droguri-psihologie

5/11/2018 droguri-psihologie - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/droguri-psihologie 1/7

Dependenta de droguri

1.1.INTRODUCERE

Dependenta de droguri , fizica si uneori psihica , este caracterizata de

dorinta de a folosi un anumit tip de drog pentru a experimenta efectele sale fizice

sau psihice , cum sunt halucinatiile.Dependenta de droguri imbraca mai multe

forme : toleranta , obisnuinta si viciul.

Toleranta , o forma de dependenta fizica , survine atunci cand corpul are

nevoie de cantitati din ce in ce mai mari pentru a obtine acelasi efect

farmacologic.Aceasta nevoie devine din ce in ce mai grava cand sunt folosite

anumite droguri in doze mari pentru perioade lungi de timp ca saptamanile sau

lunile si poate conduce la folosirea frecventa a acelui drog.La oprireatratamentului pot apare consecinte negative cum sunt durerile de cap , insomnia ,

transpiratia. Efectele negative sunt cu atat mai grave cu cat drogul a fost folosit

mai mult timp si depind de drogul folosit.

Obisnuinta, o forma de dependenta psihica , este caracterizata de continua

dorinta pentru un drog , chiar si dupa ce dependenta fizica a disparut.Drogurile

de obicei produc o anumita stare emotionala si pacientul crede ca drogul este

necesar pentru a-si continua viata in mod "normal".

Viciul este o dorinta necontrolabila pentru drog si influenteaza abilitatea

acelei persoana de a functiona normal ; de asemenea implica dependenta psihica.

Drogurile de care se abuza de obicei , in afara de tutun , cafea si alcool , pot fi

grupate in sase clase: opiaceele, sedativele, stimulantele, drogurile halucinogene,

cele provenite din cannabis si inhalantele.

1.2.OPIACEELE

Cel mai cunoscut drog este opiul , un suc coagulat al capsulei inca neajunse

la maturitate a macului pentru opiu (papaver somniferum).Macul acesta se

cultiva aproape oriunde , mai ales pentru semintele lui oleaginoase , care

constituie un aliment valoros.Foarte utilizat de mult timp in medicina , opiul a

fost folosit si pentru placere , fie mancat , fie baut ; in ultimele cateva sute de ania inceput sa fie si fumat.Abuzul de opiu si de derivati lui a stat la baza primelor

eforturi internationale de control al stupefiantelor.

Din aceasta clasa fac parte derivatele din opiu , cum ar fi morfina , heroina,

metadona. Morfina este obtinuta fie din opiu , fie din paiele de mac (capsulele

uscate si partea superioara a tijei plantei).Medical , morfina este folosita pentru a

calma durerea dupa operatii chirurgicale, durerilor provocate de fracturi si

1



arsuri.Morfina si alti derivati din opiu sunt folositi pentru oprirea tusei , diareei

si induce o stare de indiferenta psihica.Codeina , utilizata tot in medicina este

obtinuta mai ales din morfina.

Heroina este obtinuta din morfina prin acetilare si dintre toate drogurile

cunoscute , este cea care produce cel mai usor toxicomania.In cursul unui lung proces chimic , heroina initiala este diluata succesiv pana cand pudra alba , rosie

sau bruna ajunge sa mai contina doar 3 pana la 5 la suta heroina.Acesta e un

mijloc sigur de imbogatire a traficantilor.Heroina a fost introdusa in 1898 ca o

varianta care nu da dependenta la morfina.Cu toate acestea potentialul de

dependenta al ei a fost curand descoperit si folosirea sa a fost interzisa , chiar si

in spatiile medicale.Cei care o folosesc de obicei declara ca heroina produce o

stare de extaz imediat ce a fost administrata si mai ales o forma de indiferenta

psihica.

Toate opiaceele , naturale sau sintetice , au in general un efect sedativ si

analgezic; prima reactie este dezagreabila dar apoi se instaleaza o impresie de

calm rece, care in functie de doza poate duce la coma si apoi la moartea prin

asfixie.

Intoxicarea poate fi recunoscuta prin : pupile contractate , calm , neatentie ,

somnolenta , incetinire a pulsului si a respiratiei.

Simptome la oprirea drogului sunt insomnia, transpiratia, crampele,

senzatia de voma, diaria si febra.

1.3.SEDATIVELE

Cele mai raspandite din aceasta clasa sunt si cele de care s-a abuzat cel maimult: barbituricele, care au fost folosite din anii 1900 pentru calmare si

inducerea somnului.Sunt de asemenea folosite medical in tratamentul

epilepsiei.Persoanele care abuzeaza de barbiturice pot sa inghita cantitati mari pe

zi dar sa nu para intoxicate.Alte persoane le folosesc pentru a scapa de efectele

heroinei.Cei care abuza de ele de obicei le iau de la doctori.Barbituricele

provoaca serioase dependente fizice , asemanatoare cu cele produse de alcool.

Dozele mari au efect letargic si fac individul irascibil. Oprirea tratamentului cu

ele adeseori poate provoca efecte similare : Tremurat , insomnie , anxietate , si

uneri dupa o zi convulsii si delir.Moartea de asemenea poate surveni dacafolosirea lor este brusc intrerupta.Ele sunt deasemenea mortale cand sunt

combinate cu alcool.Pericolele la care se expun toxicomanii sunt calmarea

exagerata , coma si moartea prin asfixie.

Alte sedative - hipnotice sunt benzidiazepinele care sunt comercializate sub

nume ca Valium si Librium.Aceste asa-numite tranchilizante minore sunt

folosite in tratarea anxietatii , insomniei si epilepsiei.Ele sunt in general mai

2



sigure decat barbituricele si sunt acum de preferat acestora.Asta nu inseamna ca

ele nu dau o oarecare dependenta.

1.4.STIMULANTELE

Cele mai tari si mai raspandite droguri stimulante sunt cocaina si altederivate din familia amfetaminelor.Afetaminele , termen care inglobeaza

aminele sintetice, analoge sub multe aspecte adrenalinei secretate de corpul

uman.Prescrise de medici , pentru a reduce apetitul sau pentru cazuri de

depresie, amfetaminele au fost larg folosite de fortele armate , studentii , soferi

sau sportivi (doping).In doze normale provoaca o anume voiciune si sporesc

tonusul.

Drogatul poate fi descoperit dupa o crestere neobisnuita a energiei ,

nervozitatii si iritabilitatii ; dupa injectii apar manifestari paranoice.Cresterea

tensiunii arteriale poate provoca crize cardiace.Consumul excesiv sau prelungit

provoaca pierderi in greutate , agitatie si o agresivitate puternica si periculoasa.

Cocaina este extrasa din frunzele unui arbust din America de Sud numit

"Erythroxylon coca". Frunzele acestuia au fost folosite de secole de locuitori

prin mestecare pentru anestezie locala. Ea apare sub forma unei pudre albe , roze

sau bruna , cristalizata , inodora si cu un usor gust amar.Poate fi luata pe cale

orala sau mai nou injectata intravenos.Luata oral, cocaina inseala foamea,

alunga oboseala si este usor euforizanta.Injectata, provoaca halucinatii si

manifestari paranoice.

Toxicomanul are pupilele dilatate , este stapanit de agitatie , are halucinatii,

ticuri , convulsii , perioade de depresie si un comportament antisocial.Medical este folosita pentru provocarea anesteziei in chirurgia nasului si a

gatului si de asemenea pentru contractia vaselor de sange si orirea unei

hemoragii in timpul unei operatii.Abuzul de cocaina , inca din 1970 , poate duce

la severe probleme fizice si psihice.

O forma derivata din cocaina si care creeaza foarte usor dependenta a fost

inventata in 1980 si e numita "crack".

Crack-ul este o cocaina ieftina si usor de fabricat , care se fumeaza.A

propulsat abuzul de droguri spre culmi.A aparut in 1983 fiind importat din

Bahamas.Astazi se fabrica la fata locului si se vinde peste tot.La colturi de strada, in scoli si liceee.I se mai spune si "baseball" , "gravel" (pietris) , sau "rock"

(stanca).Cand este incalzit scoate un tiut ca si cum ar crapa de unde si

numele.Desi e relativ ieftin , in unele orase o fiola costa trei dolari - in Romania

cam opzeci de mii , are un efect foarte puternic , putand ucide daca e luat in doze

mai mari.

3



Odata cu aparitia crack-ului , arestarile printre minori s-au triplat la New

York crescand de la 386 in 1983 la 1502 in 1987.Cariera celor care vand acest

produs incepe pe la zece ani avand castiguri de pana la o suta de dolari pe zi

anuntandu-i pe traficanti cand se apropie politia.Urmatoarea etapa este de

curier , slujba ce este platita cu peste trei sute de dolari.Cea mai mare treapta inierarhia strazii este de traficant , iar unul marunt castiga peste trei mii de dolari

pe zi.

Insa incredibilul s-a produs.Crack-ul a fost depasit de doua ori in cursul

anului 1989.A aparut mai intai varianta "crank".Costa intre 50 si 120 de dolari

gramul iar efectul dureaza intre doua si patru ore nu ca in cazul crack-ului de o

jumatate de ora ; nu produce numai o neliniste ingrozitoare ci si iritabilitate ,

insomnii , palpitatii.

Acesta a fost lasat in urma de "ice" (gheata).Costa 50 de dolari o cantitate

mai mica de un gram iar efectul dureaza intre 8 si 24 de ore ; produce o intensa

euforie , dar si agresivitate , halucinatii , paranoia si blocaje fatale ale

rinichilor.Drogul acesta inspaimantator a sosit din Asia , prin arhipelagul

Hawaii.Japonezii il numesc "shabu" , coreenii il numesc "hiroppon". "Gheata"

este un tip de matamfetamina ce poate fi produs in conditii de laborator din

substante usor de obtinut.Efectele sunt devastatoare.Folosirea prelungita poate

produce vatamarii fatale ale plamanilor si rinichilor , precum si grave vatamari

psihologice.Drogul nu are miros si e foarte greu de detectat.Daca ne gandim ca

dependenta de cocaina e grava , ea e minora in comparatie cu acest drog.

1.5.HALUCINOGENELETermenul se aplica unor substante foarte diferite apartinand unor grupuri

chimice si farmacologice diverse.Cea mai cunoscuta este LSD-ul , abreviere a

sintagmei germane Lyserg Saure Diethylamid - acid lisergic dietilamida.Compus

semisintetic e obtinut din alcaloizii continuti de cornul de secara.Pentru a se

produce un efect sunt suficiente 100-250 micrograme sub forma de solutie

diluata.

Mescalina este un alcaloid continut de un mic cactus , "Lophopora

Williamsii" , cunoscut popular sub numele sau aztec de "peyotl" , care creste in

zonele secetoase din Mexic si in sud-vestul Statelor Unite.In vechime exista unadevarat cult pentru acest drog care era folosit in ritualurile samanilor si brujo-

urilor mexicani.Acesti vrajitorii initiau tinerii in acest cult , care se spune ca

producea o intalnire cu un fel de zeu care mai tarziu ajuta practicantul si il

conducea spiritual.Acest drog si folosirea sa au fost descrise cu lux de amanunte

in cartile regretatului scriitor sud-american Carlos Castaneda.Acesta a fost un

discipol al unui astfel de vrajitor care in prima perioada a initierii folosea aceasta

4



planta.Cartile lui Castaneda in numar de aproximativ 12 au starnit si inca mai

starnesc controverse nenumarate.In Romania au fost si inca mai sunt publicate

de editura Rao.

Psilocybina si psiholocina sunt extrase din ciuperca halucinogena Psilocybe

mexicana. DMT si SET sunt abrevierile de la dimetilriptamina sidietiltriptamina, cu efecte halucinogene foarte puternice.STP sau

dimetoximetamfetamina , este un produs sintetic apropiat de mescalina si

amfetamine , cu efecte mai durabile decat LSD-ul.THC este abrevierea de la

terahidrocanabinol care are un efect asemanator cu LSD-ul.

Toate produc halucinatii , euforie sau extaz , depresiune , putand sta la baza

unor grave tulburari psihice , precum impulsiunile ucigase sau sinucigase.Au de

asemenea posibilitatea de a produce o schimbare radicala a personalitatii.Doze

infime de LSD sunt suficiente pentru a produce halucenatii care sa dureze zile in

sir sau tulburari psihotropice prelungite pe mai multe luni.S-au demonstrat de

asemenea tulburari ale sistemului cromozomial care afecteaza generatia viitoare

a toxicomanului.

1.6.CANNABIS

Produsele plantei Cannabis sativa L. pot fi fumate , amestecate sau nu cu

tutun , sau dizolvate in bauturi ; constituentii intoxicanti se gasesc in flori. In

doze infime , cannabisul poate produce o anume acutizare a perceptiei si a

senzatiilor de placere.Dozele sporite duc la incoerenta incomportare , pierderea

memoriei , altercarea notiunilor de timp si spatiu , ilaritate fara motive aparente ,

afecte variabile si imprevizibile.Toxicomanul se poate simti euforic si destins ,dar privirea este fixa , in gol.ca urmare a viziunilor colorate si a euforiei , poate

pierde simtul masurii si poate avea un comportament periculos pentru el si

pentru ceilalti.Dependenta psihica - nu fizica - provoaca o atitudine antisociala si

poate incita la consumul altor droguri.

Ceea ce in America se numeste "marijuana" in Egipt se numeste "hasis" , in

Maroc "kif" iar in Orient "shang".La Comisia pentru Stupefiante a O.N.U. au

fost inregistrate , in recensamantul multilingv , 267 de nume de produse care se

fumeaza , se mesteca , se utilizeaza in prajituri si care sunt , toate , obtinute din

aceeasi planta - cannabis sativa.Marijuana este o mixtura din frunzele si florile plantei indiene cannabis

sativa. Ea este fumata sau mancata pentru proprietatile sale

halucinogene.Ingredientul psihoactiv al ei , THC-ul este concentrat in partea cu

flori a plantei.Hasisul , drog preparat din aceeasi planta contine o cantitate de opt

ori mai mare de THC.

5



In afara de proprietatile sale medicale , cultivarea marijuanei este interzisa

in aproape toate tarile.In Statele Unite , ea a fost legala numai in statul Alaska

din 19675 pana in 1990.Studiile medicale au descoperit ca acest drog are

anumite proprietati in calmarea durerilor si in tratarea diferitelor boli , cum ar fi

pierderea greutatii datorate SIDA.In acelasi raport din 1999 al guvernului federal al USA , se confirma ca

marijuana nu creeaza nici un fel de dependenta fizica sau psihica si ca nu duce la

dorinta de a consuma alte droguri.Este o experienta bizara.Daca te duci la un

politist olandez si il intrebi de unde poti sa iei niste marijuana o sa te indrume

catre cea mai apropiata cafenea , unde o sa gasesti o varietate de produse pe baza

de cannabis.In cea mai mare pare a lumii acest lucru nu se poate intampla.Dar

olandezii au legalizat marijuana inca din 1976.Este acesta un lucru bun ?

Unii zic ca nu dar cei mai multi olandezi zic ca da.Legalizarea marijuanei

nu numai ca nu a dus la o crestere a numarului de persoane care o folosesc , dar

a dus la o descrestere a persoanelor care folosesc droguri tari cum sunt cocaina si

heroina.Nu s-au semnalat mai multe intoxicatii , ci din contra.Studiile arata ca

majoritatea celor care folosesc tutun nu se lasa toata viata , pe cand cei care

folosesc marijuana nu o fac mai mult de douazeci de ani.

Partea proasta e ca in cele mai multe tari marijuana e mult mai scumpa

decat drogurile tari.In Romania o tigara cu marijuana costa 180 de mii , pe cand

heroina sau cocaina costa numai 80 de mii.Si atunci multi prefera sa nu plateasca

mult si recurg la drogurile tari.

1.7.INHALANTELEIn aceasta clasa intra substante care de obicei nu sunt considerate droguri

cum sunt lipiciul , aracetul , aurolacul si alte substante care se inhaleaza.In

cantitati mici produc anumite efecte de euforie , dar in cantitati mari pot provoca

pierdera cunostintei sau indiferenta psihica.Aproape toata lumea stie ca mirosul

de vopsea si ulei are efecte afrodisiace.

Consumul indelungat produce grave vatamari ale sistemului circulator si

nervos central.

Fenomenul "hippie" a fost probabil cea mai socanta manifestare a

nemultumirilor unei generatii tinere , practic un protest impotriva societatiitehnocratice dominata de conventii si structuri burgheze ipocrite.Incepand cu

aspectul exterior - plete , tunici indiene - tinerii hippies s-au distins de la inceput

printr-un trai sfidator in care locuitul in comun , sexul liber si consumul de

droguri erau la moda.

Izbucnit la jumatatea anilor 60 in cartierul Haight-Ashbury , din San

Francisco , fenomenul se raspandeste fulgerator in intreaga lume.Cuvantul "hip"

6



se traduce prin "initiat" sau "in armonie".Un psiholog american pe nume

Timothy Leary , promotor al LSD-ului , el insusi toxicoman , devine un fel de

"papa hippie" cand le propune acestora un intreg sistem de cunoastere mistica

"psihedelica" bazat pe transe artificiale.Cuvantul "psihedelic" inventat in 1961

de Leary determina ceva ce permitea o expansiune a constiintei.Se aplicahalucinogenelor dar si muzicii sau altor astfel de lucruri.

Bibliografie

1. Larousse – Bordas, Dicţionar de droguri, toxicomanii şi dependenţe, Editura

Ştiinţelor medicale, Bucureşti, 1999.2.Agenţia Naţională Antidrog, Strategii, instituţii, legislaţie în domeniul

drogurilor,

Editura Ştiinţelor medicale, Editura Juridică, Bucureşti, 2007.

3. Coord. Abraham, Pavel, Asistenţa şi reabilitarea persoanelor consumatoare de

droguri, Editura Naţional, Bucureşti, 2004.

7

droguri-psihologie

Documents

Transcript of droguri-psihologie