCERE

G&olica biliară, căreia i se mai spune şi ve;iculară este destul de frecvent întDlnită şi se

caracteri;ea;ă printr-o durere acută, violentă, locali;ată în partea dreaptă a abdomenului, imediat

sub coaste. $urerea poate iradia pDnă în coloana vertebrală, umărul şi omoplatul drept şi survine în

cursul colecistopatiilor litia;ice sau nelitia;ice boli ale ve;icii biliare însoţite sau nu de calculi, aşa

numita Gpiatră la fiereG. &olica biliară este o afecţiune larg răspDndită în întreaga lume. ncidenţa

acesteia creşte odată cu vDrsta, statisticele necropsice, pentru femeia de rasă albă, demonstrDnd

0Hpentru decadă a -a şi decadă a I-a.

9a o populaţie asimptomatică cu media de vDrstă de 3 de ani, incidenţa litia;ei biliare a fost

de 2,0H.&olica biliară este o afecţiune care se întDlneşte la orice vDrstă, cu maxim de frecvenţă la

vDrsta miElocie. &olica biliară este raportată la toate vDrstele începDnd de la nou-născut pDnă lavDrstele cele mai avansate. Brecvenţa cea mai avansată a bolii apare în decadă a I-a.

&reşterea frecvenţei biliare cu vDrsta ar fi explicată prin:

a. sta;a ve;iculară, favori;ată, de reducerea aportului alimentar, viaţa sedentară,

reducerea contractilităţii ve;iculare din cau;a miasteniei, scăderea

colecistoc6ininei.

b. &reşterea vDsco;ităţii bilei cu tendinţa de a trece din starea coloidală de sol în cea

de gel.

c. Reducerea biligene;ei cu alterarea compo;iţiei bilei.

d. &reşterea colesterolemiei.

e. @căderea 6ormonilor sexuali.

=n ceea ce priveşte raportul dintre sexe, predominaţia sexului feminin de +- ori mai mare

este recunoscută de toţi autorii.

$eoarece la 37H din ca;uri evidenţia;ă, în antecedentele bolnavului afecţiunile biliare şi abu;ul de

alcool este bine să ştim cu toţii despre efectele nocive ale alcoolului mai ales în rDndurile tinerilor/

şi a unei alimentaţii necorespun;ătoare lipide, glucide în exces/. 'ste bine ca oamenii să cunoască

cDt mai multe despre corpul lor, de unele boli care apar datorită unor greşeli sau proaste obiceiuri

alimentare, pentru a-i aEuta să aibă o viaţă sănătoasă cDt mai mult timp cu putinţă. >ravitatea colicii

biliare este direct proporţională cu forma anatomopatologică, cu intensitatea procesului infecţios, cu

vDrsta precum şi cu de;ec6ilibrele electrolitic şi metabolic secundare.



PARTEA TEORETICĂ

CAPITOLUL I

ANATOMIA ŞI FI/IOLOGIA FICATULUI ŞI A CĂILOR BILIARE

I.1. Ge&e%!#($+( %((&) !!%!$,# )(3e$(

Aparatul digestiv cuprinde totalitatea organelor care îndeplinesc importanţa funcţie de

digestie şi absorbţie a alimentelor modificarea fi;ico-c6imică a alimentelor, absorbţia nutrimentelor

şi excreţia re;idurilor neabsorbite/. 'ste compus din tubul digestiv şi glandele sale anexe.$igestia este ansamblu de procese în cursul cărora substanţele nutritive sunt eliberate din

alimente, sub influenţa en;imelor, fragmentate în constituenţii lor c6imici şi absorbite. $igestia se

reali;ea;ă în segmentele constitutive ale tractului digestiv.

A!%!$,# )(3e$( e 4'!%$e 4& )5,+ e3'e&$e:

a/ &efalic J cuprinde cavitatea bucală cu glandele anexe şi faringele. =n această porţiune alimentele

sunt prinse bu;e, dinţi şi limbă, sunt triturate, lubrifiate de salivă şi transportate în segmentele

inferioare prin deglutiţie. #rganele olfactive şi gustative controlea;ă compo;iţia c6imică a

alimentelor.

b/ "runcal - cuprinde porţiunea de la originea esofagului pDnă la anus: esofag, stomac, intestin

subţire duoden, EeEun, ileon/, intestin gros cec, apendice, colon ascendent, transvers, descendent, şi

sigmoidian şi rect/.

'sofagul este dor un conduct de transport. "ransformarea alimentelor începe în stomac şi se

definitivea;ă în intestinul subţire, unde substanţele nutritive sunt absorbite în capilarele sanguine şi

limfatice. 9a acest nivel în digestie intervin ficatul, pancreasul şi un număr mic de glande din

peretele intestinal. =n intestinul gros resturile alimentare neabsorbite sunt condensate prindes6idratare, detoxificate prin conEugare, transformate în fecale prin fermentaţie şi putrefacţie,

transportate şi eliminate la nivelul rectului şi anusului >landele anexe ale tubului digestiv sunt

glandele salivare, ficatul şi pancreasul.



A&!$5'(! (*!$,#,(

Bicatul este cel mai mare organ din corpul uman. 'ste aşe;at în cavitatea abdominală J etaEul

suprame;ocolic, în partea superioară dreaptă, imediat sub diafragm, iar lobul sau stDng se întinde

pDnă la epigastru. 9ocul ocupat de ficat se numeşte loEa 6epatică. 'ste alcătuit din doi lobi inegali,

cel drept fiind de circa şase ori mai mare decDt cel stDng.

C5&(3,%!(! e$e%&+ 7 are forma unui semiovoid, aşe;at transversal în abdomen, cu

lungimea de aproximativ de +3 cm, diametrul antero- posterior de (3 cm, înălţimea de 3 cm şi

greutatea de aproximativ (77g. Are o culoare roşu-cărămi;iu, datorită cantităţii mari de sDnge pe

care o conţine.

&a şi consistenţă este dur, friabil, puţin elastic, şi ca urmare se rupe şi se ;drobeşte uşor. Areo mare plasticitate, ceea ce îi permite să se mule;e pe organele vecine.

F(*!$,# %e8(&$+ $%e( ee:

F!! ,e%(5!%+ 9)(!%!3'!$(*+: pe ea se observa lobul drept şi lobul stDng delimitaţi de

ligamentul falciform. 9obul drept pre;intă impresiunea arcului costal, iar cel stDng întăritura

cardiacă.. Baţa superioară este limitată prin două margini: una posterioară, mai groasă şi alta

anterioară, mai ascuţită.

F!! (&e%(5!%+ 9(*e%!#+: aceasta vine în contact cu stomacul, duodenul, colonul, me;ocolonultransvers, rinic6iul drept şi glanda suprarenală dreaptă.

)e această faţa se găsesc $%e( ;!&,%(, de aspectul literei K<”:

< ;!&,# !&$e%5< 5$e%(5% sagital/ drept - adăposteşte în porţiunea anterioară ve;iculei

biliare iar în cea posterioară vena cavă inferioarăF

< ;!&,# !&$e%5< 5$e%(5% sagital/ stDng - adăposteşte în porţiunea anterioară ligamentul

rotund iar în cea posterioară ligamentul Arantius.

< ;!&,# $%!&e%!# J se întinde între cele două şanţuri sagitale.

Aceste şanţuri delimitea;ă patru lobi: drept, stDng, caudat şi al lui @piegel.

Lanţul transversal se află 6ilul ficatului, prin care pătrund vasele şi nervii ficatului şi ies canalele

biliare şi limfatice ale organului.

F!! 5$e%(5!%+ o continuă pe cea superioară şi vine în raport cu peretele posterior al cavităţii

abdominale la nivelul vertebrelor ".- "((.



S$%,*$,%! (*!$,#,(

Bicatul este învelit de peritoneul visceral tunica seroasă/, care se continuă cu peritoneul parietal.. @ub această tunică se află o membrană capsula >lisson/ şi apoi parenc6imul 6epatic,

acesta fiind divi;at în lobuli.

L5-,# =e!$(* repre;intă unitatea anatomică şi funcţională a ficatului. Are forma unei

piramide aşe;ate cu ba;a spre suprafaţa ficatului şi vDrful spre interior, avDnd în centru vena centro -

lobulară. =n structura lui distingem: capilare sangvine, celule 6epatice, canalicule biliare şi nervi.

)rin alăturarea mai multor lobuli 6epatici, se formea;ă spaţiile port- biliare iernan/. Aceste spaţii

conţin: ţesut conEunctiv o ramură a venei porte, o ramură a arterei 6epatice, unul sau două canale

biliare, canale limfatice şi nervi. @Dngele circulă de la spaţiul port spre vena centro-lobulară, iar bila

din centrul lobului spre spaţiul port.

Ce#,#e =e!$(*e 6epatocitele/ sunt aşe;ate în cordoane RemarN, dispuse radial în oc6iurile

reţelei capilare intra-lobulare. =ntre celulele 6epatice şi peretele capilarelor se află spaţiul de trecere

$isse. =ntre celulele endoteliului vascular se situea;ă celulele upffer, fagocite ce participă la

degradarea 6emoglobinei. =ntre cordoane se formea;ă, prin simpla lor alăturare, spaţii înguste

numite *!&!#(*,#e -(#(!%e , care au pereţii proprii.

@pre periferia lobului, canaliculele biliare îşi constituie un perete propriu numit colangiola.&olangiolele sunt lobulii învecinaţi se unesc între ele şi formea;ă la nivelul spaţiilor iernan

canalele biliare perilobulare.

&analele biliare perilobulare se unesc între ele şi dau naştere la două canale 6epatice - drept

şi stDng J corespun;ătoare celor doi lobi ai ficatului, care, părăsind ficatul, la nivelul 6ilului se unesc

şi formea;ă canalul 6epatic comun. $upă un traiect de - cm, canalul 6epatic comun se uneşte cu

canalul cistic şi alcătuiesc împreuna *!&!#,# *5#e)5* , care se desc6ide în duoden împreună cu

canalul Oirsung, la nivelul carunculei mari.

&analiculele biliare şi canalele biliare peri - lobulare formea;ă *+(#e -(#(!%e (&$%!=e!$(*e,

iar canalul 6epatic comun şi canalul coledoc alcătuiesc *+(#e -(#(!%e e$%! < =e!$(*e.

A*(&,# =e!$(* repre;intă subunitatea morfo-funcţională a lobului 6epatic. 'ste constituit

din totalitatea celulelor irigate de acelaşi vas şi care îşi varsă bila în acelaşi canalicul biliar.



V!*,#!%(8!(! (*!$,#,( este reali;ată de artera 6epatică şi vena porta. @Dngele pleacă de la

ficat prin venele supra6epatice, care colectea;ă tot sDngele din acest organ şi îl varsă în vena cavă

inferioară. 9imfaticele ficatului sunt superficiale şi profunde. !ervii ficatului provin din plexul

6epatic, alcătuit din fibre simpatice care ies din ganglionul celiac şi din fibre parasimpatice care se

desprind din ambii nervi vagi.

F,&*((#e (*!$,#,(

S,&$ ('5%$!$e ;( !%(!$e:

- a parte la digestia intestinalăF

- $epo;itea;ă în el o parte din substanţele care depăşesc nevoile imediate ale

organismuluiF- $egradea;ă şi sinteti;ea;ă diferite substanţeF

- a parte la menţinerea compo;iţiei plasmeiF

- Menţine ec6ilibrul glucidicF

- "ransformă grăsimile în forme care se oxidea;ă mai uşorF

- @inteti;ea;ă fermenţii necesari proprii sau ale altor organeF

- Reglea;ă metabolismul apei şi controlea;ă debitul sangvinF

- #preşte pătrunderea toxinelor în organismF

- Are rol în formarea globulelor roşiiF

- ntervine în termoreglareF

- @ecretă şi excretă bilaF

@upravieţuirea fără ficat este de cDteva oreF în ca; de insuficienţa 6epatică gravă, singurul

tratament posibil este transplantul.

C+(#e -(#(!%e e$%!=e!$(*e

@unt alcătuite din calea biliara principală şi calea biliara accesorie.&alea biliara principală este repre;entată de canalul 6epatocoledoc . 'ste un duct cu diametrul de -0

mm alcătuit din două segmente, canalul 6epatic comun şi canalul coledoc.

C!&!#,# =e!$(* comun se formea;ă prin unirea celor două canale 6epatice, drept şi stDng.

'l coboară în marginea liberă a micului epiplon şi fu;ionea;ă la nivelul marginii superioare sau

înapoia primei a duodenului, cu canalul cistic venit de la înapoia biliara, formDnd canalul coledoc.



C!&!#,# *5#e)5* pre;intă trei segmente: supraduodenal, retropancreatic i intraparietal înș

peretele duodenului/. @e termină printr-un orificiu comun cu canalul pancreatic, unindu-se cu acesta

în ampula 6epato- pancreatică a lui Iater. =n această ;onă există o importanţa formaţiune musculară

sfincterul lui #ddi/, a cărei funcţionare corecta asigură tran;itul normal al bilei spre duoden. &alea

biliară accesorie este repre;entată de e8(*,#! -(#(!%+ ;( *!&!#,# *($(*.

Ve8(*,#! -(#(!%+ 9*5#e*($,# este un re;ervor anexat cailor de excreţie a bilei, în care aceasta

se acumulea;ă în intervalul dintre prDn;uri. Are o lungime de aproximativ (7 cm, cu o lărgime de

cm şi o capacitate de 07-17 ml. )re;intă trei porţiuni: fundul, corpul şi colul.

F,&),# e8(*,#e( -(#(!%e constituie extremitatea ei anterioară şi răspunde inci;urii cistice de

pe marginea inferioară a ficatului. )e viu, el se proiectea;ă pe peretele anterior, în punctul unde liniaombilico - auxiliară dreaptă întDlneşte arcul costal. 'ste învelit în peritoneu şi are o mare mobilitate.

C5%,# e8(*,#e( -(#(!%e este partea aderentă la faţa viscerală a ficatului. 'l se îngustea;ă

treptat spre col, ultima parte a sa fiind denumită infundibul. Iine în raport în sus cu ficatul, iar în Eos

cu colonul transvers şi duodenul. Baţa superioară aderă slab la ficat printr-un ţesut conEunctiv

străbătut de vene porte accesorii. 'a se poate de;lipi uşor în cursul operaţiei de extirpare a ve;iculei.

Baţa inferioară este acoperită de peritoneu şi legată de colonul transvers prin ligamentul cistico -

colic.

C5#,# formea;ă extremitatea profundă şi ascuţită a ve;iculei biliare. Are formă conică i seș

continuă fără o limită precisă cu canalul cistic. 'ste liber, nu aderă la ficat. =n sus şi în stDnga vine în

raport cu ramura dreaptă a venei porte, iar în Eos cu porţiunea superioară a duodenului.

S$%,*$,%! e8(*,#e( -(#(!%e: la exterior este acoperită de peritoneu tunica seroasă/. %rmea;ă

tunica fibro - musculară. 9a interior ve;icula este căptuşită de tunica mucoasă. =n

regiunea colului se găsesc glande de tip mucos al căror produs se amesteca cu bilă. 'piteliul este

impermeabil pentru pigmenţii biliari. &elulele sale participă la procesul de resorbţie a apei

concentrarea bilei/ şi la elaborarea unor constituenţi biliari grăsimi şi colesterol/.V!*,#!%(8!%e! e8(*,#e( -(#(!%e este legată de vasculari;area ficatului: Artera cistică,

ramură a ramurii drepte a arterei 6epatice pătrunde în ve;iculă la nivelul gDtului şi se împarte în

ramurile dreaptă şi stDngă. Ienele cistice două/ sunt satelite arterei. @e varsă în ramura dreaptă a

venei porte. 9imfaticele drenea;ă limfonodulii gDtului şi limfonoduluii marginii anterioare a

6iatusului OinsloP. $e acolo aEung la nodulii retroduodenopancreatici.



I&e%!(! e8(*,#e( -(#(!%e este făcută de fibre vegetative simpatice şi parasimpatice/ care

vin în plexul 6epatic anterior.

F,&*((#e e8(*,#e( -(#(!%e sunt următoarele: de re;ervor, de concentrare şi resorb ie, deț

secre ie i de contractilitate. 5ila este secretată de ficat continuu în cantitate de (-+ lC;i, variind înț ș

funcţie de circulaţia sărurilor biliare şi de acţiunea diferitelor substanţe asupra colere;ei.

(. F,&*(! )e *5&*e&$%!%e este cea mai importantă şi se datorea;ă în primul rDnd capacitaţii

de absorbţie a epiteliului ve;icular. Ie;icula biliară are capacitatea de a înmaga;ina 3 moli de aci;i

biliari, ceea ce corespunde la g de acid colic. Buncţia de concentrare se reali;ea;ă prin procesele

de transport activ al electroliţilor. Mucoasa ve;iculară este mai permeabilă pentru cationi, decDt

pentru anioni. Alte substanţe absorbite la nivelul epiteliului ve;icular sunt substanţe liposolubile detipul bilirubinei libere, acidul c6enodexicolic, fosfolipide. )igmenţii biliari şi sărurile biliare se

absorb în mică măsură, absorbţia lor creşte în condiţii patologice ca: inflamaţia sau iritaţia ve;iculei.

+. F,&*(! e*%e$5!%e constă în secreţia de glicoproteine, predominant la nivelul colului

ve;iculei cunoscuţi sub denumirea de mucus, mucine, mucoproteine, mucopoli;a6aride,

glicoproteine. Acestea sunt de fapt proteine bogate în glucide. &antitatea secretată este cea de

+7mlC;i crescDnd în litia;a ve;iculară.

+. F,&*(! '5$5%(e constă într-o activitate spontană, ritmică şi lentă a ve;iculei care asigură o

presiune de (7-7 mm apă în perioadele de repaus ale re;ervorului biliar.

B(#! ;( %5#,# e( 4& 5%3!&('

5ila este formată de celulele 6epatice i celulele upffer. 'ste produsă în mod continuu,ș

astfel încDt în + ore se ob ine o cantitate de 177-(+77 ml. Ritmul secre iei este mai redus noaptea iț ț ș

mai crescut ;iua. 5ila se elimină în duoden doar în cursul digestiei alimentelor. =ntre timp ea se

acumulea;ă treptat în ve;icula biliară unde suferă un proces de concentrare prin absorb ie de apă iț ș

ioni i prime te o cantitate de mucus.ș ș



P%5%(e$+(#e ;( *5'58((! -(#e(

P%5%(e$+(#e -(#e(. 5ila are gust amar şi un miros aparte. &uloarea ei este în funcţie de provenienţă:

- 5ila ve;iculară are culoarea înc6isă, castanie şi este cunoscută sub denumirea bilei 5F

- 5ila coledociană are culoarea galben - aurie şi este cunoscută sub denumirea bilei AF

- 5ila 6epatică este clară şi este cunoscută sub denumirea de bila &.5ila are o densitate cuprinsă între (,7(7-(,70, bila ve;iculară avDnd densitatea mai mare,

p<-ul din canalul coledoc şi 6epatic varia;ă între 2,-3 iar p<-ul celei ve;iculare între 1 şi 2, deci

slab acid. )resiunea osmatică a bilei este egală cu cea a plasmei 77 m#smC(/.

5ila este un lic6id alcalin, nu este un suc digestiv propriu-;is, deoarece nu conţine en;ime,

dar totuşi deţine un rol important în special în digestia lipidelor, prin aci;ii biliari.

C5'58((! -(#e( diferă după provenienţa sa.

5ila secretată de ficat bila 6epatică/ conţine 42H apă, H re;iduu uscat, nu conţine mucus. 5ila

ve;iculară este mult mai concentrată, are 03H apă, (0H re;iduu şi conţine mucus.

5ila repre;intă o cale de excreţie pentru anumiţi constituenţi c6imici care constituie re;iduu uscat şi

anume: pigmenţi biliari, colesterolul, anumite droguri fenolftaleină şi săruri iodate/ proprietate care

stă la ba;a opacifierii căilor biliare şi a colecistului. )rincipalii constituenţi c6imici ai bilei sunt:

aci;ii biliari, mucusul pigmenţii biliari, colesterolul şi fosfolipidele.

A*(8(( -(#(!%( repre;intă factori prin care bila intervine în digestie. =n bilă se găsesc patruaci;i biliari, care intră în constituţia vitaminei $, a colesterolului şi a 6ormonilor steroi;i: acidul

colic, acidul deoxicolic, acidul c6enodeoxicolic, acidul litocolic. Aceşti aci;i sunt conEugaţi în celula

6epatică cu glicocolul şi taurina formDnd acidul glicolic şi de la acidul taurocolic, iar aceştia în

mediul alcalin biliar formea;ă săruri de !a i , forme sub care se elimină în duoden gliconatul deș

!a şi taurocolatul de !a/. "aurina provine din cisteină. Acidul colic provine din colesterol.

Rolul cel mai important al aci;ilor biliari se exercită în absorbţia lipidelor şi a vitaminelor

liposolubile. Aci;ii biliari exercită o intensă acţiune stimulantă asupra biligene;ei, deci are acţiune

coleretică.



S+%,%(#e -(#(!%e sunt supuse unei circulaţii enter6epatice, 47H din sărurile biliare eliminate

prin bilă provin din acest ciclu, (7H fiind sinteti;ate, întreruperea circulaţiei nu scade conţinutul

acestora în bila ceea ce demonstrea;ă existenţa unui mecanism reglator al sinte;ei.

S+%,%(#e -(#(!%e exercită importante şi multiple roluri în digestia şi absorbţia lipidelor, prin

acţiunea tensioactivă producDnd emulsionarea lipidelor oferind o suprafaţa mai mare pentru acţiunealipa;elor.

S+%,%(#e -(#(!%e activea;ă lipa;a pancreatică, dar nu şi pe cea intestinală.

9ipsa bilei din intestin duce la pierderea prin scaun a +C din lipidele ingerate, iar în ca;ul unei

absenţe prelungite apar 6ipovitamino;e complexe.

P(3'e&(( -(#(!%( sunt produşi de eliminare a catabolismului 6emoglobinei, luDnd naştere din

<b pusă în libertate prin distrugerea globulelor roşii la nivelul ficatului. 'i au un rol fi;iologic dau

culoarea galben - ver;uie a bilei şi culoarea caracteristică materiilor fecale.

P(3'e&(( -(#(!%( sunt bilirubina i biliverdina. 5iliverdina se află în bila umană în cantitateș

mică, constituind principalul pigment din bila păsărilor.

B(#(%,-(&! ia naştere prin descompunerea normală a <b colorantul globulelor roşii/ şi este o

substanţă de culoare brun - ver;uie. Aceasta trece în sDnge, apoi în ficat de unde este eliminată în

bilă.

=n sDnge bilirubina se găseşte în cantităţi mici sub forme:

- 5ilirubina directă sau conEugată cu valoarea normală de 7,+ mgHF

- 5ilirubina indirectă sau neconEugată cu valoare normală între 7,3-( mgH. &Dnd bilirubina din sDnge depăşeşte limitele normale ea trece în urină, imprimDndu-i acesteia o

culoare brun-roşcată. =n ca;ul unor obstacole în eliminarea bilei sau în boli de ficat, concentraţia

plasmatică a pigmenţilor biliari creşte şi aceştia colorea;ă intens urina şi ţesuturile dDnd icter. )rin

urină se elimină ;ilnic (-+ g pigmenţi biliari, iar prin materiile fecale (07 mg.

C5#e$e%5#,# se găseşte în proporţie de (-+H avDnd provenienţa exogenă alimentară/ şi

endogenă metabolică/. @e absoarbe cu uşurinţă din intestin dacă există şi suc pancreatic necesar

pentru eliminarea şi solubili;area să. Bicatul sinteti;ea;ă din colesterol, aci;ii biliari pe care îi

elimină prin bila în intestin.

Bicatul elimină o anumită cantitate de colesterol prin bila, iar restul este utili;at pentru

formarea lipoproteinelor cu densitate mai mică. @ub forma diferitelor tipuri de lipoproteine,

colesterolul este descărcat în circulaţie unde este extras şi utili;at de celule.



R5#,# +%,%(#5% -(#(!%e 4& )(3e$(e

5ila are un rol important pentru digestia şi absorbţia lipidelor. $eşi bila nu conţine fermenţi digestivi

en;ime/ prin pre;enţa sărurilor biliare ea capătă o funcţie digestivă. @ărurile biliare sunt substanţe

tensioactive, ele scad tensiunea superficială a picăturilor de grăsime şi favori;ea;ă emulsionarea lor.

9a nivelul intestinului subţire, sărurile biliare formea;ă cu aci;ii graşi insolubili în apă,

complexe coleinice şi micelii 6idrosolubile care pot traversa uşor membrana celulelor intestinale.

'ste favori;ată, astfel absorbţia lipidelor şi a vitaminelor liposolubile.

&omplexele coleinice aEunse în enterocit sunt desfăcute în acidul în acidul gras ce va fi

convertit în trigliceride şi sărea biliară care trece în sDngele port şi se reîntoarce la ficat, de unde este

nou excretată. Acesta este circuitul 6epato-entero6epatic de economisire a sărurilor a sărurilor biliare

pentru a căror sinte;ă se c6eltuieşte energie.@ărurile biliare au şi rolul de a stimula peristaltismul intestinal, secreţia biliară a ficatului,

adică funcţie coleretică şi rolul de a preveni putrefacţia proteinelor în intestinul gros adică rol

antiputrid.

'le solubili;ea;ă şi colesterolul şi împiedică împreună cu fosfolipidele apariţia de calculi

biliari. )entru a menţine colesterolul în bilă în stare de solubilitate este necesar că raportul săruri

biliareCcolesterol să fie de +7C(.

Mecanismul secreţiei biliare. 'liminarea bilei

5ila formată continuu în celulele parenc6imatoase 6epatice şi în celulele upffer aEunge

prin canalul 6epatic şi canalul cistic în ve;icula biliară de unde este eliminată intermitent în funcţie

de alimentaţie prin canalul coledoc în intestin.

Rolul determinant în mecanismul de eliminare intermitentă a bilei este îndeplinit de

contracţiile ve;iculei biliare şi de relaxarea sfincterului #ddi care constă într-o îngroşare a

musculaturii circulare la afluenţa canalului coledoc în ampula Iater.

=n perioadele interdigestive coledocul este contractat iar presiunea depăşeşte 07-27 mm <g.

5ila înmaga;inată în ve;icula biliară se concentrea;ă prin reabsorbţia apei şi sărurilor minerale,

putDndu-şi reduce volumul de (7 ori.



@e adaugă în sc6imb mucus excretat de mucoasa ve;iculei, bila ve;iculară devenind astfel

mai vDscoasă datorită mucusului. 'liminarea bilei este produsă de contracţia ve;iculei biliare şi

relaxarea sfincterului coledocian.

Ie;icula se contractă ritmic de + ori pDnă la 1 ori pe minut. @e produce astfel o creştere a

presiunii din ve;iculă şi din canalele 6epatice pDnă la +07-77 mm <g care ec6ivalea;ă presiuneasecreţiei biliare şi secreţia încetea;ă, fenomen care nu are loc în condiţii normale pentru că sfincterul

#ddi cedea;ă.

&au;a declanşatoare a expul;iei bilei în duoden în condiţii normale, este repre;entată de

alimentaţie. &antitatea şi calitatea bilei evacuate, depinde deci de felul alimentaţiei,

coleistoNineticele cele mai eficiente sunt repre;entate de grăsimi: gălbenuşul de ou, untul, smDntDna,

acidul oleic, lecitina, uleiul de olive, de cocos, de ficat, de morun.

)roteinele, mai ales carnea posedă şi ele un rol colecistoNinetic.

>lucidele sunt lipsite de acest efect, iar laptele prin conţinutul său în grăsimi stimulea;ă

secreţia biliară şi modifică ritmul evacuării ve;iculare.

Re3#!%e! e*%e(e( ;( e*%e(e( -(#(!%e

Buncţia de excreţie a bilei se numeşte colere;ă, iar factorii care o stimulea;ă se numesc

factori coleretici. Buncţia de excreţie a bilei din ve;icula biliară se numeşte colagogă şi este

stimulată de substanţe colagoge. Reglarea acestor două procese se face conEugat prin mecanismul

neuroumoral.Mecanismul nervos este asigurat de centrul de bilosecretor din bulb care prin intermediul

vagului excita colere;a şi funcţia colagogă a ve;iculei biliare. 'xistă şi un mecanism nervos local de

evacuare a bilei.

=n perioada dintre mese sfincterul #ddi este de 7 cm, în momentul pătrunderii alimentelor

în duoden are loc prin reflexe locale şi generale relaxarea sfincterului #ddi şi contracţia peretelui

ve;icii cu eliminarea bilei. @istemul nervos simpatic are efecte opuse, determinDnd relaxarea ve;icii

şi contracţia sfincterului #ddi.

Me*!&(',# ,'5%!# constă în acţiunea unor substanţe asupra secreţiei şi excreţiei biliare.

'fecte coleretice au sărurile biliare şi 6ormonii duodenali ca 6epatocrinina.

@ecreţia acestor 6ormoni este stimulată de alimente grase ca smDntDna, gălbenuşul de ou.



'fecte biliogene au 6ormonii duodenali, colecistoNinina şi pancreatinina.

@ecreţia colecistoNinină este determinată de contactul mucoasei duodenale cu <& şi cu diverse

alimente cu conţinut lipidic şi diferă de pancrea;inina prin faptul că nu influenţea;ă secreţia

pancreatică. >lucidele in6ibă secreţia biliară.

'xistă şi substanţe farmacodinamice cu rol asupra motricită ii ve;iculare:ț- Acetilcolina provoacă o contracţie ve;iculară puternică, accentuată de e;erină şi diminuată

de atropinăF

- <istamina are efect asemănător cu acetilcolinaF

- @ecretina are acţiune modestă, dar sigurăF

- &aurubina pare a avea o acţiune de contracţie a ve;iculei biliare şi relaxare a sfincterului

#ddiF

- Morfină, nicotina, i;oprenalina, adrenalina, noradrenalina, gastrina, nu au rol asupra

motricită ii ve;iculare.ț

F,&*((#e *+(#5% -(#(!%e %(&*(!#e

. Buncţia de concentrare. Mucoasa coledocului este dotată cu capacitatea de absorbţie

asemănătoare celei a ve;iculei biliare, astfel încDt între cele două prDn;uri cDnd bila 6epatică

stagnea;ă în coledoc are loc concentrarea acesteia cu creşterea bilirubinei la 1-( mg faţă de -0 mg

în bila 6epatică.

. Buncţia secretorie constă în secreţia mucusului de către glandele mucoase ale epiteliuluicanaliculelor care în lumenul coledocului se va amesteca cu bilă stagnantă.

. Mobilitatea cai biliare principale. =n această afirmaţie părerile sunt împărţite unii susţin doar

existenţa unor mişcări peristaltice ale extremităţii inferioare vateriene a coledocului, iar alţii că

contracţiile parţiale sau totale 6epatocoledociene precum şi funcţia sfincteriană a 6epaticului comun

au rol important în excreţia biliară.

I. Activitatea sfincterului #ddi constă într-o activitate ba;ată pe desc6idere diastolă/ şi înc6idere

sistolă/, ritmică uneori întreruptă de contracţii violente. &reşterile de presiune produc alungirea

celor două fa;e, perturbDnd această activitate.



2.1. DEFINIŢIE

COLICA BILIARĂ numită şi colică 6epatică, re;ultă din creşterea subită a presiunii

intraluminale în ve;iculă şi în căile biliare, ca urmare a obstrucţiei acute sau intermitente a fluxului

biliar, prin calculi sau spasm.

&el mai des colica biliară re;ultă din obstrucţia bruscă a c6isticului printr-un calcul, urmată decreşterea presiunii intraluminale, ce nu poate fi înlăturată prin contracţiile ve;iculei biliare, pe care

le stimulea;ă.

2.2. ETIOLOGIE

Mecanismul de formare a calculilor biliari re;ultă din acţiunea unui mecanism complex la

care participă interacţiunea mai multor factori fi;ico-c6imic, metabolici, de sta;ă şi infecţiile.

Bactorul metabolic este cel mai important, litogene;a biliară producDndu-se în două situaţii:

- 'xcesul de substanţe conţinute:

- colesterolul creşte în alimentaţia bogată în grăsimi, în obe;itate şi cDnd se administrea;ă

6ipolipemianteF

- bilirubina creşte în 6emoli;ă cDnd se distrug multe 6ematii, în talasemii şi în ciro;a biliară.

- $eficitul de substanţe solubili;ate care au rolul de a menţine colesterolul sinteti;at cu ficat

în stare de solubilitate în bilă.

Aceste substanţe sunt repre;entate de aci;ii biliari şi fosfolipide.

2.>. PATOGENIE

&el mai des colica biliară re;ultă din obstrucţia bruscă a colecistului printr-un calcul, urmată

de creşterea presiunii intraluminale, ce nu poate fii înlăturată prin contracţiile ve;iculei biliare, pe

care le stimulea;ă.

2.?. DIAGNOSTIC CLINIC 9('$5'!$5#53(e

&olica biliară poate fi unicul simptom al litia;ei biliare. 'a survine de obicei seară sau

noaptea, ca urmare a efectului acumulat al prDn;urilor din: timpul ;ileiF printre alimentele reputate a

declanşa colici biliare amintim: grăsimile, ouăle, ciocolataF uneori, însă, nu identificăm un prDn;

gras ca factor precipitant, ci un efort fi;ic sau trepidaţii.



$urerea atinge maximum de intensitate în aproximativ (0-+7 minute şi poate să cede;e -0

ore.

&aracterul durerii este foarte variat, bolnavul descriind durerea sub formă de crampă, torsiune,

asfixiere, presiune, lovitură de pumnal, ruptură.

$urerea este variabilă în funcţie de complicaţie şi de terapie de la cDteva minute pDnă la (-+ore şi se poate repeta - ;ile. $upă un antialgic durerea cedea;ă la (- ore, rareori încetea;ă

spontan, alte ori se prelungeşte şi nu cedea;ă pDnă la extirparea ve;iculei biliare.

ntensitatea durerii este deosebit de mare şi deşi folosim denumirea de colică, durerea este

continuă, fără variaţii mari în intensitateF bolnavii sunt anxioşi şi dispneici, sen;aţia de sufocare

sugerDnd o suferinţă cardiacă sau respiratorie.

5olnavii se agită, în căutarea unei po;iţii antalgice, pe care nu reuşesc să o găsească, mişcările nu

intensifică durerea.

$urerea este frecvent paroxistică, se accentuea;ă în decubit lateral stDng şi în inspir

prelungit, manevra Murp6Q accentuea;ă durerea.

&au;ele de apariţie ale durerii sunt repre;entate de:

- Abu;ul de alimente colicistoNinetice

- )roduse calcolo;ice fasole, ma;ăre, var;ă/

- Medicamente, de exemplu substanţe iodate administrate pentru colecistografie.

- 'forturi fi;ice neobişnuite.

- 9a femei colica biliară poate să apară înainte de menstruaţie sau în timpul ei, sau în timpulsarcinii.

- Modificări bruşte ale obiceiurilor alimentare.

L5*!#(8!%e! ),%e%((

$eşi poate fi precedată de o Eenă în epigastru, inapetenţă, greţuri, cefalee, debutul este

deseori brusc, sub forma unei dureri în 6ipocondrul drept sau în epigastru, cu iradiere posterioară,

către ba;a 6emitoracelui drept sau ascendent, către scapulă sau către umărul dreptF iradierea către

6ipocondrul stDng sau către stern este rară.

&Dnd durerea este locali;ată numai în 6ipocondrul drept înseamnă că calculul este inclavat în cistic

sau există o inflamaţie infundileulocistică.



I%!)(e%e! ),%e%(( se poate face de-a lungul rebordului costal, spre omoplat şi umăr, dar

poate avea şi o iradiere ascendentă în 6emitoracele drept, în umărul drept, subscapular pe traiectul

frenicului. radieri atipice ale durerii se întDlnesc în 6ipocondrul stDng, în coloana toracică,

retrosternal în 6ipogastrul sau perioleilical.

=n +7H di ca;uri durerea rămDne constantă în epigastru fără iradieri, avDnd un caracter permanent cuexacerbări în anumite ore ale ;ilei.

ntensitatea durerii a fost comparată cu cea din infarctul de miocard datorită locali;ării atipice din

regiunea precordială.

D,%e%e! )(& *5#(*! -(#(!%+ 5!$e (( *,:

- $urerea din pancreatita acută sau cronică. Atunci cDnd durerea din colica biliară este

locali;ată în 6ipocondrul stDng sugerea;ă afectarea pancreatică coleistopancreatită/.

- $urerea din angina pectorală este o durere precordială care poate iradia în epigastru, la

nivelul umărului şi care cedea;ă după încetarea efortului sau după administrarea de !itroglicerină

sublingual. Această durere are o durată de cDteva secunde, minute fără să depăşească (0 minute.

- $urerea de colică renală care este o durere violentă, paroxistică, intermitentă, locali;ată

lombar, cu iradiere descendentă în flancuri, organele genitale externe.

%neori faţa internă a coapsei este însoţită de agitaţie psi6omotorie, tulburări micţionale, fenomene

digestive vărsături, balonări abdominale, oprirea tran;itului intestinal/.

9a examenul fi;ic şi anume la palparea 6ipocondrului drept, se constată o oarecare apărare.

&olica biliară se însoţeşte deseori de stare subfebrilă mai rar febrilă/ tran;itorie şi de un discretsubicter. %rina poate fii 6ipercromă, datorită pre;enţei pigmenţilor biliari.

$upă - ore durerea dispare, fie spontan, fie ca urmare a tratamentuluiF bolnavii rămDn încă

timp de +de ore cu o Eenă, sub forma unei sen;aţii de disconfort, în 6ipocondrul dreptF palparea

profundă a 6ipocondrului drept în timpul unei inspiraţii forţate, determină dureri, însoţite de in6ibiţia

inspiratorie. &olica biliară tinde să se repete, la intervale variabile de timp.

A#$e $(,%( )e ),%e%(.

!u toţi bolnavii cu litia;ă biliară simptomatici au dureri de tipul colicii biliareF unii pre;intă

dureri postprandiale tardive, care ar putea fi confundate cu cele din ulcerul duodenalF spre deosebire

de durerile ulceroase, cele determinate de litia;a biliară nu se calmea;ă după ingestia de alimente şi

nu pre;intă periodicitatea, ele survenind episodic, cu o durată de numai +- ;ile.



A#$e ('$5'e.

5olnavii cu litia;ă biliară pot pre;enta balonări postprandiale mai ales după prDn;uri grase/, dureri

epigastrice, piro;is, greţuri sen;aţia de gust amar mai ales dimineaţa/. "rebuie să subliniem faptul

că nu există o certitudine privind legătura dintre acest sindrom dispeptic şi litia;a biliară, întrucDt:

(./ suferinţe similare pot fi pre;ente la bolnavi fără litia;ă biliarăF+./ sindromul dispeptic nu este pre;ent decDt la Eumătate dintre bolnavii cu litia;ă biliară.

$e asemenea nu se poate vorbi despre relaţii cau;ale între litia;a biliară şi migrenă.

2.@. DIAGNOSTICUL PARACLINIC

I&e$(3!(( )e #!-5%!$5%.

E!'e&,# %!)(5#53(* este cel mai important examen de laborator pentru diagnosticul litia;ei

biliare. @e poate efectua radiografia pe gol sau radiografia cu substanţă de contrast, administrată fie

per os colecistografia per orală/, fie intravenos colangiografia intravenoasă/.

R!)(53%!(! *, ,-$!&+ )e *5&$%!$ este necesară întrucDt calculii radiotransparenţi care

repre;intă marea maEoritate/ nu sunt evidenţiaţi de radiografia pe golF în ca;ul opacifierii ve;iculei

biliare cu substanţă de contrast, ei apar ca imagini negative.

R!)(53%!(! e 35# a 6ipocondrului drept poate vi;uali;a la +7H dintre bolnavi şi anume lacei ai căror calculi conţin suficient calciu, pentru ai face radioopaci. "ot cu aEutorul acestei

radiografii se poate evidenţia ve;iculaF de porţelanF, ca şiF bila calcicăF.

C5#e*($53%!(! e%5%!#+ se reali;ea;ă cu aEutorul preparatului Ra;ebilF acesta este

condiţionat în comprimate de 7,207 gF se administrea;ă -0-1 comprimate în seara precedentă

examenului radiologic cu (-(1 ore înainte, interval în care bolnavul nu mănDncă şi nu bea nimic/.

@ubstanţa de contrast se absoarbe din intestin şi la nivelul ficatului suferă un proces deglicuronoconEugare, după care este secretată în bilă şi concentrată - eventual - în ve;icula biliară.



$acă ve;icula biliară se opacifia;ă, pot fi vă;uţi în lumen calculii radiotransparenţi. 'ste

necesar şi examenul radiografic în ortostatism, pentru a evidenţia acei calculi care tind să se situe;e

în ;onele declive ale ve;iculei biliare.

$upă efectuarea unui prim film radiografic, se administrea;ă un prDn; de probă, cu efect

colecistoc6inetic şi se reali;ea;ă al doilea film, pe ba;a căruia se aprecia;ă capacitatea funcţională ave;iculei biliareF totodată pot fi evidenţiaţi calculii mici, care nu se evidenţia;ă în prima parte a

examenului colecistografic, F înecaţiF într-o cantitate relativ mare de substanţă de contrast.

&olecistografia per orală permite diagnosticul corect de litia;ă ve;iculară în 40H din ca;uri.

9a unii bolnavi ve;icula biliară nu se opacifia;ă, dar se opacifia;ă coledoculF această

nevi;uali;are a ve;iculei biliare, denumită în termeni te6niciF ve;iculă biliară exclusăF este

determinată de obstrucţia canalului cistic printr-un calcul.

C5#!&3(53%!(! (&$%!e&5!+ se reali;ea;ă cu aEutorul preparatului )ibilanF în mod obişnuit

se inEectea;ă lent +7 ml din soluţia 7Hsau 07H şi se efectuea;ă radiografii după (7-+7 de minute,

eventual după 7 minute.

C5#!&3(53%!(! (&$%!e&5!+ este indicată în următoarele împreEurări: bolnavii

colecistectomi;aţi care au dureri în 6ipocondrul drept, bolnavilor cărora nu li s-a vi;uali;at ve;icula

biliară în cursul colecistografiei perorale şi bolnavilor cu dureri acute în abdomenul superior, de

cau;ă nepreci;ată.Administrarea intravenoasă de )obilan nu reali;ea;ă o opacifiere a căilor biliare în ca;ul

bolnavilor cu o bilirubinemie mai mare de mg H.

@ubstanţele radioopace administrate intravenos pot determina reacţii adverse: reacţii vasomotorii

greţuri, vărsături, 6ipotensiune/, urticarie şi c6iar şoc anafilactic.

inDnd seama de riscurile amintite şi de faptul că indicaţiile sunt limitate pre;entate mai

sus/, colangiografia intravenoasă nu este un examen de rutină.

=n ca;ul bolnavilor colecistectomi;aţi, colangiografia intravenoasă este indicată, pentru a

evidenţia eventuala litia;ă coledociană şi pentru a preci;a starea căii biliare principale.



E*53%!(!

'cografia este o te6nică neinva;ivă, care constituie un util miEloc de investigaţie în ca;ul

bolnavilor cu litia;ă biliarăF ea permite un diagnostic corect la 41H dintre bolnavi.

'a are unele indicaţii particulareF bolnavii alergici la iod, bolnavii icterici, bolnavii cu 6epatopatii

cronice ce împiedică vi;uali;area căilor biliare în cursul colecistografiei şi colangiografiei, bolnavele însărcinate.

Acurateţea te6nică a ecografiei este sigură în litia;a ve;iculară cDnd pot fi detectaţi calculi

mici, neevidenţiaţi cu aEutorul colecistografiei/F ea urmea;ă să fie mai bine conturată în viitor în

ceea ce priveşte litia;a coledociană.

T,-!",# ),5)e&!#.

"ubaEul duodenal greu suportat poate contribui la declanşarea unor colici prin administrarea

de ulei sau de sulfat de magne;iu/.

=n ca;ul în care este efectuat, tubaEul duodenal poate evidenţia, la unii bolnavi, lipsa bilei 5

ve;iculare/F se poate emite ipote;a privind existen a unei ve;iculeF excluseF.ț

$acă se obţine bila 5, se pot pune în evidenţă microcristale de colesterol sau de bilirubinat de calciu,

a căror existenţă constituie un argument în favoarea diagnosticului.

Alte investigaţii de laborator. =n ca;ul unui bolnav cu colică biliară sunt necesare

următoarele examene, pentru a evidenţia un eventual proces infecţios sau obstructiv, ca şi răsunetul

asupra parenc6imului 6epatic: 6emoglobină, I@<, bilirubinemia directă şi indirectă/, fosfata;aalcalină, transamina;ele.

e'5#e,*53%!'! evidenţia;ă:

- <emoglobina scă;ută valoarea normală la (-(,0 gCdl

- !umăr normal de leucocite în colica biliară necomplicată şi crescut leucocito;ă/ în colica

biliară cu inflamaţie acută şi supraadăugatăF

- Ialoare normală 777-3777 elementeCmmF

< VS crescut J valori normale:

- 9a bărbaţi: (-(7 mmC6F 2-( mmC+6

- 9a femei: +-(1 mmC6F (+-(2 mmC6F

< C!#*(, *%e*,$ 6ipercalcemia/- valoare normală 4-(+ mgH



< B(#(%,-(&+ *%e*,$+ 6iperbilirubinemie/ J valori normale:

- 5ilirubină directă: 7-7,+0mgH

- 5ilirubină indirectă: 7-7,20mgH

- 5ilirubina totală: 7-( mgH

- T%!&!'(&!8e crescute valori normale:- "ransamina;a glutanic exalacetică:+ -+7 %

- "ransamina;a glutanic piruvică: + - %

< F5!$!8! !#*!#(&+ *%e*,$+ J valoare normală: + - %.5#$A!@S

E!'e&,# ,%(&e( evidenţia;ă urina modificată cu:

- &reşterea urobilinogenuluiF

- 5ilirubinice în stările ietericeF

- Amilo;ă urinară crescută J valoarea normală 0 -30 %O

'xamenul materiilor fecale: în materiile fecale apare 6ipocolina sau acolina, după colica

biliară putDnd fi găsiţi calculi.

2.6. DIAGNOSTICUL PO/ITIV

$iagnosticul po;itiv al colicii biliare este susţinut de argumente clinice şi radiologice:

- Anamne;a, adică existenţa colicilor biliare în antecedenteF

- 'xamenul clinic care este important cDnd se evidenţia;ă colicile biliare tipice, repetate şi

declanşate prin abateri alimentare prDn;uri colecistoc6inetice/F

- 'xamenele radiologice care descoperă existen a calculilor în ve;icula biliară, în cistic sauț

coledoc sau poate evidenţia o ve;iculă exclusă, în urgenţe ca în colecistele acute şi ieterele

obstructive.

>reutăţi de diagnostic putem întDmpina în colicile biliare atipice mai ales ca locali;are a

durerii sau în cele care tabloul clinic este dominat de unele fenomene de însoţire ileus paralitic,

frison urmat de ascensiune termică, colici fără durere sau cu o tensiune termică, colici fără dureresau co o modestă Eenă în 6ipocondrul drept/, în aceste situaţii este importantă anamne;a stabilindu-

se legătura dintre alimentele colecistoNinetice şi apariţia acestor fenomene.

Argumente suplimentare în favoarea diagnosticului de colică biliară furni;ea;ă ecografia.



2.. DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL

$iagnosticul diferenţial are anumite particularităţi în funcţie de pre;enţa sau absenţa colicilor

biliare. $iagnosticul diferenţial al colicii biliare se face cu următoarele afecţiuni:

(/. &olica nefritică dreaptă se deosebeşte de colica biliară prin sediul ei predominant lombar

şi prin iradierea descendentă, către organele genitale externe în ca;ul colicii biliare iradierea esteascendentă/F durerile sunt însoţite deseori de tulburări urinare polac6iurie, disurie/ şi de pre;enţa

unor elemente patologice în sedimentul urinar leucociturie, 6ematurie/.

+/. =n apendicita acută, durerea are sediul în fosa iliacă dreaptă, eventuala apărare musculară

avDnd acelaşi sediuF diagnosticul cu colica biliară este dificil în ca;ul inflamaţiei unui apendice

anormal situat: retrocecal sau ascendent.

$iagnosticul diferenţial, uneori dificil, poate fi tranşat prin intervenţia c6irurgicală.

/. )erforarea unui ulcer duodenal reali;ea;ă un tablou clinic mai dramaticF la la examenul

fi;ic se constată contractură abdominală, iar examenul radiologic evidenţia;ă pneumoperitoneul.

/. nfarctul intestinal se traduce prin dureri intense şi difu;e, greţuri, vărsături, meteorism

abdominal.

0/. )ancreatita acută poate să se traducă prin dureri intense în etaEul superior al abdomenului,

cu iradiere în bară şi cu stare generală alterată, c6iar prin stare de şocF amila;ele sanguine şi urinare

sunt mult crescute.

1/. Afecţiunile pleuro-pulmonare ale ba;ei plămDnului drept încep prin febră deseori

precedată de frison şi urmată de dureriF ele se însoţesc de tuse şi de semne clinice şi radiologice ce

pledea;ă în favoarea unui proces pneumonic ba;al sau a unei pleure;ii diafragmatice.

2/. $urerea din infarctul miocardic acut poet iradia uneori către abdomenul superior,

determinDnd confu;ii de diagnosticF electrocardiograma şi celelalte investigaţii de laborator

contribuie la clarificarea diagnosticului. $iagnosticul diferenţial în absenţa colicilor biliare se facecu alte afecţiuni digestive şi anume cu: ulcerul gastroduodenal, 6ernia trans6iatală, 6ernia

epigastrică, diverticulo;a duodenală, colonul iritabil.



2.. COMPLICAŢII

&olica biliară deşi poate rămDne latentă se poete manifesta ;gomotos prin frecvenţa lor sau se

poare complica. &omplicaţiile sunt uneori grave, punDnd în pericol viaţa bolnavului. ată

principalele complicaţii:

< C5#e*($($! !*,$+ este cea mai frecventă complicaţie şi este consecinţa obstrucţiei gDtuluicolecistului care se manifestă prin colică biliară şi sindrom toxico septic. )oate determina abcese

pericolecistice, fistule, abcese 6epatice, cangrenă colecistică sau perforaţii biliare în marea cavitate

peritoneală.

< P!&*%e!$($! !*,$+ este o afecţiune caracteri;ată anatomopatologic prin inflamaţie

edematoasă, 6emoragică, nevrotică. &linic se manifestă ca un sindrom dureros abdominal acut

violent însoţit uneori de stare de şoc datorat unui proces de autodigestie a glandei pancreatice.

< P!&*%e!$($! *%5&(*+. $urerea este intensă cu locali;are î, epigastru şi în 6ipocondrul stDng

sub rebordul costal, este permanentă şi accentuată post prandial sau după consumul de alcool.. Apare

maldigestie cu scaune steotoreice, malnutriţie prin scăderea ponderală şi diabet ;a6arat datorită

le;ării pancreasului endocrin.

< F($,#e#e -(#(!%e sunt în primul rDnd fistulele biliointestinale şi mult mai rar fistulele biliare

externe. $intre fistulele biliointestinale cea mai frecventă este fistula bilicoledocianăF ea se poate

complica cu angiocolită sau cu ileus biliar. Radiografia abdominală pe gol evidenţia;ă pre;enţa

aerului în căile biliare, iar la radioscopia gastrointestinală cu bariu se constată pătrunderea bariului

în căile biliare.

2.. EVOLUŢIE ŞI PRONOSTIC

'voluţia este destul de imprevi;ibilă, unele ca;uri pot rămDne latente toată viaţa, altele pot fi

;gomotoase la scurt timp după apariţia calculilor. &Dnd există calculi pe unul din canalele 6epatice

sau pe coledoc apare icterul datorită calculilor obstructiv. $upă un anumit timp de la

simptomatologie totul are tendinţe de regresiune: icterul cedea;ă, fenomenele dureroase dispar,

scaunele se recolorea;ă, bilirubina revine la normal.

"oate acestea denotă că organismul a reuşit să evacue;e calculul din coledoc în duodensituaţie favorabilă sau fenomenele inflamatorii supraadăugate sau atenuat şi spasmul supraadăugat a

coledocului a cedat, drept urmare bila se strecoară pe lDngă calcul şi îşi reia circuitul normal. &Dnd

există în continuare calculi în coledoc simptomatologia îşi reia după o perioadă de timp, astfel:

durere, febră, icter



. Benomenul de repetare a colicilor face din individ un mare suferind, iar pe măsură ce

frecvenţa lor creşte sporeşte şi riscul complicaţiilor. # colică biliară, de obicei nu este periculoasă şi

în maEoritatea ca;urilor nu este urmată de complicaţii.

)rognosticul în general depinde de respectarea dietei şi de inflamaţiile supraadăugate şi este

agravat de incidenţa mare a complicaţiilor.

2.10. TRATAMENT

TRATAMENTUL IGIENO<DIETETIC AL COLICII BILIARE

Re3(',# (3(e&5<)(e$e$(* constă în primul rDnd în evitarea alimentelor colicistoc6inetice

sosuri, rDntaşuri, smDntDnă, frişcă, unt, ciocolată/ şi a alimentelor bogate în colesterol care prin

saturaţia bilei în colesterol favori;ea;ă litogene;a/.

- $ietă regim 6idro;a6arat/ pe timpul colicii se consumă numai ceai de tei şi sunătoare,

lapte ecremat îndoit cu ceai, supe de legume, compoturi, pireuri de legume şi fructe, pDine albă

uscată, paste făinoase, griş, ore;, brDn;ă de vaci, carne slabă rasolF

- Măsuri igienice J repaus la pat, aplicaţii locale de căldură pe 6ipocondrul drept, cu efect

antispastic, iar cDnd bolnavul este febril şi se suspectea;ă o colecistită acută căldura este

contraindicată şi se recurge la pungă cu g6eaţă.

@e administrea;ă în cantităţi reduse uleiuri vegetale pentru combaterea sta;ei biliare şi fibre

vegetale care prin stimularea sinte;ei 6epatice de aci;i biliari diminuă concentrarea colesterolului

din bilă. Aportul caloric va fi adaptat ponderii fiecărui bolnav. @uprimarea corectă a grăsimilor nu

este indicată, risc de sta;ă biliară şi deci litogene;a. @e înlătură alimentele conservate, vDnatul,

brDn;eturile fermentate. Bructele şi legumele combat constipaţia frecvent asociată.

=n timpul colicii şi în ;ilele următoare, bolnavul păstrea;ă repausul la patF după încetarea

colicii, a greţurilor şi a vărsăturilor, se reia alimentaţia bolnavului, sub formă de ceai, compot, supă

de ;ar;avat, evitDndu-se cDt mai mult timp alimentele colecistoc6inetice.

T%!$!'e&$,# 'e)(*!'e&$5 al colicii biliare urmăreşte să combată spasmul şi să

atenue;e durerea antispastice şi analge;ice/ şi este un tratament de urgenţă:< A$%5(&+ ( fiola a ( mg subcutanat la (+ 6 sau scobutil o fiolă de (7 mg la 3-(+ 6 în

asociere cu papaverina fiole de 7 mg i.m., atropina la ( mg i.m. sau 7,0 mg i.v. eventual combinată

cu xilina (H cu miofilin +7 mg i.v.



A#35*!#'(& per os comprimate sau fiole +ml 07H nu se administrea;ă intramuscular i.M./

sau piafen i.m. sau i.v. 9ent (- fioleC;i a 0 ml.

$acă cele de mai sus nu sunt eficiente se administrea;ă '(!#3(&, care este un opiaceu în do;ă

de (77 mg (fiola a +ml/ i.m. sau i.v. ( ml diluat în (7 ml soluţie gluco;ată i;otonică. Aceasta este şi

un antialgic şi antispastic puternic căruia colica biliară necomplicată nu-i re;istă. @e evităadministrarea deoarece există riscul toxicomaniei.

=n loc de mialgin se mai poate administra unul din cele două amestecuri antispastice

(#(&! sau novocaina (H (7ml, atropina 7,0 mg adică T de

M(5(#(& ( fiola, atropina T fiola, papaverina ( fiolă.

L(8!)5&,# în supo;itoare, ca şi plegoma;inul în inEecţie intramusculară fiole a +0 mg/ sunt

utile pentru efectul lor antispastic, sedativ şi antivomitiv. &a antivomitiv se recomandă supo;itoare

de emetiral.

M(!#3(&,# morfină, di6idromorfinonă 6idromorf on, 6idromorf on - atropina, 6idromorfon -

scopolamină/ sunt opiacee şi sunt contraindicate în colică pentru că determină spasmul sfincterului

#ddi şi poate masca un abdomen acut c6irurgical. !umai după ce s-a stabilit prin examen clinic

atent că nu este vorba de un abdomen acut c6irurgical sau atunci cDnd colicele biliare sunt violente,

prelungite şi nu cedea;ă la tratamente se poate administra de preferinţă 6idromorfon - atropina cDte

(-+ fioleC;i în inEecţie subcutanată.

=n toate colicile biliare se administrea;ă antibiotic, ampicilina 077 mgC1 6 i.m. &alea de

administrare a antibioticelor depinde de toleranţa digestivă.

T%!$!'e&$,# =()%5'(&e%!#.

&ura internă cu ape dicarbonate şi uşor sulfurate la @lănic Moldova, #lăneşti, &ălimăneşti,

&ăciulata are efect coleretic şi efect de alcani;area bilei.

&urele anuale cu ape minerale sunt indicate la litia;ici afebrili cu colici biliare şi reacţii

dureroase moderate, fără calculi inactivi în cistic sau coledoc. 'ste necesar un examen medical care

să decidă dacă un pacient trebuie să urme;e sau nu o cură balneară.

!u se recomanda acest tratament celor cu fenomene inflamatorii acute, cu litia;ă biliară în

fa;a dureroasă, cu icter. "rebuie să treacă cel puţin trei luni de la asemenea manifestări acute pDnă la

trimiterea în staţiune. $urata unei cure este de trei săptămDni. "ot medicul stabileşte ce i;voare şi ce

proceduri sunt indicate, ce do;e şi în ce ritm.



2.11. P%5(#!(e

)entru a reali;a profilaxia colicii biliare, asistenta medicală trebuie să facă educaţie sanitară a

populaţiei, indiferent de vDrstă, sex, personalitatea individului, grad de cultură sau religie, întrucDt

ştim că această colică biliară poate să apară la orice persoană care nu are un regim de viaţă ec6ilibrat

şi o alimentaţie ec6ilibrată.)rofilaxia colicii biliare se reali;ea;ă pentru prevenirea apariţiei tulburărilor endocrine,

bolilor de nutriţie diabet ;a6arat, obe;itate/, infecţiilor biliare sau intestinale, sau tratarea corectă a

acestora în ca;ul în care ele au fost deEa depistate.

)revenirea colicii biliare se poate reali;a printr-o alimentaţie ec6ilibrată, deci evitDnd

abu;urile alimentare, prin evitarea sedentarismului întDlnit frecvent în mediul urban şi mai rar în

mediul rural şi evitarea surmenaEului prin respectarea orelor de odi6nă şi somn, prin activităţi de

recreere şi bună dispo;iţie.

2.12. EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE FĂCUTĂ BOLNAVULUI

'ducaţia sanitară are un rol maEor în vederea educării bolnavului atDt pe parcursul bolii cDt şi după.

=n orice situaţie asistenta trebuie să stabilească cu pacientul o relaţie pe încredere şi respect.

'xplică pacientului ori de cDte ori este necesar importanţa tratamentului pe care acesta trebuie să-l

urme;e şi mai ales cDt de importantă este respectarea cu stricteţe a acestuia.

AEută pacientul să urme;e tratamentul şi supraveg6ea;ă pacientul permanent dacă acesta refu;ă să-l

respecte.

'xplică pacientului după ca;, efectuarea tratamentului.

@tabileşte legături cu familia pacientului şi explică importanţa tratamentului.

'xplică şi aEută pacientul să urme;e regulile de igienă.

AEută pacientul să se adapte;e la viaţa intraspitalicească.

Ierifică dacă pacientul a înţeles corect mesaEul transmis.

dentifică obiceiurile şi deprinderile greşite ale pacientului şi le corectea;ă.

AEută pacientul să-şi exprime emoţiile şi sentimentele şi îl aEută să depăşească momentele dificile.

nstruieşte pacientul privind regimul de viaţă după externarea din spital.



II. PARTEA PRACTICĂ CAPITOLUL III

>.1. C!8,# I

!%M': #.)R'!%M': '.

@': B'M!!

IUR@"A: 07 ani

@"AR' &I9*: căsătorită

#&%)A': casnică

R'9>': ortodoxă

A9'R>': nu este sensibilă la alergii din mediu sau la cei medicamentoşi

)R#"'8': nu pre;intă

A@)'&"%9 &AI"* 5%&A9':

- Mucoasa bucală umedă şi ro;

- 5u;e normal colorate

- 9imba cu aspect normal, fără depo;ite

- $entiţie fără lipsuri

A@)'&"%9 BA&'@%9%:

- Bacies simetric, normal colorat

A&%"A"' A%$"I*:

- =n limite fi;iologiceF aude bine fără semnificaţie patologică

A&%"A"' #9BA&"I*: percepe gustul şi mirosul foarte bine

A&%"A"' "A&"9*: sensibilitate tactilă integră

@'!@59"A"' $%R'R#A@*: dureri intense în 6ipocondrul drept şi

'pigastru cu iradieri la ba;a 6emitoracelui drept

M#59"A"' AR"&%9AR*: articulaţii mobile@@"'M #@#@: integritate păstrată

R#": păstrate, normale

$A"' A!"R#)#M'"R&': greutate - 13 Ng înălţime - (17cm

'9'M'!"' B8&' şi R'9A#!A9': grupa sanguină - A / R6 V/



DATE VARIABILE:

$#M&9%9: &orod Eudeţul >alaţi

&#!$ $' 9#&%": locuieşte în condiţii salubre, la casă

&#!$ )@<#@#&A9': - stare de disconfort- &omunicare nealterată

- 9ipsa cunoştinţelor despre starea actuală a sănătăţii şi a prognosticului bolii

$A"A !"'R!*R: 72.7(.+7(1

$A"A '"'R!*R: (.7(.+7(1

$iagnostic la internare: colică biliară,

A!AM!'8A A@@"'!' M'$&A9':

- A!"'&'$'!"' <'R'$#-&#9A"'RA9': neagă bolile infectocontagioase şi dermatovenerice

- A!"'&'$'!"' )'R@#!A9' B8#9#>&':

- Menar6a la ( ani, ciclu regulat, flux normal fără dureri, doar o uşoară Eenă fi;iologicăF

MOTIVELE INTERNĂRII:

- $ureri intense colicative în 6ipocondrul drept şi epigastru

- 5alonări postprandiale

- >reţuri, vărsături bilioase

- Bebră moderată " - 3,W&

- "ranspiraţii reci abundente, aproximativ +77 ml- nsomnie, astenie fi;ică, teamă, nelinişte, agitaţie

ISTORICUL BOLII:

)acienta în vDrstă de 07 de ani acu;ă apariţia durerii în urmă cu luni însoţită de greţuri şi

vărsături oca;ionale, alimentare şi bilioase. 9a momentul respectiv, din proprie iniţiativă urmea;ă

tratament cu analge;ice şi antivomitive, ceaiuri, fapt pentru care pacienta nu s-a mai pre;entat la

medic, durerile diminuDndu-se progresiv, însă, în urmă cu + ;ile, durerile au reapărut mai intense şi

de lungă durată, neîncetDnd uşor la analge;ice, însoţite de balonări postprandiale, greţuri, vărsături

bilioase, febră moderată 3,W&, transpiraţii reci abundente, insomnie, anxietate moderată. Astfel

pacienta se pre;intă la @pitalul Municipal Anton &incu "ecuci, unde în urma investigaţiilor medicul

de gardă 6otărăşte internarea în @ecţia de medicină internă pentru investigaţii de specialitate.



EAMEN CLINIC GENERAL:

"'>%M'!"' i M%&#A@': normal colorateȘ

'@%" &'9%9AR @%5&%"A!A": normal repre;entat

@@"'M M%@&%9# - A$)#@: în limite normale, bine repre;entat

@@"'M >A!>9#!AR 9MBA"&: nepalpabil@@"'M #@"'#-AR"&%9AR: integru, mobil, nedureros

A)ARA"%9 R'@)RA"#R: - torace normal conformat

- Murmur ve;ical pre;ent bilateral

- Brecvenţa X (3rCmin, amplă, liberă pe nas.

A)ARA" &AR$# - IA@&%9AR: - Loc apexian în spaţiul I intercostal stDng pe linia

medioclaviculară stDngă

- 5ătăi cardiace ritmice

- "A- (7C20 mm<g

- ) 31Cmin

A)ARA" $>'@"I: - abdomen mobil cu respiraţia, sensibil, dureros spontan şi la palpare în

6ipocondrul drept.

- Bicat, splină în limite normale

- $ureri colicative în 6ipocondrul drept şi epigastru cu iradieri la ba;a 6emitoracelui drept

- Iărsături bilioase

- "ran;it intestinal pre;entA)ARA" %R#>'!"A9:. - Micţiuni fi;iologice

@@"'M !'RI#@ &'!"RA9: - ec6ilibrată psi6ic

- #rientată temporo - spaţial

#5L!%!' $' IA*:

A#('e&$!%e: )acienta este consumatoare de produse alimentare pe ba;ă de carne de pasăre, de porc,

afumată, conservată în grăsime, murături, var;ă, fasole.

@e alimentea;ă regulat cu trei mese pe ;i. #ca;ional bea cDte un pa6ar de vin la masă. Respectă

programul orelor de masă şi somn. =n pre;ent pacienta este inapetentă din cau;a durerilor din

6ipocondrul drept şi epigastru. 9ic6ide ingerate aproximativ (077 mlC+ ore ceaiuri de tei, de

mentă, de sunătoare, sucuri de fructe/.

I3(e&(*e: )acienta este independentă în satisfacerea nevoilor igienice ;ilniceF efectuea;ă baia

parţială ;ilnic, iar baia generală o dată pe săptămDnă.



E!'e&e !%!*#(&(*e ;( %e8,#$!$e#e !*e$5%!:

- <ematiiX, milCmm

- 9eucociteX((.777Cmm

- I@<X+2 mmC(6- >licemieX47 mgH

- <ematocritXH

- <emoblobinaX(+,+gCdl

- "rombociteX37.777Cmm

- &olesterol totalX+17CmgH

- BibrinogenX77 mgH

- ">#X2%..

- ">)X(+%..

- 5ilirubina totalăX(,3 mgH

- 5ilirubina directăX7,0 mgH

- 5ilirubina indirectăX(,+1 mgH

- %reeX7 mgH

- &reatininaX7,4 mgH

- Acid uricX,+ mgH

- Amila;e sericeX77%..C(- Amila;e minoreX1.777%..C(

.

NEVOI FUNDAMENTALE AFECTATE:

(. !evoia de a evita pericolele

+. !evoia de a elimina

. !evoia de se alimenta şi 6idrata

. !evoia de a-şi menţine temperatura corpului =n limite normale

0. !evoia de a dormi şi de a se odi6ni

1. !evoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori, de a practica religia

2. !evoia de a învăţa cum să-şi păstre;e sănătatea.

3. !evoia de a învăţa cum să-şi păstre;e sănătatea



- 9ipsa de cunoştinţe, avDnd drept cau;ă necunoaşterea prognosticului bolii, a măsurilor

curative, a regimului de viaţă, manifestat prin cunoştinţe insuficiente despre boala să.

T%!$!'e&$ (3(e&5<)(e$e$(*- repaus complet

- pe regiunea 6ipocondrului drept se va pune o pungă cu g6eaţă

- regimul alimentar va fii 6idric, ceai, limonadă, suc de fructe, apoi se va trece la supe de

;ar;avat strecurate cu griş, lapte îndoit cu ceai, iaurt, iar mai tDr;iu piureuri de legume,

cartofi, paste făinoase.



P#!& )e 4&3%("(%e *!8,# I P%('! 8( )e ($!#(8!%e @.01.2016PROBLEMA OBIECTIV INTERVENŢII EVALUARE

ROL PROPRIU ROL DELEGATNe5(! )e ! e($!

e%(*5#e

$isconfort abdominal -

avDnd drept cau;ă procesul inflamator al

ve;icei biliare, manifestat

prin dureri în 6ipocondrul

drept şi epigastru

Anxietate moderată -

avDnd drept cau;ă

necunoaşterea

prognosticului bolii,

manifestată prin nelinişte,

agitaţie, teamă.

)acienta să nu mai

pre;inte

dureri în decurs de - 1

ore)acienta să pre;inte o

stare

de confort abdominal pe

întreaga perioadă a

spitali;ării

- asigur pacientei repaus

absolut la pat fi;ic şi psi6ic

în perioada dureroasă în

po;iţia antalgică g6emuit- evalue; caracteristicile

durerii,locali;are,intensitate,

durată, frecvenţă, factorii

care cresc sau scad în

intensitate

- îi explic modul de

manifestare a bolii şi că

durerile vor ceda

- învăţ pacienta să aplice

pungă cu g6eaţă în regiunea

6ipocondrului drept pentru

a reduce inflamaţia

- fixe; atenţia pacientei pe

alte probleme

9a indicaţia mediculuiF

- pregătesc materialele

necesare şi pacienta

pentru a recolta sDnge pentru examene de

laborator 6ematologice şi

bioc6imice:

- recolte; urină pentru

examenul sumar de urină

- după trecerea episodului

dureros, pregătesc

pacienta şi o însoţesc la

examenele paraclinice:

ecografie abdominală,

'>,

- administre; la indicaţia

medicului: Algifen f l

ml , @cobutil f, l ml

Algocalmin f, + ml

[email protected]

)acienta acu;ă dureri

intense colicative în

6ipocondrul drept şiepigastru

O%! 20.00

$urerile au diminuat în

intensitate la

administrarea

medicaţiei simptomatice

06.01.2016 5%! 0.00

$urerile reapar şi îi

administre; delegat

antispastice

şi analge;ice

5%! 1.00

$urerile se resimt dar cu

o intensitate mai mică



Ne5(! )e ! e#('(&!

$eficit de volum lic6idian

cau;at de procesul

inflamator al ve;icei

biliare, manifestat prin

greţuri, vărsături bilioase,aproximativ 07 ml,

balonări postprandiale.

$iafore;ă din cau;a

durerilor în 6ipocondrul

drept şi epigastru,

manifestată prin

transpiraţii reci

abundente, aproximativ

+77 mlC;i

)acienta să nu mai

pre;inte vărsături în

decurs de l -+ ore

- proteEe; lenEeria de pat

cu muşama şi ale;a, iar

lenEeria de corp cu un

prosop în Eurul gDtului

- aşe; pacienta în po;iţie

de decubit dorsal cu capulîntors într-o parte,

aproape de marginea

patului

- aEut pacienta în timpul

vărsăturii susţinDndu-i

capul şi păstre; produsul

eliminat într-o tăviţă

renală pentru a fi arătat

medicului

- îi ofer un pa6ar cu apă

să-şi clătească gura după

vărsătură

- aprecie; macroscopic

aspectul şi cantitatea

vărsăturilor

- observ efectul

medicaţiei asupra

organismului

- menţin intervenţiile cu

rol propriu şi delegat şi în

;ileleurmătoare

9a indicaţia medicului

administre;:

- Metoclopramid f f =

+ ml/ i.m.

[email protected]

)acienta nu mai pre;intă

dureri în 6ipocondrul

drept şi epigastru.

)re;intă

o stare de bine, de confortabdominal

20.00

)acienta pre;intă încă de

la internare greţuri urmate

de vărsături cu aspect

bilios .

06.01.2016

)acienta pre;intă o uşoară

diminuare n intensitate a

greţurilor şi vărsăturilor,

datorită medicaţiei

antiemetice de

aproximativ

7 mlC+ore



P#!& )e 4&3%("(%e *!8,# I ! )5,! 8( 7 )e ($!#(8!%e

PROBLEMA OBIECTIV INTERVENŢII EVALUAREROL PROPRIU ROL DELEGAT

Ne5(! )e ! e !#('e&$!

;( =()%!$!

Alimentaţie inadecvată în

deficit din cau;agreţurilor, vărsăturilor

bilioase, manifestată prin

astenie fi;ică, paloarea

tegumentelor.

)acienta să-şi recapete

apetitul şi să fie

ec6ilibrată

6idroelectroliticîn două ;ile

- după încetarea

vărsăturilor re6idrate;

pacienta treptat cu

cantităţi mici de lic6ide,acidifiante cu lămDie, într-

o variaţie cDt mai mare,

oferite cu linguriţa

- înlocuiesc alimentele în

funcţie de preferinţele

pacientei în cadrul

limitelor prescripţiilor

medicului

- asigur necesarul caloric

între +077-777 calC;i

prin administrarea de

alimente semisolide şi

solide, dar după revenirea

apetitului

Administre;:ser gluco;at

0H şi ser fi;iologic 7,4H

la indicaţia medicului

0.01.2016


vărsături şi după trecerea

episodului dureros, agreţurilor şi vărsăturilor,

pacienta şi-a recăpătat

apetitul şi este ec6ilibrată

nutriţional



Ne5(! )e !<;( 'e&(&e

$e'e%!$,%! *5%,#,(

4& #('($e &5%'!#e

<ipertermie cau;ată de

procesul inflamator al

ve;icei biliare,

manifestată prin

subfebrilitate 3,W&.

)acienta să-şi menţină

"emperatura corpului în

limite normale 1 - 2o&

în termen de + ore.

- asigur un climat

corespun;ător cu

temperatură optimă

(3,+7W&

- asigur repausul pacientei

la pat pe toată perioada

febrilă, într-un salon

curat, aerisit

- monitori;e; funcţiile

vitale şi vegetative şi le

note; în

foaia de temperatură

- combat febra prin

metode fi;ice folosindîmpac6etări reci şi umede,

aplicarea de comprese

reci pe frunte sau pungă

de g6eaţă


administre;:

Ampicilina gC;i - lgC1

ore (f X 077 mg/

0.01.2016 5%! .55

)acienta pre;intă febră

moderată "X3,1W&

O%! 1.00 "X3W&

10.01.2016 5%! 0.00

)acienta pre;intă sub

febrilitate "X2,3W&

5%! 1.00 "X2W&

11.01.2016

5%! 0.00 "X2,(W&

5%! 1.00 "X1,3o&

P#!& )e 4&3%("(%e *!8,# I ! $%e(! < 8( )e ($!#(8!%e




Ne5(! )e ! e#('(&!

- $AB#R'8*

&au;ă:

- dureri în 6ipocondrul

drept şi epigastru

Manifestări:

- transpiraţii reci,

abundente de

aproximativ +77mlC+

ore

)acienta să pre;inte

tegumente şi mucoase

curate, uscate 'valuare

la două ;ile

- explore; obiceiurile

pacientei în legătură cu

cunoaşterea şi respectarea

normelor de igienă

- asigur lenEerie de corp şi

de pat curate şi o sc6imb

ori de cDte ori este nevoie

- asigur îmbrăcăminte

uşoară şi comodă, învăţ

pacienta să poarte şosete de

bumbac absorbante şi să le

sc6imbe des

- educ pacienta să-şi

menţină o igienă riguroasăa pielii şi a spaţiilor

interdigitale,menţinerii

curate a tegumentelor

=n urma administrării de

antibiotice, analge;ice,

pacienta pre;intă transpiraţii

în limite fi;iologice

cu menţinerea umidităţii

pliurilor

Ne5(! )e ! )5%'( ;( )e )acienta să pre;inte ore - aprecie; gradul de 9a indicaţia medicului 11.01.2016



! e 5)(=&(

nsomnia cau;ată de

durerile din 6ipocondrul

drept şi epigastru

manifestată prin ore

insuficiente de somn

calitativ şi cantitativ.

suficiente de somn

cantitativ

şi calitativ de 2 -3

oreCnoapte în (-+ ;ile

'valuare ;ilnică

adaptare al pacientei la

mediul spitalicesc,

deoarece activitatea din

mediul spitalicesc poate

avea ca efect modificări

obiective de somn şi de

odi6nă a pacientei

- reduc ;gomotul în secţie,

în salon, prin înc6iderea

uşilor, evit discuţiile cu

voce tare

- diminue; sursele de

iritaţie fi;ică şi atenue;

durerea

- reduc intervenţiile de

îngriEire în perioadasomnului

- aerisesc salonul înainte de

culcarea pacientei cu (7m

administre;:

Benobarbital (f ora

+7.77 l f - +ml/

)acienta are un somn

agitat cu tre;iri frecvente

nocturne, de +- ore

12.01.2016

)acienta are un somn de

-0 ore nocturn

1>.01.2016

)acienta beneficia;ă de

un somn medicamentos

de 2-3 ore nocturn



Ne5(! )e ! !*(5&!

*5&5%' %5%((#5%

*5&(&3e%( ;( !#5%( )e

! %!*$(*! %e#(3(!

$ificultatea de a

participa la activităţi

religioase, avDnd drept

cau;ă starea de boală,

manifestată prin

incapacitatea de a-şi

practica religia.

)acienta să-şi poată

practica

religia şi pe perioada

spitali;ării cDt mai curDnd

posibil

- aprecie; importanţa

credinţei în funcţie de

capacitatea intelectuală a

pacientei

- clarific împreună cu

pacienta importanţa

credinţei religioase asupra

îngriEirilor de sănătate

- facilite; satisfacerea

nevoilor spirituale ale

pacientei, procurDndu-i

acesteia la cerere cărţi

religioase pentru a le citi

- după diminuarea

episodului dureros,

informe; pacienta asupra posibilităţii de participare

la serviciul religios la

capelă

)acienta participa la

activităţile religioase

după trecerea episodului

dureros mergDnd la

&apela spitalului.

)acienta şi-a recăpătat

încrederea în sine şi în

spiritualitate

Ne5(! )e ! 4&+! *,' - )acienta să fie încuraEată - @timule; dorinţa de - medicul decide - pacienta a înţeles



+<;( +$%e8e +&+$!$e!

9ipsa de cunoştinţe,

avDnd drept cau;ă

necunoaşterea

prognosticului bolii, a

măsurilor curative, a

regimului de viaţă,

manifestat prin

cunoştinţe insuficiente

despre boala să.

şi informată

- Asigurarea educaţiei

pentru sănătateF

- conştienti;area bolnavei

de necesitatea respectării

regimului alimentar

cunoaştere a modului de

păstrare a sănătăţi

- Motive; importanta

acumulării de noi

cunoştinţe

- 'duc pacienta să urme;e

corect tratamentul şi să

aborde;e o alimentaţie C

regim de viaţă care să îl

aEute să evite recidive ale

afecţiunii

- modul de administrarea al

medicamentelor do;a,

orar, efecte secundare,

reacţii adverse/ la

domiciliul- necesitatea controalelor

ulterioare

externarea importanţa respectării

stricte a tratamentului

- )acienta a fost

informată şi şi-a însuşit

recomandările

- pacienta îşi manifestă

interesul pentru îngriEirile

acordate şi obţinDndu-se

un răspuns favorabil din

partea acesteia



EPICRI/Ă

$ata internării: 72.(+.+7(1

$ata externării: (.7(.+7(1

@tarea pacientei la externare: ameliorată$iagnostic medical: colică biliară

B(#!& )e !,$5&5'(e: 5olnavă #. '. în vDrstă de 0# de ani se internea;ă cu următoarele

manifestări de dependenţă: dureri intense colicative în 6ipocondrul drept şi epigastru, balonări

postprandiale, greţuri, vărsături, febră moderată "X3,1W&, transpiraţii reci abundente aproximativ

+77 mlC+ ore, insomnie, astenie fi;ică, teamă, nelinişte, agitaţie. &linic şi paraclinic se preci;ea;ă

diagnosticul de colică biliară.

@-au efectuat explorări paraclinice la indicaţia medicului: ecografia abdominalăF '> şi

MRB. )e perioada spitali;ării s-a instituit tratament cu antispastice, antiemetice, antibiotice, de

ec6ilibrare 6idroelectrolitică. 'fectuarea îngriEirilor nursing, administrarea tratamentului

medicamentos au dus ca pacientă să pre;inte o stare generală bună.

)acienta se externea;ă fără acu;e 6epato-biliare, cu apetit pre;ent, cu toleranţă mai crescută

la efort, somn odi6nitor, funcţiile vitale şi vegetative în limite fi;iologice normale.

P%5-#e'e#e !*(e&$e( #! e$e%&!%e:

Y recuperare activă

Y revine la control peste (7 ;ile.

Y reintegrare familială şi socială

Y reluarea capacităţii de muncă

O-(e*$(e:

Y pacienta să cunoască şi să respecte normele de igienă

Y pacienta să evite complicaţiile şi factorii de risc

Y pacienta să-şi reia activitatea în cele mai bune condiţii

Y pacienta să cunoască necesitatea pre;entării la controlE),*!(e e&$%, +&+$!$e:

Y să respecte orele necesare pentru odi6nă

Y să evite consumul de alcool, cafea, tutun

Y aduc la cunoştinţă pacientei şi familiei acesteia care sunt alimentele permise



A#('e&$e e%'(e:

Y carne - de vită, pasăre, peşte - proaspătă şi slabă

Y lapte dulce, bătut sau iaurt, brDn;ă de vaci proaspătă, caş, urdă, brDn;eturi dietetice

Y ouăle proaspete preparate fierte moi, oc6iuri romaneşti -0 pe săptămDnă/

Y grăsimi foarte proaspete: margarina şi uleiuri vegetale, în cantităţile recomandateY pDine albă sau intermediară, vec6e de o ;i

Y făinoase rafinate: gris, ore;, fidea, macaroane, tăiţei

Y legume proaspete cu conţinut celulo;ic redus, pregătite ca salate crude sau în mDncăruri de legume

ca: budinci, pireuri, soteuri, sufleuri

Y fructele sunt în general permise toate proaspete, ca sucuri de fructe compoturi, salată de fructe

Y deserturile se vor pregăti din fructe, brDn;ă de vaci, lapte şi făinoase

Y sodiu: pană la +, gC;i

Y supe de legume acrite cu lămDie, supe de făinoase, supe de cartofi, supe de roşii

Mesele vor fi de volum moderat şi mai des, 0-1C;i, servite la ore regulate, într-o ambianţa cDt mai

bună asigurării unei digestii optime.

A#('e&$e (&$e%8(e:

Y carnea de oaie, porc, gDscă, raţă şi în general toate sorturile de carne grasă, vDnatul, viscerele,

peştele gras, conservele de carne şi de peşte, afumăturile, me;elurile, cărnurile prăEite şniţele,/,

tocătură

Y brDn;eturile foarte sărate sau foarte grase caşcaval, brDn;ă topită, brDn;ă de burduf/Y ouăle prăEite

Y grăsimile prăEite de orice fel: untură, slănină, seul

Y alimente pregătite cu grăsime: sosuri, rDntaşuri, ceapă prăEită, cartofi prăEiţi, pDinea prea proaspătă,

făinoasele nerafinate

Y legumele cu celulo;ă dură

Y fructele oleaginoase măsline, nuci, alune, migdale/

Y deserturile preparate cu multă grăsime său mult ou, ciocolata, cacao şi toate derivatele lor

Y băuturile excitante cafea, cacao, ceai/, băuturile alcoolice de orice fel, băuturile &ola, )epsi/

Y condimente iritante, iuţi ca: boia, ardei, piper, muştar, 6rean, usturoi

@e vor evita în general mesele excesive, preparatele laborios reali;ate, cele condimentate excesiv şi

cu condimentele inter;ise, mesele unice de volum mare, mesele la ore neregulate, cele abundente

servite seara înainte de culcare.



>.2. CA/UL II

$A"' R'9A"I @"A59':

!%M': <.

)R'!%M': >.@': MA@&%9!

IUR@"A: 12 ani

@"AR' &I9*: căsătorit

#&%)A': pensionar

R'9>': ortodoxă

A9'R>': nu este sensibil la alergii din mediu sau la cei medicamentoşi

A@)'&"%9 &AI"* 5%&A9': - 5u;e uscate

- 9imbă fără depo;ite

- $entiţie cu lipsuri

A@)'&"%9 BA&'@%9%: facies isteric

A&%"A"' A%$"I*: în limite fi;iologiceF aude bine fără semnificaţie patologică



@'!@59"A"' $%R'R#A@*: dureri în 6ipocondrul drept

M#59"A"' AR"&%9AR*: articulaţii mobile

@@"'M #@#@: integritate păstrată

R#": păstrate

$A"' A!"R#)#M'"R&': greutate - 2+ Ng înăl ime - (27 cmț

'9'M'!"' B8&' şi R'9A#!A9': grupa sanguină - 7(/ R6 V/

$#M&9%9: &omună )riponeşti, ?ud. >alaţi

&#!$ $' 9#&%": locuieşte în condiţii salubre, casă cu camere din cărămidă, încăl;ire sobă

lemne, iluminat electric, locuită de doi membri de familie&#!$ )@<#@#&A9': - stare de disconfort

- 9ipsa cunoştinţelor despre starea actuală a sănătăţii şi a prognosticului bolii

$A"A !"'R!*R: 7.7(.+7(1

$A"A '"'R!*R: 7.7+.+7(1



D(!3&5$(* #! (&$e%&!%e: *5#(*+ -(#(!%+

A!AM!'8* A@@"'! ' M'$&A9':Ț

A!"'&'$'!"' <'R'$#-&#9A"'RA9': - neagă bolile infectocontagioase

- A!"'&'$'!"' )'R@#!A9' B8#9#>&': - 6epatită cronică- A!"'&'$'!"' )'R@#!A9' &<R%R>&A9': nu pre;intă


- $ureri 6ipocondrul drept

- napetenţă, greţuri, vărsături bilioase

- @ubfebrilitale "X2W&

- cter al tegumentelor şi mucoaselor

- "ranspiraţii reci, insomnie, anxietate moderată

ISTORICUL BOLII:

)acientul în vDrstă de 12 de ani, diagnosticat cu 6epatită cronică, fumător (7 ţigăriC;i/,

datorită alimentaţiei nedietetice, nerespectării bolii cronice, de aproximativ două săptămDni pre;intă

dureri în 6ipocondrul drept care s-au accentuat progresiv, greţuri, vărsături bilioase, anxietate

moderată, transpiraţii reci, motiv pentru care se pre;intă de urgenţă la camera de gardă de unde se

recomandă internarea în serviciul de medicină internă pentru investigaţii de specialitate, stabilireadiagnosticului şi tratament.


"'>%M'!"' L M%&#A@': icterice şi umede


@@"'M M%@&%9#-A$)#@: în limite normale, bine repre;entat

@@"'M >A!>9#!AR 9MBA"&: nepalpabil

@@"'M #@"'#-AR"&%9AR: integru, mobil, nedureros

ARA"%9 R'@)RA"#R: - torace normal conformat

- Murmur ve;icular pre;ent bilateral

- BrecvenţaX(4Cmin, amplă, liberă pe nas.



APARAT CARDIO<VASCULAR: - Loc apexian în spaţiul I intercostal pe linia

Medioclaviculară stangă

- "AX(7C27 mm<g- ) - 27Cmin

APARAT DIGESTIV: - abdomen mobil cu respiraţia, sensibil, dureros spontan şi la palpare în

6ipocondrul drept, în aria de proiecţie a colecistului

- Bicat uşor mărit de volum.

- @plină nepalpabilă în limite normale

- $ureri colicative în 6ipocondrul drept


- "ran;it intestinal pre;ent

APARAT UROGENITAL:

- Micţiuni fi;iologice

SISTEM NERVOS CENTRAL: - ec6ilibrat psi6ic- #rientată temporo - spaţial

OBIŞNUINŢE DE VIAŢĂ:

A#('e&$!%e: înainte de apariţia episodului dureros, pacientul servea alimente condimentate, grase,

murături, var;ă, fasole, nerespectDnd regimul impus de afecţiunea 6epatică.

L(*=()e *5&,'!$e: aproximativ +777 ml, ceaiuri de tei cu lămDie, consum alcool oca;ional.I3(e&(*e: )acientul este independent în satisfacerea nevoilor igienice ;ilniceF efectuea;ă baia parţială

;ilnic, iar baia generală o dată pe săptămDnă.

Re8,#$!$,# !&!#(8e#5%:

- <ematiiX mil. Cmm

- 9eucociteX3.177Cmm

- <emoglobinaX(+H

- <ematocritX3H- I@<X(0 mmC(6

- "rombociteX07.777Cmm

- ">#X(7 %..

- ">)X( %..



- 9ipide totaleX017 mgH

- BibrinogenX07 mgH

- >licemieX(+7 mgH

- &olesterol totalX(47 mgH- &olesterol esterificatX(+7 mgH

- %reeX+1 mgH

- &reatininaX7,20 mgH

- Acid uricX+,4 mgH

- 5ilirubina totalăX+ mgH

- 5ilirubina directăX7,10 mgH

- 5ilirubina indirectăX(,0 mgH

- Amila;e sericeX+.077 %..C(

- Amila;e urinareX1.77 %..C(

- "imolX+ %.Mac9agan

NEVOI FUNDAMENTALE EFECTUATE:



. !evoia de se alimenta şi 6idrata. !evoia de a-şi menţine temperatura corpului în limite normale

0. !evoia de a fi curat, îngriEit, de a proteEa tegumentele şi mucoasele

1. !evoia de a dormi şi a se odi6ni

2. !evoia de a învăţa cum să- i păstre;e sănătate.ș

T%!$!'e&$ 'e)(*!'e&$5

@er >luco;at 0H 077 ml

@cobutil ( f a (7 mgC(+6

Algocalmin cpC;i

Metoclopramid ( f + ml în perfu;ie

)apaverină + f i.m.



P#!& )e 4&3%("(%e *!8,# II %('! 8( )e ($!#(8!%e

)R#59'MA #5'&"I !"'RI'! 'IA9%AR'R#9 )R#)R% R#9 $'9'>A"

Ne5(! )e ! e($!

e%(*5#e#e

$isconfort abdominal -


ve;iculei biliare,

manifestat prin dureri în

6ipocondrul drept

- Anxietate moderată -

avDnd drept cau;ă

necunoaşterea


miEloacelor de diminuare

a durerii manifestată prin

nelinişte,

)acientul să nu mai

pre;inte gureri în

decurs de - 1

ore)acientul să pre;inte o

stare de confort

abdominal pe întreaga

perioadă a

spitali;ării

$iminuarea durerilor

- asigur pacientului repaus

absolut la pat fi;ic şi psi6ic

în perioada dureroasă în

po;iţia antalgică g6emuit- evalue; caracteristicile

durerii, locali;are,

intensitate, durată,

frecvenţă, factorii care cresc

sau scad intensitatea durerii



durerile vor înceta definitiv

- învăţ pacientul să aplice

pungă cu g6eaţa în regiunea

ipocondrului drept, pentru a

reduce inflamaţia

9a indicaţia medicului:


necesare şi pacientul

pentru a recolta sDnge pentru examene de

laborator




dureros, pregătesc

pacientul şi îl însoţesc la

examenele paraclinice

- administre; perfu;ie

litică

@er gluco;at 0H - 077 ml

@er fi;i.7,4H - 077 ml

@cobutil + f l f X ml/

Algocalmin+f lf -+ ml/

>0.01.2016 5%! .00

)acientul acu;ă dureri in

6ipocondrul drept care au

diminuat după perfu;ialitică

5%! 1.00

$urerile reapar la efortul

de

$eplasare şi i s-au

administrat analge;ice

>1.01.2016 5%! 0.00

5olnavul a servit micul-

deEun, durerea s-a

ameliorat pentru (0-7

min.

5%! 10.00

$upă administrarea de

algocalmin durerea s-a

diminuat.



Ne5(! )e ! e#('(&!

$eficit de volum lic6idian

cau;at de procesul

inflamator al ve;iculei

biliare, manifestat prin

greţuri, vărsături bilioase



drept, manifestată prin

transpiraţii reci


+77 mlC;i.

)acientul să nu mai

pre;inte vărsîturi în

decurs de (- + ;ile

- proteEe; lenEeria de pat cu

muşama şi ale;a, iar lenEeria

de corp cu un prosop în

Eurul gatului

- aşe; pacientul în po;iţie de

decubit dorsal cu capul

întors într-o parte, aproape

de marginea patului

- aEut pacientul în timpul

vărsăturii susţinDndu-i capul

şi păstre; produsul eliminat

într-o tăviţă renală pentru a

fi arătat medicului

- îi ofer un pa6ar cu apă să-

şi clătească gura după

vărsătură- aprecie; macroscopic

aspectul şi cantitatea

vărsăturilor


administre;:

Metoclopramid (f l f

X + ml/ în perfu;ie

>0.01.2016 5%! 1>.00

)acientul pre;intă de la

internare greţuri si

vărsături cu aspect bilios

>1.01.2016

$upă administrarea de

antiemetice, vărsăturile s-

au

diminuat

>1.01.2016

>reţurile mai persistă,

vărsăturile s-au diminuat

mult, aprox. (77mlC+ore

01.02.2016

)acientul pre;intă o stare

de bine şi are apetit



P#!& )e 4&3%("(%e e&$%, ! )5,! 7 8( )e ($!#(8!%e

)R#59'MA #5'&"I !"'RI'! 'IA9%AR'R#9 )R#)R% R#9 $'9'>A"

Ne5(! )e ! e !#('e&$!

;( =()%!$!

Alimentaţie inadecvată în

deficit din cau;a

greţurilor, vărsăturilor

bilioase, manifestată prin

astenie fi;ică, inapetenţă.

)acientul să-şi recapete

apetitul şi să fie ec6ilibrat

6idroelectrolitic în două

;ile

Restabilirea funcţiei

<epatice

- după încetarea


pacientul treptat

cu cantităţi mici de

lic6ide, - înlocuiesc

alimentele în funcţie de

preferinţele

pacientului în cadrul

limitelor prescripţiilor

medicului

- efectue; bilanţul

lic6idelor ingerate şi allic6idelor

eliminate şi le note; in

foaia de observaţie şi


9a indicaţia medicului am

administrat 6epatotrofice:

@ilimarină cpC;i

Aspatofort +f în perfu;ii,

@er gluco;at 0H 0ooml

@er fi;iologic7,4H +07ml

)acientul şi-a recăpătat

apetitul şi este ec6ilibrat

nutriţional

)acientul pre;intă o stare

de

confort fără acu;e

6epatice şi bilioase



Ne5(! )e !<;( 'e&(&e

$e'e%!$,%! *5%,#,( 4&

#('($e &5%'!#e

<ipertermie cau;ată de

procesul inflamator al

ve;iculei biliare,

manifestată prin

subfebrilitate 3W&.

)acientul să-şi menţină

temperatura corpului în

limite normale 1 -2W&

în decues de + J ;ile

- asigur un climat cu

temperatură optimă (3 W&

- asigur repausul

pacientului la pat pe toată

perioada febril, într-un

salon curat, aerisit



note; în foaia de

temperatură

- combat febra prin

metode fi;ice folosind

împac6etări reci şi umede,


administre;:

Ampicilina +gC;i

-077mgC1 ore lfX077 mg/

>0.01.2016 5%! 12.00

)acientul pre;intă

subfebrilitate "-3W&

5%! 1.00 "X2,3W&

>1.01.2016 5%! 0.00

"X2.3W& ora (3.77

"X2,0W&

01.02.2016 5%! 0.00

"X2,1W&

ora (3.77 "X2W&

Ne5(! )e ! ( *,%!$

<iperpigmentaţia

tegumentelor din cau;a

procesului inflamator al

ve;iculei biliare,

manifestat prin coloraţie

galben- icterică a

tegumentelor

)acientul să pre;inte

Reducerea icterului

tegumentar in cinci ;ile,

evaluare ;ilnică

- instruiesc pacientul în

ceea ce priveşte

respectarea măsurilor de

igienă şi a regimului

alimentar

- observ ;ilnic aspectul

tegumentelor şi

mucoaselor

$upă respectarea

regimului

alimentar coloraţia

galbenicterică a

tegumentelor se remite

treptat

P#!& )e 4&3%("(%e ! $%e(! 7 8( )e ($!#(8!%ePROBLEMA OBIECTIV INTERVENTII EVALUARE



ROL PROPRIU ROL DELEGATNe5(! )e ! e !#('e&$!

;( =()%!$!

DIAFORE/A

C!,8!: - dureri in

<ipocondrul drept

M!&(e$+%(:- transpiraţii reci,

abundente de aprox.

+77mlC+

)acientul să pre;inte


curate şi integre

'valuare la ;ile

- planific un program de

igienă cu pacientul

- observ modul =n care

pacientul =şi efectuea;ă

toaleta ;ilnică

- asigur lenEerie de corp şide pat curate şi o sc6imb

ori

de cDte ori este nevoie

- asigur îmbrăcăminte

uşoară şi comodă

- conştienti;e; pacientul

în legătură cu importanţa

menţinerii igienei

- menţin intervenţiile

programate



pacientul pre;intă

transpiraţii în limite

fi;iologice cu menţinerea

umidităţii pliurilor



pacientul pre;intă


)acientul să pre;inte ore

suficiente de somn

cantitativ şi calitativ

de 2 - 3 oreC

noapte în (-+ ;ile

- reduc ;gomotul în

secţie, în salon prin

înc6iderea

uşilor, evit discuţiile cu

voce tare

- învăţ pacientul să adopte


administre;:

$ia;epam lflfX+mi/

(fora +7.77

>0.01.2016

)acientul are un somn

agitat, cu

tre;iri frecvente nocturne,

de +- ore

fi;iologice cu menţinerea po;iţii comode, pe saltele - observ efectul medicaţiei 02.02.2016




M!&(e$+%(:

- ore insuficiente de

somn cantitativ şi

calitativ

confortabile



durerea

- reduc intervenţiile de

îngriEire în perioada

somnului

- sfătuiesc pacientul să-şi

golească ve;ica urinară

înainte de culcare

- stabilesc un orar de

somn şi odi6nă cu

pacientul

- explic pacientului rolul

somnului şi al odi6nei

pentrurefacerea organismului

asupra organismului )acientul are un somn de

-0 ore nocturn

0>.02.2016

)acientul beneficia;ă de

un

somn medicamentos de 2-

3 ore nocturn

0?.02.2016

)acientul

se tre;eşte odi6nit

Ne5(! )e ! 4&+! *,' - educaţia pentru sănătateF - =i explic ce implicaţii are - intervin dacă este nevoie - bolnavul a învăţat să se



+<;( +$%e8e +&+$!$e!

- 9ipsa de cunoştinţe,

avDnd drept cau;ă

necunoaşterea


măsurilor curative, a


manifestat prin cunoştinţe

insuficiente despre boala

să, despre măsurile

curative

- pacientul să aibă

cunoştinţe despre

afecţiune

- conştienti;area

bolnavului de necesitatea

respectării regimului

alimentar.

infecţia urinară asupra

sănătăţii sale.

- =i explic necesitatea

respectării tuturor

indicaţiilor şi prescripţiilor

date de către medic atDt în

ceea ce priveşte

tratamentul medicamentos

cDt şi modul de viaţă.

- 'duc pacientul să

urme;e corect tratamentul

şi să aborde;e o

alimentaţieCregim de viaţă

care să îl aEute să evite

recidive ale afecţiunii

la indicaţia mediculuiF proteEe;e de factorii

favori;anţi căpătării

infecţiilor urinare

pacientul a înţeles

importanţa respectării

stricte a tratamentului

pacientului îşi manifestă

interesul pentru îngriEirile

acordate şi obţinDndu-se

un răspuns favorabil din

partea acestuia.



EPICRI/Ă

$ata internării: 7.7(.+7(1

$ata externării: 7.7+.+7(1@tarea pacientului la externare: ameliorat.

$iagnostic medical: C5#(*+ -(#(!%+. e!$($+ *%5&(*+

B(#!& )e !,$5&5'(e:

5olnavul <. >. în vDrstă de 12 de ani se internea;ă cu următoarele manifestări de dependenţă: dureri

în 6ipocondrul drept cu iradiere în umărul drept, balonări postprandiale, greţuri, vărsături biliare,

subfebrilitate "X2, W&, transpiraţii reci abundente aproximativ +77 mlC+ ore, insomnie, astenie,

teamă, nelinişte, agitaţie &linic şi paraclinic se preci;ea;ă diagnosticul de &olică biliară. <epatită

cronică.

P%5-#e'e#e !*(e&$,#,( #! e$e%&!%e:

Y recuperare activă

Y revine la control peste (7 ;ile

Y reintegrare familială şi socială

Y reluarea capacităţii de muncă

O-(e*$(e

Y pacientul să cunoască şi să respecte normele de igienă

Y pacientul să evite complicaţiile şi factorii de risc

Y pacientul să-şi reia activitatea în cele mai bune condiţii

Y pacientul să cunoască necesitatea pre;entării la control

E),*!(e e&$%, +&+$!$e

Y să evite efortul fi;ic şi psi6ic, să evite munca grea care presupune un efort deosebit

Y să respecte orele necesare pentru odi6nă

Y să evite consumul de alcool, cafea, tutun, grăsimi, rDntaşuri, conserve de carne şi de pe te,ș

afumăturile, me;eluri, ouă prăEite



.. CA/UL III

$A"' R'9A"I @"A59':

!%M': @.

)R'!%M': A.@': B'M!!

IUR@"A: 4 ani

@"AR' &I9*: căsătorită

#&%)A': confecţioner

R'9>': ortodoxă

A9'R>': nu este sensibilă la alergii din mediu sau la cei din medicamente şi

A@)'&"%9 &AI"* 5%&A9':

- Mucoasa bucală umedă şi ro;

- 5u;e normal colorate

- 9imba cu aspect normal, fără depo;ite

- $entiţie fără lipsuri

A@)'&"%9 BA&'@%9%: facies palid

A&%"A"' A%$"I*: în limite fi;iologiceF aude bine fără semnificaţie patologică



@'!@59"A"' $%R'R#A@*: dureri în 6ipocondrul drept cu iradieri în umărul drept

@'M!' )AR"&%9AR': cicatrice postapendicectomie

M#59"A"' AR"&%9AR*: articulaţii mobile

@@"'M #@#@: integritate păstrată

R#": păstrate, normale

$A"' A!"R#)#M'"R&': greutate - 10 Ng înălţime - (27 cm

'9'M'!"' B8&' şi R'9A#!A9': grupa sanguină - A =/ R6 V/$A"' IARA59':

$#M&9%9: "ecuci ?udeţul >alaţi

&#!$ $' 9#&%": locuieşte în condiţii salubre cu soţul şi un copil.

&#!$ )@<#@#&A9': - stare de disconfort ,comunicare nealterată.



$A"A !"'R!*R: +(.7+.+7(1

$A"A '"'R!*R: +2.7+.+7(1

A!AM!'8* A@@"'!' M'$&A9':

A!"'&'$'!"' <'R'$#-&#9A"'RA9': neagă bolile infectocontagioase şi dermatovenericeA!"'&'$'!"' )'R@#!A9' B8#9#>&':

- Menar6a la (+ ani, ciclu regulat, flux normal fără dureri, doar o uşoară Eenă fi;iologicăF ultima

menstruaţie: (0.7(.+7(

A!"'&'$'!"' )'R@#!A9' &<R%R>&A9': apendicectomie în (442


- $ureri în 6ipocondrul drept cu iradiere în umărul drept



- @ubfebrilitate "X2W&

- "ranspiraţii reci abundente, aproximativ +77 ml

- nsomnie, astenie fi;ică, teamă, nelinişte, agitaţie

ISTORICUL BOLII:

$in relatările pacientei reiese că primele simptome ale bolii, dureri în 6ipocondrul drept cu iradiere

în umărul drept, balonări postprandiale, greţuri, vărsături bilioase, subfebrilitate "X2W&, transpiraţii

reci, au apărut cu aproximativ trei ;ile în urmă. A urmat tratament ambulatoriu cu antispastice şianalge;ice, durerile cedDnd în intensitate. =n urma comunului de alimente condimentate, ciuperci,

simptomele reapar, fapt ce determină pacienta să se pre;inte la camera de gardă unde doctorul

stabileşte internarea în serviciul medicină internă pentru investigaţii de specialitate.


"'>%M'!"' L M%&#A@': palide şi umede


@@"'M M%@&%9#-A$)#@: bine repre;entat

@@"'M >A!>9#!AR 9MBA"&: nepalpabil

@@"'M #@"'#-AR"&%9AR: integru, mobil, nedureros

A)ARA"%9 R'@)RA"#R:

- Murmur ve;ical pre;ent bilateral

- Respiraţie de tip costal superior: ritmică, fără raluri, frecvenţa X (1rCmin, liberă pe nas.



A)ARA" &AR$#-IA@&%9AR: - Loc apexian în spaţiul I intercostal stDng pe linia

medioclaviculară stDngă

- "A X ((7C37mm<g - ) - 27Cmin

APARAT DIGESTIV: - abdomen mobil cu respiraţia, sensibil, dureros spontan şi la palpare în6ipocondrul drept, în aria de proiecţie a colecistului

- Bicat, splină în limite normale

- $ureri colicative în 6ipocondrul drept cu iradieri în umărul drept

- Iărsături bilioase

- "ran;it intestinal pre;ent

APARAT UROGENITAL:

- Micţiuni fi;iologice

SISTEM NERVOS CENTRAL: - ec6ilibrată psi6ic

- #rientată temporo-spaţial

OBIŞNUINŢE DE VIAŢĂ:

A#('e&$!%e: )acienta este consumatoare de produse alimentare pe ba;ă de carne de pasăre, de porc,

afumată, conservată în grăsime, murături, var;ă, fasole. @e alimentea;ă regulat cu trei mese pe ;i.

#ca;ional bea cDte un pa6ar de vin la masă. Respectă programul orelor de masă şi somn.

=n pre;ent pacienta este inapetentă din cau;a durerilor din 6ipocondrul drept. 9ic6ide ingerate

aproximativ (077 mlC+ ore ceaiuri de tei, de mentă, de sunătoare, sucuri de fructe/.I3(e&(*e: )acienta este independentă =n satisfacerea nevoilor igienice ;ilniceF efectuea;ă baia

parţială ;ilnic, iar baia generală o dată pe săptămDnă.

A*$(($+( )e %e*%ee%e: )acienta î i petrece timpul liber cu familia, citeşte reviste şiș

&ărţi diverse, ascultă mu;ică, vi;ionea;ă emisiunile "I.

ELIMINĂRI:

URINA: - cantitate (+77mlC+ore

- Brecvenţa micţiunilor: 0-1C;i

- Ritm +C din numărul micţiunilor ;iua şi (C noaptea

- &uloarea urinei: galben desc6is

- Mirosul urinei: amoniacal

- Aspectul urinei: clar, transparent

SCAUN: - frecvenţa: lC;i ,#rarul ritmic: dimineaţa după tre;ire



NEVOI PERTURBATE:



. !evoia de se alimenta şi 6idrata. !evoia de a-şi menţine temperatura corpului în limite normale

0. !evoia de a dormi şi de a se odi6ni

1. !evoia de a învăţa cum să-şi păstre;e sănătate.

DIAGNOSTIC MEDICAL: &olică biliară, pus în urma examenului clinic de medicul specialist.

ANALI/A ŞI INTERPRETAREA DATELOR

)robleme actuale: - dureri în 6ipocondrul drept cu iradiere în umărul drept


- >reţuri, vărsături bilioase, aproximativ 77 mlC;i

- @ubfebrilitate "- 2W&

- 'ructaţii

- "ranspiraţii reci, abundente, aproximativ +77mlC;i

- nsomnie, astenie fi;ică, nelinişte, teamă, agitaţie

P%5-#e'e 5$e&(!#e: < %(* )e *5'#(*!((

- Abcesul pericolecistic

- )erforaţia cu peritonită generali;ată- >angrena ve;iculară

- )ancreatita acută

T%!$!'e&$ 'e)(*!'e&$5

@er fi;iologic 7,4H 077 ml

Algocalmin (f în perfu;ie

!o-spa ( f i.m.

Metoclopramid (fC;i

Ampicilină gC;i (gC1ore

>entamicină f ( f 37 mgC3ore/

$ia;epam (f i.m.



P#!& )e 4&3%("(%e *!8,# III %('! 8( )e (&$e%&!%e


Ne5(! )e ! e($!

e%(*5#e#e

- $isconfort abdominal -


ve;iculei biliare,

manifestat prin dureri în

6ipocondrul drept cu

iradieri în umărul drept.

- Anxietate moderată -

avDnd drept cau;ă

necunoaşterea

prognosticului bolii,

manifestată prin nelinişte,

agitaţie, teamă.

)acienta să nu mai

pre;inte

dureri în decurs de - 1

ore)acienta să pre;inte o

stare de confort

abdominal pe întreaga

perioadă a spitali;ării

- asigur pacientei repaus

absolut la pat fi;ic şi

psi6ic în perioada

dureroasă în po;iţiaantalgică

- evalue; caracteristicile

durerii, locali;are, durată,

intensitate, frecvenţă,

factorii care cresc sau

scad intensitatea durerii



durerile vor înceta

- învăţ pacienta să aplice

pungă cu g6eaţă în

regiunea 6ipocondrului

drept

9a indicaţia medicului:


necesare şi pacienta

pentru examene delaborator 6ematologice şi

bioc6imice




dureros, pregătesc

pacienta şi o însoţesc la

examenele paraclinice

- administre; perfu;ie

litică: @er gluco;at 0H X

077ml @er fi;iologic 7,4H

- 077 ml

!o-spa l f lfX l ml/

Algocalmin l flGfX+ml/

21.02.2016 5%! 1>.00

)acienta acu;ă dureri

intense colicative în

6ipocondrul drept cuiradiere în umărul drept

5%! 1.00

$urerile au diminuat în

intensitate la

administrarea

medicaţiei simptomatice

22.02.2016


dureri în 6ipocondrul

drept datorită

tratamentului recomandat



Ne5(! )e ! e#('(&!



drept cu iradiere în

umărul drept, manifestată

prin transpiraţii reci


+77 mlC;i.

- ec6ilibrarea

6idroelectrolitică

- supraveg6erea

vărsăturilor cantitativ şi

calitativ şi notea;ă în


- oferă pacientei un pa6ar

cu apă să-şi clătească gura

- medicul recomandă

perfu;ii cu ser fi;iologic,

ser gluco;at 0H şi

antiemetice

Metoclopramid (fC ;i

)acientul nu mai varsă

după administrarea

antiemeticelor

Ne5(! )e ! e !#('e&$!

;( =()%!$!

- Alimentaţie inadecvată

în deficit din cau;a

greţurilor, vărsăturilor

bilioase, eructaţiilor,

manifestată prin astenie

fi;ică, paloarea

tegumentelor.

)acienta să-şi recapete

apetitul şi să fie

ec6ilibrată

6idroelectrolitic în două

;ile

- după încetarea


pacienta treptat cu

cantităţi mici de lic6ide,

acidifiante cu lămDie, într-

o variaţie cDt mai mare,

oferite cu linguriţa

- asigur necesarul caloric

între +077-777 calC;i

prin administrarea de

alimente semisolide şi

solide, dar după revenirea

apetitului

Medicul recomandă tubaE

duodenal şi

colangiografie

)acienta este ec6ilibrat

nutriţional , greutatea

corporală se menţine

constantă

P#!& )e 4&3%("(%e *!8,# III ! )5,! 8( )e ($!#(8!%e




Ne5(! )e !<;( 'e&(&e

$e'e%!$,%! *5%,#,( 4&

#('($e &5%'!#e

- <ipertermie cau;ată de

procesul inflamator alve;iculei biliare,

manifestată prin sub

febrilitate 2W&.

)acienta să-şi menţină

temperatura corpului în

limite normale 1-

2W& în termen de

+ ore.

- asigur repausul

pacientei la pat pe toată

perioada febrilă, într-un

salon curat, aerisit



note; în foaia de

temperatură

- combat febra prin

metode fi;ice folosind

împac6etări reci şi umede,

aplicarea de comprese

reci pe frunte


administre;:

Ampicilina gC;i - lgC1

ore f - 077 mg/

>entamicină f f X37mg/

2>.02.2016 5%! 1>.00

)acienta pre;intă

@ubfebrilitate "X2,2W&

5%! 1.00 "X2W&



NEVOIA DE A

ELIMINA

$AB#R'8*

&au;ă: - dureri în

6ipocondrul drept cu

iradieri în umărul drept

Manifestări:

- transpiraţii reci,

abundente de aproximativ

+77mlC+C6

$isconfort abdominal

)acienta să pre;inte


curate, uscate

- pacientul să pre;inte

stare de confort fi;ic

- observ modul în care

pacienta îşi efectuea;ă

toaleta ;ilnică

- educ pacienta să-şi

menţină o igienă

riguroasă a pielii

- supraveg6ea;ă durerile

abdominale şi

caracteristicile lorF

- recomandă pacientului

po;iţia antalgică pentru

diminuarea durerilor

Medicul recomandă

antitermice Algocalmin (

fiolă

- Medicul recomandă

antispastic şi antiinfecţios

@cobutil ( f, )apaverină

( f, Atropină (f

2>.02.2016


antibiotice, analge;ice

pacienta pre;intă


fi;iologice cu menţinerea


$atorită administrării

tratamentului recomandat

durerile s-au ameliorat

Ne5(! )e ! )5%'( ;( )e

! e 5)(=&(

- nsomnia cau;ată de

durerile din 6ipocondrul

drept cu iradiere în

umărul drept manifestată

prin ore insuficiente de

somn calitativ şi

cantitativ.

)acienta să pre;inte ore

suficiente de somn

cantitativ şi calitativ de 2-

3 ore C noapte în (-+ ;ile

- reduc ;gomotul în

secţie, în salon, prin

înc6iderea uşilor, evit

discuţiile cu voce tare

- învăţ pacienta să adopte

po;iţii comode, pe saltele



durere


administre;: $ia;epam (f

lfX+ml/ la ora +7.77

[email protected]

)acienta are un somn

agitat, cu tre;iri frecvente

nocturne, de +- ore

22.02.2016

)acienta beneficia;ă de

un somn medicamentos

de 2-3 ore nocturn

P#!& )e 4&3%("(%e *!8,# III ! $%e(! 8( )e ($!#(8!%e




NEVOIA DE A EVITA

PERICOLE

ANIETATEA

MODERATĂ

)acienta să-şi exprime

sentimentele de nelinişte,

@ă cunoască în ce constă

boala sa

)acientei să i sediminue;e anxietatea în

decurs de +- ;ile

- aEut pacienta să-şi

recunoască anxietatea

- identific motivul precis

al temerilor pacientei şi

acţione; pentruîndepărtarea lor

- încuraEe; relaţia

pacientei cu familia,

permiţDnd acesteia să fie

cDt mai mult posibil

alături de pacientă

- încuraEe; pacientă la

activităţi care să-i distragă

gDndirea negativă în

privinţa bolii pentru a-i

înlătura anxietatea

- încuraEe; pacienta să

comunice

- 'xtraveral cp C;i la

recomandarea medicului

26.02.2016

)acienta îşi exprima

neliniştea şi teamăF

pre;intă anxietate

moderată



Ne5(! )e ! 4&+! *,'

+<;( +$%e8e +&+$!$e!

- 9ipsa de cunoştinţe,

avDnd drept cau;ă

necunoaşterea


Măsurilor curative, a


manifestat prin cunoştinţe

insuficiente despre boala

să, despre măsurile

curative.

)acienta să acumule;e

cunoştinţe în legătură cu

boala să

)acientul să legate de

rolul său în termen de 0-1

;ile

- asigur pacientei confort

fi;ic şi psi6ic

- aEut pacienta să-şi

exprime gDndurile, teama,

griEă

- asigur pacienta că o voi

însoţi şi o voi aEuta pe

toată

perioada spitali;ării

- susţin moralul pacientei

- dau răspunsuri sigure şi

încuraEatoare la întrebările

pacientei

nformea;ă pacientul

asupra dreptului sau de a

lua deci;ii care-l privesc

)acienta a acumulat

suficiente cunoştinţe

despre boala să

)acientul îşi asuma rolul

de bolnav



EPICRI/Ă

$ata internării: +(.7(.+7(1

$ata externării: +2.7+.+7(1@tarea pacientei la externare: vindecată.

$iagnostic medical: &olică biliară, pus în urma examenului clinic de către medicul specialist.

B(#!& )e !,$5&5'(e:

5olnavă @. A. în vDrstă de 4 de ani se internea;ă cu următoarele manifestări de dependenţă: dureri

în 6ipocondrul drept cu iradiere în umărul drept, balonări postprandiale, greţuri, vărsături bilioase

aproximativ 77ml, subfebrilitate "X2,2W&, transpiraţii reci abundente aproximativ +77 mlC+ ore.

nsomnie şi anxietate moderată. &linic şi paraclinic se preci;ea;ă diagnosticul de colică biliară..

P%5-#e'e#e !*(e&$e( #! e$e%&!%e:

Y recuperare activă revine la control peste (7 ;ile reintegrare familială şi socială

Reluarea capacităţii de muncă.

O-(e*$(e:

Y pacienta să cunoască şi să respecte normele de igienă pacienta să evite&omplicaţiile şi factorii de risc pacienta să aibă o recuperare postoperatorie bună şi rapidă

)acienta să-şi reia activitatea în cele mai bune condiţii pacienta să cunoască necesitatea

)re;entării la control.

E),*!(e e&$%, +&+$!$e

Y să evite efortul fi;ic şi psi6ic, să evite munca grea care presupune un efort deosebit

Y să se pre;inte la control imediat ce apar simptome adverseY să respecte orele necesare pentru odi6nă

Y evitarea stărilor conflictuale, a stresului psi6ic

Y să evite consumul de alcool, cafea, tutun, carne de oaie, porc, conserve

Y să se pre;inte la control peste (7 ;ile



TENICA EFECTUĂRII INJECŢIEI INTRAMUSCULARE

nEecţia intramusculară este introducerea de substanţa medicamentoasă adDnc în ţesutul

muscular. Această cale de administrare permite o acţiune rapidă prin absorbţia în circulaţia

sistemică. Administrarea intramusculară este aleasă atunci cDnd pacientul nu poate îng6iţi medicaţia

orală, cDnd este prea iritantă gastric.

$eoarece ţesutul muscular are mai puţini sen;ori nervoşi permite administrarea de substanţe

iritante.

9ocul de inEectare trebuie ales cu multă griEă, se va face şi în funcţie de constituţia fi;ică a

pacientului. @e evita ;onele cu edeme, iritaţii, semne din naştere, ec6imo;e. nEecţiile intramusculare

sunt contraindicate pacienţilor care pre;intă tulburări ale mecanismelor de coagulare, după terapii

antitrombotice, în timpul unui infarct miocardic.nEecţia intramusculară se efectuea;ă prin te6nica sterilă.

M!$e%(!#e &e*e!%e

- Medicaţia prescrisă de medic comparată cu cea ridicată de la farmacieF

- @eruri pentru di;olvatF

- @eringăF

- AcF- MănuşiF

- &ompreseF

- )ăduri alcooli;ateF

Medicaţia prescrisă trebuie să fie sterilă. @eringa şi acul trebuie alese adecvat pentru

inEecţia intramusculară acul trebuie să fie mai lung, în funcţie de ţesutul adipos al pacientului, de

locul ales pentru inEecţie, i cu un calibru potrivit pentru vDsco;itatea substanţei de inEectat/.ș

P%e3+$(%e! e*=(!'e&$,#,(

- @e verifică medicaţia prescrisă ca dată de expirare, coloraţie, aspectF

- @e testea;ă pacientul să nu fie alergic, în special înaintea administrării primei do;eF

$acă medicaţia este în fiolă, aceasta se de;infectea;ă, se sparge şi se trage do;a indicată,

scoţDnd aerul din seringă. Apoi se sc6imbă acul cu unul potrivit pentru inEectare intramusculară.



- $acă medicamentul este în flacon sub formă de pudră, se de;infectea;ă capacul de cauciuc, se

reconstituie lic6idul, se trage do;a indicată, se scoate aerul şi se sc6imbă acul cu cel pentru inEecţia

intramuscularăF

- "e6nica de extragere a substanţei dintr-un flacon este următoarea: se de;infectea;ă capaculflaconului se introduce acul, seringa se umple cu aer, trăgDnd de piston, aceea cantitate ec6ivalentă

cu do;ă care trebuie extrasă din flacon, se ataşea;ă apoi la acul din flacon şi se introduce aerul, se

întoarce flaconul şi seringa se va umple singură cu cantitatea necesarăF

Alegerea locului de inEectare în inEecţia intramusculară trebuie făcută cu griEă.

Acest loc poate fi muşc6iul deltoid se poate locali;a foarte uşor pe partea laterală a braţului,

în linie cu axila/, muşc6iul dorsogluteal poate fi uşor locali;at împărţind imaginar fesa cu aEutorul

unei cruci, re;ultDnd patru cadrane.

&adranul superior şi exterior este muşc6iul căutat/, muşc6iul ventrogluteal poate fi locali;at

prin linia imaginară ce trece prin extremitatea superioară a şanţului interfesier/ şi muşc6iul de pe

faţa antero- externă a coapsei vastus lateralis/.

A)'(&($%!%e!

- @e confirmă identitatea pacientuluiF

- @e explică procedura pacientuluiF

- @e asigură intimitateF

- @e spală mDinile, se pun mănuşileF- @e va avea în vedere să se rotească locul de inEectare dacă pacientul a mai făcut recent inEecţii

intramusculareF

- 9a adulţi deltoidul se foloseşte pentru inEectarea de cantităţi mici, locul de administrare u;uală

fiind faţa supero-externă a fesei, iar la copil faţa anterolaterală a coapseiF

- @e po;iţionea;ă pacientul şi se descoperă ;ona aleasă pentru inEectareF

- @e stimulea;ă ;ona de inEectare prin tamponări uşoareF

- @e şterge cu un pad alcooli;at prin mişcări circulareF

- @e lasă pielea să se usuceF

- @e fixea;ă şi se întinde pielea cu aEutorul mDinii nedominanteF

- @e po;iţionea;ă seringă cu acul la 47 de grade, se atenţionea;ă pacientul că urmea;ă să simtă o

înţepătură, se recomandă să nu îşi încorde;e muşc6iulF

- @e introduce printr-o singură mişcare, repede, acul prin piele, ţesut subcutanat, pDnă în muţc6i



- @e susţine seringă, cu cealaltă mDnă, se aspiră pentru a verifica dacă nu vine sDnge. $acă apare

sDnge, se va retrage acul şi se va relua te6nicaF

$acă la aspirare nu apare sDnge, se va inEecta substanţa lent pentru a permite muşc6iului să se

destindă şi să absoarbă gradat medicaţiaF$upă inEectare se retrage acul printr-o singură mişcare, bruscă, sub acelaşi ung6i sub care a fost

introdusF

- @e acoperă locul puncţionării cu un pad alcooli;at şi se masea;ă uşor pentru a aEuta distribuirea

medicamentului masaEul nu se va efectua atunci cDnd este contraindicat, cum ar fi la administrarea

de fier/F

- @e îndepărtea;ă padul cu alcool şi se inspectea;ă locul puncţionării pentru a observa eventualele

sDngerări sau reacţii localeF

$acă sDngerarea continuă se va aplica compresie locală sau g6eată în ca; de ec6imo;e

- @e va reveni şi inspectă locul inEecţiei la (7 minute şi la 7 de minute de ora administrăriiF

- !u se va recapa aculF

- @e vor arunca materialele folosite în recipientele specifice de colectareF

C5'#(*!((

- nEectarea accidentală de substanţe iritative în ţesutul subcutanat datorită alegerii unui ac inadecvat

sau unei te6nici greşite de administrare. Aceasta poate determină apariţia unui abcesF- $acă locul de inEectare nu se roteşte, ci se fac inEecţii repetate în acelaşi loc, aceasta poate conduce

la o slabă absorbţie a medicamentului şi, implicit, la scăderea eficienţei acestuia.

PUNC IA VENOASĂȚ

L5*,# ,&*(e( J cele mai folosite ;one:

- Ienele de la plica cotului ba;ilica şi cefalica/, unde se formea;ă un ZM” venos prin

anastomo;area lorF

- Ienele antebraţuluiF

- Ienele de pe faţa dorsală a mDiniiF

- Ienele maleolare interneF

- Ienele epicraniene la sugar şi copil mic/F



M!$e%(!#e &e*e!%e:

- >arouF

- MănuşiF

- @eringă sau eprubete speciale cu aditivii specifici în funcţie de anali;a cerutăF- <older cu acul ataşat sau ac pentru 6olderF

- )ăduri cu alcoolF

- 'tic6eteF

- Bormular de cerere anali;e pentru laboratorF

- Recipient special de colectare şi transportare a probelor de laboratorF

- 5andaE ade;iv pentru locul puncţieiF

P%e3+$(%e '!$e%(!#e#5%

- Bormularul de cerere anali;e trebuie completat corect şi clar cu datele pacientului, anali;ele cerute,

data şi ora recoltării, numele medicului care indică anali;ele.

- 'prubetele trebuie alese cu griEă în funcţie de anali;ele care se cer şi de aditivii pe care îi conţinF

- Biecare eprubetă trebuie completată corect şi clar cu datele pacientuluiF

Re*5#$!%e!

- @e spală mDinile bine şi se pun mănuşiF

&onfirmarea identităţii pacientului pentru a se evita confu;ia şi a nu se lua anali;e de la un alt

pacient/F- @e comunică pacientului ce i se va face, i se va explica procedura pentru a-i reduce anxietatea şi a

ne asigura de cooperarea saF

- @e face o scurtă anamne;ă referitor la ce a simţit pacientul şi la eventualele incidente în ca;ul unor

recoltări anterioare lipotimii, ameţeli/F

- Recoltarea se face cu pacientul întins în pat sau stDnd în scaun, cu mDna spriEinită pe suportul

special al scaunului său de o masăF

- 'valuarea celui mai bun loc de puncţie venoasăF

- @e observă şi se palpea;ă vena pentru o mai precisă locali;areF

- @e montea;ă garoul proximal faţă de ;ona aleasă pentru puncţie. $acă venele nu s-au dilatat

corespun;ător se cere pacientului să înc6idă şi să desc6idă pumnul de cDteva ori, pacientul trebuie

să ţină pumnul strDns în timp ce se puncţionea;ă venă şi să-l desc6idă după ce se introduce acul în

venă/.



- @e de;infectea;ă ;ona aleasă pentru puncţie cu păduri cu alcool pDnă acesta rămDne curat.

&urăţarea ;onei se face dinăuntru spre în afară pentru a se preveni contaminarea ;onei puncţionate

cu flora existentă pe pielea din Eur.

- !u se combină folosirea pădurilor cu alcool cu cele pe ba;ă de iod, deoarece alcoolul neutrali;ea;ăefectul de;infectantelor pe ba;ă de iod.

- $upă de;infectarea ;onei se aşteaptă să se usuce înainte de puncţionareF

@e imobili;ea;ă vena presDnd cu policele exact sub locul ales pentru puncţie şi se întinde de pieleF

- @e puncţionea;ă vena sub un ung6i de 7 grade. $acă se foloseşte eprubetă, ea se va umple

automat pDnă la nivelul la care este marcată. $acă se foloseşte seringă, se va evita aspirarea bruscă

şi rapidă, deoarece se va colaba vena.

- <olderul trebuie menţinut într-o po;iţie sigură pentru a evita ieşirea lui din venăF

@e va îndepărta garoul imediat ce sDngele începe să curgă adecvat, pentru a preveni sta;ă şi 6emo -

concentraţia sDngelui ce pot afecta re;ultatele probelor recoltateF

- @e va evita să se ţină garoul mai mult de minuteF

- @e sc6imbă cu atenţie eprubetele care trebuie umplute pentru a nu se scoate accidental acul din

venă sau a se perfora venaF

- $upă umplere, fiecare eprubetă se va agita cu blDndeţe pentru amestecarea aditivilor cu sDngeleF

- @e desface garoul întotdeauna înainte de scoaterea aculuiF

- @e aplică o compresă sterilă deasupra acului la nivelul locului de puncţie şi se scoate cu blDndeţeacul din venă. =ntotdeauna se scoate întDi eprubeta din 6older şi apoi se scoate aculF

- @e presea;ă locul puncţiei pentru +- minute sau pDnă cDnd se opreşte sDngerarea dacă aceasta

durea;ă mai mult de atDt. Aceasta previne extrava;area sDngelui în ţesutul din Eur i formareaș

6ematomului.

- $upă oprirea sDngerării se aplică un bandaE ade;ivF

- A se evita agitarea puternică şi bruscă a eprubetelor deoarece se poate produce 6emoli;a.

- @e reverifică locul puncţiei pentru a se vedea dacă s-a produs 6ematom.

=n ca;ul în care s-a produs 6ematom se va presa energic locul timp de 0 minute, după care se aplică

comprese calde.

- @e descarcă materialele folosite în containerele speciale, separate.



RECOLTAREA VĂRSĂTURILOR

VĂRSĂTURA X conţinut gastric care se elimină spontanF de regulă se produce în afecţiunidigestive, dar se însoţesc şi unele simptome maEore în alte situaţii sarcină, alcoolism, tensiune

intracraniană/.

SCOP: explorator - se fac examinări microscopice, bacteriologice, c6imice, în vederea stabilirii

diagnosticului.

MATERIALE NECESARE:

- $ouă tăviţe renale, curate i uscateFș

- )a6ar cu soluţie aromată pentru clătirea guriiF

- MuşamaF

- "raversăF

- )rosop.

ETAPELE DE EECUŢIE:

- )regătirea instrumentelor şi a materialelor necesareF- )regătirea bolnavuluiF

- =n timpul vărsăturilor bolnavul se aşea;ă în po;iţie şe;DndăF dacă starea lui nu permite, bolnavul va

rămDne culcat şi numai capul îi va fi întors într-o parte aşe;Dndu-i sub cap un prosopF

- @e proteEea;ă lenEeria de pat şi corp, aşe;Dnd o muşama şi apoi o traversă şi un prosop în faţa

bolnavului.

Ee*$,!%e! $e=&(*((:

- @pălarea pe mDini cu apă şi săpunF dacă bolnavul pre;intă prote;ă dentară mobilă, se îndepărtea;ă

din cavitatea bucalăF

- Asistenta se aşea;ă în partea stDngă a patului şi oferă bolnavului tăviţa renală sau i-o ţine în ca;ul

în care acesta nu poate/ şi susţine fruntea bolnavului cu mDna dreaptăF



- $acă acesta pre;intă vărsături după intervenţii c6irurgicale intra -abdominale, se sfătuieşte

bolnavul ca în timp ce vomea;ă să comprime uşor cu palma plaga operatorie, diminuDndu-i în felul

acesta durerile şi pericolul de desfacere a suturiiF- &Dnd bolnavul s-a liniştit se îndepărtea;ă tăviţa renalăF

- @e oferă bolnavului pa6arul pentru a-şi clăti gura cu soluţie aromată pe care o aruncă apoi într-o

altă tăviţă renalăF

- @pălarea pe mDini cu apă i săpun.ș

Î&3%("(%e! -5#&!,#,( ),+ $e=&(*+:

- @e şterge gura bolnavuluiF

- @e îndepărtea;ă muşamaua, traversa şi prosopulF

- @e aşea;ă bolnavul în pat în po;iţie comodă şi se acoperă cu învelitoareaF

- @e aeriseşte salonulF

- @e supraveg6ea;ă bolnavul în continuare.

P%e3+$(%e! %5),,#,( e&$%, #!-5%!$5%:

- @e completea;ă buletinul de recoltare şi se trimite imediat la laborator pe

5uletin se trece numele bolnavului şi numărul salonului/F- @e notea;ă în foaia de observaţie data recoltării, numele celui care a efectuat recoltarea.



MEDICAMENTE ADMINISTRATE

ALGOCALMIN )re;entare:

&omprimate conţinDnd neramidopirin metan, sulfurat de sodiu 077 mg.

@upo;itoare: ( g. sau 77 g.Biole: a + ml. @oluţie apoasă inEectabila

A*(,&e:

Analge;ic, antipiretic, antiinflamator, slab antispastic

I&)(*!((:

&efalee, nevralgii, lumbago, dureri reumatismale, articulare i musculare, stări febrile, coliciș

biliare, uretrale/.

M5) )e !)'(&($%!%e:

( comprimat, ( supo;itor sau o fiolă i.m. sau i.v. lent la nevoie.

NO<SPA P%e8e&$!%e:

&omprimate conţinDnd no - spa 7 mg.

Biole (-+ ml soluţie apoasă.

A*(,&e:

Iasodilatator şi antispastic prin acţiune directă asupra musculaturii netede, efectul se

menţine + ore după administrarea orală şi +7 minute după inEectare i. m. sau i. v.

I&)(*!((:

"ulburări circulatorii cerebrale de natură spastică sau aterosclerotică, rinopatii, migrenă,

sindrom meniere, sindrom angios, stare postinfarct, spasm piloric, disc6ine;ie biliară 6ipertonă.

A)'(&($%!%e:

#ral, ( comprimat 7 mg., la nevoie -0 comprimate pe ;i, inEecţie intramusculară sau

perfu;ie intravenoasă lentă 7-+77 mg. #dată.

Re!*(( !)e%e:

ntroducerea intravenoasă poate provoca aritmie bloc, colaps, deprimare respiratorie, do;elemari pot provoca somnolenţă, constipaţie, ameţeli, cefalee, sudoraţie.

C5&$%!(&)(*!((: Borma inEectabilă este contraindicată în ca; de 6ipertensiune intracraniană şi bloc

atrio- ventricular, prudenţă în glaucom şi la bolnavii de 6ipertrofie de prostată.!u se asocia;ă cu

medicamente la stimulente beta - andrenerge;ice



METOCLOPRAMID

P%e8e&$!%e:

&utii cu flacoane a 7 de comprimate, fiole 0 ml. =n cutii.A*(,&e:

@timulea;ă motilitatea tractului gastrointestinal, creşte tonusul şi amplitudinea contracţiilor

gastrice, accentuea;ă golirea stomacului şi tran;itul intestinal, antiemetic, antivertiginos.

I&)(*!((:

'sofagita, după intervenţii c6irurgicale, greţuri, vărsături de diferite cau;e, sug6iţ persistent

C5&$%!(&)(*!((: <emoragii gastrointestinale, epilepsie.

M5) )e !)'(&($%!%e: #ral, înainte de masă i seara la culcare (7 mg. oriC;i.ș P!%e&$e%!#: =nsimptome severe, în do;e (7 x mg. #ri mg. C;i i.m. sau i.v.

Re!*(( !)e%e: @omnolenţă, oboseală, vertiE, cefalee.



ROLUL ASISTEN EI MEDICALEȚ

Asistenta medicală va acorda îngriEiri în funcţie de simptomele întDlnite la bolnav:

Asistenta medicală este persoana care poate acorda îngriEiri calificate, cu devotament, posedDnd

cunoştinţe te6nice necesare şi avDnd un simţ al responsabilităţii foarte de;voltat.

Buncţiile ei se concreti;ea;ă în acordarea acestor îngriEiri competente persoanelor a căror

stare o necesită, ţinDnd cont de nevoile afective, spirituale şi fi;ice şi în observarea şi comunicarea

către ceilalţi membri ai ec6ipei de îngriEire a condiţiilor ce exercită un efect important asupra

sănătăţii pacientului.

R5#,%(#e !($e&$e( 'e)(*!#e *5&$!, 4&:

- Rol de îngriEireF

- )romovarea igienei spitaliceştiF- #rgani;area şi gestionarea îngriEirilorF

- )regătirea şi perfecţionare elevelor asistente medicale, asistentelor medicale debutante şi cadrele

auxiliareF

- 'ducarea sanitară a pacienţilor şi persoanelor sănătoase, avDnd ca scop promovarea sănătăţii,

prevenirea îmbolnăvirilor, aEutorul vindecării şi recuperare.

P!%$(*(!%e! !($e&$e( 'e)(*!#e #! e!'e&,# *#(&(*

Asistenta medicală participă la examenul clinic al bolnavului cu colică biliară. 'a va reali;a de laînceput un climat de înţelegere între medic şi bolnavi.

Ia pregăti psi6ic bolnavul, liniştindu-l, explicDndu-i cu solicitudine şi fermitate în ce constă

examenul şi importanţa lui. =l aEută să se de;brace, cu mult tact şi fineţe, pentru a nu provoca mişcări

inutile şi dureroase. 'a are griEă ca în timpul examinării geamurile să fie înc6ise şi să nu se circule

prin cameră. )entru a ţine seama de simţul pudorii bolnavului ea va i;ola patul unde are loc

examenul cu un paravan.

=naintea palpării va sfătui bolnavul să urine;e. Asistenta medicală îl va aduce în po;iţia adecvată

examinării: decubit dorsal cu braţele întinse şi relaxate de-a lungul corpului, membrele inferioare

îndoite din genunc6i, cu musculatura abdominală relaxată. 9a cererea doctorului îl va răsuci în

decubit lateral drept şi decubit lateral stDng, aducDnd în acelaşi timp mDna la ceafă.

'a va sta în faţa doctorului, de cealaltă parte a patului şi îl va servi cu tot ce are nevoie. 9a

terminarea examenului va aEuta bolnavul să se îmbrace şi să se aşe;e în po;iţia preferată antalgică/.



C5&),($! )e ,%3e&+ ! !($e&$e( 'e)(*!#e #! (&$e%&!%e! ,&,( -5#&!

C, *5#(*+ -(#(!%+

Asistenta medicală va aşe;a bolnavul în repaus la pat. Ia recolta sDnge pentru examenele

urgente: numărătoarea leucocitelor, bilirubinemia, ">#, ">), ionogramă sanguină, re;erva alcalină,

amila;emie, glicemie şi urină pentru urobilinogen şi pigmenţi biliari.

Ia pregăti medicamente pentru calmarea durerii şi instrumentarul steril necesar, dar nu va

administra bolnavului nici un calmant fără indicaţia doctorului, pentru a nu masca evoluţia acută a

bolii sau o perforaţie.

Asistenta medicală va administra: antalgice: Algocalmin fioleC;i sau T fiolă Bortral.$acă colica nu cedea;ă va administra Mialgin (77-(07 mg la 1-3 oreF antispastice: @cobutil compus

+- fioleC;i, sulfat atropină 7,0 mg s.c. de +- oriC;i, )apaverină fioleC;i, !itroglicerină sublingual

sau inEectabil (-+ mg +- tablete/ la (0-+7 minuteF antiemetice: 'metiral supo;itoare, "orecan şi

)legoma;in inEectabilF antibiotice pentru combaterea infecţiei:

Ampicilină inEectabilă + g la ore. )entru corectarea tulburărilor 6idroelectrolitice şi acidoba;ice în

funcţie de re;ultatele de laborator/ asistenta medicală va administra lic6ide per oral în formele

uşoare ceai de muşeţel, sunătoare/ şi în formele medii şi grave va instala perfu;ie cu gluco;ă 0H

sau (7H, tamponată cu ( % insulină ordinară la + g gluco;ă, în care va introduce: vitaminele 5 (, 51,

&077, + fioleC;i şi soluţii de electroliţi V, !aV, &l-/.

$eoarece bolnavul aflat în cri;ă acută de colecistită este foarte agitat, asistenta medicală va

administra sedative: <idroxi;in, $ia;epam, barbiturice, bromuri, iar pentru reducerea inflamaţiei va

aplica punga cu g6eaţă la nivelul 6ipocondrului drept.

R5#,# !($e&$e( 'e)(*!#e 4& %e3+$(%e! e#5%+%(#5% ,&*(5&!#e

Asistenta medicală va pregăti psi6ic bolnavul explicDndu-i că aceste examene nu-i fac rău şisunt importante pentru confirmarea diagnosticului şi instituirea unui tratament corespun;ător

Asistenta medicală îi va explica în ce constă fiecare examen şi că va trebui să stea liniştit în timpul

desfăşurării lor. =l va însoţi la sala unde au loc, îl va aEuta să se de;brace şi să se întindă comod pe

masa de examinare. 9a sfDrşit îl va aEuta să se îmbrace şi-l va însoţi înapoi la salon.



)entru reali;area colectografiei, asistenta medicală va pregăti bolnavul administrDndu-i cu

două-trei ;ile înainte cărbune medicinal +- tableteC;i şi îi va efectua două clisme evacuatoare cu ser

fi;iologic cu (+ şi respectiv ore înainte de examen la indicaţia doctorului/.Asistenta medicală va testa toleranţa pacientului la Ra;ebil şi dacă nu sunt probleme îl va

pune să îng6ită tabletele cu puţin ceai. A doua ;i pacientul va face primul film radiologic, asistenta îi

va servi la ora (+ prDn;ul 5oQden 0 g ciocolată cu două gălbenuşuri de ouă frecate cu ;a6ăr/. =l va

însoţi la sala de radiologie unde pacientul va face restul de filme la intervale de 7-17-47 minute.

)entru reali;area colangiografiei asistenta îi va face pacientului două clisme evacuatoare cu

(+ şi respectiv ore înainte. Ia testa toleranţa pacientului la )obilan, urmărind cu atenţie apariţia

unor efecte secundare şi avDnd pregătite la îndemDnă: gluco;ă, 6emisuccinat de 6idrocorti;on,

romergan, noratrinal şi apărat de oxigen. $acă pacientul tolerea;ă substanţa asistenta o va

administra în perfu;ie lentă, supraveg6ind permanent starea pacientului. =l va conduce la sala de

radiologie unde va face filme la 7-17-47-(+7 minute. Apoi asistenta îi va servi prDn;ul 5oQden

după care pacientul va face ultimul film.

)entru reali;area tubaEului duodenal asistenta va pregăti psi6ic pacientul cu deosebită atenţie,

obţinDnd colaborarea lui în timpul te6nicii. $e asemenea îl va pregăti şi fi;ic, recomandDndu-i să nu

mănDnce cu (+ ore înainte, iar în diminea a examenului să scoată prote;a dentară şi să ocupe po;iţiaț

şe;Dnd pe marginea patului.Asistenta va pregăti şi materialele necesare: sonda 'in6orn, două seringi sterile de (7-+7 ml,

stativ cu eprubete sterile, tăviţă renală, muşama şi traversă, o pernă cilindrică, soluţie de sulfat de

Mg H, !ovocaină +H şi +7 ml 5icarbonat de sodiu.

Asistenta va efectua tubaEul duodenal, supraveg6ind permanent comportamentul fi;ic şi

psi6ic al pacientului: la apariţia accidentelor sau incidentelor va interveni prompt.

$acă examenul nu reuşeşte în maxim trei ore, asistenta va reprograma pacientul pentru două ;i.

$upă te6nică asistenta va îndemna bolnavul să-şi clătească gura cu apă, îl va conduce înapoi la salon

şi îi va recomanda să stea restul ;ilei în repaus la pat.

Asistenta medicală îşi va reorgani;a locul de muncă, ducDnd probele de bilă la laborator şi

pregătind instrumentele folosite pentru sterili;are.



R5#,# !($e&$e( 'e)(*!#e 4& !)'(&($%!%e! 'e)(*!'e&$e#5%

Asistenta medicală va respecta întocmai toate medicamentele prescrise de doctor. 'a va

cunoaşte medicamentele pe care le administrea;ă după inscripţie, culoare, formăF fiolele rămasegoale de la inEecţii le va păstra pDnă la desfăşurarea efectelor lor.

=nainte de administrare, asistenta medicală va verifica calitatea fiecărui medicament,

aspectul, termenul de valabilitate şi integritatea ambalaEului.

Asistenta va respecta cu stricteţe calea de administrare, do;aEul prescris şi va evita

incompatibilitatea între medicamente.

'a va administra bolnavului do;e mici din orice medicament, pe care acesta le va lua în

pre;enţa ei. =l va informa pe bolnav asupra efectului şi reacţiilor adverse ale medicamentelor pe care

le are de luat.

9a administrarea parenterală asistenta va lucra în condiţii de strictă asepsie, folosind

materiale şi instrumente de unică folosinţă sau sterili;ate. Asistenta va tăia şi va aspira în seringă

toate fiolele în faţa bolnavului. 'a va semnala orice intoleranţă şi reacţii adverse medicului.

R5#,# !($e&$e( 'e)(*!#e 4& %e*5#$!%e! %5),e#5% -(5#53(*e

)rodusele biologice sunt examinate la laborator, iar re;ultatele obţinute au o mare importanţă

în confirmarea diagnosticului clinic şi aprecierea: gravităţii evoluţiei, apariţiei complicaţiilor,eficacităţii tratamentului şi confirmarea vindecării. $e aceea asistenta medicală care lucrea;ă la

patul bolnavului trebuie să aibă cunoştinţe teoretice precise şi manualitatea corespun;ătoare.

Asistenta medicală va pregăti psi6ic bolnavul, explicDndu-i că orice recoltare se face în

interesul lui şi dDndu-i informaţii asupra modului de desfăşurare a te6nicii. 'a va avea o evidenţă

precisă a bolnavilor care urmea;ă să facă recoltări şi îi va urmări îndeaproape să respecte condiţiile

necesare: să nu mănDnce, să nu fume;e.

9a recoltarea produselor asistenta medicală va respecta strict toate măsurile de asepsie,folosind un instrumentar steril: seringi şi ace de unică folosinţă, sonde sterili;ate, eprubete curate cu

dop sau capac steril. #rice produs va fi recoltat în cantitate suficientă. 9a fiecare eprubetă asistenta

medicală va face un bon care va conţine: numele bolnavului, numărul salonului şi patului,

diagnosticul clinic, natura produsului, anali;a cerută şi data recoltării.



CAPITOLUL IV

CONCLU/IILE LUCRĂRII

&olica biliară este destul de frecventă, în special la femeiF netratarea duce la apariţia unor

complicaţii, iar tratată prin tratament clasic c6irurgical de elecţie sau mai sigur prin tratament

laparoscopic de ultimă oră şi nu prin tratamentul medicamentos care se adresea;ă complicaţiilor şi

manifestărilor clinice. 5oala se vindecă, dar simptomatologia pentru care bolnavul s-a internat nu se

remite în totalitate.

O-(e*$(e#e %(&*(!#e )e $%!$!'e&$ ! *e#5% $%e( *!8,%( !, (8!$:

< 'voluţie po;itivă a manifestărilor de dependenţă şi prevenirea apariţiei complicaţiilor. )rima etapă

a constat în diagnosticarea corectă clinic şi biologic prin efectuarea examenelor de specialitate din

sDnge şi urină, urmărind simptomele caracteristice bolii, înainte de administrarea

%nui tratament.

< &olica biliară este o afecţiune a ve;iculei biliare de actualitate, impunDndu-se punerea unui

diagnostic corect, a intervenţiei într-un timp eficient, astfel încDt să obţinem o vindecare completă,fără apariţia complicaţiilor.

- =n urma aplicării tratamentului medicamentos, a respectării regimului igieno-dietetic

corespun;ător, independenţa în satisfacerea tuturor nevoilor fundamentale s-a materiali;at în

fiecare ca; prin dispariţia simptomelor



ANEA I

F(3,%! &%.1

A&!$5'(! !!%!$,#,( )(3e$(



ANEA II

F(3,%! &%.2

Pe)(*,# =e!$(*



BIBLIOGRAFIE

5urlui $., &onstantinescu &.- &6irurgie >enerală 'ditura $idactică şi )edagogică 5ucureşti J (43+

>6. 5ucur )atologia clinică a ve;icii i &ailor biliare, 'd. Medicală, (422,ș

<enderson I.. - )rincipii fundamentale ale îngriEirii bolnavilor, (44( !iculescu &., &armaciu R., &iornei &. - Anatomia şi fi;iologia omului, 'ditura &orint, 5ucureşti,

+772

Luţeanu L" în colaborare cu: )roca '. @tamatoiu .$imitrescu A $iagnosticul şi "ratamentul 5olilor

nterne Iol. ( 'd. Medicală 5ucureşti (43+

"itircă 9ucreţia J KManual de îngriEiri speciale acordate pacienţilor de asistenţii medicali”, 'd.

KIiaţa Medicală RomDnească” - 5ucureşti, +777.

"itircă 9ucreţia J K>6id de nursing J cu te6nici de evaluare i îngriEiri corespun;ătoare nevoilor ș

fundamentale” J Iol J 'd. KIiaţa Medicală RomDnească”, 5ucureşti, +77(.

"itircă 9ucreţia J K=ngriEiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii medicali” J 'd. KIiaţa

Medicală RomDnească”, 5ucureşti, +77.

"itircă 9ucreţia - >6id de nursing cu te6nici de evaluare şi îngriEiri corespun;ătoare nevoilor

"itircă 9ucreţia - %rgenţele Medico- &6irurgicale @inte;e pentru asistenţii medicali 'diţia a -

'ditura Medicală 5ucureşti, (443

6ttp:CCPPP.prospecte.netCprospect - Metoclopramid

6ttp:CCPPP.prospecte.netCprospect - !o- sp

http://www.prospecte.net/prospect%20-




ŞCOALA POSTLICEALĂ DRUTA 2015.doc

Documents

Transcript of ŞCOALA POSTLICEALĂ DRUTA 2015.doc