PLANUL STRATEGIC - Provincialul · PDF fileIzvorul Druta Ion ... Izvorul Trifan Druta Izvorul...

PPPLLLAAANNNUUULLL SSSTTTRRRAAATTTEEEGGGIIICCC

DDDEEE DDDEEEZZZVVVOOOLLLTTTAAARRREEE SSSOOOCCCIIIOOO ––– EEECCCOOONNNOOOMMMIIICCCĂĂĂ SSSIII DDDEEE

MMMEEEDDDIIIUUU AAALLL SSSAAATTTUUULLLUUUIII IIINNNEEESSSTTTIII

RRRAAAIIIOOONNNUUULLL TTTEEELLLEEENNNEEESSSTTTIII

222000111222 --- 222000111777

Primaria satului Inesti Consiliul Local Inesti

Planul strategic de dezvoltare socio-economica si de mediu al satului Inesti 2012-2017

2

CUPRINS :

INTRODUCERE ____________________________________________________________________ 3

PROFILUL LOCALITĂŢII INESTI _____________________________________________________ 6

PROCESUL DE ELABORAREA A PLANULUI STRATEGIC DE DEZVOLTARE SOCIO –ECONOMICA SI PENTRU MEDIU AL SATULUI INESTI __________________________________ 32

1. INIŢIEREA PROCESULUI DE PLANIFICARE STRATEGICĂ ____________________________ 32

2. INFIINŢAREA ECHIPEI DE COORDONARE ________________________________________ 37

3. ELABORAREA PLANULUI DE DEZVOLTARE _______________________________________ 38 3. 1. ANALIZA SITUAŢIEI ACTUALE (SWOT) ______________________________________ 38 3.2 Planificarea dezvoltării prin metoda fundamentală de seminar _______________________ 42 3.2.1. SEMINARUL VIZIUNILOR _________________________________________________ 43 3.2.2. SEMINARUL CONTRADICŢIILOR __________________________________________ 46 3.2.3. SEMINARUL DIRECŢIILOR STRATEGICE____________________________________ 50

PLANUL DE ACŢIUNE 2012 -2017 ___________________________________________________ 53 1. Direcţia strategică : DEZVOLTAREA ŞI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURILOR DE ACCES SI UTILITĂŢI ___________________________________________________________________ 55 2.Direcţia strategică : CREŞTEREA VIZIBILITĂŢII LOCALITĂŢII INESTI PRIN MEDIATIZAREA ŞI PROMOVAREA POTENŢIALULUI LOCAL_________________________________________ 57 3. Direcţia strategică : ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII VIEŢII, DEZVOLTAREA ŞI MODERNIZAREA SERVICIILOR SOCIALE__________________________________________________________ 59 4.Direcţia strategică : FACILITAREA DEZVOLTĂRII UNUI MEDIUI ECONOMIC COMPETITIV __ 64 5. Direcţia strategică : INFORMAREA CETĂŢENILOR, MOBILIZAREA ŞI IMPLICAREA CIVICĂ ÎN DEZVOLTAREA LOCALITĂŢII __________________________________________________ 67 6. Direcţia strategică : Responsabili : CREAREA ECHIPEI SPECIALIZATE ÎN GESTIONARE PROIECTE SI PROGRAME _______________________________________________________ 70

1. Direcţia strategică : DEZVOLTAREA ŞI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURILOR DE ACCES ŞI UTILITĂŢI ___________________________________________________________________ 73 2.Direcţia strategică : CREŞTEREA VIZIBILITĂŢII LOCALITĂŢII INESTI PRIN MEDIATIZAREA ŞI PROMOVAREA POTENŢIALULUI LOCAL_________________________________________ 75 3. Direcţia strategică : ÎMBUNATĂŢIREA CALITĂŢII VIEŢII, DEZVOLTAREA ŞI MODERNIZAREA SERVICIILOR SOCIALE__________________________________________________________ 77 4.Direcţia strategică : FACILITAREA DEZVOLTĂRII UNUI MEDIULUI ECONOMIC COMPETITIV 81 5. Direcţia strategica : INFORMAREA CETĂŢENILOR, MOBILIZAREA ŞI IMPLICAREA CIVICĂ ÎN DEZVOLTAREA LOCALITĂŢII __________________________________________________ 84 6. Direcţia strategică : Responsabili : CREAREA ECHIPEI SPECIALIZATE ÎN GESTIONARE PROIECTE ŞI PROGRAME _______________________________________________________ 86

4. NECESAR SURSE ATRASE _____________________________________________________ 89

6. ANALIZA FACTORILOR DE DECIZIE_______________________________________________ 91



3

INTRODUCERE

Prezentul document este o strategie de dezvoltare locală al satului Inesti

Strategia a fost elaborată participativ de catre Echipa de coordonare, desemnata de Asociatia Obsteasca „Concordia” in cadrul Proiectului Milieukontakt International „Consolidarea societatii civile din Moldova pentru un mediu imbunatatit” – domeniul mediu finantat de catre MATRA, domeniul socio- economic finantat de APL Inesti, care se implimenteaza de catre Asociatia Obsteasca „Concordia”. ___________________________________________________________________

Dezvoltarea durabilă se derulează pe fondul unor principii majore ce o

caracterizează: ■ preocuparea pentru echitate şi corectitudine între ţări şi între generaţii; ■ viziunea de lungă durată asupra procesului dezvoltării; ■ gândirea sistemică, interconexiunea între economie, societate şi mediu.

Principiul programării este unul din elementele esenţiale ale operaţionalizării Fondurilor Structurale şi se referă la pregătirea planurilor multianuale de dezvoltare, care se realizează pe baza deciziilor luate în parteneriat cu alte tari printr-o serie de

etape succesive. Planurile trebuie realizate de jos în sus pentru a cuprinde necesităţile reale, identificate obiectiv.

În timpul elaborării planului strategic al comunităţii s-a pornit de la necesitatile

locale, care au fost împărţite pe domenii de interes cu scopul delimitarii domeniilor de cuprindere a strategiei care mai apoi să fie integrate în strategiile de dezvoltare a raionului Telenesti .

Planul strategic de dezvoltare social-economică si de mediu al satului Inesti a fost elaborat în mod participativ, prin implicarea reprezentanţilor tuturor grupurilor social demografice din comunitate. Participarea populaţiei la elaborarea planului strategic de dezvoltare social-economică va contribui la creşterea spiritului de iniţiativă a oamenilor din comunitate, la implicarea păturilor vulnerabile în procesul de luare a deciziilor şi la responsabilizarea comunităţii pentru deciziile luate şi pentru întreg procesul de dezvoltare. Totodată, implicarea tuturor actorilor din comunitate va spori gradul de dezvoltare a parteneriatului dintre administraţia publică locală, societatea civila şi businessul privat în direcţia soluţionării problemelor comunitare.



4

Planul Local de Acţiune - ca instrument de planificare si implementare – conţine

un set de politici pe domenii de activitate ce se aplica într-un termen determinat în scopul realizarii obiectivelor generale fixate într-o strategie.



5

Periodic, Planul de Actiune trebuie revizuit astfel încat ţintele fixate să ţină cont de evoluţia macroeconomică la nivel naţional, starea economiei la nivel raional şi local, precum şi de opiniile comunităţii locale cu privire la implementarea lui. Cu cât revizuirea se face la intervale mai scurte cu atât marja de eroare în privinţa evaluării resurselor la un proiect este mai mică, având în vedere că pe masură ce se înaintează în timp variabilele economice ce trebuie luate în calcul la o prognoza economică se multiplică.



6

Planul strategic

de dezvoltare socio – economică si de mediu

al satului Inesti raionul Telenesti

PROFILUL LOCALITĂŢII INESTI

Satul Inesti este o localitate cu o mare rezonanţă emoţională în sufletul tuturor locatarilor , pentru frumuseţea unică a peisajului, dar mai ales pentru traditiile specifice, care au marcat profund istoria tinutului nostru

Localizare

Mosia satului Inesti este asezata in cimpia Moldovei Centrale, in partea inferioara a bazinului riului Ciulucului Mic, incepind cu confluenta acestuia. Centrul mosiei satului Inesti se gaseste la jumatatea traseului Chisinau- Balti putin la stinga de aprocsimativ 10 km, si la o distanta de 4 km de Telenesti. Satul se afla intre doua dealuri, inconjurat



7

de paduri din partea satului Leuseni si partea de vest a orajului Telenesti, din partea de est,pante intinse,coline usor unduind lansaft de cimpie. Distanta de la capitala este de 90km, 45 km orasul Orhei, 52km de orasul Balti si 53 km de orasul Calarasi si se intinde pe o suprafata de 2797,59 km2.

Distanta de la capitala este de 90 km, 43 km de orasul Orhei, 52 km de orasul Balti si 53 km de orasul Calarasi si se intinde pe o suprafata de 2797,59 km2.

Potenţial Natural

Teritoriul satului este situat pe o suprafata neomogena de ciornoziom, partial degradata, unde unele parti contin soluri argiloase, altele sunt intretaiate de vai cu eroziuni.

Cele mai vechi resurse ale subsolului, care au fost expluatate, sunt argila si nisipul. Expluatarile de argila se afla initial la granita dintre Inesti si Telenesti. Nisipul si argila din partea de sud vest al satului, mahalaua Bordoceni este folosit si in prezent de catre cetatenii satului pentru constructie. Padurile inconjoara satul in perimetrul dinspre est si vest. Fondul forestier apartine Intreprinderii de Stat pentru Silvicultura Telenesti si este destinat atit productiei de masa lemnoasa pentru constructii cit si fisii de paduri de protectie impotriva alunecarilor din zona “Bordoceni”

Condiţiile Climaterice

Trasaturile climaterice ale zonei sunt o cosecinta a pozitiei sale in centrul republicii, respectiv in zona climatului temperat- continental moderat.



8

Amplitudinea medie termica este de 23-240C. Maximile absolute pot urca pina la 30-330C, iar cele menite pot cobori sub -200C.

Precipitatiile atmosferice nu sunt foarte considerate. Ploile torentiale nu au un caracter prea accentuat, in ultimii ani sunt frecvente secete, fiind uneori cele intrerupte cu averse de ploi mari, cu grindina. Vinturile cele mai frecvente sunt cele din sectorul nordic si nord- vestic.

Tipul de climat caracteristic acestei zone prezintă temperaturi medii lunare in timpul de iarna sunt intre -15-200C , iar temperaturile celei mai reci luni, arareori coboară sub – 30 grade C, iar lunile de vara sunt de + 27-30 0C. Data medie a producerii primului îngheţ este de 1 octombrie, iar a ultimului îngheţ este de 1 mai.

Umezeala aerului este condiţionată în mare măsură de circulaţia vestică şi de regimul nebulozităţii. La Inesti are o valoare de aproximativ 70%, iar nebulozitatea medie este de 6,5 zecimi.

Precipitaţiile atmosferice se caracterizează printr-un regim mai bogat, mediile multianuale fiind la Inesti de 400-500 mm. In ultimii ani se observa deseori secete. Maximul de precipitaţii se realizează la sfârşitul primăverii (mai-iunie), iar minimul la sfârşitul iernii (februarie). Stratul de zăpadă este persistent 40-50 zile pe an şi are o grosime de 20-30 cm.

Vântul este un element climatic care reflectă cel mai fidel circulaţia generală a atmosferei, cât şi mularea maselor de aer după marile unităţi de relief. La Inesti direcţiile dominante sunt cele de vest şi sud-vest de circa 10 %, viteza medie fiind de 4-5 mm pe secundă.

Hidrografia Localităţii

Sursa principala de alimentatie cu apa a satului sunt resursele de apa subterana, 7 fintini arteziene folosite ca sursa de apa potabila si 113 de fintini de sahta.

In cadrul unui concurs anuntat de IREX CPP cu suport financiar al USAID, A.O.”Concordia” a obtinut un grant in suma de 20 mii$ pentru constructia apeductului din satul Inesti, pe o distanta de 2 km, aprovizionind cu apa potabila 100 de gospodarii din sat. Datorita implicarii cetatenilor in realizarea proiectului, care si-au adus aportul pentru extinderea constructiei apeductului inca pe o distanta de 2 km, contribuit cu 10 mii $ cetatenii si 10 mii $ autoritatile publice locale. Astfel apeductul a fost dat in expluatare in iulie 2008. Cetatenii satului Inesti sunt 100% asigurati cu apa potabila,

Terenuri sub ape se inregistreaza 35,42 he, inclusiv :

mlastini -9,55 ha ape-20,53 ha iazuri-5,34 ha



9

Cursuri de apă cu caracter semipermanent – torenţiali

Aceste cursuri de apă sunt active, în special în perioada topirii zăpezilor şi a ploilor masive (torenţiale). Tributare râului Ciulucul Mic, aceste văi torenţiale sunt destul de numeroase. Pe versanţii neîmpăduriţi sau cu defrişări masive sunt în formare o serie de vâlcele care dau naştere la solfixuri (spălări de sol vegetal).

Ape subterane

Apele supterane se manifestă sub diferite forme de acumulare şi circulaţie: izvoare, pânze captive de apă, pânze de apă freatice cu nivel liber.

Izvoarele

Sunt prezente la contactul dintre rocile sedimentare în care se acumulează apele subterane (roci fisurate, conglomerate, nisipuri, pietrişuri, bolovănişuri) cu rocile compacte impermeabile. Pe teritoriul satului Inesti , datorită configuraţiei terenului şi a structurii geologice, sunt numeroase izvoare, dar multe dintre ele au un caracter sezonier (temporar). Cele mai cunoscute şi cu caracter permanent sunt izvoarele:

Izvorul Druta Ion (Motoi) Izvorul Velnita Izvorul Trifan Druta Izvorul dinPodis Izvorul din Cerna- Puscas Vasile Izvorul din Fundatura –Vanea Rosu Izvorul de la Grigore Tapu si alte izvoare temporare.

Pânze captive de apă

Îşi pot face apariţia în depozitele deluviale (de pantă) prin acumulări rezultate din apele de precipitaţie atmosferică (ploi, topirea zăpezilor) uneori putând să apară la suprafaţă sub formă de izvoare temporare, cum este piraul . care traverseaza satul Inesti si se revarsa in riul Ciuluc.

Pânze de apă freatice cu nivel liber

Apar în zonele de luncă şi de terasă, la adâncimi variabile 1-2 m nivelul lor fiind în strânsă legătură cu intensitatea precipitaţiilor atmosferice şi influenţate de variaţia şi debitul apelor de suprafaţă.

Zone expuse riscurilor naturale

Pe teritoriul satului au fost identificate suprafete de teren degradat in marime de 454,83 he, din ele:



10

Pasuni- 364 ha Mlastini -9,55 ha

Suprafata respectiva constituie 16,3% din suprafata totala

Zonele inundabile din intravilan este centru satului si periferia, in zona traseului Chisinau Telenesti, datorita piraului de-a lungul satului, traversind din padurea mahalaua Fundatura si mahalaua Bordoceni ducindu-si apele pina in riul Ciuluc.

Alunecari contemporane au fost inregistrate in mahalalele Hirtop, dialul Toba si in Bordoceni.

Ghestionarea Deseurilor

Depozitarea flnala a deseurilor se face la rampa de gunoi care functioneaza de cind si-a incheiat activitatea ferma de lapte marfa si are o suprafata de 1,5 ha. In acea rampa se depoziteaza cite 100 tone de deseuri menagere, deseuri stradale.

De-a lungul satului incepind din mahalaua Fundatura si din mahalaua Bordoceni este un pireu traversind pe o distanta de 3km, ducindu-si apele in riul Ciuluc. Atit pe un mal cit si pe altul sunt ingramadiri de deseuri aruncate de locatari. Cind ploua apa le duce la marginea satului.

Referitor la responsabilităţile de protecţie a mediului la nivel de autoritate publică locală aceste au fost atribuite, dar nu se realizează în practică pe motivul potenţialului uman şi financiar redus. Însă pînă astăzi în legislaţia de mediu nu este transpus principiul „preţul reflectă cheltuielile”, lipsesc mecanisme de aplicare a principiilor declarate.



11

Piraul care traverseaza satul cu deseuri pe ambele maluri

Sporirea consumului în ultimele decenii a adus la creşterea globală a volumelor de deşeuri menajere solide. Omenirea zi de zi este chemată să contribuie la reducerea impactului cauzat naturii de activităţile umane. Volumul deşeurilor de producţie şi menajere acumulate constituie cifre foarte mari. Salubrizarea localităţilor a fost şi continuă să rămînă o problemă dificilă. Localitatea dispune actualmente de citeva gunoişti şi, de regulă acestea nu sînt amenajate conform standardelor de salubrizare. Ţinînd cont de informatia Serviciului Ecologic din raion, în localităţile rurale se manifestă o gestionare neadecvată a deşeurilor menajere prin extinderea suprafeţelor gunoiştilor neautorizate, care conduce la poluarea terenurilor arabile, inclusiv a apelor freatice.

Gestionarea deşeurilor este reglementă de Legea nr. 1347-XIII din 9.10.97 privind deşeurile de producţie şi menajere, care stabileşte cadrul juridic al managementului deşeurilor în procesul de formare, acumulare, transportare, eliminare a acestora.

In prezent este spre sfirsit realizarea proiectului”Managementul deseurilor menagere in localitatile din raionul Telenesti si Singerei”, ca parte componenta este si satul Inesti. La finele anului 2011 s-au construit 10 platforme si s-au instalat 20 de tamberoane. Dar pentru o localitate cu 2400 cetateni sunt foarte putine 20 de tamberoane amplasate in 10 platforme.

Cetatenii nu sunt informati si continua sa arunce deseurile in pireul care traverseaza satul, sau il depoziteaza in locuri neautorizate.



12

Autorităţile administraţiei publice locale va asigura executarea pe teritoriu gestionarea deşeurilor; prin intermediul Serviciului comunal constituit de Consiliul local, in ianuarie 2012, va efectua coordonarea şi reglementarea economico-organizatorica a acţiunilor persoanelor fizice şi juridice, aflate pe teritoriul din subordine, în domeniul gestionării deşeurilor în vederea depistării şi reintroducerii lor maximale în circuitul economic; se va organiza colectarea şi evacuarea deşeurilor menajere, precum şi a celor ce aparţin micilor producători care afectează locurile pentru depozitarea lor; vor întocmi şi ţine registrele locurilor de depozitare a deşeurilor; propagă prevederile legislaţiei privind gestionarea deşeurilor..

Tinerii, elevii in fiecare an participa la lunarul ecologic din localitate, imagine din 2011

La una din sedintele apropiate ale Consiliului local urmeaza sa se adopta taxe care cetatenii conform unui acord, vor achita pentru serviciul de salubrizare si aprovizionare cu apa potabila din localitate. Se va aproba Regulamentul de activitate a Serviciului comunal Inesti.

Persoanele fizice si juridice sînt obligate să utilizeze tehnologii nonpoluante, fără sau cu puţine deşeuri; să asigure colectarea şi sortarea deşeurilor în dependenţă de natura acestora (sticla, carton, masa plastica, metal, reziduuri alimentare etc.); să ţină evidenţa strictă a tuturor deşeurilor rezultate din activităţile lor de producţie; să repare integral prejudiciul cauzat mediului, sănătăţii populaţiei, în cazul nerespectării legislaţiei în domeniul gestionării deşeurilor; să pună la dispoziţia populaţiei orice informaţie privind situaţia în domeniul nominalizat. Consteintizarea populatiei va duce la soluţionarea problemelor gestionării deşeurilor va contribui şi la îmbunătăţirea situaţiei altor componente de mediu: aer, sol, apă, etc. prin urmare necesită a fi întărită capacitate instituţională a cestui domeniu.



13

In 2010 s-a realizat proiectul “Constructia colectorului de canalizare si statia de purificare a apelor uzate ” sustinut financiar de Fondul Ecologic National in suma de 1766011 mii lei. Scopul : reconstructia statiei ingineresti de canalizare si epurare a apelor menagere de la institutia scolara si prescolara. Conestarea la sistema de canalizare a 20 de case. Proiectul s-a rimplimentat cu abateri. S-a conectat doar o singura gospodarie, scoala si gradinita. Din cauza cantitatii minime a apelor menagere statia de epurare nu lucreaza (informatie relatata de serviciul ecologic Telenesti)

Dat fiind ca in localitate este complet solutionata problema de aprovizionare cu apa potabila este necesar extinderea sistemei de canalizare.

O problema nu mai putin importanta sunt si suprafeţele solurilor erodate , cele afectate de alunecări de teren, salinizate si cele înmlăştinite. Analiza factorilor naturali şi antropici care provoacă degradarea solurilor Moldovei ne permite să constatăm că starea de calitate a învelişului de sol se înrăutăţeste:

Au crescut suprafeţele solurilor erodate, afectate de alunecări de teren, deteriorate antropic - salinizate, soloneţizate, degradate ca rezultat al irigării, degradate ca rezultat al colmatării cu depozite slab humifere, desfundate etc. Sub influenţa lucrărilor agrotehnice s-a intensificat procesul de deteriorare a structurii şi de compactare a solurilor. În condiţiile deficitului de îngrăşăminte minerale şi organice bilanţul humusului şi elementelor nutritive a devenit negativ. Toate acestea în ansamblu au condus la reducerea continuă a fertilităţii resurselor de sol şi degradarea diversităţii pedologice.

Istoricul Localităţii

Tradiţia orală susţine că bătrânul ţinut al codrilor, satul Inesti, a fost populat din cele mai vechi timpuri. Coborat dintr-un hartop de padure, satul s-a tot extins pana a ajuns la poalelel raului Ciulucul Mic si autostrada Telenesti – Orhei. Cu case mandre si frumoase, astazi el bate la poarta resedintei raionale. Trecatorii aproape ca nu simt cand au intrat in Inesti si au iestit din Telenesti.

Cu mult timp in urma paminturile acestei localitati erau pustii, dar care apartineau unor oameni foarte bogati, ei aveau conac stapinul caruia era cucoana Leonatoaie din Cubolta, sat de prin partile Baltilor. Lucrau aceste paminturi argatii de la curte . Mai des visau acestia s-a aiba o palma de pamint a lor, primul care a cerut pamint a fost un flacau pe nume Ion. Pe ogorul sau acesta a cultivat in, apoi a confectionat unelte de prelucrare a inului: batator; rigla; furca; fus; stative; cheptene. In asa fel acesta a devenit cunoscut prin partile locului la prelucrarea inului. Cu timpu locuitorii satelor megiese au denumit localitatea ‘’Ineasca’’, mai apoi ‘’Inesti’’, nume care provne de la cuvintul in, la care s-a adaugat terminatia toponimica ‘’esti’’, ceea ce desemneaza oameni de pe pamintul unde se cultiva inul.



14

Vatra localităţii Precum afirma renumitul istoric Ion Hincu, in lucrarea “ Vetre Stramosesti din R. Moldova “, Chisinau,2003, pe mosia satului Inesti s-au pastrat pina-n prezent urmele unei culturi destul de importanta. Acest lucru, e confirmat de prezenta pe teritoriul satului a trei movile funerare, care marcheaza locurile, unde acestia si-au inmormintat tovarasi de invazie cazuti in lupta cu bastinasii satelor din jur. Prezenta acestor morminte e atribuita purtatorilor mormintelor cu ocru, care s-au perindar pe teritoriul actual al R. Moldova intre secolele 24-18 i.e.n. Movilele sunt amplasate in lunca riului Ciulucul-Mic , dintre care doua se gasesc pe malul sting al acestuia, intre fosta brigada de tractoare si ferma de lapte-marfa a fostului colhoz ‘’ Dimitriev’’, din or. Telenesti. Cea de a treia movila e situate in apropiere de hotarul cu satul Verejeni, in regiunea de est a satului cu denumirea toponimica ‘’La Plan’’. Intemeierea localităţii. Dupa cum afirma istoricul iesean Mihai Costachescu in lucrarea, ‘’Satul si tirgul Telenesti din tinutul Orhei’’, Iasi,1930, s.Inesti a fost mentionat pentru prima data in scris la 1643 intr-un zapis de vinzare – cumparare, in care ‘’ Ureche din Inesti apare ca martor”. Prin urmare satul o fi fiind mult mai vechi, insa din lipsa de documente veridice anul intemeirii nu poate fi stability cu exactitate. Totus presupunem ca acest eveniment ar fi avut loc dupa anul 1500, deoarece pina la anul respective acesta nu este mentionat pe harta asezarilor taranesti din timpul marelui domnitor Stefan Cel Mare. Evenimente din istoria localitatii In anul 1671 , la 24 martie , un oarecare Gligoras Pasniac din Coharasti vinde lui Lecai din Inesti o jumate din mosia lui pe care o stapinea in s. Telenesti, cu scopul de a stoarce din populatia bastinasa cit mai multe impozite. In anul 1772-1774 administratia militara rusa facu in Moldova feudal doua recesaminte. La inesti traverseaza Ciulucului Mic, primul recesamint a insumat o populatie compusa din 16 familii de tarani birnici , un popa, 3 mazili, 2 voluntari, 4 lucratori la curtea boieresei Ileana Corpuzoaiei, precum si 6 femei vaduve. In cel de al II-lea recesamint 1774 au fost trecuti in register 17 familii de tarani birnici si 9 familii trecute la refeturi. La vremea respectiva satul era compus din 25 de case.

In 1803 Inestii din ocolul Maiatin numarau 59 de barnici. In anul 1807 in satul Inesti a fost zidita din lemn cu pereti de nuele impletite si acoperita cu paie, prima biserica in forma de corabie. Pe locul acestei biserici ruinate (arse) in anul 1811 s-a cladit biserica din piatra in numele Sfintului Mihail.

Boieru din localitate, Sandu Fedosiu, care daduse juramant de credinta tarului rus si obtinuse functia de consilier, in 1817, avea in supusenie la Inesti 82 de familii taranesti, poseda 100 falci de pamant arabil, 200 falci de fanaturi si 50.000 stanjeni de padure. La varsta de 45 de ani, pe 27 iulie 1821, lui I se recunoscu titlul de nobil si a fost ales de nobilime deputat in Sfatul Suprem guburenial. Rezultatele au fost date publicitatii peste doi ani la Sankt-Petersburg.



15

Epidemiile de holera din 1866 si 1872 au dus in Inesti la mormant 37 de oameni. Cu greu, dar satul prospera, se afa in urcus economia si natalitatea. Daca in 1870 satul intrunea 129 de gospodarii, apoi peste cinci ani numara 132. Din Dictionarul Geografic al Basarabiei, editat in 1904 la Bucuresti de Zamfir Arbore si reeditat peste un veac la Chisinau, sunt urmatoarele date: “ Inesti, sat in judetul Orhei, volostea Telenesti, asezat pe tarmul drept al rauletului Ciulucul-Mic, spre vest de satul Leuseni. Are 164 de case, cu o populatie de 989 suflete tarani romani; biserica, scoala elimentara, 3 mori de vant. Sant vii si gradini cu pomi, prisaci. Dupa reunirea celor doua maluri ale Prutului, autoritatile romane i-au improprietarit pe 245 de tarani din Inesti cu 658 ha de pamant. Statistica anului 1923 a calculat aici 265 de case, o gospodarie boiereasca, scoala primara mixta, biserica ortodoxa, primarie. Din cei 96 de copii de vârsta scolară, in 1933 se aflau trecuţi in cataloage 73, desi scoala dispunea de 3 invatatori. În anul 1940-1941 şi 1949 autorităţile sovietice au masacrat şi deportat 117 persoane din Ineşti şi Teleneşti, dintre care mai mult de jumătate au fost comercianţi evrei. Holocaustul dezlănţuit de fascişti a curmat viaţa multor evrei nevinovaţi din satul Ineşti şi cele vecine inclusiv târgul Teleneşti.(Calvarul evreilor din Teleneşti este descris de ineşteanul Boris Druţă în cartea "Flori de dor pentru Şalom" , la secţia Oameni şi destine) - 235 de teleneşteni (ineşteni) au căzut în lupte mai ales în Polonia şi Germania, în special în anii 1944-1945.

Populaţia Localităţii

Satul Ineşti este o localitate in Raionul Teleneşti situata la latitudinea 47.5027 longitudinea 28.3980 si altitudinea de 67 metri fata de nivelul marii. Aceasta localitate este in administrarea Raionul Teleneşti. Conform recensamintului din anul 2004 populatia este de 2 432 locuitori. Distanța directă pîna în or. Teleneşti este de 4 km. Distanța directă pîna în or. Chişinău este de 70 km. Satul Ineşti - Date geografice Satul Ineşti - Populatia (Conform recensamintului din anul 2004): Componenta pe etnii

Etnie Numar de Locuitori % de Locuitori Moldoveni 2416 99.34 Ucraineni 7 0.29 Rusi 7 0.29 Gagauzi 0 0 Bulgari 0 0 Evrei 0 0 Polonezi 0 0 Tigani 0 0 Altele 2 0.08



16

Populatia la 01.01.2012

Total 0-14 ani 3-6 3-7 7-16 15-56 57+

2421 442 145 171 339 1693 286

Dinamica structurii populatiei dupa domenii de activitate

Nr. 2008 2009 2010 2011 1 Populatia economica

active in agricultura 719 696 650 650

2 In constructie 111 108 115 90 3 industrie 67 66 85 90 4 Comert cu ridicata si

cu ananuntul 77 75 70 66

5 Transport si comunicatii

32 31 30 29

6 Activitati financiare 7 7 8 8 7 Administratia publica

locala 17 17 17 15

8 invatamint 37 36 36 34 9 Cultura 5 5 5 5 10 Sanatate si asistenta

sociala 10 10 10 10

11 Altele 116 116 113 110

Nr de someri activi

2008-88

2009-116

2010-195

2011-134

Sistemul Administrativ

Activitatea administrativă se desfăşoară prin Primăria satului Inesti, care deserveşte

întreaga populaţie. Sediul Primăriei satului Inesti se află in centrul satului, cod poştal



17

MD 5822, tel. +373 258 50600 ; 025850398, fax. 025850397, adresă email:

[email protected]; [email protected]

Programul de Audienţe:

Primar: Luni 8.00 – 15.00

Secretar: Miercuri 11.00 – 15.00

Consiliul local Inesti este constituit din 11 consilieri, inclusiv conform formatiunilor de

partid :

1 consilier reprezentant al PCRM

2 consilieri reprezentanti ai PLDM

7 consilieri reprezentanti ai PDM

In conformitate cu legislatia in vigoare in cadrul Consiliului, in dependenta de

specificul local au fost create urmatoarele comisii consultative de specialitate, care sunt

obligate prin lege de a aviza proiectele de decizii pentru a fi inaintate la Consiliu spre

aprobare.

In cadrul Consiliului Inesti s-au constituit 3 comisii :

1. Economie, buget si finante

2. Pe problemele sociale, invatamint, tineret si sport

3. Ecologie si protectia mediului

Primaria este institutia administratiei publice locale condusa de primar, prin care se

realizeaza serviciile publice, consultarea cetatenilr si este organul de conducere

operativa a treburilor publice locale. Primarul este autoritatea reprezentativa a populatiei

si executiva a Consiliului local.. Aparatul primariei este constituita din primar, secretar al

consiliului si 5 specialisti. Principiile de baza ale activitatii tuturor specialistilor incadrati

in cadrul serviciilor publice ale primariei sunt colegialitatea, disciplina, profesionalismul

si responsabilitatea. Aceste principii asigura buna functionare a serviciilor primariei si

increderea locuitorilor la buna gestionare a treburilor publice.

Toate birourile sunt dotate cu tehnica de calcul conectata la internet printr-o retea

comuna.

Pe teritoriul administrativ al satului există Gimnaziu, Gradinita de copii, Oficiul medicilor de familie, Oficiul postal si 7 unitati comerciale.



18

Sistemul de Sănătate

In localitate este Oficiul medicilor de familie cu un personal : un medic si 4 asistenti medicali.

Localul OMF este amplasat temporar intr-o incapere a gradinitei de copii. Se construeste incapere, in prezent este in faza de 80% a constructiei. Pina la sfirsitul anului 2012 este planificat sa fie data in expluatare.

Personalul medical activeaza in conditii sub norma cerintelor corespuzatoare. Nu este utilaj, instrumente medicale, mobilier. Dar odata cu darea in expluatare a oficiului nou, conditiile vor fi altfel.

Morbiditatea populatiei

Nr. 2008 2009 2010 2011 1 Boli infectioase 63 69 71 68 2 Maladii psihice 13 13 15 16 3 Prin alcoolism 8 5 7 6 4 Boli cardiovasculare 2 3 9 8 5 Boli onco 11 11 9 10 6 Diabet zaharat 30 31 35 42 7 Ceroze hepatice 10 10 9 8 8 Hepatite cronice 29 27 29 28 9 Boala hipertonica 130 131 139 112 10 Alcoholism cronic 10 7 11 11

Sf. Sociala

Conform datelor statistice populatia localitatii este in descrestere, daca in anul 2004 constituia 2561 cetateni, la 01.01.2012 constituie 2421 cetateni. Ca specific momentului actual al principalelor fenomene demografice este faptul ca sporul natural este negativ. Problema principal in domeniul respective este migratia persoanelor tinere din localitate. In present asistam la procesul de imbatrinire al populatiei satului prin diminuarea contingentelor tinere si cresterea ponderii populatiei virstnice.

Mai agravata este durata media a vietii care in anul 2011 constituie 55 de ani la barbati si 60 de ani la femei, conform tabele se vede o descrestere considerabila a duratei de viata in ultimii ani.

Nr. 2008 2009 2010 2011 1 Natalitatea 31 35 18 38 2 Mortalitatea 34 31 28 32 3 Durata medie a vietei 67 65 62 57 4 La barbati 65 63 60 55



19

5 Femei 70 68 64 60

Protectie sociala

Nr. 2008 2009 2010 2011 1 Pensionari 311 303 305 286 2 Invalizi de gr.I 16 17 19 22 3 Invalizi de gr.II 66 69 81 112 4 Invalizi de gr.II 30 30 32 32

Sistemul de Educaţie şi Învăţământ

Gimnaziul Inesti este construit in anul 1999 si dat in expluatare in anul 2000.

Este o institutie de invatamint predispusa pentru 625 elevi . Pe an ce trece este in scadere numarul elevilor din scoala.

Elevi in scoala

2008- 355

2009- 347

2010- 281

2011- 239



20

In gimnaziu activeaza 19 cadre didactice, inclusiv 16 femei si 18 lucratori auxiliari.

AAnnggaajjaaţţiiii ggiimmnnaazziiuulluuii IInneeşşttii TToottaall -- 4422 aannggaajjaaţţii

Cu studii superioare 18 cadre didactice,1 cu studii medii speciale, 13 sunt cu grad didactic. 7 profesori sunt la pensie. In gimnaziu in prezent isi fac studiile 239 elevi:

4 clase primare cu 95 elevi

7 clase gimnaziale cu 144 elevi

Pentru anul de studii 2010-2011 32% din elevi au finisat anul cu note de 8,9,10

DDeesseeoorrii eelleevviiii ddee aazzii ssuunntt ccooppiiiiii eelleevviilloorr ddee iieerrii,, ppee ccaarree ttrreebbuuiiee ssăă rreeccuunnooaaşştteemm ccăă nnuu pprreeaa llee--aamm ffoorrmmaatt ddeepprriinnddeerrii ddee aa ffii bbuunnii ppăărriinnţţii.. MMoojjoorriittaatteeaa aauu pprreelluuaatt ccoommppoorrttaammeenntteellee pprroopprriiiilloorr ppăărriinnţţii,, vvoorrbbaa ppooeettuulluuii AA..PPăăuunneessccuu”” AAşşaa ee mmaammaa şşii aa ffoosstt bbuunniiccaa.. AAşşaa şşii eeuu llaa rrîînndduull mmeeuu vvooii ffii……”” ŞŞii aattuunnccii nnee îînnttrreebbăămm ccaarree ee ssoolluuţţiiaa??.. RRăăssppuunnssuull ssttăă îînn mmiieezzuull pprroobblleemmeeii-- ssăă nnee eedduuccăămm ppăărriinnţţiiii eelleevviilloorr îînn ssppiirriittuull uunnuuii bbuunn ppaarrtteenneerriiaatt şşccoollaarr.. ÎÎnn cceeeeaa ccee pprriivveeşşttee rreellaaţţiiaa ddiinnttrree ffaammiilliiee şşii ppăărriinnţţii cceellee mmaaii ffrreeccvveennttee ffoorrmmee ddee oorrggaanniizzaarree aa aacceesstteeii rreellaaţţiiii ssuunntt:: şşeeddiinnţţeellee ccuu ppăărriinnţţiiii,, ddiissccuuţţiiii iinnddiivviidduuaallee,, iimmpplliiccaarreeaa ppăărriinnţţiilloorr îînn mmaanniiffeessttăărrii ccuullttuurraallee aallee şşccoolliiii,, vvoolluunnttaarriiaattuull,, aassoocciiaaţţiiaa ppăărriinnţţiilloorr.. ŞŞccooaallaa şşii ccoommuunniittaatteeaa ttrreebbuuiiee ssăă rreeggăăsseeaassccăă ffăăggaaşşuull ccoollaabboorrăărriiii aauutteennttiiccee bbaazzaattăă ppee

0

0

60%

40 %C adre didactice

L ucrători auxiliari



21

îînnccrreeddeerree şşii rreessppeecctt rreecciipprroocc,, ppee iiuubbiirreeaa ffaaţţăă ddee ccooppiill,, ssăă ffaaccăă lloocc uunneeii rreellaaţţiiii ddeesscchhiissee,, ppeerrmmeeaabbiillee,, ffaavvoorriizzaannttee sscchhiimmbbuulluuii ddee iiddeeii.. In cadrul educativ mai exista probleme : reparatia acoperisului, mobilier invechit, utilaj pentru cabinetele metodice, completarea bibliotecii scolare cu carti pentru elevi.

GRADINITA DE COPII

Gradinita de copii Inesti este amplasata in centru si are o vechime de 47 de ani. In cadrul gradinitei activeaza 19 angati, inclusic 8 cadre didactice, un asistent medical si este frecventata de 104 copii, inclusive pe grupe:

1. Grupa pregatitoare-29 copii

2. Grupa mare-25 copii.

3. Grupa medie -23 copii

4. Grupa mica-27 copii

Datorita personalului care activeaza, gradinita s-a transformat intr-o casa de povesti, unde copiii cu o deosebita placere o frecventeaza. Dupa numarul de copii cifra este constanta in ultimii 4 ani, cu abateri 2-3 copii pentru fiecare an.



22

ECONOMIE

Agenţi Economici – Comunitatea Locală de Afaceri

Pe teritoriul administrativ al satului îşi desfăşoară activitatea un număr de1683 detinatori funciari, 648 Gospodarii Taranesti si 10 de Întreprinderi Mici şi Mijlocii. Domeniile de activitate preponderente sunt agricultura, comerţ şi servicii.

Antreprenoriatul

Nr.d/r denumirea 2008 2009 2010 2011 1 Gospodarii Taranesti 682 687 646 646 2 Intreprinderi individuale 6 7 10 9 3 SRL 4 4 7 7 4

intreprinderile si specificul activitatii

Nr.d/r Denumirea Teren in

proprietate (ha)

Genul de activitate

1 SRL “Alvisedo- Impex” 27,54 Livada -nuci

2 SRL “Transpisc Agro” 17 Livada -abricosi

3 SRL “Podis” 2,15 Teren arabil si

cariera de nisip

4 SRL “Moara Inesti” Nu activeaza arabil

5 SRL “Pomul regal” 163

6 SRL”Liviges” 33,4 Livada nuci

7 SRL “Iprocap- com” 4,3 vie

8 P.F Calmis Corneliu” 108 Livada nuci

9 G.T. Rosca Ion 55 arabil

10 I.I.Lungu Vasile 13,28 livada

Nr de autovehicole

2008-14; 2009-12; 2010-13;2011-13



23

Nr de tractoare

2008-17; 2009-17;2010-17 ; 2011-27

Combine 3

AGRICULTURA

Odată cu realizarea reformei funciare şi cu implementarea unor forme de proprietate a crescut substanţial numărul deţinătorilor funciari şi al proprietarilor de terenuri agricole. Actualmente fondul funciar în rezultatul realizării programului "Pământ" este privatizat şi pulverizat în cote valorice. La 1.01.2012 în satul Inesti existau 646 deţinători de terenuri. Aceste procese sociale au un impact esenţial asupra învelişului de sol.

Starea actuală a fondului funciar limitează posibilitatea folosirii eficiente şi protejarea învelişului de sol. Dimensiunile limitate ale cotelor valorice, amplasarea lor deseori de-a lungul pantei, exclude implementarea agriculturii durabile, metodelor performante de creştere a plantelor şi complexelor de măsuri regionale de protejare a solurilor. Particularii şi masivele arendate de lideri nu sunt organizate antierozional, lipsesc asolamentele, amplasarea culturilor şi metodele de lucrare nu includ masuri de conservare a productivităţii solurilor. Peste 65% din terenurile agricole necesită lucrări specializate pentru restabilirea conţinutului de humus în sol.

Circa 80% din cele 1113 ha din localitate sunt amplasate pe pante cu gradul de inclinare 5-10%. Toate acestea permanent sunt supuse eroziei, in deosebi in ultimii ani , in rezultatul parcelarii excesive si ignorarii cerintelor agrotehnice din partea detinatorilor de teren agricol.

Nr.d/r 2008 2009 2010 2011 1 Suprafata totala,inclusiv 2797,64 2797,64 2797,64 2797,64 2 Teren cu destinatie agricola 1304,95 1304,95 1304,95 1304,95 3 Teren agricol 4 Pamint arabil 1054 1054 1054 1125,92 5 Livezi 93,56 93,56 93,56 38,81 6 Vii 18,22 18,22 18,22 28,15 7 Plantatii de: 8 Nuci 1,2 1,2 1,2 117,72 9 Meri 60 60 60 8,0 10 Prune 33,56 33,56 33,56 5,0 11 Piersici - - - 5,75 12 Altele - - - 20,06 13 Pasuni 364,32 364,32 364,32 364,32 14 Fisii forestiere 23,06 23,06 23,06 23,06 15 Paduri 705,28 705,28 705,28 705,28 16 Sub ape, iazuri 5,34 5,34 5,34 5,34



24

17 Mlastini 9,55 9,55 9,55 9,55 18 Drumuri 49,6 49,6 49,6 49,6

Analiza factorilor naturali şi antropici care provoacă degradarea solurilor Moldovei ne permite să constatăm că starea de calitate a învelişului de sol s-a înrăutăţit:

Au crescut suprafeţele solurilor erodate, afectate de alunecări de teren, deteriorate antropic - salinizate, soloneţizate, degradate ca rezultat al irigării, degradate ca rezultat al colmatării cu depozite slab humifere, desfundate etc. Sub influenţa lucrărilor agrotehnice s-a intensificat procesul de deteriorare a structurii şi de compactare a solurilor. În condiţiile deficitului de îngrăşăminte minerale şi organice bilanţul humusului şi elementelor nutritive a devenit negativ. Toate acestea în ansamblu au condus la reducerea continuă a fertilităţii resurselor de sol şi degradarea diversităţii pedologice.

Lipsa agentilor economic ce vor contribui la consolidarea terenurilor agricole, prin arenda, cumparare, cooperare a proprietatilor private a creat o infrastructura de afaceri slab dezvoltata.

Parcelarizarea excesiva a terenurilor agricole si a patrimoniului a creat un climat financiar nefavorabil si imposibilitatea de a profita de creditarea acesteia a dus la lipsa resurselor financiare pentru promovarea tehnologiilor performante, procurarea tehnicii si utilajului nou a fertilizantilor.

Proprietarii individuali au trecut la cultivarea a 2-3 culturi : porumbul , spicoasele si floarea soarelui. A disparut ramura tutunaritului, legumelor, sfeclei de zahar, a strugurilor.

A scazut fertilitatea solului si rodnicia lui. In prezent proprietarii obtin cite 20-25 chintale la hectar de griu, porumb.

Principala sursa de venit a cetatenilor de la sat este agricultura, care in present este pusa in pericol, iar toleranta situatiei actuale va agrava si mai mult situatia, urmind diverse consecinte:

1. Erodarea terenurilor agricole cu micsorarea fertilitatii si rodniciei 2. Posibilitati financiare reduse a proprietarilor pentru investitii, micsorarea

veniturilor pe cap de locuitor si a capacitatii de cumparare a populatiei 3. Climat investitional nefavorabil.

Dat fiind ca tinerii din localitate, care au fost plecati peste hotare pentru a obtine un loc de lucru mai bine pletit, s-au intors in localitate si investesc in agricultura, situatia un pic se inbunatateste. Cinci Societati cu Raspundere Limitata din localitate au sadit in total 152 de hectare de livezi si 4 hectare de vii.



25

S-au consolidat prin procesul de vinzare cumparare 325 hectare. Tinerii antreprenori participa la cursuri de instruire, avind intentia de a beneficia de diverse Programe pentru sustinerea antreprenoriatului din mediul rural.

Dar mai ramin neprelucrate aproape in fiecare an 350 hectare de pamint.

Se inseminteaza in mediu in perioada de toamna 60-65 ha, culturi de primavera 700- 720 ha

La compartimentul agricultura mai este mult de lucrat atit la nivel local cit si la nivel national.

In proprietatea gospodariilor casnice la 01.01.2012 erau 1486 animale, pasari 7630

Sectorul zootehnic

Nr

2008 2009 2010 2011

1 Bovine in total,inclusiv 258 228 2010 194 2 Vite cornuted mari 173 168 160 155 3 porcine 112 110 350 483 4 cabaline 78 75 72 67 5 Ovine si caprine 760 650 610 597 6 pasari 6180 6500 7100 7630

Gaze naturale

În Programul Naţional de gazificare al Republicii Moldova, scopul principal al căruia constituie dezvoltarea accelerată a gazificării ţării în condiţiile demonopolizării sectorului energetic sunt stipulate direcţiile prioritare pentru investiţii, construcţia gazoductelor magistrale şi interurbane, sistemul de evidenţă a gazelor, recomandări pentru amplasarea staţiilor de alimentare şi cu gaze lichefiate (SAAG) şi alte măsuri importante.

Locuitorii satului Inesti au contribuit cu cite 12 mii lei fiecare pentru a fi conectati la gazele naturale. In prezent sunt conectati 137 case din 801 gospodarii.

In legatura cu preturile care au crescut la gaze, cetatenii nu mai au dorinta de a se conecta.

Energie

Având în vedere că la nivel mondial se înăspresc cerinţele faţă de poluarea mediului înconjurător şi a faptului că Republica Moldova a semnat mai multe acorduri internaţionale privind respectarea standardelor de emisie a substanţelor nocive, este



26

necesar să se urgenteze activitatea de elaborare a normelor de poluare a mediului reeşind din posibilităţile utilizării tehnologiilor disponibile, stabilirii şi respectării valorilor-limită de emisii nocive, alocării investiţiilor pentru majorarea eficienţei centralelor electrice şi termice în scopul sporirii randamentului acestora şi reducerii impactului negativ asupra mediului.

În scopul reducerii impactului negativ al complexului energetic asupra mediului este lansat şi se implementează programul de conservare a energiei, care va contribui simţitor la diminuarea emisiilor nocive. Un proiect referitor la conservarea energiei in Gimnaziu Inesti a fost inaintat, la sfirsitul

anului 2011, de catre Administratia Publica Locala Inesti la Ministerul Economiei in

cadrul Programului de trecere a sistemelor de incalzire de la carbune la brichete, peleti

obtinuti din resturile agricole de pe teritoriu.

Infrastructura rutieră.

Drumurile reprezintă un element esenţial al potenţialului economiei localitatii pe ele se transportă cea mai mare parte a materiei prime, materialelor, mărfurilor, produselor agricole, forţei de muncă, atât locale cît şi la nivel naţional şi internaţional.

Comparativ cu alte localitati din raion, dezvoltate din punct de vedere a infrastructurii, continua să se menţină la Inesti pe o treaptă inferioară în ce priveşte densitatea reţelei de drumuri publice, calitatea acestora, atât şi în asigurarea fondurilor necesare pentru întreţinerea şi reparaţia drumurilor. Astfel, statistica menţionează că an de an asigurarea fondurilor a fost sub limita celor necesare pentru activitatea de drumuri. In intravilanul si extravilanul satului inesti se numara 49,6 km, inclusiv in sat 20 km. Dintre care doar 2 km sunt cu asfalit si 4km cu invelis tare.



27

Reţele şi servicii de transport de date şi acces la Internet

Serviciile de transmisiuni de date, acces la Internet reprezintă 5,3% din valoarea totală a pieţei de telecomunicaţii şi informatică din Republica Moldova. Valoarea pieţei pentru aceste servicii a înregistrat o creştere impunătoare . sunt conectate 570 de gospodarii la telefonia fixa. Numarul cetatenilor beneficiari de telefonie mobila este in crestere vis-a-vis cu anii 2008.

Serviciile de acces la Internet prin Dial-up beneficiază de un regim de reglementare separat, fiind o distincţie din punct de vedere al reglementării între apelurile Dial-up şi apelurile de telefonie obişnuită, in prezent sunt oportunitati de a beneficia de internet prin intermediul unei cartele procurate de la prestatorii de servicii de telefonie mobila « Orange«

Creşterea utilizării Internet-ului pentru multi cetateni din Inesti creează premise pentru creşterea pieţei accesului la Internet. Astfel, numărul utilizatorilor Internet în valoare procentuală a crescut faţă de 2003 cu 60%.

Turismul

Satul Inesti asezat intr-o zona geografica bogata ca diversitate culturala, prezinta o

serie de atractii turistice.Pentru ce e necesar de a-si completa serviciile turistice,

construindu-si o pensiune, reparind drumurile, construind sistema de canalizare.

Doua iazuri din extravilanul satului au fost date in arenda unor agenti economici cu

scopul de a amenaja o zona de odihna si conditii pentru pescuit.



28

Ca obiective turistice ar prezenta interes pentru turisti padurea „Chitca”, biserica

gimnaziul si colectivele folclorice de la casa de cultura.

Maestria gospodinelor la pregatirea bucatelor si amenajarea meselor de sarbatoare ar

frapa turistii straini. Colectivele folclorice de pe linga casa de cultura, organizeaza

concerte traditionale poporului acestui meleag, care ani la rind au fost si sunt detinatori

ai concursurilor de diferit gen de activitate artistica. Mesterii populari din Inesti au tinut

intietatea la nivel national si au dus faima maestriei si in tarile vecine. Folclorul acestui

tinut este fantastic in diversitatea cintecelor si a dansurilor folclorice mostenite de la

stramosi. Impletitul in lozie, crosetatul, tesutul prosoapelor, covoarelor ar prezenta un

mare interes pentru vizitatori.

CULTURA

Casa de Cultură Inesti este o cladire veche cu un istoric destul de interesant. Din

informatiile persoanelor de virsta a treia se spune ca sediul casei de cultura este fosta

crescatorie de cai din sat cu o vechime de 70 de ani. Permanent se investeste

mijloace financiare enorme pentru reparatie, dar mai bine era daca se demola si se

construia din nou.Tineretul deseori isi petrece timpul liber in casa de cultura de la caz la

caz, deoarece astazi disco-barurile pun la dispozitia tinerilor in perioada non-stop, sala

spatioasa, bineamenajate, intr-un stil modern.



29

In pofida conditiilor existente gratie celor 6 specialisti angajati, pe linga casa de

cultura activeaza 9 formatii de activitate artistica, dintre care 3 au titlu de formatie

“Model”.:

1. Formatia artistica de muzica si dans folcloric Model” Frunza Nucului“ in care

activeaza 35 de persoane cu virsta de la 16-80 de ani

2. Formatia artistica de muzica si dans folcloric Model”Geana Codrului” pentru

copii cu virsta de la 8 la 16 ani , activeaza 36 copii

3. Formatia artistica corala Model”Revelatie” 116 participanti

Formatiile artistice de amatori:

1. Dramatic maturi- reprezentata de 12 persoane

2. Dramatic copii- 12

3. Satira si umor– maturi – 14

4. Satira si umor – copii 14

5. Grupul vocal feminin-16

6. Formatia de pastrare a datinilor, traditiilor si obiceiurilor- 30

Pentru toate colectivele sunt doar 16 complete de costume nationale .

Pe parcursul anului se organizeaza 23 manifestatii de masa.

Casa de cultura dispune de un set de aparataj sonor, set de muzica in color pentru

discoteca.

Casa de cultura nu dispune de mijloace tehnice audio-vizuale, sistem de incalzire,

mobilier.Manifestarile culturale ce se desfasoara tin de sarbatoarele traditionale ale

neamului si sunt foarte atractive, dar organizarea lor necesita mijloace care sunt

insuficiente.

Colectivele mentionate sunt laureati ai diferitor concursuri de talie nationala si

internationala.



30

Biblioteca sateasca Inesti

Misiune

Biblioteca sateasca serveşte în principal interesele de informare, studiu, lectură şi educaţie a utilizatorilor din satul Inesti, prin serviciul care asigură accesul la surse accesibile din exterior. Pentru a îndeplinii misiunea sa esenţială a resurselor alocate şi intereselor utilizatorilor, se ofera colecţii representative de carte, periodice şi alte documente purtătoare de informaţie. Activitatea de bază a bibliotecii a constituit-o atragerea către lectură şi satisfacerea intereselor de studiu şi documentare a utilizatorilor.

Biblioteca funcţionează în clădirea Primariei satului Inesti.

Servicii oferite

Împrumut şi schimb interbibliotecar. Condiţii de înscriere: înscrierea utilizatorilor se face pe baza cărţii / buletinului de identitate, iar copiilor sub 14 ani buletinul de identitate a părinţilor / tutorelui legal

Odata cu avansarea tehnologiilor informationale tot mai putini cititori beneficiaza de serviciile bibliotecii. Mai mult elevii frecventeaza biblioteca, deoarece in materialul adaugator caricular deseori se apeleaza la diferite edituri, carti, manuale.



31

Biblioteca în Cifre

Cărţi şi periodice tipărite - 6930

Utilizatori înscrişi - 460

Utilizatori activi - 400

Vizite la bibliotecă - 3900

Programe şi evenimente culturale - 2

Expoziţii - 2

Personalul bibliotecii

Personal de specialitate - 1

Problema principala: finantare redusa pentru procurarea cartilor, indeosebi carti

pentru copii

Parteneriatul dintre ONG şi stat

Dezvoltarea şi asigurarea unei guvernări responsabile este o condiţie majoră care menţine la suprafaţă societăţile contemporane. Moştenind o societate sterilă, lipsită de mecanisme sociale neguvernamentale, pornind în tranziţie spre o economie de piaţă, societatea civilă din Republica Moldova s-a dovedit a fi nepregătită şi incapabilă să reacţioneze independent la această provocare, să profileze tendinţe proprii de dezvoltare, să-şi apere interesele şi să influenţeze procesele decizionale.

În acelaşi timp, aprofundarea crizelor politice, economice, şi sociale, cauzate de stoparea reformelor democratice şi de piaţă care caracterizează procesul de tranziţie prin care trecem, au creat necesitatea formării şi consolidării societăţii civile puternice pentru a servi drept contrabalanţă statului, dar, totodată şi de a nu împiedica statul „în îndeplinirea rolului său de pacificator şi de arbitru între principalele grupuri de interese”. Pe teritoriul satului sunt 4 ONG-ri, doar 2 din ele sunt active.



32

PROCESUL DE ELABORAREA A PLANULUI STRATEGIC DE DEZVOLTARE SOCIO -ECONOMICA SI DE MEDIU AL

SATULUI INESTI

1. INITIEREA PROCESULUI DE PLANIFICARE STRATEGICA

Planificarea dezvoltarii localitatii Inesti a reprezentat initiativa Asociatiei Obstesti „Concordia” si vointa administratiei publice locale, pentru domeniile socio-economic, care doreste o dezvoltare durabila pentru cetatenii de aici.

Realizând împreuna strategia locala dorim sa acordam cetatenilor acestui sat

posibilitatea de a-si aduce contributia la cresterea gradului de bunastare, de a lua atitudine si de a avea un cuvânt de spus - actionând împreuna cu toate sectoarele comunitatii pentru a crea un viitor cât mai durabil.

Procesul de implimentare a inceput, dupa semnarea contractului de grant 11MOL 25 din data de 14 noiembrie 2011, apoi cu infiintarea Echipei de Coordonare (EC), desemnata de Asociatia Obsteasca „Concordia” prin Dispozitia Presedintelui Asociatiei. Echipa de Coordonare a beneficiat de instruire din partea A.O.”Concordia” prin facilitarea procesului de planificare participativa. Facilitatorul a explicat importanta elaborarii planului, pasii de urmat in vederea elaborarii participative, metode si tehnici de abordare a comunitatilor, metode de analiza a comunitatii, in vederea identificarii necesitatilor pentru stabilirea domeniilor de cuprindere a strategiei si identificarea potentialilor lideri care sa faca parte din Echipei de Coordonare pentru elaborarea Strategiei Socio- Economica si de mediu a localitatii Inesti.

Au fost expuse metodele de consultare a comunitatii: worksopuri, medoda discutiei,

sedinta de analiza, chestionare. Membrii EC au decis sa utilizeze metoda chestionarelor si a worksopurilor Procesul de consultare a comunitatii, de intervievare , a durat 3 saptamini, dupa care a urmat sedinta de analiza a cercetarii efectuate in rindul cetatenilor, concluziile fiind cele de mai jos:



33

CONCLUZII rezultate in urma consultarii comunitatii, in vederea elaborarii Planului de

Dezvoltare Socio-Economica si de mediu al localitatii Inesti Echipa de Coordonare desemnata de A.O.”Concordia” a efectuat un exercitiu de intervievare a populatiei pe un esantion de 500 cetateni. Pentru efectuarea cercetarii s-au organizat focus-grupuri cu cetatenii, aplicindu-se chestionare in vederea identificarii principalelor probleme pentru care cetatenii solicita rezolvare si pentru identificarea liderilor locali care sa-i reprezinte in Echipa de Coordonare. De asemenea s-a cercetat si perceptia cetatenilor fata de autoritatile locale si modul de participare activa la solutionarea problemelor, care-i preocupa. In urma centralizarii rezultatelor s-au tras urmatoarele concluzii:

1. Cetatenii solicita sprijinul autoritailor locale, 82 % declara ca au apelat de mai multe ori la autoritatile locale insa situatiile pentru care apeleaza la autoritati se reduc in mare parte la doua situatii si anume: documente si reglementari (eliberare de adeverinte, autorizatii de constructie, etc.) si probleme



34

0,00

10,00

20,00

30,00

40,00

50,00

60,00

insuf icient scazut suf icient mare foarte mare

administrative (ajutoare sociale si alte forme de asistenta sociala, aprobare de material lemnos, apa, canalizare, transport in comun, reabilitari, drumuri). Desi constatam ca au fost nominalizate nenumarate probleme ale comunitatii care s-ar dori rezolvate, nici unul dintre subiecti nu a solicitat sprijin pentru ele pina in prezent. Prin urmare cetatenii se adreseaza autoritatilor locale mai mult pentru probleme personale decit pentru cele care privesc intreaga comunitate.

2. Proportia in care problemele au fost solutionate este 60 %, insa cum am mai

spus ele se refera mai mult la probleme personale ale cetatenilor decit la probleme comune.

3. Interesul autoritatilor fata

de problemele localitatii este considerat: Foarte mare 12 % Mare 25 % Suficient 48 % Scazut 10 % Insuficient 5 %

4. Cetatenii constientizeaza destul de bine faptul ca in rezolvarea problemele locale trebuie implicati mai multi actori locali si este necesar si sprijinul altora externi, acestia reprezentind 68 % din respondenti, 21 % considerind ca primarul ci consilierii sunt responsabili de toate problemele comunitatii.

5. Din modul cum apreciaza cetatenii anumite domenii, accesul la utilitati si servicii

se observa: Starea drumurilor este evaluata ca fiind proasta si foarte proasta de catre 80 %

din respoindenti; Accesul la servicii sociale pentru persoane dezavantajate este negativ apreciat

de catre 65% dintre cetateni; Posibilitatea petrecerii timpului liber – este iarasi un domeniu cu apreciere

profund negativa, 81 % considera ca nu au oportunitati de petrecerea a timpului liber atit ca alocatie cit si ca evenimente;

Veniturile obtinute din agricultura – 86 % considera nesemnificativa aceasta sursa de venit;

Alte surse de venituri – 83 % apreciaza posibilitatea de a obtine alte venituri proasta si foarte proasta;

Necesitatea informarii populatieii referitor la protectia mediului – 88% din respondenti au mentiionat in chestionarele de intervievare

Extinderea sistemei de canalizare – 62% considera necesara Iluminare stradala- 52% de respondenti

Acestor domenii enumerate va trebui sa li se acorde o importanta deosebita in elaborarea Planului de Dezvoltare, ele putind fi catalogate ca domenii problema.



35

6. Necesitatile exprimate de cetateni in mare parte se suprapun domeniilor

identificate ca deficitare. In lista urmatoare se gasesc problemele semnalate de cetateni prin intermediul chestionarelor aplicate.

Domeniu Problema identificata INFRASTRUCTURA § Drumuri de acces Modernizare / reparare drumuri interne Constructia trotuare pentru pietoni § Poduri Reparare la podete § Infrastructura utilitati Consrtuctia retelei de canalizare Extinderea retelei de canalizare subterana Extindere iluminare stradale § Infrastructura de mediu Curatenia stului Igienizarea albiei pireului care traverseaza satul Mai multe cosuri de gunoi/pubele amplasate (si pe alte

strazi) Lichidarea gunoistilor haotice Ecologizarea zonei din marjina satului Mai buna colectare a gunoiului Informarea populatiei referitor la consecintele poluarii

mediului Infiintarea unui parc Plantare pomi ornamentali pe marginea drumului, la

intrarea in sat Amenajarea/regularizarea apelor care trec prin sat Curatirea albiei riului Ciuluc Interzicerea arderii resturilor agricole de pe cimp DOTARI EDILITARE § scoala Reparatii la acoperisul Gimnaziului Reparatia gardului la scoala § sanatate Finisarea constructiei Oficiului medicilor de familie Accesul mai usor la cabinetele medicale Dotarea cu utilaj performant Imbunatatire servicii medicale Constructia unui WCeu la OMF Imbunatatirea conditiilor de asteptare a pacientilor § spatii culturale si recreative

Modernizare a casei de cultura

Amenajare spatii de joaca pentru copii Amenajare spatii de agrement/petrecerea timpului liber/

baza sportiva Aprovizionarea cu mobilier necesar Costume nationale ECONOMIC



36

Lipsa locurilor de munca Noi posibilitati pentru afaceri Atragere investitori pentru crearea unor locuri de munca Sprijinirea antreprenorilor locali § agricultura Infiintarea unui centru de consultanta a agricultorilor Acordare ajutor financiar pentru agricultori Sprijin pentru cresterea animalelor si valorificarea lor Sprijinirea agricultorilor in vederea obtinerii produselor

ecologice § turism Investitii in dezvoltarea turismului pentru mesterii

populari Dezvoltarea agroturismului SOCIAL § Personae dezavantajate Acces mai bun la servicii sociale § virstnici Amenajarea unui club pentru persoanele de varsta a 3-a

(activitati/jocuri) Cantina sociala pt. varstnici § tineret Centru de protectie sociala pt. copiii cu probleme Club destinat elevilor Ziarul tinerilor Acordare de facilitati pentru angajarea tinerilor

absolventi Atragerea tinerilor din Inesti cu pregatire superioara

inapoi in sat Infiintarea unui ONG de tineret CIVIC Mai multe activitati/manifestari culturale cu caracter

civic Rezolvarea mai rapida a problemelor cetatenilor de catre

autoritati Implicarea politiei/ in siguranta populatiei Implicare in reducerea vandalismului practicat pe timp de

noapte Aplicarea amenzilor pentru cei care nu respecta curatenia

satului INFORMARE, COMUNICARE, PROMOVARE

Dialog mai bun intre cetateni si autoritatile publice Informare mai buna a cetatenilor Mai multe intalniri cu cetatenii Infratire cu alte orase din UE Mai mute informatii privind accesul la fondurile straine Sprijin in cunoasterea programelor europene Intalniri primar-consilieri -cetateni pt. discutarea

problemelor satului



37

ALTELE Retrocedarea padurilor Retrocedarea terenurilor Reducerea impozitelor referitor la taxe locale(in

dependent de venituri) Acordarea ajutorului social cu implicarea beneficiarilor

la lucrari publice Oprirea defrisarii padurilor Implicarea mai activa a ONG-urilor la solutionarea

problemelor din localitate in parteneriat cu APL Locuri de munca pentru somerii cu varsta peste 50 ani Continuarea gazificarii satului Atragere de fonduri

Aceasta suma a problemelor identificate pina in prezent urmeaza a fi analizate impreuna cu EC, urmind a fi redifinite astfel incit sa fie punctuale, importate, sa se gaseasca resurse pentru a fi rezolvate.

2. INFIINTAREA EC Echipa de Coordonare Socio-Economica si de mediu a fost constituit pe baza

propunerilor exprimate de cetateni, si APL care au nominalizat lideri locali in care au investit increderea pentru a-i reprezenta si a transmite problemele pe care acestia le resimt si doresc a fi revolvate in vederea imbunatarii vietii si dezvoltarii durabile a localitatii Inesti. Pe linga persoanele nominalizate de cetateni, membrii EC au facut propuneri astfel incit sa fie acoperite toate domeniile de cuprindere a strategiei. Membrii propusi sa faca parte din EC s-a tinut cont de vointa fiecaruia de a se implica Componenta finala a EC, fiind urmatoarea: Numele si prenumele

1. Rosca Eugenia- coordonator de proiect

2. Lascov Adela- contabil 3. Druta Timofei 4. Cabari Ana 5. Platon Nelea 6. Druta Elena 7. Gavrilita Andrei 8. Rosca Veaceslav 9. Sirbu Dumitru 10. Nichifor Oleg 11. Bunescu Grigore 12. Rosca Tudor – expert dom

mediu



38

13. Anton Loreti- expert domeniu economic

14. Vleju Maria – expert domeniu social

3. ELABORAREA PLANULUI DE DEZVOLTARE

SOCIO-ECONOMICA SI DE MEDIU AL SATULUI INESTI

Strategia de dezvoltare a localitatii Inesti este un document important deorece

reprezinta politici locale, directii de actiune care vor trebui aplicate in urmatorii ani. Echipa de Coordonare Socio Economica si de mediu impreuna cu presedintele

A.O.”Concordia” si specialistii din primarie au intocmit planul de activitati in vederea elaborarii planului de dezvoltarea socio – economica si de mediu In prima etapa s-a trecut la lamurirea EC in vederea elaborarii planului si diseminarii rezultatelor inspre cetateni, apoi la elaborarea planului prin metoda fundamentala.

Elaborarea planului a inceput cu expunerea: - necesitatea elaborarii planurilor strategice participative; - importanta planificarii participative; - surse de finantare existente si viitoare; - analiza SWOT - factori implicati, factori de decizie- analiza stakeholderi;

3. 1. ANALIZA SITUATIEI ACTUALE

SWOT In urma analizarii parerilor exprimate de cetatenii localitatii si Echipa de

Coordonare, au rezultat domeniile de interes in vederea elaborarii planului de dezvoltare socio-economica si de mediu si s-au evidentiat a fi urmatoarele: infrastructura, dotarile edilitare, serviciile sociale, mediu economic , mediul inconjurator.

INFRASTRUCTURA

PUNCTE TARI OPORTUNITATI - Drumuri de legatura cu localitatile

invecinate; - Existenta podurilor care completeaza

infrastructura rutiera; - Resurse naturale – materiale de

- Valorificarea potentialului local turistic, istoric si cultural;

- Programe de finantare adresate infrastructurilor;

- Dezvoltarea urbanistica a satului



39

constructii, nisip argila - Potential hidrografic si surse de apa

potabile - Retele de comunicatii telefonie fixa si

mobila, internet.

PUNCTE SLABE AMENINTARI - buget local insuficient pentru intretinerea

si exinderea infrastructurilor satului ; - drumuri rele - cursuri de apa neregularizate; - lipsa sistemei de canalizare - canalizare necorespunzatoare; - trotuare si cai de acces pietonale

insuficiente; - Poduri detereorate din sat

- extremele climatice;

DOTARI EDILITARE PUNCTE TARI OPORTUNITATI

- existenta dotarilor necesare care deserveste satul

- Oficiu al medicilor dfe familie - scoli modernizata in sat; - existenta a unei gradinite de

copii;

- programe de finantare; - initierea unor programe locale;

PUNCTE SLABE AMENINTARI - dotare si intretinere precara a

Gimnaziului si a gradinitei de copii

- Oficiul medicilor de familie nu este finiisata constructia

- reticenta specialistilor fata de localitate datorita dotarilor si conditiilor necorespunzatoare;

- transferul elevilor in alte scoli;

SERVICII SOCIALE PUNCTE TARI OPORTUNITATI - existenta unui numar mare de cadre

didactice titulare in gimnaziu - programe de fintare adresate

dezvoltarii serviciilor de



40

- scoala modernizata ; - existenta asistentului social - serviciile medicale se adreseaza unui

numar mare de beneficiari - existenta initiativei in desfasurarea

unor activitati culturale si de recreere; - resurse umane - buna convietuire interreligioasa;

finantare; -

PUNCTE SLABE AMENINTARI - Tinerii specialisti nu doresc sa se

angajeze la gimnaziu - Absenta unor calificari in meserii

traditionale; - Insuficiente locuri in gradinita; - Lipsa medicilor specialisti ; - Lipsa unui spatiu destinat activitatilor

culturale (casa de cultura performanta)

- Numar insuficient de asistenti sociali ; - Lipsa spatiilor de recreere (parc, parc

de joaca,) ; - Consiliere insuficientă pentru someri ; - Inexistenta serviciilor de sprijin si

asistenta pentru varstnici ; - Dotari insuficiente la serviciul de

salubritate ; - Evolutie demografica negativa ; - migrarea populatiei ;

- Scaderea populatiei scolare; - Servicii medicale private

concurente care atrag personalul medical specializat;

- Modificari legislative privind structura ciclurior scolare;

- Cadru legislativ ambiguu si instabil;

MEDIU ECONOMIC PUNCTE TARI OPORTUNITATI - Asezarea geografica la intersectia

unor drumuri spre localitati importanta a tarii;

- Potential turistic generat de asezare, relief,

- Potential bun pentru dezvoltarea activitatilor economice producatoarea de produse ecologice;

- Mediu bancar dezvoltat; -

- Programe de finantare adresate

dezvoltarii mediului economic ; - Parteneriate public-private; - Atragerea unei investitii pentru

linii de microprocesare a productiei agricole

- Infiintare de microferme pentru produse ecologice ;

PUNCTE SLABE AMENINTARI - Acces dificil datorita starii

deplorabile a drumurilor ; - Instabilitate politica - Aprofundarea crizei economice



41

- Calificare slaba a fortei de munca; - Spatiu limitat pentru dezvoltare

economica; - Exploatarea nerationala a

pamintului - Lipsa centrelor de colectare si

valorificare a produselor agricole; - Insuficient ajutor financiar pentru

agricultori; - credite cu dobinzi mari

- Legislatie inperfecta in detrementul mediului de afaceri

MEDIU INCONJURATOR PUNCTE TARI OPORTUNITATI - Existenta terenurilor agricole si

forestiere nepoluate; - Potential vegetal (fructe de padure,

plante medicinale); - Conditii naturale prielnice dezvoltarii

zootehniei; - Fond piscicol si de vanatoare; - Serviciu de salubritate bine

organizat; - Proprietati de terenuri suficiente

pentru amenajari agricole; - Potential silvic;

- Programe de finantare adresate

mediului ; - Facilitati pentru activitati

economice ecologice;

PUNCTE SLABE AMENINTARI - poluarea pireului cu deseuri menajere; - lipsa sistemei de canalizare; - populatie informata insuficient referitor la consecintele poluarii mediului

- Erodarea solurilor - Scaderea potentialului biologic

al raselor; - Poluarea aerului prin arderea

resturilor agricole

Concluziile generale ale analizei:



42

Satul Inesti este un sat dimanic insa pentru valorificarea oportunitatilor de dezvoltare are nevoie de atragerea unor resurse financiare importante.

De asemenea din punct de vedere economic, dezvoltarea Inestenilor inseamna dezvoltarea localitatilor din jur. Dezvoltarea satului este un capitol care trebuie imbunatatit substantial. Cauzele extinderii aproape “la voia intamplarii” sunt multiple, insa cea mai importanta este lipsa infrastructurilor de acces si utilitati catre zone care ar putea deveni intravilan sau zone de interes turistic.

3.2 Planificarea dezvoltarii

prin metoda fundamentala de seminar

Procesul presupune parcurgerea a trei seminarii dupa cum urmeaza:

Seminarul viziunilor – etapa la care au fost identificate realizarile realiste pe care le pecepe comunitatea la un moment dat si anume la finalul perioadei pentru care s-a elaborat planul;

Seminarul directiilor strategice – etapa la care au fost identificate solutiile pentru depasirea obstacolelor enuntate la seminarul anterior, vor fi identificate activitatile care vor fi intreprinse ;

Seminarul implementarii (planul de actiune) – concretizeaza pasii care se vor intreprinde pentru realizarea fiecarei activitati. Tot aici sunt stabilite termene de implementare si responsabilitati. S-a elaborat planul de activitati pe termen lung 2012-2017, din care apoi a fost extras planul pentru primul an 2012.



43

3.2.1. VIZIUNILE

Obiectivul seminarului

Identificarea realizarilor satului Inesti in perioada 2012-2017

In cadrul acestui seminar am incercat sa realizam tabloul viitor al satului asa

cum cetatenii si l-ar imagina si il doresc, cu mentiunea de a incerca realizarea unui tablou

realist, tinand cont de ceea ce vom putea infaptui.

In

urma sustinerii seminarului, s-a conturat un tablou al dezvoltarii care descrie un oras sat

modern cu un mediu economic dezvoltat, infrastructuri moderne, mediu ambiental placut

si locuinte intr-o arhitectura placuta, facilitati civile, parcari, servicii de salubritate

eficiente.

Principalele viziuni conturate:

INFRASTRUCTURI MODERNIZATE

MEDIU ECONOMIC DEZVOLTAT

GIMNAZIU SI SERVICII DE EDUCATIE MODERNE SI EXTINSE



44

SAT CULTURAL MODERN

STRATEGIE DE PROMOVARE A LOCALITATII IMPLEMENTATA

Modernizare strazi si trotuare

Finisarea constructiei Oficiului medicilor de familie

Posibilitati de introduce linii

roductiei agricolede

microprocesare a Modernizare drumuri comunale






INFRASTRUCTURI MODERNIZATE

REABILITATE SI CONSTRUITE

MEDIU

ECONOMIC DEZVOLTAT

Infrastuctura modernizata

Reabilitare drumuri, poduri

Dezvoltare agroturism

Sisteme de canalizare extinsa

Reparatie a acoperisului gimnaziului

Oportunitati de a accesa fonduri straine



45

SAT CULTURAL MODERN

STRATEGIE DE PROMOVARE A

LOCALITATII IMPLEMENTATA

SERVICIU DE SALUBRIZARE MODERNIZAT

Casa de cultura moderna

Sat promovat ca potential turistic si ecologic

Serviciu de salubritate modern

Zona sport si agrement

Punct de informare si promovare turistica

Serviciu de salubritate eficient

Baza sportiva si de agrement pentru adulti si copii

Centru de consultanta in agricultura si protectie a mediului ambiant








46

3.2.2. Evaluarea CONTRADICTIILOR

Obiectivul seminarului:

Identificarea obstacolelor care ar putea impiedica realizarea viziunilor exprimate.

In aceeasi maniera ca si la acel al viziunilor, participantii au formulat idei care sa

exprime obstacole, piedici care ar putea sta in calea realizarii viziunilor. Au fost

identificate urmatoarele obstacolele:

LIMITAREA DEZVOLTARII SPATIALE A SATULUI La fel cum s-a constatat si dupa analiza Sowt, spatiul intravilan restrins in principal datorita lipsei drumurilor de acces limiteaza dezvoltarea spatiala a localitatii concentrand populatia in jurul actualului centru civic.

POTENTIAL ECONOMIC NEVALORIFICAT Potential de dezvoltare economica exista insa nu este valorificat suficient. Domeniul public sarac, infrastructuri deficitare, turism neidentificat si nedezvoltat, nu este pus in valoare si mediatizate limiteaza dezvoltarea economica a localitatii.

SPIRIT CIVIC SCAZUT AL CETATENILOR Implicarea cetatenilor in problemele comunitatii este scazuta. Este necesara dezvoltarea spiritului asociativ si crearea de modele de succes, sau programe locale care sa duca la mobilizarea cetatenilor.

EXPERTIZA SCAZUTA IN ATRAGEREA DE FONDURI Cetatenii considera ca informare tardiva si insuficienta in ce priveste accesarea de fonduri pe de o parte, cit si lipsa unei echipe specializate pe plan local in gestionare de proiecte si programe au facut ca pina la ora actuala localitatea sa nu fi beneficiat de finantari majore care sa rezolve unele plobleme ale comunitatilor.

SPRIJIN REDUS DIN PARTEA AUTORITATILOR SUPERIOARE Perceptia cetatenilor esta ca sprijinul autoritatile raionale sau centrale nu este suficient si localitatea nu este tratata la importanta pe care o are si nu ii este recunoscut statutul de localitate din periferia orasului Telenesti

DEZVOLTARE INSUFICIENTA A RESURSELOR UMANE Este acuzata o lipsa a specialistilor pe plan local cit si a persoanelor calificate pentru anumite sectoare economice.



47

POLITICA LOCALA INFLEXIBILA

Lipsa facilitatilor locale pentru anumite categorii, fie investitori, fie grupuri vulnerabile aduce aceata apreciere pentru politica locala. Cetatenii considera necesara o mai mare flexibilitate din partea autoritatilor locale pentru rezolvarea problemelor si care sa favorizeze dezvoltarea locala.



48

LIMITAREA DEZVOLTARII PARTIALE A

SATULUI

POTENTIAL ECONOMIC

NEVALORIFICAT SPIRIT CIVIC SCAZUT

AL CETATENILOR

EXPERTIZA SCAZUTA IN

ATRAGEREA DE FONDURI

Spatii limitate si nesiguranta din punct de vedere juridic Turism nedezvoltat Mentalitatea populatiei

Atragere redusa de finantari

Proprietatea terenurilor nevalorificat

Atractivitate redusa pentru investitori

Spiritul civic al cetatenilor

Informare si consiliere tardiva si insuficienta in ce priveste accesarea de fonduri

Terenuri si spatii deficitare, degradate

Potential economic al satului mai redus decit se crede

Victoria subiectivismului in „lupta” cu obiectivismul

Nu exista studii de fezabilitate pe domenii.

Dezinteres pentru asocieri



49

ECHILIBRAREA DEFICITARA A

BUGETELOR PENTRU SERVICII

SPRIJIN REDUS DIN PARTEA AUTORITATILOR

SUPERIOARE

DEZVOLTARE INSUFICIENTA A

RESURSELOR UMANE POLITICA LOCALA

INFLEXIBILA

Serviciile finantate de bugetul local se adreseaza unor institutii in proportii mari

Legislatie neadecvata situatiei actuala

Deficit de specialisti pe plan local Facilitati acordate tinerilor

neidentificate

Alocari financiare insuficiente de la CR

Interesul autoritatilor externe scazut pentru sustinerea localitatii

Personal nespecializat in infrastructura Facilitati nelegiferate

pentru investitori

Inexistenta planului de dezvoltare locala, raionala.

Necorelare intre factorii econonomici si decizionali si administratie



50

DIRECTIILE STRATEGICE

Obiectivul seminarului :

Identificarea actiunilor pe care comunitatea le va intreprinde in vederea solutionarii problemelor, depasirii obstacolelor si atingerii viziunilor in perioada 2012-2017 Au fost analizate problemele identificate si au fost emise solutii ca si actiuni de intreprins care sa duca la depasirea obstacolelor in vederea atingerii viziunilor. Actiunile formulate sunt actiuni pe care localitatea le poate intreprinde, intrucat planul de actiune pe care il vom elabora este unul al localitatii si pe care factorii locali responsabili vor trebui sa-l implementeze. Actiunile asemanatoare au fost grupate astfel incat sa atingem obiective specifice, apoi obiectivele asemanatoare au fost reunite in directii strategice, care vor fi politici locale de implementat in perioada 2012-2017.

Au fost identificate 7 directii prioritare, dupa cum urmeza:

DS 1 - DEZVOLTAREA SI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURILOR DE ACCES SI UTILITATI

DS 2 - CRESTEREA VIZIBILITATII LOCALITATII PRIN MEDIATIZAREA SI

PROMOVAREA POTENTIALULUI LOCAL DS 3 - IMBUNATATIREA CALITATII VIETII, DEZVOLTAREA SI MODERNIZAREA

SERVICIILOR SOCIALE DS 4 - FACILITAREA DEZVOLTARII UNUI MEDIULUI ECONOMIC COMPETITIV DS 5 - INFORMAREA CETATENILOR, MOBILIZAREA SI

IMPLICAREA CIVICA IN DEZVOLTAREA LOCALITATII

DS 6 - CREAREA ECHIPEI SPECIALIZATE IN GESTIONARE

PROIECTE SI PROGRAME DS 7 - CREAREA MEDIULUI AMBIENTAL LOCAL



51

1. Direcţia strategica : DEZVOLTAREA SI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURILOR DE ACCES SI UTILITATI

Modernizare infrastructura rutiera

Reparatia drumurilor din sat Constructia podurilor detereorate

Modernizare infrastructura de utilitati

Constructia sistemei de canalizare Instalarea urnelor pentru gunoi

2. Direcţia strategica : CRESTEREA VIZIBILITATII LOCALITATII INESTI PRIN MEDIATIZAREA SI PROMOVAREA POTENTIALULUI LOCAL

Strategie de lobby pentru sustinerea SATULUI

Capacitarea interesului autoritatilor raionale si centrale fata de zona

Atragere de investitii, organizatii si institutii in satul Inesti;

Mediatizare potentialului local Promovare a potentialului turistic local

Realizare materiale promotionale pentru promvarea localitatii

Promovarea mesterilor populari din localitate

Promovarea festivalurilor traditionale

3. Direcţia strategica : IMBUNATATIREA CALITATII VIETII, DEZVOLTAREA SI MODERNIZAREA SERVICIILOR SOCIALE

Modernizarea gimnaziului dezvoltarea servicii de educatie

Modernizare sistemului de invatamant Dotari moderne pentru scoli si gradinita Initiere de specializari noi in invatamantul



52

local

Imbunatatire servicii medicale Dotare moderna si la standard OMF Finisarea constructiei OMF

Revigorarea vietii culturale a satului

Reabilitare casa de cultura Dotari si amenajari corespunzatoare pentru

casa de cultura Planificare si derulare de activitati culturale Initiere de activitati culturale noi si

dezvoltarea celor traditionale Eficientizare serviciu de salubritate

Asigurare dotari pentru serviciu de salubritate

Informarea populatiei

4. Direcţia strategica : FACILITAREA DEZVOLTARII UNUI MEDIULUI ECONOMIC COMPETITIV

Planificare actiuni in vedere atragererii de noi investii

Identificare si legiferare facilitati ce pot fi acordate pe plan local

Inventariere si mediatizare resurse locale Dezvoltare spirit antreprenorial local

Identificarea persoanelor cu initiativa antreprenoriala

Organizare de instruiri si seminarii adresate intreprinzatorilor

Incurajare si sustinere mestesugari locali Mediatizarea progamelor de facilitati pentru

creerea locurilor de munca Dezvoltare activitati economice in parteneriat public-privat

Realizarea proiectelor publice private de interes comun pentru comunitate

5. Direcţia strategica : INFORMAREA CETATENILOR, MOBILIZAREA SI IMPLICAREA CIVICA IN DEZVOLTAREA LOCALITATII

Dezoltare spirit asociativ in randul cetatenilor orasului

Infiintare si activare ONG-uri locale Infiintare alte organizatii locale: asociatii de

proprietari, asociatii profesionale

Infiintare ziar local Intocmire necesar in vederea lansarii ziarului Stabilire format



53

Editare, distribuire ziar

Planificare si derulare de actiuni care sa genereze implicare civica

Stabilire stragegie de comunicare cu cetatenii

Initiere de programe locale cu scopul cresterii implicarii civice

6. Direcţia strategica : CREAREA ECHIPEI SPECIALIZATE IN GESTIONARE PROIECTE SI PROGRAME

Infiintare serviciu specializat in proiecte - programe

Amenajare si dotare birou gestionare programe

Alcatuire si actualizare baza de date cu obiectivele localitatii, profil comunitar

Alcatuire si actualizare portal surse de finantare

Formare personal specializat Formare personal existent

Formare echipa si atragere resurse umane specializate

Planificare si atragere resurse financiare

Intocmire/ actualizare studii de fezabilitate pentru obiectivele ce necesita reabilitare/ renovare

Participare la realizarea planului de investitii Intocmire cereri de finantare Implementare proiecte

3.2.4 PLANUL DE ACTIUNE

PLANUL DE ACTIUNE 2012 -2017

Strategia constituie tabloul general al problemelor si aspiratiilor comunitatii,a prioritatilor acesteia, un tablou neutru in raport cu promisiunile si orientarile politice, dar care trebuie sa constituie sursa principala a programelor politice supuse electoratului,



54

intrucat este intocmit de comunitate. Strategia constituie carta de dezvoltare locala careia i se subscriu propunerile politice .

Acest document va asigura implicarea generala a actorilor locali, a cetatenilor in elaborarea si implementarera planurilor de dezvoltare a localitatii Inesti pe termen mediu si lung si a proiectelor pe termen mediu si scurt care deriva din aceste planuri. Dezvoltarea locala se va baza pe aceste documente principale: Strategia de dezvoltare

In fotografie dna Primar Ludmila Manoli isi expune parerea vis-a-vis de planul de actiune

Planul multianual de investitii publice in srijinul implementarii

Pe langa acestea, strategia va orienta programele sectoriale, ale institutiilor si organizatiilor locale, va furniza informatiile necesare sectorului privat si va implica pe reprezentantii acestuia in planificarea dezvoltarii economice locale, va sigura fundamentarea solicitarilor de finatare pentru proiectele prioritare. Un aspect important al strategiei il constituie asigurarea bazelor pentru o relatie de asociere si cu localitatile din jur. Coeziunea teritoriala a proceselor de dezvoltare presupune construirea aliantei pentru dezvoltarea de proiecte comune.



55

1. Direcţia strategică : DEZVOLTAREA SI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURILOR DE ACCES

SI UTILITATI

Responsabili :

Obiective specifice: Activitati de realizat Pasi intreprinsi pentru realizarea

activitatii

Termene de

implementare

Costuri ( mii lei)

Din

surse

locale

Din

surse

atrase

Total

1. Modernizare infrastructura rutiera

Asfaltare a drumului

mahalaua „Fundatura”-

fosta brigada de

tractoare

Proiecte elaborate

Prioritati selectate (3km)

Constructor selectat

Contract incheiat

Lucrari executate

Drum asfaltat

2014 300 2700 3000

Invelis tare folosit

pentru reparatie a

drumurilor 7 km

Proiecte elaborate


Contract incheiat

Lucrari executate

Drum reparat

2014-2017

500

500

1000



56

Drum Valea Bistrei asfaltat

Modernizare trotuare

pentru pietoni

(Intrarea in sat,

lipagau)

Proiecte elaborate


Lucrari contractate

1 km

2013-2014 110 40 150

2. Modernizare

infrastructura de utilitati Extindere canalizare si

constructie

Master plan canalizare aplicat

2013-2017

300

2700 3000

3. Reabilitare/ extindere zone de agrement

Parc Teren necesar achizitionat

Decizie a consiliului local

Proiect realizat

2014-2016

10 50

60



57

Infiintare spatii de

joaca si parc

Zone de amplasare identificate

Proiecte elaborate

Spatii de joaca amenajate

Parcuri amenajate

2014 5 15 20

2.Direcţia strategică : CRESTEREA VIZIBILITATII LOCALITATII INESTI PRIN

MEDIATIZAREA SI PROMOVAREA POTENTIALULUI LOCAL Responsabili :


activitatii

Termene de

implementare

Costuri ( LEI )

Din surse

locale

Din

surse

atrase

Total

1 Strategie de lobby pentru

sustinerea localitatii

Capacitarea

interesului

autoritatilor raionale

si centrale fata de

Formare persoana cu rol de

comunicare

Stabilire program audiente

2013-2015

Trimestriale



58

localitate Materiale fundamentare necesitati

bugetare realizate

Fundamentari transmise autoritatilor

competente

Atragere de

investitii, organizatii

si institutii in

localitate

Oferta de forta de munca disponibila

mediatizata

Oferte locatii disponibile mediatizate

Oferta materiilor prime si resurselor

naturale locale mediatizate

permanent

2. Mediatizare potentialului local

Promovare a

potentialului turistic

local

Infiintare birou de informare si

orientare turistica

Materiale promotionale cu

obiectivele turistice realizate

2015

5

55

60

Realizare materiale

promotionale pentru

promvarea localitatii

Materiale promotionale sat pliante,

brosuri, foto, filmulete

2013-2017

8

22

30



59

Promovarea si

valorificare a

mestesugaritului

Organisare expozitii la nivel local si

participarea la expozitii peste

hotarele localitatii

2012-2017 10 50 60

Promovarea

festivalurilor

traditionale

Articole, presa, afise, internet

Spectacole cu traditiile localitatii

Infiintare ansambluri folclorice

Anual

2 10 12

3. Direcţia strategica : IMBUNATATIREA CALITATII VIETII, DEZVOLTAREA SI

MODERNIZAREA SERVICIILOR SOCIALE Responsabili :


activitatii

Termene de

implementare

Costuri ( lei)

Din

surse

locale

Din surse

atrase

Total



60

1. Modernizare scoli si dezvoltarea servicii de

educatie

Modernizare spatii

de invatamant

Sala sport amenajata

Studiu de fezabilitate realizat

Proiect realizat

Lucrari executate

Studiude fezabilitate si , proiect

realizate

Lucrari executate

2013-2017

2000 2000

Dotari moderne

pentru scoala

Mobilier achizitionat

Logistica achizitionata

2014 2000 2000

2. Imbunatatire servicii medicale

Terminarea

constructiei, dotare

moderna si la

standard OMF

Necesar aparatura medicala intocmit

Aparatura medicala achizitionata

2013-2014 2000 2000

Modernizare servicii

investigare

Proiect realizat si finantare atrasa

de la Consiliul raional si surse

externe

2014-2015 300 300



61

3


Reabilitare casa de

cultura

Proiect realizat

Lucrari executate

2016- 2017 200 2000 2200

Dotari si amenajari

corespunzatoare

pentru casa de

cultura

Instalatii sonorizare si lumini

achizitionate

Mobilier achionate

Tehnica IT

2015-2017 10 100

110

Planificare si

derulare de activitati

culturale

Ansamblu dansuri populare

Formatii artistice cu si ptentru copii

dezvoltate

Cercuri tehnico-aplicative ptentru

tineri infiintate

2013-2017 40 - 40

Dezvoltarea serviciilor

Sprijin pentru

grupuri defavorizate

Asociatii infiintate

Proiecte comune implementate

2012-2017 10 100 110



62

sociale pentru categorii defavorizate

- tineri, copii, femei, batrani, etc.

5. Eficientizare serviciu de salubritate

Lichidare gunoisti

neautorizate

Masa de deseuri compactata si

acoperita cu material inert

Program de monitarizare a factorilor

de mediu in zona depozitului

implementat

Decizie elaborata pentru viitorul

amplasament

contractate

2012-2017

20

20

Dotarea serviciului

cu masini si utilaje

Achizitie autocompactor

Eurocontainere achizitionate

Amenajare a tomberoanelor pentru

lazile de gunoi in toate mahalale

localitatii

2013-2016 10 200

210



63

Modernizare primarie

Crearea site-ului

Primariei

Asigurarea

transparentei

Proiect realizat

2013 4

4



64

4.Direcţia strategica : FACILITAREA DEZVOLTARII UNUI MEDIULUI ECONOMIC COMPETITIV Responsabili :

Obiective specifice: Activitati de realizat Pasi intreprinsi pentru

realizarea activitatii

Termene de

implementare

Costuri ( lei)

Din surse

locale

Din surse

atrase

Total

1. Planificare

actiuni in vedere atragererii de noi investii

Identificare si legiferare

facilitati ce pot fi

acordate pe plan local

Facilitati identificate

Proiect de decizie a Consiliului

local pregatit

Facilitati aprobate pe plan

local 2012-2013

Inventariere si

mediatizare resurse

locale

Resurse naturale identificate

Baza de date/ catalog intocmit

Materiale de prezentare

realizate

Mediatizare realizata, web si

mass-media 2013-2017

30 30

2.

Dezvoltare spirit

antreprenorial local

Identificarea

persoanelor cu initiativa

antreprenoriala

Baza de date realizata cu

antreprenorii locali

Nevoi de dezvoltare 2013-2015

20 20



65

identificate

Organizare de instruiri si

seminarii adresate

intreprinzatorilor si fortei

de munca

Plan de instruiri realizat

Specialisti si oportunitati de

instruire identificate

Seminar surse de finantare

organizat

Seminar plan afaceri organizat

Seminar pe teme de

agroturism organizat

2012-2017

2 20 22

Incurajare si sustinere

mestesugari locali

Mestesugari locali identificati

Materiale promotionale pentru

produse traditionale realizate

Facilitati locale adresate

mestesugarilor identificate si

acordate

Produse traditionale

promovate la evenimentele

locale

2012-2017 10 50 60



66

3.

Dezvoltare activitati economice in

parteneriat public-privat

Instalatii iluminare

stradala

Prioritati stabilite pentru

parteneriat public – privat

Cota de participare a autoritatii

locale stabilita

Oferte solicitate

Parteneriate infiintate

2013-2015 30 70 100



67

5. Direcţia strategica : INFORMAREA CETATENILOR, MOBILIZAREA SI IMPLICAREA CIVICA IN DEZVOLTAREA LOCALITATII


activitatii

Termene de

implementare

Costuri ( lei)

Din surse locale

Din surse atrase

Total

1.

Dezoltare spirit asociativ in randul

cetatenilor orasului

Infiintare si activare

ONG-uri locale

Informatii diseminate privind

cadrul legislativ de infiintare a

ONG-urilor

permanent

Infiintare alte

organizatii locale:

asociatii de

proprietari, asociatii

profesionale

Cadru stabilit privind infiintarea

de asociatii profesionale

Asociatia antreprenorilor

Asociatii a crescatorilor de

animale

Asociatii de mestesugari

Asociatii de ecologie si protectia

mediului

2012-2017 5 5

2.

Infiintare ziar local, sau a radioului local

Intocmire necesar in

vederea lansarii

ziarului, sau a

Locatie identificata

Resurse umane alocate

Baza materiala si logistica

2013 10 40 50



68

radioului local

asigurata

Stabilire format si

continut

Format stabilit

Continut elaborat (social,

cultural, economic, legislativ)

Material elaborat

periodic

Editare, distribuire

ziar

Modalitate de distribuire

identificata (voluntari, societati

comerciale)

Editie editata

Material difuzat

periodic 5 10 15

3. Planificare si derulare de

actiuni care sa genereze implicare civica

Stabilire stragegie de

comunicare cu

cetatenii

Calendar cu intilniri cetatenesti

intocmit

Intilniri organizate

Informatii transmise prin mass-

media locala

periodic 2 2



69

Initiere de programe

locale cu scopul

cresterii implicarii

civice

Programe locale initiate

„Cea mai frumoasa casa”

„Cea mai frumoasa strada”

„Cel mai frumos sat”

Fisa a programului elaborata

Program mediatizat

Program implementat

periodic 50 50



70

6. Direcţia strategica : Responsabili : CREAREA ECHIPEI SPECIALIZATE IN GESTIONARE

PROIECTE SI PROGRAME


activitatii

Termene de

implementare

Costuri ( lei)

Din surse locale

Din surse atrase

Total

1.

Infiintare

serviciu specializat in proiecte – programe

Amenajare si dotare

birou gestionare

programe

Locatie stabilita

Birou amenajat

Logistica achizitinata

Birou functional

2013 35 35

Alcatuire si

actualizare baza de

date cu obiectivele

comunei, profil

comunitar

Monografie a satului elaborata

Obiective istorice

Obiective turistice

Mestesuguri si artizanat local

Resurse locale

Oportunitati de dezvoltare

Monografie editata

2013 10 10



71

Alcatuire si

actualizare portal

surse de finantare

Surse de finantare identificare (Initiative

comunitare si guvernamentale, agentii

de fintare si creditare)

Fise de program intocmite

Informatii diseminate catre beneficiari

2013

3.

Formare

personal specializat

Formare personal

existent

Necesitati de instruire identificate

Cursuri de instruire organizate/

accesate (management de proiect,

surse de finantare, magementul

riscurilor, analiza economica, etc.)

Personal format

2012-2017

Formare echipa si

atragere resurse

umane specializate

Organigrama actualizata

Resurse necesare stabilite

Concursuri organizate/ personal

contractual atras

Echipa formata

2013 30 30



72

4. Planificare si atragere resurse financiare

Monitorizare

intocmire/ actualizare

studii de fezabilitate

pentru obiectivele ce

necesita reabilitare/

renovare

Prioritati de investitii stabilite

Plan de investitii stabilit

Studii de fezabilitate intocmite/

actualizate conform legislatiei

2012-2017 5 50 55

Intocmire cereri de

finantare

Cereri de finantare ale APL intocmite(Infrastructuri, Dotari edilitare, Servicii sociale)

Asistenta pentru alte entitati in dezvoltarea de proiecte (Grupuri informale, ONG –uri, Asociatii profesionale,Grupuri defavorizate)

2013-2017

Implementare

proiecte

Echipa de proiect alcatuita

Manager de proiect desemnat

Raportari periodice realizate

Proiecte monitorizate

Proiecte finalizate

2013-2017



73

PLANUL PENTRU PRIMUL AN - 2012

1. Direcţia strategică : DEZVOLTAREA SI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURILOR DE ACCES

SI UTILITATI

Responsabili :



Termene de

implementare

Costuri ( lei)

Din surse locale

Din surse atrase

Total

1. Modernizare infrastructura rutiera

Elaborarea proiectului

tehnic de asfaltare a

drumului (Fundatura-

fosta brigada de

tractoare)

Lucrari contractate

2012 50



74

Modernizare strazilor

din diferite mahalale cu

invelis tare , intocmirea

proiectelorde efectuare

a lucrarilor

Proiecte elaborate


Lucrari contractate

2012-2017 100

2. Modernizare infrastructura

de utilitati

Proiect de extindere

canalizare

Studiu de fezabilitate

2012

50

50

3. Reabilitare/

extindere zone de

Gasire terenului pentru

parc

Decizie a consiliului

aprobata

2012



75

agrement Infiintare spatii de

joaca

Zone de amplasare

identificate

Proiecte elaborate

Spatii de joaca amenajate

Parcuri amenajate

2012 10 30 40

2.Direcţia strategică : CRESTEREA VIZIBILITATII LOCALITATII INESTI PRIN

MEDIATIZAREA SI PROMOVAREA POTENTIALULUI LOCAL Responsabili :


activitatii

Termene de

implementare

Costuri ( LEI)

Din surse locale

Din surse atrase

Total

1 Strategie de lobby pentru

sustinerea comunitatii si raionale

Capacitarea

interesului

autoritatilor raionale

si centrale fata de

localitate

Formare persoana cu rol de comunicare Stabilire program audiente

Materiale fundamentare necesitati bugetare realizate Fundamentari transmise autoritatilor competente

2012

Trimestriale



76

Atragere de

investitii, organizatii

si institutii in satul

inesti

Oferta de forta de munca disponibila mediatizata Oferte locatii disponibile

mediatizate

Oferta materiilor prime si resurselor naturale locale mediatizate

permanent

2. Mediatizare potentialului local

Promovare a

potentialului turistic

local si a

mestesugaritului

Materiale promotionale cu obiectivele turistice realizate

2012

20

20

Realizare materiale

promotionale pentru

promvarea localitatii

Materiale promotionale sat pliante, brosuri, foto, filmulete

10

Promovarea

festivalurilor

traditionale

Articole, presa, afise, internet

Spectacole cu traditiile locale

Infiintare ansambluri folclorice

Anual

30 30



77

3. Direcţia strategica : IMBUNATATIREA CALITATII VIETII, DEZVOLTAREA SI

MODERNIZAREA SERVICIILOR SOCIALE Responsabili :

Obiective specifice: Activitati de

realizat

Pasi intreprinsi pentru realizarea

activitatii

Termene de

implementare

Costuri ( lei)

Din surse locale

Din surse atrase

Total

1. Modernizare scoli si dezvoltarea servicii de

educatie

Introducere la

incalzirea scolii a

cazanelor cu

agent termic de

biomasa

Studiu de fezabilitate realizat

Proiect realizat

2012-2014

117

2233

2350



78

Constructia

gardului la scoala

Efectuarea lucrarilor 2012 100

100

Reparatia

acoperisului

Organizarea lecitatiei

Contractarea agentului

economoc pentru executarea

lucrarilor

2012-2013

300

300

2. Imbunatatire servicii medicale

Dotare moderna si

la standard a OMF

Necesar aparatura medicala

intocmit

2012-2013

300 300

Finisarea

constructiei

Proiect realizat

2012

2000

2000

3


Reabilitare casa

de cultura

Studiu de

fezabilitate

Necerar de finantari evaluat

Studiu de fezabilitate

2013 10 30 40



79

Planificare si

derulare de

activitati culturale

Ansamblu dansuri populare dezvoltat

2012

2 2

Initiere de activitati

culturale noi si

dezvoltarea celor

traditionale

Serbarea pomului de craciun

8 Martie

1 iunie

Ziua independentii

Ziua limbii

Bastina

Luciafarul poeziei noastre

Ziua combatantilor

Ziua femeilor din mediul rural

Haideti bunicutelor

Diferite victorine

anual 5 5

5. Eficientizare serviciu de salubritate

Lichidarea

gunoistilor

neautorizate

Decizie a consiliului local

2012

15

15

Informarea

populatiei

Intruniri, seminare de informare , instruire a populatiei

2012 5 25 30



80

Amenajare spatiu

Serviciu Public

Locatie identificata 2012 112 112

Contractarea

cetatenilor pentru

servicii de

salubrizare

Studiu de potentiali beneficiari 2012



81

4.Direcţia strategica : FACILITAREA DEZVOLTARII UNUI MEDIULUI ECONOMIC COMPETITIV Responsabili :



Termene de

implementare

Costuri ( lei)

Din surse locale

Din surse atrase

Total

1. Planificare

actiuni in vedere atragererii de noi investii

Identificare si legiferare

facilitati ce pot fi

acordate pe plan local

Facilitati identificate

Proiect de decizie pregatit

Facilitati aprobate pe plan local

2012-2017

Inventariere si

mediatizare resurse

locale

Resurse naturale identificate

Baza de date/ catalog intocmit Materiale de prezentare realizate Mediatizare realizata, web si mass-media

2012-2017

5 15 20

2.

Dezvoltare spirit

antreprenorial local

Identificarea persoanelor cu initiativa antreprenoriala

Baza de date realizata cu antreprenorii locali Nevoi de dezvoltare identificate

2012-2013



82

Organizare de instruiri si

seminarii adresate

intreprinzatorilor

Plan de instruiri realizat

Specialisti si oportunitati de instruire identificate Seminar surse de finantare organizat Seminar plan afaceri organizat Seminar pe teme de

agroturism

2012-2017

30 30

Incurajare si sustinere

mestesugari locali

Mestesugari locali identificati

Materiale promotionale

pentru produse traditionale

realizate

Facilitati locale adresate

mestesugarilor identificate si

acordate

2012-2013

20 80 100



83

3.

Dezvoltare activitati economice in

parteneriat public-privat

Identificare loc pentru

parc

Amenajare parc

Prioritati stabilite pentru

parteneriat public – privat

Cota de participare a

autoritatii locale stabilita

2012-2013

10

100

110



84

5. Direcţia strategica : INFORMAREA CETATENILOR, MOBILIZAREA SI IMPLICAREA CIVICA

IN DEZVOLTAREA LOCALITATII


realizat

Pasi intreprinsi pentru


Termene de

implementare

Costuri ( lei)

Din surse locale

Din surse atrase

Total

1.

Dezoltare spirit asociativ in

randul cetatenilor satului

Infiintare si

activare ONG-uri

locale

Informatii diseminate privind

cadrul legislativ de infiintare

a ONG-urilor

permanent

Infiintare alte

organizatii locale:

asociatii de

antreprenori de

mesteri, asociatii

profesionale

Cadru stabilit privind

infiintarea de asociatii

profesionale

Asociatii a crescatorilor de

animale

Asociatii de antreprenori

Asociatii de ecologie si

2012-2013



85

protectia mediului

3. Planificare si derulare de actiuni care sa genereze implicare civica

Stabilire stragegie

de comunicare cu

cetatenii

Calendar cu intilniri

cetatenesti intocmit

Intilniri organizate

Informatii transmise prin

pliante

periodic

Initiere de

programe locale

cu scopul cresterii

implicarii civice

Programe locale initiate

„Cea mai frumoasa casa”

„Cea mai frumoasa strada”

„Cel mai frumos sat”

Fisa a programului elaborata

Program mediatizat

Program implementat

periodic 20 20



86

6. Direcţia strategica : Responsabili : CREAREA ECHIPEI SPECIALIZATE IN GESTIONARE

PROIECTE SI PROGRAME


realizat

Pasi intreprinsi pentru realizarea

activitatii

Termene de

implementare

Costuri ( lei)

Din

surse

locale

Din

surse

atrase

Total

1.

Infiintare serviciu specializat in proiecte –

programe

Amenajare si

dotare birou

gestionare

programe

Locatie stabilita

Birou amenajat

Logistica achizitinata

Birou functional

2012 25 25

Alcatuire si

actualizare portal

surse de finantare

Surse de finantare identificare

(Initiative comunitare si

guvernamentale, agentii de

finantare si creditare)

Fise de program intocmite

Informatii diseminate catre

2012 5 5



87

beneficiari

3.

Formare

personal specializat

Formare personal

existent

Necesitati de instruire identificate

Cursuri de instruire organizate/

accesate (management de proiect,

surse de finantare, magementul

riscurilor, analiza economica, etc.)

Personal format

2012 10 10

4. Planificare si atragere resurse financiare

Monitorizare

intocmire/

actualizare studii

de fezabilitate

pentru obiectivele

ce necesita

reabilitare/

renovare

Prioritati de investitii stabilite

Plan de investitii stabilit

Studii de fezabilitate intocmite/

actualizate conform legislatiei

2012 50 50

Intocmire cereri de

finantare

Cereri de finantare ale APL

intocmite(Infrastructuri, Dotari

edilitare, Servicii sociale)

2012-2017



88

Asistenta pentru alte entitati in

dezvoltarea de proiecte

(Grupuri informale, ONG –uri,

Asociatii profesionale,Grupuri

defavorizate)

Implementare

proiecte

Echipa de proiect alcatuita

Manager de proiect desemnat

Raportari periodice realizate

Proiecte monitorizate

Proiecte finalizate

2012-2017 30 30



89

4. NECESAR SURSE ATRASE

Directia strategica Obiective Necesar surse atrase (mii lei)

Potentiale surse de finantare

DEZVOLTAREA SI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURILOR DE ACCES SI UTILITATI

Asfaltare drum 3000 IFAD, agenti economici din localitate, APL

Reparatie drumuri cu invelis tare)

1000

Programe locale,externe infrastructurii de acces

Modernizare strazi, pentru pietoni

150

Locale, externe

Constructie, extindere canalizare

3000

Fondul Ecologic National APL, beneficiarii

Iluminare stradala 100 Programe raionale, locale

Infiintare spatii de joaca si parcuri

80 Programe raionale, locale

Program de granturi mici

CRESTEREA VIZIBILITATII LOCALITATII INESTI PRIN MEDIATIZAREA SI PROMOVAREA POTENTIALULUI LOCAL

Promovare a potentialului turistic local

90


Promovarea si valorificare mestesugarilor

60


Promovarea festivalurilor traditionale

40

valorificarea durabila a patrimoniului cultural;



90

IMBUNATATIREA CALITATII VIETII, DEZVOLTAREA SI MODERNIZAREA SERVICIILOR SOCIALE

Modernizare spatii invatamint,dotari moderne

4000 Surse atrase, si locale

Dotare moderna si la standard a OMF

300

Surse din bugetul de stat

Finisarea constructiei OMF

2000

Bugetul de stat

Reabilitare casa de cultura

2200

Programe guvernamentale,locale,atrase

Dotari si amenajari corespunzatoare pentru casa de cultura

110

Programe guvernamentale

Eficientizare serviciu de salubritate

35 Program de mediu national, raional, local

FACILITAREA DEZVOLTARII UNUI MEDIULUI ECONOMIC COMPETITIV

Organizare de instruiri si seminarii adresate intreprinzatorilor si fortei de munca

20

Consiliul raional. ONG-uri

Dezvoltarea spatii de afaceri si proiecte publice-private

1000 Programe locale si nationale,externe



91

6. ANALIZA FACTORILOR DE DECIZIE Factorul de decizie

Care sunt aşteptările factorului de decizie

Ce facem pentru a îndeplinii aşteptările factorului de decizie

Ce se va întâmpla dacă aşteptările acestuia nu sunt îndeplinite

În ce mod ne influenţează factorul de decizie

Care sunt aşteptările noastre faţă de factorul de decizie analizat

Importanţa lui pentru succesul proiectului puţin – 1 important – 2 f import. - 3

Autoritatea Publica Locala

- Realizarea planului de dezvoltare strategică - Dezvoltarea durabilă a localităţii

- Respectarea strategiei elaborate, oferirea de informaţii periodice despre stadiul acţiunii - Implicare activă

- Nu va participa din punct de vedere financiar

- In mod esenţial. Fără contribuţia financiară / materială a acestuia nu se pot îndeplini obiectivele

- Transparenţă - Susţinere materială / financiară - Cooperare

3

AGENŢI ECONOMICI

- Promovarea imaginii firmei - Accesarea de fonduri, finanţări, dezvoltare şi prosperitate

- Informări despre proiecte, programe de finanţare - Cooperare în realizarea proiectelor - Publicitate

- Nu va participa din punct de vedere financiar - Nu se va implica ; va pune în pericol realizarea unuia / mai multor proiecte

- Contribuţia financiară a acestora influenţează amploarea acţiunilor

- Cooperare 2

ORGANIZAŢII NON GUVERNAMENTALE (ONG)

- Promovarea obiectivelor acestora

- Armonizare interese ONG / comunitate

- Neimplicare în accesarea unor finanţări specifice - Riscul nerealizării impactului dorit

- Indirect - O buna colaborare

1



92

asupra unor grupuri ţintă specifice

BISERICA - O buna convieţuire a oamenilor

- Solicitarea sprijinului ori de cite ori e necesar - Implicare activă.

- Nu ne va ajuta in dezvoltarea spiritului civic al cetăţeanului

- La nivelul mentalităţi grupului ţintă

- O buna implicare in viaţa comunităţii

3

INSTITUŢII LE DE ÎNVĂŢĂMÂNT

- Sa promoveze si sa educe tinerii in spiritul competiţiei si al implicării in viata societăţii civile

-Comunicare si informare permanenta

Generatia tinara neimplicata

- In mod esenţial. - Implicarea acestui factor conduce la reuşită

- Implicare activa in dezvoltarea imaginii comunei Conştientizare / implicarea directă a tinerilor – beneficiari direcţi ai dezvoltării durabile

3

MASS - MEDIA - Sa se realizeze o campanie transparenta, ampla si realista, pe termen lung cu rezultate cuantificabile

- Ne îndeplinim strategia mediatizând fiecare acţiune pe care o desfăşuram, facem publice planurile strategice

- Riscul unei imagini deformate a procesului de dezvoltare durabilă - Neimplicare activă a grupurilor ţintă, datorată lipsei comunicării

- In mod esenţial deoarece el este cel care influenţează in modul cel mai sigur si amplu grupul ţintă.

- O colaborare fructuoasă

3

CONSILIUL RAIONAL TELENESTI

- Dezvoltarea durabilă a raionului

- Implicare, informare, consultare permanenta - Solicitarea sprijinului pentru proiecte locale

- Întârzieri în realizarea unor proiecte

- Direct - Acordare de avize, aprobări - Implicare financiară

3



93

AGENŢIA RAIONALA DE OCUPARE A FORŢEI DE MUNCĂ

- Ocuparea forţei de muncă

- Informare / consultare

- Îngreunarea procesului de ocupare a forţei de muncă disponibile

- Indirect - Transparenţă - Furnizare de informaţii

2

SECTIA ASISTENTA SOCIALA SI PROTECTIE A FAMILIEI

- Extinderea serviciilor sociale

- Promovare proiecte de interes social

- Neimplicare - Direct - Sprijin / cooperare

2

SECTIA RAIONALA DE CULTURA

-Organizarea manifestarilor si evenimentelor culturale

- Respectarea planului strategic elaborat. - Implicare activă

- Neimplicare - Indirect - Sprijin / colaborare

2

SERVICIUL ECOLOGIC RAIONAL

- Indeplinirea standardelor de mediu

- Colaborare / implicare

- Va pune in pericol realizarea unor proiecte

- Indirect - Colaborare / implicare in rezolvarea problemelor

2



94

APROBAT PRIN DECIZIA CONSILIULUI LOCAL NR. 2/4 DIN 30 MARTIE 2012 PREŞEDINTE AL SEDINTEI CONSILIULUI INESTI DRUTA TRIFAN

COMISIA ECONOMICĂ DIN CADRUL CONSILIULUI LOCAL INESTI FACE URMĂTOARELE RECOMANDĂRI:

- ACTUALIZAREA PLANULUI STRATEGIC DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICĂ SI DE MEDIU A SATULUI INESTI SĂ SE FACĂ PÂNĂ ÎN NOIEMBRIE 2013

- PLANUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICĂ SI DE MEDIU SĂ FIE PERIODIC ACTUALIZAT ŞI SĂ RESPECTE LEGISLAŢIA IN VIGOARE

- PUBLICAREA PLANULUI STRATEGIC DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICĂ SI DE MEDIU A SATULUI PE SITE-UL A.O.’’CONCORDIA’’ SI A PRIMARIEI INESTI ŞI MEDIATIZAREA ACESTUIA ÎN PRESA RAIONALA

- CONTINUAREA CARACTERULUI PARTICIPATIV ÎN VIITOARELE ETAPE DE ACTUALIZARE A PLANULUI STRATEGIC DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICĂ SI DE MEDIU A SATULUI INESTI



95

Elaborat in perioada decembrie2011 – martie 2012 cu participarea liderilor locali si prin consultarea comunitatii Participanti, membrii EC:

1. Druta Timofei 2. Cabari Ana 3. Platon Nelea 4. Druta Elena 5. Gavrilita Andrei 6. Rosca Veaceslav 7. Sirbu Dumitru 8. Nichifor Oleg 9. Bunescu Grigore

Experti:

10. Rosca Tudor – expert dom mediu 11. Anton Loreti- expert domeniu

economic 12. Vleju Maria – expert domeniu

social

Realizat DE Asociatia Obsteasca „Concordia” cu sprijinul MILIEOKPNTAKT INTERNATIONAL CU SUPORT FINANCIAR DE LA MATRA - domeniul mediu si APL Inesti domeniile social si economic Facilitator : Rosca Eugenia

PLANUL STRATEGIC - Provincialul · PDF fileIzvorul Druta Ion ... Izvorul Trifan Druta Izvorul...

Documents

Transcript of PLANUL STRATEGIC - Provincialul · PDF fileIzvorul Druta Ion ... Izvorul Trifan Druta Izvorul...