Ministerul Educației și Științei al Republicii Moldova

Universitatea Tenică a Moldovei

Facultatea Urbanism și Arhitectură

Departamentul: “Arhitectura”

PROIECT DE CURS

La disciplina: “Transporturi, Trafic și Circulație Urbană”

Tema: “MAGISTRALĂ ORĂȘENEASCĂ DE INTERES DE CARTIER”

Efectuat: st. ARH-111

Fisticanu Corina

Verificat: lector superior

Papușoi A.

Chișinău, 2015

1. Date generale 1. Plan traseu cu relieful reprezentat prin curbe de nivel cu echidistanța de 1m. Lungimea

traseului de 700m.2. Intensitatea circulației transportului și a pietonilor.

Nr. Categoria transportului Nr. de autoturisme

K tr Intensitatea convențională

1 Autoturisme 780 1.0 7802 Camioane Q˂3t 120 1.5 1803 Camioane Q=(3-5)t 40 2.0 804 Autobuze 54 2.5 1355 Troleibuze 48 3.0 1446 Autotrenuri - 4.0 -7 Motociclete 4 0.5 28 Bicicletă 5 0.2 1

∑=1322

3. Date suplimentare:

Pietoni 2800/4500

Distanța dintre intersecții: L∫¿ ¿=300m

Φ=0.4 coeficient de ardere a roții automobilului cu suprafața părții carosabile;

t roșu=15 durata timpului fazei roșii (s);

t galben=6 durata timpului fazei galbene (s);

4. Componența proiectului1. Plan traseu sc.1:10002. Profil longitudinal sc¿ 1:1000 scver 1:1003. Profilul transversal al străzii intersectate sc 1:2004. Plan intersecție sc 1:10005. Schema organizării circulației la intersecție

2.Clasificarea străzilor urbane

Strada orașului se numește fâșia terenului urban destinată pentru asigurarea circulației automobilelor și pietonilor și pentru trasarea rețelelor inginerești urbane- canalizarea, apă, telefon, electricitate s.a.

Folosind ca parametri de diferențiere viteza maximă de circulație admisă, intensitatea de circulație, funcția pe care trebuie să o îndeplinească strada luând în considerație tipul și fregvența intersecțiilor cu alte străzi se obține clasificarea tehnică a străzilor.

Clasificarea străzilor:

1. MCVM- magistrală de circulație cu viteză mare; asigură legătura rapidă de transport între centrul orașului și periferii, zonele rezidențiale îndepărtate între ele și zona de producer; necesită continuitatea circulației.

2. MOIO- magistrală orășănească cu circulație de interes de oraș; asigură legătura de transport și de pietoni între zonele rezidențiale și cele de producer cu centrul orașului; necesită circulație continua, intersecții denivelate și treceri de pietoni suprastradale sau subterane.

3. MOIC- magistrala orășănească cu circulație de interes de cartier; asigură legătura de transport între zonele apropiate, între cartiere, între microraioane.

4. SUL- străzi locale urbane; asigură circulația locală a pietonilor și a transportului.

În dependență de categoria stăzilor există parametric de caracterizare fizică și geometrică a lor:

a. viteza de circulație recomandată;b. declivitatea longitudinală maximal admisibilă;c. numărul minimal necesar de benzi de circulație;d. lățimea unei benzi de circulație;e. lățimea minimală a trotuarului.

IndiciiCategoria străzii

V max Declivitatea%0n b tr

(m)b trt

(m)MCVM 100 40 4(3) 3.75 -MOIO 80 50 4(3) 3.75 7.5 (6.0)MOIC 60 40 4(2) 3.50 6.0 (3.0)SUL 20-60 70-80 1-2 3-3.5 1.5-3.0

2. Proiectarea profilurilor longitudinale

Numim profil longitudinal al străzii urbane reprezentarea traseului străzii pe un plan vertical, care trece prin axa traseului și caracterizează cotele de relief și de proiect la traseul dat declivitățile de sectoare și elementele curbelor verticale pe traseul dat. Se îndeplinește in scara orizontală a traseului și se recomandă ca scara verticală să fie de 10 ori mai mare decât scara orizontălă.

Ordinea proiectării profilului longitudinal:

1. Se examinează teritoriul presupus al traseului străzii, determinînd direcția optimală a traseului proiectat, din punct de vedere al caracteristicii reliefului (valorile declivităților și orientarea traseului). La etapa initială, forma traseului este o linie frântă, cu sectoare drept liniare. Pentru asigurarea continuității vitezelor înalte, în dependență de categoria străzii proiectate, este necar să ținem cont de necesitatea obligatorie de înscriere a unui sector drept liniar între două sectoare curbilinii de sens opus.

2. După stabilirea liniei traseului, se fixează pichetele la distanta de 50 m (poate fi și 20, 40, 50 sau 100m în funcție de complicitatea reliefului ) și se calculează cotele existente (negre) ale punctelor de pichet.

3. După cotele calculate se proiectează profilul longitudinal existent în scară vertical de 10 ori mai mare decât scara orizontală. Se determină sectoarele cu declivități constant reieșind din cerințele valorilor pasului de proiectare.

4. Conform scopului si cerințelor de proiectare se calculează declivitatea pe primul sector : ie=∆ H/L (%). În funcție de direcția declivităților se calculează valorile cotelor roșii ale pichetelor și ale altor puncte caracteristice de traseu. Astfel, captăm cota reală a punctelor de frângere a declivităților. (H k ; H k) H n=¿ H (n−1 )± ¿¿

5. Analogic calculăm declivitățile și cotele roșii pentru următoarele sectoare drept liniare cu declivitate constantă.

6. În punctele de frângere a declivităților cu valori mari ale diferențelor declivităților și cu scopul asigurării siguranței și continuității circulației cu viteze înalte, cât și pentru micșorarea loviturilor dinamice ale automobilelor, se înscriu curbe vertical convexe sau concave. Se calculează cotele de proiect ale pichetelor pe direcția traseului curbiliniu.

7. Se calculeaza cotele de execuție ale pichetelor de traseu. Razele curbelor verticale a profilului longitudinal.

Categoria străzii ∆ i (i1−¿ i2¿)

Raza (m)convexe concave

1.MCVM 5 10000 20002.MOIO 7 6000 15003.MOIC 10 4000 10004.SUL 15 2000 500

Calculul profilului longitudinal

1. Calculul cotelor negre

H 0N=60.00

H 1N=63.00+ 28

46=63.60

H 2N=66.00+¿

4248

=66.87

H 3N=65.00

H 4N=67.00+ 32

45=67.71

H 5N=70.00+ 16

38=70.42

H 6N=73.00

H kN=72.31

H 7N=70.00+ 53

55=70.96

H8N=70.00+ 3

55=70.05

H9N=67.00+ 58

64=67.90

H10N =67.00+ 8

64=67.12

H 11N =63.00+ 43

53=63.81

H 12N =62.00+ 5

12=62.41

H13N =59.00+ 33

37=59.89

H 14N =58.00

2. Calculul cotelor rosii .

i1 =ΔhL =

14.4317 =0.045

H 0R=60.00

H 1R=H 0

R+i1∗l=60.00+0.045∗50=62.25

H 2R=H 0

R+i1∗l=60.00+0.045∗100=64.50

H 3R=H 0

R+i1∗l=60.00+0.045∗150=66.75

H 4R=H 0

R+i1∗l=60.00+0.045∗200=69.00

H 5R=H 0

R+i1∗l=60.00−0.045∗250=71.25

H 6R=H 0

R+i1∗l=60.00−0.045∗300=73.50

H k 'R=H 6

R+i1∗l=73.50+0.045∗17=76.26

i2=∆ hL

=11.4383

=0.037

H 7R=H 14

R +i2∗l=58.00+0.037∗350=70.95

H 8R=H 14

R +i2∗l=58.00+0.037∗300=69.10

H 9R=H 14

R +i2∗l=58.00+0.037∗250=67.25

H 10R =H14

R +i2∗l=58.00+0.037∗200=65.40

H 11R =H14

R + i2∗l=58.00+0.037∗150=63.55

H 12R =H14

R +i2∗l=58.00+0.037∗100=61.70

H 13R =H14

R +i2∗l=58.00+0.037∗50=59.85

3. Înscrierea curbei vertical.

T=R∗(i1± i2)

2=6000∗(0.045+0.037)

2=246 D= T2

2 R= 2462

12000=5.043

Unde: R- raza curbii;

T- distanța de la punctul de frângere până la începutul curbei;

D- distanța de la punctul de frângere până la începutul curbei;

∆ i=¿ (i1± i2 )−¿ diferența algebrică a valorilor declivităților în punctul de frângere al lor.

4. Calculul cotelor de proiect ale pichetelor de pe traseul curb linear:

y= x2

2 R

Unde: y- distanța de la linia roșie a traseului până la curbă;

x- distanța de la verticala pichetului până la începutul curbei.

y2=72

12000=0.004 y2

' = 432

12000=0.15

y3=572

12000=0.27 y3

' = 932

12000=0.72

y4=1072

12000=0.95 y4

' = 1432

12000=1.70

y5=1572

12000=2.05 y5

' = 1932

12000=3.10

y6=2072

12000=3.57 y6

' = 2252

12000=4.21

y7=2252

12000=4.21

Corectarea valorilor cotelor roșii în spațiul curbiliniar:

H kc=H k

R− yk H 2c=H 2

R− y2=64.50−0.0040=64.50

H 3c=H 3

R− y3=66.75−0.27=66.48

H 4c=H 4

R− y4=69.00−0.95=68.05

H 5c=H 5

R− y5=71.25−2.05=69.20

H 6c=H 6

R− y6=73.50−3.57=69.93

H 10c =H10

R − y2' =65.40−0.15=65.25

H 9c=H 9

R− y3' =67.25−0.72=66.53

H 8c=H 8

R− y4' =69.10−1.70=67.40

H 7c=H 7

R− y5' =70.95−3.10=67.85

5. Calculul cotelor de execuție.

Suma cotelor de execuție:

∑ H ex=+1.66−237+1.57+1.29+0.83+0.50−0.01−0.95−0.65−1.72+0.37+0.71+0.04+3.95=5.22

4. Proiectarea profilurilor transversal

Numim profil transversal reprezentarea traseului pe un plan vertical ce trece perpendicular pe axa străzii și a tuturor elementelor sale.

Elementele principale ale străzii sunt:

Partea carosabilă; Trotuarele; Fâșii verzi de izolare a trotuarelor și sensurilor de circulație; Borduri etc.

1. Calculul capacității unei benzi de circulație:

N= SLd

N- Valoarea teoretică a capacității unei benzi;

S- Distanța parcursă de automobil timp de 1 oră cu viteza respectivă;

S=V∗T

ld- gabarit dinamic

ld=l1+l2+l3+l4; ld=5+33.3+71.84+3=113.14

l1- lungimea automobilului( convențional este de 5m);

l1- distanța parcursă de automobil în timpul de reacționare a șoferui la necesitatea de frânare;

l2=V∗tr ; 80kmh * 1.5sec¿33.3m

t r- timpul de reacționare( 1.5 s);

l3- distanța parcursă de automobil din momentul frânării până la oprire;

l3=V 2

2∗g (φ ±ie ) ; l3=

(22.2ms)2

2∗9.8(0.4−0.045)=71.84

g - accelerația caderii libere( 9.8 ms )

φ - coeficient de ardere al roților automobilului (0.4)

ie- valoarea declevității longitudinale maximale pe sectoarele proiectate;

l4- distanța de siguranță între două automobile(3m);

Deci avem:

N= SLd

=80000113.4

=707.08m

2. Coeficientul de micșorare al capacității unei benzi la intersecții

K∫ ¿=

L∫¿

L∫ ¿+V2

2a+ V2

2 b+∆t∗V

¿¿¿

∆ t - durata medie de timp de așteptare a automobilului în fața semaforului;

∆ t=t r+2 t gal

2=15+2∗6

2=13.5

Unde: t r- durata fazei roșii a semaforului;

t egal- durata fazei galbene a semaforului;

Deci avem : K

∫ ¿= 300m

300m+(22.2)2

2∗1.5+ 22.2

2

22.2+13.5∗22.2

= 300887.19

=0.33¿

3. Valoarea reală a capacității unei benzi:

N1r=N∗k∫¿¿

N1r=704.08∗0.33=232.34aut /h

4. Calculăm numărul necesar al benzilor de circulație:

n=∑ AN1

r

Unde: ∑ A- fluxul de automobile pentru perspectivă;

Deci avem n= 1322232.34

=5.68

Comform acestui rezultat primim numărul real al benzilor de circulație reieșind din calculul numărului contravențional:

n=8benzi

5. Intensitatea circulației pietonilor n1=∑ A1N1

tr n2=∑ A2

N2tr

Unde: ∑ An- mărimea fluxului de pietoni pe fiecare trotuar (pietoni/oră);

N ntr- numărul necesar de fîșii de circulație pietonală a trotuarelor;

Deci avem : n1=28001000

=2.8 n2=4500750

=6

Respectiv lățimea trotuarelor va fi: b1=3∗0.75m=2.5m și b2=6∗0.75m=4.5m