Consum Droguri 2013

54
 MINISTERUL SĂNĂTĂŢII INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ NATIONAL INSTITUTE OF PUBLIC HEALTH C R S P T Str. Dr. A. Leonte, Nr. 1 - 3, 050463 Bucureşti, ROMÂNIA Tel: (+40 21) 318 36 20, Director: (+40 21) 318 36 00, (+40 21) 318 36 02, Fax: (+40 21) 312 3426 CENTRUL REGIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ TIMIŞOARA Bd. Victor Babeş, Nr.16, 300226 Timi şoara, Tel/Fax: (+40 256) 492101 ANALIZĂ DE SITUAŢIE I. CONSUMUL DE DROGURI ÎN ROMÂNIA 1. ORIGINEA DROGURILOR Potrivit anali zelor interne, precum şi docu mente lor specifice elaborat e la nive l euro pean, regiona l şi internaţional, România continu ă să fie parte component ă a Rutei balcanice de traficare a drogurilor ilicite  î ns pr e şi dinspre Europa Occidental ă, doar o mic ă parte din cantitatea de droguri tranzitat ă rămânând pe teritoriul na ţional pentru consum intern. În acelaşi timp, litoralul Mării Negre şi portul Constanţa se constituie  î n cel de- al doilea punct de intrare a cocainei  î n Europa. De asemenea, de şi au fost identificate pe teritoriul na ţional cul tur i de can abi s, pre cum şi câteva laboratoare clandestine, dimensiunile reduse ale produc ţiei, conduc la concluzia conform c ăreia, România nu reprezint ă o sursă majoră de droguri ilegale. Similar anilor preceden ţi, un concurent serios al drogurilor ilicite este reprezentat de noile substan ţe cu proprietăţi psihoactive, at ât  î n ceea ce prive şte disponibilitatea pe pia ţă, cât şi preţurile acestora. Heroina Plasarea României pe principala cale de acces a her oinei  î n Europa a transformat ţara noastr ă, atât  î ntr- un teritoriu de depozitare, c ât şi  î ntr-o piaţă de desfacere a acesteia, fapt reflectat de cantit ăţile de droguri identificate şi confiscate de organele judiciare  î n ultimii ani. În ceea ce prive şte rutele de traficare a heroinei folosite de c ătre reţelele de crimă organizat ă, se menţine,  î n prim plan, ruta tradiţională balcanică, implicând tranzitarea urm ătoarelor state: Afghanistan – Pakistan – Iran – Turcia – Grecia – fostele state iugoslave – statele din Europa de Vest. De asemenea, se eviden ţiază integrarea României, al ături de Bulgaria şi Ungaria, ca parte integrant ă a braţului nordic al Rutei Balcanice. Totodată, continuă să se consolideze informa ţiile privind includerea României pe o nou ă rută de tranzit a heroinei, care porne şte din Afghanistan spre ţările occidentale, al ături de Turkmenistan, Uzbekistan, Kazahstan, Federa ţia Rusă şi Ucraina. Astfel, heroina stocat ă pe teritoriul Ucrainei este traficat ă către Europa Occidental ă prin Polonia, Ungaria sau Rom ânia.

description

consumul de droguri

Transcript of Consum Droguri 2013

MINISTERUL SNTII

INSTITUTUL NAIONAL DE SNTATE PUBLIC

NATIONAL INSTITUTE OF PUBLIC HEALTH

C R S P T

Str. Dr. A. Leonte, Nr. 1 - 3, 050463 Bucureti, ROMNIATel: (+40 21) 318 36 20, Director: (+40 21) 318 36 00, (+40 21) 318 36 02, Fax: (+40 21) 312 3426

CENTRUL REGIONAL DE SNTATE PUBLIC TIMIOARA

Bd. Victor Babe, Nr.16, 300226 Timioara, Tel/Fax: (+40 256) 492101

ANALIZ DE SITUAIE

I. CONSUMUL DE DROGURI N ROMNIA

1. ORIGINEA DROGURILOR

Potrivit analizelor interne, precum i documentelor specifice elaborate la nivel european, regional i internaional, Romnia continu s fie parte component a Rutei balcanice de traficare a drogurilor ilicite nspre i dinspre Europa Occidental, doar o mic parte din cantitatea de droguri tranzitat rmnnd pe teritoriul na ional pentru consum intern. n acelai timp, litoralul Mrii Negre i portul Constana se constituie n cel de- al doilea punct de intrare a cocainei n Europa. De asemenea, dei au fost identificate pe teritoriul naional culturi de canabis, precum i cteva laboratoare clandestine, dimensiunile reduse ale produciei, conduc la concluzia conform creia, Romnia nu reprezint o surs major de droguri ilegale.

Similar anilor precedeni, un concurent serios al drogurilor ilicite este reprezentat de noile substane cu proprieti psihoactive, att n ceea ce prive te disponibilitatea pe pia, ct i preurile acestora.

Heroina

Plasarea Romniei pe principala cale de acces a her oinei n Europa a transformat ara noastr, att ntr-un teritoriu de depozitare, ct i ntr-o pia de desfacere a acesteia, fapt reflectat de cantitile de droguri identificate i confiscate de organele judiciare n ultimii ani. n ceea ce privete rutele de traficare a heroinei folosite de ctre reelele de crim organizat, se menine, n prim plan, ruta tradiional balcanic, implicnd tranzitarea urm toarelor state: Afghanistan Pakistan Iran Turcia Grecia fostele state iugoslave statele din Europa de Vest. De asemenea, se evideniaz integrarea Romniei, al turi de Bulgaria i Ungaria, ca parte integrant a braului nordic al Rutei Balcanice. Totodat, continu s se consolideze informaiile privind includerea Romniei pe o nou rut de tranzit a heroinei, care pornete din Afghanistan spre rile occidentale, alturi de Turkmenistan, Uzbekistan, Kazahstan, Federaia Rus i Ucraina. Astfel, heroina stocat pe teritoriul Ucrainei este traficat ctre Europa Occidental prin Polonia, Ungaria sau Romnia.

1

Cocaina

Similar anilor anteriori, cocaina este un drog reprezentativ pentru marile orae (Bucureti, Constana, Timioara, Cluj-Napoca, Rmnicu-Vlcea, Deva, Sibiu i Braov), regsindu-se pe rutele principalelor ci de acces pe teritoriul naional (n special portul Constana). De asemenea, n anul de referin, nu au intervenit modificri n ceea ce privete modalitile de transport sau rutele utilizate pentru introducerea cocainei pe teritoriul naional, proveniena acesteia fiind stabilit n Bolivia.

Canabisul

Canabisul provenit din Spania, continu s fie principala substan de consum pe teritoriul naional. Totui, n anul 2011, s-a constatat o orientare a traficanilor ctre organizarea pe teritoriul Romniei a unor culturi de canabis de mici dimensiuni, n scopul evitrii riscurilor determinate de eventualele transporturi internaionale, dar i intrrii pe pia a unor traficani locali. Astfel, n anul 2011, culturile ilicite de canabis identificate pe teritoriul Romn iei au nregistrat o cretere semnificativ fa de anul 2010, de la 6 culturi, nsumnd 78 de plante d e canabis, la 15 culturi ilicite n anul 2011, nsumnd 897 de plante de canabis.

Drogurile sintetice

Drogurile sintetice (amfetamine, ecstasy) provin din statele din Vestul Europei, ndeosebi din Olanda, fiind introduse pe teritoriul naional prin sistemul de coletrie, aerian sau terestru, n acest ultim caz fiind utilizate autoturismele personale ale cetenilor romni care se ntorc din Occident.

Substane noi cu proprieti psihoactive

ncepnd cu anul 2008, au ap rut primele informaii despre comercializarea i consumul de substane noi cu proprieti psihoactive, iniial sub denumirea de plante etnobotanice substa ne cu efecte similare drogurilor i care nu se aflau sub control naional, pentru ca n anii 2009 i 2010 fenomenul s nregistreze o continu expansiune. Iniial comercializarea acestor substane s-a realizat prin intermediul Internetului, ns cererea tot mai mare a determinat deschiderea unor magazine de vise, cunoscute sub denumirea de Weed Shop, care comerc ializau direct aceste produse. n urma cercetrilor efectuate de ctre formaiunea specializat a Poliiei Romne s-a stabilit c aceste substane provin, n principal din China, existnd ns i importuri din Germania i Anglia.

Datele privind originea substanelor noi cu proprieti psihoactive nu au adus, pe parcursul anului 2011, informaii noi cu privire la originea acestor substane comercializate n Romnia.

Ca urmare a activitilor derulate, la nivel naional, n baza Programului de msuri pentru combaterea comercializrii i consumului substanelor/produselor noi cu efecte psihoactive, duntoare sntii nr. 5/1194 din 18.02.2011, aprobat de Guvernul Romniei, avnd ca scop coordonarea i monitorizarea aciunilor realizate la nivel naional pentru prevenirea consumului de substane/produse noi cu efecte psihoactive, duntoare sntii, altele dect cele reglementate, precum i combaterea proliferrii acestora sub orice form i, ncepnd cu luna noiembrie, a adopt rii Legii nr. 194/2011 privind combaterea operaiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele dect cele prev zute de acte normative n vigoare, s-a constatat o scdere semnificativ a cantitilor de SNPP confiscate, de la aproximativ 125 kg n anul 2010, la doar 5 Kg n anul 2011. Astfel, la sfr itul anului 2011, pe teritoriul naional mai funcionau doar 13 magazine specializate (aa numitele magazine de vise ,cunoscute sub denumi rile de Spice Shop, Smart Shop sau Weed Shop), fa de 158 de astfel de uniti identificate n luna martie, la momentul adoptrii programului de msuri.

2

2. CONSUMUL DE DROGURI N POPULAIA GENERAL

n vederea obinerii de informaii privind dimensiunea i tendinele nregistrate n consumul diferitelor droguri n populaia general, Agenia Naional Antidrog a realizat n anul 2010 cel de-al treilea studiu n populaia general.

Eantionul stabilit a fost de 5100 respondeni, reprezentativ naional pentru populaia int neinstituionalizat, cu vrsta cuprins ntre 15 i 64 ani.

Metoda de eantionare a fost una probabilistic, stratificat i multistadial.

Prevalena consumului de medicamente (tranchilizante, sedative, antidepresive) fr indicaia medicului, de substane noi cu proprieti psihoactive SNPP (comercializate sub denumirea de etnobotanice) i de droguri ilegale

2.1. Prevalena consumului de droguri de-a lungul vieii

Prevalena consumului de droguri n rndul popula iei de 15-64 ani de-a lungul vieii este de 4,3%, pentru toate tipurile de droguri ilegale, dar i pentru substantele psihoactive comercializate sub numele de droguri legale sau plante etnobotanice: marijuana, ecstasy, inhalante, cocain, crack, amfetamine, ketamina, halucinogene, heroin sau opiacee, mefedrona, spice, alte plante etnobotanice (n cretere fa de anul 2007 cnd prevalen a consumului de-a lungul vieii n rndul popula iei de 15-64 de ani era de 1,7%). Dac se iau n considerare i medicamentele (tranchilizante, sedative, antidepresive) administrate fr indicaia medicului acest procent ajunge la 8,3% (n 2007- 8,6%).

Conform datelor din studiul realizat n 2010, dintre drogurile ilegale, cel mai consumat este canabisul, ntr-un procent de 1,6%, urmat de ecstasy 0,7%, h eroin 0,3%, cocain 0,3%. Dac includem i substanele psihoactive comercializate sub denumirea de dr oguri legale (al c ror statut licit sau ilicit depinde de substana la care se face referire), prevalena consumului de-a lungul vieii pentru segmentul 15-64 de ani este de 1,9%, cea mai mare prevalen nregistrat (0,6% declar c au consumat produse care conin substane de tip canabinoizi sintetici Spice, iar 1,6% m enioneaz c au folosit alte substane din gama aa numitelor etnobotanice).

Comparativ cu studiul anterior se observ:

cu excepia SNPP (al cror consum a devenit o problem doar n ultimii ani), se pstreaz aceeai ierarhie n funcie de tipul de substan psihoactiv consumat: 1. sedative i/sau tranchilizante, 2. canabis, 3. ecstasy, 4. heroin i cocain (n ambele forme baz sau crack), 5. solveni / inhalante i 6. alte droguri.

creteri att pentru consumul de sedative i/sau tranchilizante, ct i pentru consumul de droguri ilegale (canabis, ecstasy, heroin, cocain, solveni / inhalante, amfetamine i alte halucinogene) i apare consumul de SNPP i ketamin.

n funcie de tipul de drog i de sexul respondentului pentru persoanele de se x feminin se nregistreaz un consum mai mare dect n cazul celor de sex mas culin pentru sedative i/sau tranchilizante i metadon, iar pentru brbai se nregistreaz prevalene mai mari pentru consumul tuturor drogurilor ilegale (SNPP, canabis, ecstasy, heroin, cocain, solveni / inhalante i halucinogene). Situaia este similar cu cea din 2007.

- pe tip de drog i grup de vrst cel mai mare consum de sedative i/ sau tranchilizante i solveni / inhalante se nregistreaz pentru generaia adult (45-64 ani), n raport cu generaia tn r (15-34 ani) pentru care se nregistreaz cel mai mare consum de SNPP, canabis i cocain. Consumul de

3

heroin este mai mare pentru grupele de vrst ntre 25-44 de ani, iar cel de ecstasy are valori relativ egale pentru grupele de vrst ntre 15-54 de ani. Situaia este diferit fa de 2007 cnd consumul de sedative i/sau tranchilizante nregistra cele mai mari valori tot pentru generaia adult (45-64 ani), dar consumul celorlate tipuri de droguri era caracteristic pentru generaia tn r (15-34 ani).

n funcie de regiune:

- Substanele psihoactive comercializate sub numele de droguri legale sau plante etnobotanice se consum n toate regiunile rii. Pe primul loc se situeaz regiunea Bucureti-Ilfov cu 6,0%, urmat de regiunea Sud cu 2,5%, Centru cu 1,6%; Vest cu 1,5%; Nord-Est cu 1,4%; Sud-Est cu 1,4%; Sud-Vest cu 0,9% i Nord-Vest cu 0,7%.

Canabisul se consum n toate regiunile rii, nregistrndu-se urm toarele procente: 6% n Bucureti-Ilfov; 2% n Centru; 1,5% n regiunea Vest; 1,4% n Sud-Est; 0,9% n Sud-Vest, 0,8% n Nord-Est, 0,6% n Sud i 0,4% n Nord-Vest. Situaia este relativ similar cu cea din 2007: 5,6% n Bucureti, 1,3% n Transilvania, cte 1,1% n Muntenia, Mo ldova, Banat-Criana-Maramure, 0,9% n Dobrogea i 0,6% n Oltenia.

Ecstasy se consum, de asemenea n majoritatea regiunilor rii, cu excepia regiunilor Sud-Vest, Sud-Est i Nord-Vest. n Bucureti-Ilfov i n regiunea Vest se nregistra un consum de 2,6%, 0,4% n Centru i cte 0,3% n Nord-Est i n Sud. De asemenea, situaia este similar cu cea din 2007.

Heroina este consumat cel mai frecvent n Bucureti-Ilfov (1,7%), urmat de Vest (0,5%) i Centru (0,4%), iar cocaina este prezent n mai multe regiuni ale rii: Bucureti-Ilfov (0,9%); Vest (0,5%); Centru i respectiv Nord-Vest cu 0,4%, iar n Nord-Est cu 0,3%. n 2007, cocaina (crack sau n forma baz) se consuma doar n Bucureti (0,5%), iar consumul de-a lungul vieii, pe cale injectabil, de heroin sau cocain nregistra urmtoarele valori: Bucureti - 0,3% dintre respondenii i 0,2% dintre cei din Transilvania i Oltenia.

Amfetaminele, ciupercile halucinogene i LSD-ul sunt prezente exclusiv n zona Bucureti-Ilfov avnd o prevalen de-a lungul vietii de 0,4%. De asemenea, situaia este similar cu cea din 2007: se consuma doar n Bucureti - 0,3% din populaia capitalei n vrst de 15-64 ani.

Consumul de solveni, substane inhalante i aurolac este cel mai frecvent ntlnit n Vest i Sud-Vest cu 0,5%, Bucureti i n Nord-Vest cu 0,4% i n N-E cu 0,3% (similar cu 2007: Bucureti - 0,3%, Oltenia - 0,2% i Transilvania - 0,1%).

Ketamina este cel mai frecvent semnalat n regiunea Vest i Sud-Vest cu 0,5% i n Bucureti-Ilfov cu 0,4% (n 2007 nu s-a nregistrat consum de ketamin).

Cea mai mic vrst declarat de un respondent pentru debutul n consumul de canabis a fost de 14 ani, media vrstei de debut fiind 22 de ani. n caz ul ecstasy, cea mai mic vrst de debut declarat a fost 16 ani, iar media vrstei de debut este de 23 de ani.

n 2007 - cea mai mic vrst declarat de un respondent pentru debutul n consumul de canabis a fost de 11 ani, 76,6% dintre consumatorii de canabis menionnd o vrst de debut pn n 24 ani. n cazul ecstasy, cea mai mic vrst de debut declarat a fost 14 ani, iar cea mai mare vrst de debut n consumul de ecstasy fiind de 30 ani.

2.2. Analiz comparativ 2004-2007-2010:

A. Prevalena consumului de droguri de-a lungul vieii continu s fie concentrat pe droguri recreaionale cu ar fi canabisul i ecstasy care sunt consumate cu predilecie de tineri ntre 15-34 de ani, majoritatea de sex masculin cu precdere din euroregiunile Bucureti-Ilfov i Vest. Noutatea

4

const n apariia unui nivel ngrijortor al consumului de aa numite droguri legale i diversificarea consumului pentru generaia adult, persoanele de sex feminin i n majoritatea regiunilor rii. Pentru prima oar la nivel naional este semnalat consumul de ketamin.

Tabel nr. 1: Prevalena consumului de-a lungul vieii de substane psihoactive, situaie comparativ 2004-2007-2010 (%)

2004

20072010SNPP -Droguri legale sau Etnobotanice-

-

2,0%Canabis

1,7%

1,5%1,6%Ecstasy

0,8%

0,3%0,7%Cocain

0,4%

0,1%0,3%Heroin

0,2%

0,1%0,3%Amfetamine

0,3%

-0,1%LSD

0,2%

-0,1%Ketamina

-

-0,1%Sursa: ANA

Prevalena consumului de droguri ilegale n ultimele 12 luni (consumul recent) - acest model de consum a putut fi analizat doar pentru SNPP (1,1%), canabis (0,3%) i ecstasy (0,2%) din cauza numrului redus de cazuri nregistrate pentru celelalte categorii de droguri. Similar cu situaia nregistrat n cazul prevalenei de-a lungul vieii, prevalena consumului n ultimele 12 luni continu s fie concentrat pe droguri recreaionale cum ar fi canabisul i ecstasy care sunt consumate cu predilecie de tineri ntre 15-34 de ani, majoritatea de sex masculin, cu precdere din euroregiunile Bucureti/ Ilfov i Vest. Noutatea const n apariia unui nivel ngrijortor al consumului de aa numite droguri legale.

Prevalena consumului de droguri ilegale n ultimele 30 zile (consumul actual) - acest model de consum a putut fi analizat doar pentru SNPP (0,6%), canabis (0,1%) i ecstasy (0,1%) din cauza numrului redus de cazuri nregistrate pentru celelalte categorii de droguri. Valorile pentru prevalena consumului de droguri n ultimele 30 de zile continu s fie mici, n general nesemnificative statistic, n linie cu cele nregistrate n anii 2004 i 2007. Se remarc totui o diversificare a consumului la acest nivel al prevalenei care n general semnaleaz un consum problematic. Nu n ultimul rnd, apariia drogurilor legale (SNPP) la acest nivel de ana liz poate fi un semnal ngrijortor.

Prevalena consumului de droguri ilegale n Bucureti - prevalena consumului de-a lungul vieii a oricrui drog ilegal a nregistrat valoarea de 14,4%. Trebuie menionat faptul c, spre deosebire de restul rii, n Bucureti respondenii au declarat c au consumat toate tipurile de droguri ilegale menionate n chestionar:

SNPP: de-a lungul vieii 6% (1,1% spice si 5,3% alte preparate etnobot anice), n ultimul an 3,3%, iar n ultima lun 2,1%;

canabis: de-a lungul vieii 6%, n ultimul an 1,3%, iar n ultima lun 0,4%;

ecstasy: de-a lungul vieii 2,6%, n ultimul an 0,9%, iar n ultima lun - 0,9%;

heroin: de-a lungul vieii 1,7%, n ultimul an 0,8%

cocain/crack: de-a lungul vieii 0,9%, n ultimul an 0,5%;

amfetamine: de-a lungul vieii 0,4%;

inhalante: de-a lungul vieii 0,3%;

5

- halucinogene: de-a lungul vieii 0,3%.

Atitudini fa de consum i consumatori de droguri - peste 15% din populaia investigat este de acord cu folosirea canabisului n scopuri medicale. Atunci cnd evalu m atitudinea fa de folosirea canabisului n scop de recreere procentul este mul t mai redus, respectiv 3,18%, ceea ce indic faptul c populatia ntre 15- 64 de ani din Romnia este n mare majoritate mpotriva legalizrii drogurilor uoare. i mai clar este opiunea n cazul folosirii heroinei: doar 1,6% din populaia ntre 15- 64 de ani este de acord cu utilizarea heroinei fr restricii. Tolerana fa de consumatorii de droguri este i ea destul de sczut, doar 8,6% dintre respondeni sunt de acord cu afirmaia Utilizatorii de droguri ar trebui acceptai ca orice alt

persoan.

Percepia riscurilor fa de consumul de droguri - ntrebai ct de mult consider c risc oamenii s-

i fac ru lor nii datorit consumului de droguri, aproximativ 87,7% dintre respondeni consider c exist un risc ridicat privind efectele adverse ale consumului regulat de canabis, comparativ cu 72,3% n cazul consumului experimental de ecstasy i 76,4% n cazul consumului experimental de cocain. Se constat c un segment important din populaia general tinde s atribuie o importan sczut riscului de a trece rapid de la consum experimental la consum problematic, chiar dac drogul folosit este unul cunoscut pentru efectele sale adictive nc de la primele doze. Dup cum se observ, cel mai sczut nivel de percepie a riscurilor nu este n capital unde, probabil, exist mai multe programe de informare i prevenire a consumului de droguri; nivele sczute ale percepiei riscurilor fiind nregistrate n regiunile Centru, Sud Vest i Vest.

Tabel nr. 2: Distribuia respondenilor n funcie de percepia riscurilor fa de consumul de droguri, total i pe zone geografice (% - risc ridicat)

N-EN-VVS-VSS-ECB-IFTotalS fumeze

canabis n mod89,7%93,4%79,6%82,4%83,7%89,7%89,4%91,1%87,7%regulat

S ncerce

ecstasyodat78,3%72,2%63,3%62,0%68,7%83,7%62,2%82,6%72,3%sau de dou ori

S ncerce

cocainodat84,2%75,5%67,0%66,1%76,9%84,4%65,7%84,3%76,4%sau de dou ori

Sursa: ANA

3. CONSUMUL DE DROGURI N COLI I N RNDUL POPULA IEI TINERE

3.1. CONSUMUL DE DROGURI N COLI

n anul 2011, a fost implementat pentru a patra oar n Romnia componenta na ional a studiului european ESPAD (studiu derulat la nivel internaional din 4 n 4 ani, ncepnd cu anul 1995). Cercetarea la nivel naional a fost realizat prin parteneriatul dintre Agenia Naional Antidrog i coordonatorul naional reprezentat de coala Naional de Sntate Public, Management i

6

Perfecionare n Domeniul Sanitar (SNSPMPDS), cu sprijin din partea Ministerului Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului (MECTS), desfurndu-se sub coordonarea metodologic a CAN (Swedish Council for Information on Alcohol and other Drugs, Stockholm/Suedia). n realizarea acestui studiu, coala Naional de Sntate Public, Management i Perfecionare n Domeniul Sanitar a asigurat coordonarea proiectului, n conformitate cu recomandrile internaionale, iar Agenia Naional Antidrog a asigurat realizarea etapei de teren i de constituire a bazei de date. Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului, prin implicarea Inspectoratelor colare judeene, a asigurat cadrul de eantionaj, furniznd baza de date cu colile eligibile i facilitnd accesul n coli. Instrumentul de cercetare a fost reprezentat de chestionarul internaional, tradus i adaptat. Eantionarea multistadial a fost realizat de ctre coala Naional de Sntate Public, Management i Perfecionare n Domeniul Sanitar.

Eantionul utilizat a fost unul reprezentativ pentru toate clasele a IX-a i a X-a din Romnia, stratificat proporional n funcie de tipul colii (liceu sau colegiu, grup colar, coal de arte i meserii), mediul de reziden (comun, municipiu, ora) i regiunile rii. Clasele care au participat la studiu au fost selectate aleator (ntmpl tor). S-au luat n considerare adolescenii nscui n anul 1995, eantionul fiind de 2770 de elevi (din care 1279 biei i 1491 fete), selectai dintr-un eantion de 149 coli (268 clase a IX-a i a X-a). Perioada de colectare a datelor a fost iunie 2011. La studiu au participat doar elevii pentru care s-a obinut n scris acordul prinilor de a participa la studiu. Chiar i n cazul n care exista acordul prinilor, participarea elevilor a fost voluntar.

A. Prevalena consumului de droguri ilegale i SNPP de-a lungul vieii

Prevalena consumului oricrui tip de drog ilicit cel puin o dat n via n rndul adolescen ilor de 16 ani din Romnia a fost de 15,6%. n func ie de sexul respondentului, se remarc o prevalen a consumului experimental, pentru orice tip de drog ilegal, de 17,8% n cazul bieilor i 13,8% n cazul fetelor.

n aceast analiz, n categoria orice tip de drog ilicit au fost i ncluse toate tipurile de droguri considerate ilegale, conform legislaiei din Romnia, n acest scop fiind utilizate r spunsurile respondenilor la ntrebrile care vizau consumul cel puin o dat n via de: canabis, ecstasy, cocain, crack, amfetamine, LSD sau alte halucinogene, ciuperci halucinogene, heroin, GHB i inhalante.

ntruct n Romnia apari ia consumului de substane noi cu proprieti psihoactive s-a fcut simit nc din anul 2009, dar a luat amploare ncepnd cu anu l 2010, n chestionarul internaional al studiului ESPAD au fost introduse ntrebri specifice pentru a surprinde i dimensiunea acestui tip de consum, precum i conturarea unei imagini mai clare asupra rspndirii i caracteristicilor consumului de SNPP n rndul elevilor de 16 ani. Aceste substa ne au fost cuprinse n studiu sub sintagma de substane noi cu proprieti psihoactive comercializate sub denumirea de etno botanice (ex. party pills, s ruri de baie, plante/prafuri etc.)

Incluznd i aceste substane la categoria substanelor psihoactive consumate cel puin o dat n via, se obine o prevalen a consumului experimental de droguri ilicite i SNPP de 19,2%, difereniat n funcie de sexul respondentului, astfel: 22,1% n rndul bieilor i 16,8% n rndul fetelor.

Denumirile comerciale de SNPP menionate cel mai frecvent de ctre respondeni au fost: DIESEL, BONZAI, CATANA i MAGIC, primele trei substane aparinnd categoriei canabinoizi sintetici, iar ultima substan aparinnd categoriei catinone.

7

Cele mai experimentate droguri n rndul tinerilor de 16 ani din Romnia sunt canabisul i substanele inhalante cu o prevalen de 7,2%. n ceea ce privete consumul de-a lungul vieii, n cadrul preferinelor tinerilor, urmeaz SNPP cu 5,3%, tranchilizantele i sedativele administrate fr prescripie medical 3,1%, LSD i alte halucinogene 2,1%, ecstasy 2,0%, cocaina 2,0%, amfetaminele 1,7%, heroina 1,1%, steroizii anab olizani 1,1%, ciupercile halucinogene 1,0%, crackul 0,9%, GHB 0,9%.

Consumul experimental de alcool cu pastile nregistreaz n continuare o prevalen ridicat n rndul elevilor de 16 ani (3,2%), fiind prezent aproape n aceeai msur, att n rndul fetelor, ct i al bieilor (3,2% biei, 3,3% fete), n timp ce, drogurile injectabile sunt cel mai puin experimentate de acetia, pentru acest tip de consum nregistrndu-se ce a mai mic prevalen de-a lungul vieii (0,8%). Bieii se diferenieaz n general printr-o prevalen de consum mai mare pentru majoritatea tipurilor de droguri analizate. Face excepie de la aceast regul consumul experimental de canabis, n cazul cruia se remarc aceeai prevalen de consum, att pentru fete, ct i pentru biei (7,2%) i tranchilizantele i sedativele administrate fr prescripia medicului, care sunt experimentate ntr-o msur mai mare n rndul fetelor 3,2%, fa de 2,8% n cel al bieilor.

Din acest punct de vedere, Romnia este a doua ar (alturi de Frana), din cele cuprinse n studiul ESPAD, care nu mai nregistreaz diferene ntre fete i biei n ceea ce privete prevalena consumului de canabis de-a lungul vieii.

De subliniat c, pentru toate tipurile de droguri ilicite, Romnia se situeaz sub valorile medii europene.

B. Prevalena consumului de droguri ilegale i SNPP n ultimele 12 luni

Metodologia studiului ESPAD permite cunoaterea prevalenei consumului recent i actual doar pentru urmtoarele substane psihoactive: canabis, inhalante, ecstasy i SNPP.

ntruct la momentul efectu rii studiului, asupra statutului legal al SNPP ex ista o oarecare incertitudine, s-a efectuat o prim analiz asupra consumului recent al oricrui drog ilegal, incluznd n aceast categorie canabisul, inhalantele i ecstasy, iar apoi o alt analiz n care la aceste substane ilicite s-au adugat i SNPP.

Astfel, s-a obinut, o prevalen a consumului recent a oricrui drog ilegal (canabis, inhalante i ecstasy) de 9,8%. Analiza datelor n funcie de sexul respondentului indic o prevalen a consumului recent pentru orice tip de drog ilegal de 11,6% n cazul bieilor i 8,3% n cazul fetelor.

Adugnd la aceast categorie i SNPP, se obine o prevalen a consumului recent de canabis, inhalante i ecstasy, SNPP de 13,4%, distribuit pe sexe astfel: 16,1% pentru biei i 11,2% pentru fete.

Dintre substanele psihoactive analizate, la nivel naional, canabisul a nregistrat cel mai ridicat consum recent (5,6%), situndu-se ns sub media european. Distribuia pe sexe a consumului recent de canabis se prezint astfel: 5,7% n rndul b ieilor i 5,5% n rndul fetelor, remarcndu-se i n acest caz prevalene ale consumului recent de canabis aproape similare pentru cele dou categorii de adolesceni.

8

n ceea ce privete consumul de inhalante n ultimele 12 luni, 4,2% dintre adolesceni au declarat un astfel de consum, valoare care plaseaz Romnia sub media european (5%).

De asemenea, n ultimul an, 1,4% dintre adolescenii romni de 16 ani au declarat consum de ecstasy (fa de 2% media european), prezena acestui tip de consum repartizndu-se pe sexe ast fel: 1,8% la biei i 1,1% la fete.

n ceea ce privete consumul recent de SNPP, 4,2% dintre adolesceni au declarat un astfel de consum (4,9% n rndul b ieilor i 3,7% n rndul fetelor).

C. Prevalena consumului de droguri ilegale i SNPP n ultimele 30 zile

Ca i n cazul consumului recent, s-a efectuat o prim analiz asupra consumului actual al oricrui drog ilegal, incluznd n aceast sintagm canabisul, inhalantele i ecstasy, iar apoi o alt analiz n care, n categoria substanelor ilicite s-au adugat i SNPP.

Astfel, s-a obinut, ntr-o prim etap, o prevalen a consumului actual al oricrui drog ilegal (canabis, inhalante i ecstasy) n rndul elevilor de 16 ani din Romnia de 4,5%, distribuit pe sexe, astfel: 5,8% n cazul bieilor i 3,4% n cazul fetelor.

Prin adugarea datelor privind consumul actual de SNPP, se obine pentru ultimele 30 de zile un consum al oricrui tip de drog (canabis, inhalante i ecstasy, SNPP), n valoare de 6,3%, repartizat pe sexe astfel: 8,2% n rndul b ieilor i 4,8% n rndul fetelor.

Prevalena consumului de droguri ilegale n ultimele 30 zile a nregistrat valori sub 3% pentru toate substanele analizate: canabis (2,3%: 2,4% n cazul bieilor; 2,1% n cazul fetelor), inhalante (2,2%; 3,4% n cazul bieilor i 1,3% n cazul fetelor), SNPP (1,9%; 2,3% n cazul bieilor i 1,5% n cazul fetelor) i ecstasy (0,7%: 1,0% n cazul bieilor i 0,3% n cazul fetelor).

Ca i n cazul consumului experimental de canabis, Rom nia se numr printre statele cuprinse n studiul ESPAD (alturi de Federaia Rus i Bulgaria) care nu mai nregistreaz diferene ntre fete i biei n ceea ce privete prevalena acestui tip de consum.

D. Vrsta la debutul n consum

Pentru a afla vrsta la debutul n consum, n cazul n care respondentul a consumat vreuna din substanele: canabis, inhalante, ecstasy sau SNPP, acesta a fost rugat s indice la ce vrst a iniiat un astfel de consum.

Cel mai mare procent de adolesceni care au debutat n consum la vrsta de 13 ani sau mai devreme se nregistreaz n cazul consumului de inhalante 1,8%, din total ul respondenilor. Pe locul al doilea, se situeaz adolescenii care au debutat n consumul de tranchilizante/sedative, iar pe locul al treilea, la egalitate, se plaseaz debutul nainte de vrsta de 13 ani n consumul de canabis, respectiv n consumul de SNPP 0,8%. Se remarc diferene ntre sexe n ceea ce privete debutul n consumul de SNPP: proporia bieilor care au debutat ntr-un astfel de consum la v rsta de 13 ani sau mai devreme fiind de aproape 5 ori mai mare dect cea a fetelor care au experimentat un astfel de consum

1,4% b iei, 0,3% fete.

O situaie similar se nregistreaz i n privina debutului precoce n consumul de canabis: numrul bieilor care au debutat ntr-un astfel de consum la o vrst mai mic de 13 ani este de aproape 2 ori mai mare dect cel al fetelor (1,0% b iei, 0,6% fete). n schimb, la debutul n consumul de alcool cu pastile, proporia fetelor care au iniiat un astfel de consum la o vrst de 13 ani sau mai devreme este

9

de aproape 2 ori mai mare dect cea a b ieilor care au prezentat acelai comportament. Totodat, pentru prima dat, n cele 4 ediii ale studiului ESPAD realizate n Romnia, se nr egistreaz debut precoce n consumul de canabis/hai, n rndul elevelor de 16 ani (0,6% fete).

Cea mai mare proporie de adolesceni care au debutat n consum la vrsta de 13 ani sau mai devreme se nregistreaz n cazul consumului de inhalante 54,4% dintre ad olescenii care au declarat un astfel de consum. Urmeaz consumul de tranchilizante/sedative, pentru care 39,2% dintre adolescenii care au experimentat un astfel de consum l-au iniiat la vrsta de 13 ani sau mai devreme, iar pe loc ul al treilea se situeaz debutul n consumul de amfetamine (31,7%).

Aproape o cincime dintre cei care au debutat n consumul de amfetamine (21,3%), respectiv n cel de ecstasy (22,9%), au debutat n consum la vrsta de 13 ani sau mai devreme.

n funcie de sexul respondentului, se observ urmtoarele diferene n ceea ce privete debutul n consum la vrsta de 13 ani i mai devreme:

n proporii mai mari, fetele debuteaz n consumul de tranchilizante/sedative (40% fete, 37,8% biei) i n cel de ecstasy (28,6% fete, 18,5% biei);

n schimb, n proporii mai mari, bieii debuteaz mai devreme dect fetele n consumul de canabis (13,7% bieii, 7,6% fete), n consumul de inhalante (57,8% biei, 51,1% fete), n consumul de alcool cu pastile (25,9% biei, 19,4% fete) i n cel de SNPP (16% biei, 12,5% fete);

iniierea consumului de amfetamine se face n proporii similare, att n cazul fetelor, ct i cel al bieilor (32,0% biei, 31,1% fete).

E. Percepia riscului

Riscul asociat consumului regulat, indiferent de drog, este perceput ca fiind ridicat de cei mai muli dintre respondeni, proporiile acestora variind ntre 66% i 72%.

Percepia unui risc ridicat n cazul unui consum experimental (o dat/ de dou ori) pentru drogurile de tipul canabis, amfetamine, ecstasy variaz ntre 40% i 47%, n timp ce doar 28% dintre respondeni atribuie riscuri ridicate consumului experimental de SNPP.

F. Motivaia consumului

Dintre cei care au consumat droguri precum canabis/hai, amfetamine sau ectasy, 69,1% au indicat ca principal motivaie curiozitatea, 21,6% au menionat drept pretext al consumului dorina de a-i schimba dispoziia/starea de spirit, n timp ce 17,0% au declarat c doreau s uite de problemele lor. Acelai clasament se eviden iaz i n cazul consumului de SNPP: curiozitatea 74,2% , urmat de intenia de a-i modifica dipoziia/starea 23,1%, respectiv de dorin a de a uita de probleme 16,4%.

32,8% dintre respondeni au afirmat c au prieteni consumatori de SNPP, iar 2,9% au declarat c au frai/surori consumatori(oare) de SNPP. Prezena consumului de astfel de substane n cercul de prieteni i/sau n familie constituie factori de risc pentru debutul n consumul propriu de SNPP, cu att mai mult cu ct s-a observat c acest tip de consum constituie o activitate desfurat predominant n grup.

G. Tendine

Analiza comparativ a rezultatelor studiilor ESPAD efectuate n Romni a n rndul elevilor de 16 ani, n anii 1999, 2003, 2007 i 2011, a permis identificarea urmtoarelor modele (pattern-uri):

10

SCDERI

Comparativ cu rezultatele studiului realizat n anul 2007, se observ o scdere a prevalenei de-a lungul vieii a consumului de tranchilizante sau sedative, administrate fr prescripie medical, de la 4,1% n 2007, la 3,1% n 2011.

De asemenea, scade consumul de alcool cu pastile (de la 4,4% n 2007, la 3,2% n 2011).

CRETERI

Fa de studiul anterior, se remarc o cretere a prevalenei consumului de droguri ilicite, tranchilizante i sedative de-a lungul vieii 15,6% n 2011, comparativ cu 14,5% n anul 200 7.

Cu excepia celor dou scderi menionate anterior, pentru toate celelalte substane psihoactive analizate, s-au nregistrat prevalene mai ridicate pentru consumul experimental de:

canabis - de la 3,5% n 2007, la 7,2%, n 2011;

inhalante - de la 4,1% n 2007, la 7,2% n 2011;

ecstasy de la 1,2% n anul 2007, la 2,0% n 201 1;

cocain de la 1,5% n anul 2007, la 2% n 2011;

amfetamine - de la 0,6% n 2007, la 1,7% n 2011;

LSD sau alte halucinogene - de la 1% n 2007, la 2,1% n 2011;

ciuperci halucinogene - de la 0,2% n 2007, la 1% n 2011;

heroina de la 0,3% n 2007, la 1,1% n 2011;

droguri injectabile de la 0,7% n anul 2007, la 0,8% n 2011.

Totodat, se nregistreaz prevalene mai mari pentru consumul recent n cazul tuturor

substanelor psihoactive analizate, dup cum urmeaz:

orice drog ilicit: de la 3,7% n 2007, la 9,8% n 2011;

canabis - de la 1,9% n 2007, la 5,6%, n 2011;

inhalante - de la 1,8% n 2007, la 4,2% n 2011;

ecstasy de la 0,6% n anul 2007, la 1,4% n 201 1;

n ceea ce privete consumul actual se constat, de asemenea, creteri ale prevalenelor pentru toate substanele psihoactive analizate, i anume:

orice drog ilicit - 4,5 % n 2011, fa de1,6% n anul 2007

canabis/ hai - 2,3% n 2011, fa de 0,7% n anul 2007

inhalante - 2,2% n 2011, fa de 0,8% n anul 2007

ecstasy - 0,7% n 2011, fa de 0,5% n anul 2007.

H. Concluzii:

Pentru toate tipurile de droguri ilicite, Romnia se situeaz sub valorile medii europene.

Rezultatele studiului naional din cadrul ESPAD 2011, plaseaz Romnia ntre ultimele 10 state europene, ca nivel al prevalenei consumului oricrui tip de drog ilicit cel puin o dat n via n rndul elevilor de 16 ani, ara noastr situndu-se cu 8 procente sub media european nregistrat (18%).

Cele mai mari creteri au fost nregistrate n cazul prevalenei consumului de canabis/hai, de substane inhalante i amfetamine.

11

Prevalenele consumului de SNPP cel puin o dat n via, n ultimul an i n ultima lun plaseaz aceste substane printre cele mai consumate droguri n rndul elev ilor de 16 ani din Romnia, al turi de canabis/hai i substane inhalante. Se remarc o diferen foarte mic ntre consumul de SNPP de-a lungul vieii, cel actual i cel recent.

13,6% dintre respondenii, care au declarat iniierea consumului de droguri la vrsta de 13 ani sau mai devreme, au debutat n consumul de droguri cu SNPP.

Pentru prima dat n cadrul studiilor ESPAD, se nregistreaz debut precoce al consumului de canabis/hai n rndul elevelor de 16 ani din Romnia.

Din punct de vedere al distribuiei pe sexe, Romnia se afl printre puinele state cuprinse n studiu care nu mai nregistreaz diferene ntre fete i biei n ceea ce privete prevalena consumului de canabis/hai, att de-a lungul vie ii (alturi de Frana), ct i n ultima lun (alturi de Federaia Rus i Bulgaria).

Majoritatea respondenilor (66,3%-70,6%) consider c un consum regulat, indiferent de drog, implic un risc crescut asupra sntii. n schimb, consumul experimental de droguri este considerat de respondeni ca avnd efecte negative n propor ii mai mici, care variaz de la 28% (pentru consumul de SNPP), la 46,1% (canabis).

Procentul relativ sczut al elevilor care asociaz un risc crescut pentru consumul de SNPP o dat/de dou ori sau ocazional/rareori, comparativ cu percepia asupra riscurilor asociate consumului celorlalte droguri analizate n cadrul studiului (canabis/hai, amfetamine i ecstasy), poate determina un comportament mai permisiv n rndul adolescen ilor n experimentarea acestor tipuri de substane.

Prezena consumului de astfel de substane n cercul de prieteni i/sau n familie constituie factori de risc pentru debutul consumului propriu de SNPP, cu att mai mult cu ct s-a observat c acest tip de consum constituie o activitate desfurat predominant n grup.

3.2. CONSUMUL DE DROGURI N UNIVERSITI

n vederea obinerii de informaii privind dimensiunea i tendinele nregistrate n consumul diferitelor droguri n populaia din nvmntul superior, Agen ia Naional Antidrog a realizat, n anul 2011, primul studiu n rndul studen ilor (SPS Students Population Survey).

Eantionul a fost de 3000 de respondeni, reprezentativ pentru populaia din nvmntul superior (nvmnt de zi), cu vrsta mai mare de 18 ani, din 8 ce le mai mari localiti centre universitare: Bucureti, Iai, Cluj Napoca, Timioara, Craiova, Constana, Piteti i Braov (pentru fiecare euro-zon/regiune de dezvoltare a Romniei cte un ora : municipiu reedin de jude i centru universitar al judeului cu cea mai mare populatie de studeni/cel mai mare numr de faculti din regiune). Eantionul a avut o marj maxim de eroare de +/-1,8%, la un nivel de ncredere de 95%.

Metoda de eantionare a fost una probabilistic, stratificat i multistadial, variabilele de stratificare fiind:

nvmnt de zi de stat (public)/privat (particular);

profilul studiilor/specializarea: 1. tehnic (industrie, transporturi i telecomunicaii, construcii i arhitectur), 2. agricultur i silvicultur, 3. medicin + farmacie, 4. tiine economice, 5. tiine juridice, 6. universitar i 7. artistic (arte plastice, teatral i cinematografic, muzic);

sex.

12

S-a utilizat un chestionar cu 215 ntrebri (400 de variabile) care se refer la cunotinele, atitudinile i practicile de consum. Chestionarul a cuprins 5 seciuni (1. date socio-demongrafice, 2. tutun, 3. alcool, 4. tranchilizante, barbiturice i antidepresive, substane noi cu proprieti psihoactive SNPP (comercializate sub denumirea de etnobotanice) i droguri ilegale, 5. cunotine, atitudini i opinii).

Tabel nr. 3: Eantion studiu SPS, pe centru universitar, specializri i sex, 2011 (nr. persoane)

3.2.1. Prevalena consumului de droguri legale A. AlcoolConsumul de produse alcoolice nregistreaz, ca i n cazul altor studii, cel mai nalt nivel al prevalenei consumului de substane psihoactive:

marea majoritate (96,4%) a studenilor au consumat cel puin o dat n via;

aproximativ au declarat un consum actual (n ul timele 30 de zile), ceea ce confirm faptul c alcoolul este un drog social larg acceptat;

6% au consumat zilnic buturi alcoolice i

aproximativ 2 din 3 respondeni (60,9%) au experimentat cel puin o dat n via starea de ebrietate.

Pe primul loc n preferinele tinerilor se afl berea, urmeaz vinul, buturile cu un grad ridicat de alcool i pe ultimul loc ampania/vinul spumos.

Din analiza vrstei de debut pentru consumul de alc ool, se evideniaz urmtoarele:

cel mai devreme are loc debutul n consumul de ampanie (media 13,7 ani); urmeaz debutul n consumul de vin (media 14,1 ani), bere (media 1 4,4 ani), alcolpop (media 14,8 ani) i uic, palinc, viinat (media 15,3 ani);

n cazul debutului n consumul excesiv de alcool (cu inducerea strii de beie): vrsta medie la debut

16,3 ani, iar 18,9% - au experimentat starea de e brietate nainte de 15 ani.

B. Tutun

Ca i n cazul populaiei generale sau al tinerilor (15-34 de ani) din oraele mari, fumatul produselor din tutun nregistreaz cel de-al doilea nivel, ca valoare, al prevalenei pentru consumul de substane

13

psihoactive: mai mult de jumtate dintre cei intervievai (63%) au fumat cel puin o dat de-a lungul vieii.

41,2% dintre subieci au declarat un consum actual (n ultimele 30 de zile), iar unul din trei (33,4%) c fumeaz zilnic.

Analiza datelor privind vrsta de debut n func ie de sexul respondentului relev aceeai valoare pentru vrsta minim la consumul primei igri, att pentru b rbai, ct i pentru femei, respectiv 6 (ase) ani. Perioada n care poate avea loc debutul n consumul primei igri este mai mare n cazul persoanelor de sex masculin (pn la 29 ani, comparativ cu 24 ani), n timp ce comportamentul unui consum zilnic se poate instala pn la 25 ani la femei, comparativ cu 23 ani n cazul brbailor.

3.2.2. Prevalena consumului de medicamente (tranchilizante, sedative, antidepresive) fr indicaia medicului, SNPP - substane noi cu proprieti psihoactive (comercializate sub denumirea de etnobotanice) i droguri ilegale

A. Prevalena consumului de droguri de-a lungul vieii

Prevalena consumului oricrui tip de drog de-a lungul vieii, n rndul studen ilor este de 23,2%, aici fiind incluse toate tipurile de droguri ilegale, dar i tranchilizante (administrate fr prescripie medical) i substanele noi cu proprieti psihoactive (SNPP) comercializate sub numele de droguri legale sau plante etnobotanice. Conform datelor pr ezentate, dintre drogurile ilegale cel mai consumat este canabisul (20,9%), urmat de ecstasy 2,5%, ciuperci halucinogene i ketamin 2,7%, cocain 1,6%, LSD 1,6% i amfetamine 1,4%. Heroina nregistreaz valori sub 1%. SNPP au o prevalen pentru consumul de-a lungul vieii de 9,5%, iar consumul de tranchilizante fr prescripie medical nregistreaz valoarea de 3,6%.

B. Prevalena consumului de droguri ilegale n ultimele 12 luni (consumul recent)

Prevalena consumului recent n rndul studen ilor este 9% i, ca i n cazul consumului de-a lungul vieii, cea mai mare valoare, n funcie de tipul de drog consumat, a fost nregistrat pentru canabis 7,9%, urmnd SNPP - 1,4% i tranchilizantele administrate fr indicaia medicului 1,2%. Astfel, consumul recent este concentrat pe droguri recreaionale, cum ar fi canabisul i ecstasy. Se remarc totui o diversificare a consumului i prezena consumului de ketamin n rndul studen ilor, consum semnalat pentru prima dat n Romnia n cadrul studiului GPS 2010.

C. Prevalena consumului de droguri ilegale n ultimele 30 zile (consumul actual)

Prevalena consumului actual este de 5%, cea mai consumat substan psihoactiv fiind, i n acest caz, canabisul 4,5%. Consumul de tranchilizante f r prescripia medicului, ciuperci halucinogene, LSD i amfetamine nregistreaz aceeai prevalen, 0,2%, n timp ce pentru consumul de SNPP valoarea acesteia este de 0,1%. Cu excepia consumului de canabis, valorile pentru prevalena consumului de droguri n ultimele 30 de zile nregistreaz valori mici.

Vrsta de debut n consum:

14

cea mai mic vrst de debut declarat este: 14 ani pentru consumul de canabis, 15 ani pentru consumul de tranchilizante fr prescripie medical i ketamin, 16 ani - pentru consumul de ecstasy i SNPP i 17 ani pentru consumul de amfetamine, LSD, coca in i ciuperci halucinogene;

modul nregistreaz cea mai mic valoare pentru consumul de LSD - 17 ani i cea mai mare valoare pentru cel de SNPP 20 de ani;

media vrstei de debut: cea mai mic valoare a acestui indicator statistic este de 18,4 ani, pentru consumul de tranchilizante fr prescripie medical, iar cea mai mare este de 23,2 ani, pentru cel de amfetamine;

cea mai mare vrst de debut declarat este pentru amfetamine i canabis - 29 de ani.

Locuri de consum:

locurile cel mai mult asimilate (64,1%) consumului de droguri sunt cele de petrecere a timpului liber: petrecerile private, discotecile, barurile i concertele n aer liber;

17,6% au indicat domiciliul prietenilor sau pe cel propriu: acas la prieteni, cmin studenesc, apartament nchiriat, acas la mine;

12,3% au optat pentru imobile prsite i parcuri;

5,1% pentru casa dealerului.

Modalitate de consum i debutul n consum (consum n grup/individual):

Grupul reprezint cea mai frecvent modalitate de consum menionat, att pentru debutul n consum, ct i pentru consumul ulterior. Este format, n general, din 5 persoane i este caracteristic consumului de canabis, ciuperci halucinogene i SNPP. Consumul n doi este caracteristic consumului de tranchilizante fr indicaia medicului, cocain i amfetamine. Consumul de unul singur a fost declarat de o singur persoan pentru consumul ulterior de canabis.

Motivaia consumului (Tabel nr. 4) - n privina motivelor care i determin pe cei mai muli studeni s debuteze i s consume ulterior droguri ilicite, cei mai muli dintre respondeni, au indicat:Pe primul loc se poziioneaz: influena anturajului/prietenilor,

Urmtoarele dou motive in de personalitatea individului: dorina de senzaii tari i curiozitatea/tentaia,

Pe locul patru este menionat familia: probleme personale/familiale.

ntrebai de ce au debutat ei nii n consumul de droguri, s-a observat faptul c niciunul dintre subiecii care au declarat consum de droguri ilicite/SNPP, nu a optat pentru varianta de rspuns: m-am certat cu familia. De asemenea, importan a influenei anturajului/ prietenilor nu am vrut s fac opinie separat de grup este mult mai mic , n special n cazul celor care au consumat cel puin o dat de-a lungul vieii droguri ilicite (3%). Pentru cei care au consumat SNPP cel puin o dat de-a lungul vieii, influena anturajului reprezint motivaia declarat de 10,3% dintre ei. Cele mai importante dou motive in de

personalitatea individului. Astfel, dintre cei care au consumat droguri ilicite/SNPP cel puin o dat de-a lungul vieii, mai mult de jumtate au optat pentru varianta de rspuns eram curios i mai mult de pentru am vrut s m simt bine (Tabel nr.5).

Tabel nr. 4 - Distribuia respondenilor n funcie de opinia privind motivele care determin consumul, total i n funcie de consumul de-a lungul vieii de droguri ilicite i SNPP al respondentului - SPS, 2011 (%)

15

Tabel nr. 5 - Distribuia celor care au experimentat consumul de droguri ilicite/SNPP, n funcie de motivaia invocat - SPS, 2011

Conform datelor prezentate n Tabelul nr. 6 , n opinia att a neconsumatorilor, ct i a celor care au consumat cel puin o dat droguri ilicite/ SNPP, cele mai importante motive pentru care tinerii nu au debutat n consum sunt: respectul de sine, contientizarea pericolului consumului pentru sntate, teama de dependen i frica/ teama de moarte, iar cele cu cea mai mic influen sunt: pasiunea pentru un anumit domeniu (hobby), disponibilitatea drogurilor i campaniile din mass-media.

Tabel nr. 6 - Distribuia respondenilor n funcie de opinia privind motivele care determin abstinena, total populaie i n rndul celor care au experimentat consumul de droguri ilicite i SNPP - SPS, 2011 (%)

16

Profilul consumatorului de droguri ilicite i SNPP - analiza corelaiilor dintre nivelul prevalenei consumului de-a lungul vieii i caracteristicile socio-demografice ale respondenilor indic urmtorul profil al consumatorului de:

canabis: de sex masculin, cu vrsta mai mare de 24 de ani, n cuplu (cstorit/ concubinaj); are rezidena n rural sau localiti urbane mici i locuiete cu colegii i la rude, provine din familii cu situaie economic foarte bun i este angajat pe perioad nedeterminat; urmeaz cu plat cursurile postuniversitare (master i doctorat) la faculti de stat (buget), specializarea universitar; SNPP: de sex masculin, cu vrsta peste 25 de ani, nu es te n cuplu (necstorit/ separat/ divorat/ vduv), urmeaz cu plat cursurile de master/ doctorat la faculti de stat, specializarea artistic, cu rezidena n localiti urbane mici, locuiete singur n locuina proprie, provine din familii cu o situaie material foarte bun i este angajat pe perioad nedeterminat.

Totodat, 8% dintre respondeni au declarat c au consumat cel puin o dat n via att canabis, ct i SNPP, 13% au consumat doar canabis i 1,9% doar SNPP. Asocierea dintre cele 2 variabile este semnificativ statistic, relaia dintre variabile fiind una moderat, iar riscul ca un subiect care a consumat cel puin la nivel experimental canabis s consume i SNPP este de 25,5 ori mai mare, comparativ cu un subiect care nu a consumat niciodat canabis.

II. CONSUMUL DE DROGURI N EUROPA

Raport anual al Observatorului European pentru Droguri i Toxicomanii (OEDT) pentru anul 2012 privind situaia drogurilor n Europa se bazeaz pe informaiile primite de OEDT de la statele membre ale Uniunii Europene, de la rile candidate Croaia i Turcia, precum i de la Norvegia. Datele statistice prezentate se refer la anul 2010 (sau la ultimul an pentru care exist date).

17

1. ESTIMRI ALE CONSUMULUI DE DROGURI N EUROPA

Canabis

Prevalena pe parcursul vieii: aproximativ 80,5 milioane (23,7 % dintre adulii din Europa). Consumul n ultimul an: aproximativ 23 de milioane de aduli europeni (6,8 %) sau unul din trei consumatori pe parcursul vieii.

Consumul n ultima lun: aproximativ 12 milioane (3,6 %).

Diferene ntre ri privind consumul n ultimul an: interval general ntre 0,3 % i 14,3 %.

Canabisul este cel mai rspandit drog din Europa, unde este att importat, c t i produs la nivel intern. n majoritatea rilor europene, consumul de canabis a crescut n cursul anilor 1990 i la inceputul anilor 2000. Este posibil ca Europa s intre n prezent intr-o etap nou, deoarece datele obinute n cadrul anchetelor efectuate n randul populaiei generale i n coli indic pentru multe ri o tendin de stabilizare sau chiar descendent a consumului de canabis. Cu toate acestea, nivelurile de consum rmn ridicate n compara ie cu standardele istorice. De asemenea, n ultimii ani s-a observat o mai mare nelegere a implicaiilor pe care consumul pe termen lung al acestui drog le are pentru sntatea public, precum i n ceea ce privete creterea cererii de tratamente pentru probleme legate de canabis.

O estimare precaut indic faptul c aproximativ 80,5 milioane de europeni au consumat canabis cel puin o dat (prevalena pe parcursul vieii), ceea ce reprezint aproape o persoan din patru din segmentul de populaie cu vrste cuprinse ntre 15 i 64 de ani (a se vedea tabelul 3 pentru o sintez a datelor). ntre ri exist diferene considerabile, cifrele care reflect prevalena la nivel naional variind ntre 1,6 % i 32,5 %. Pentru majoritatea rilor, estimrile prevalenei se ncadreaz n intervalul 10-30 % n cazul tuturor adulilor.

Se estimeaz c 23 de milioane de europeni au consumat canabis n ultimul an sau, n medie, 6,8 % din numrul total al persoanelor cu vrste ntre 15 i 64 de ani. Estimrile prevalenei n cursul ultimei luni vor include persoanele care consum mai frecvent drogul, dei nu neaprat zilnic sau intensiv. Se estimeaz c circa 12 milioane de europeni au consumat drogul n ultima lun, n medie aproximativ 3,6 % din numrul total al persoanelor cu vrste ntre 15 i 64 de ani.

Pentru categoria de vrst de 15-64 ani, Romnia se num r printre rile cu cea mai sczut prevalen pe parcursul ntregii viei. ara noastr deine o prevalen de 1,6%, ocupnd ultimele locuri alturi de Bulgaria (7,3%), Ungaria (8,5%) i Grecia (8,9%). n fruntea listei se afl Danemarca (32,5%), Spania i Frana (32,1%), Italia (32,0%) i Regatul Unit (30,7%). Romnia de ine cea mai sczut prevalen i la categoriile de vrst de 15-34 ani i 15-24 ani, respectiv de 3%.

Cocain

Prevalena pe parcursul vieii: aproximativ 15,5 milioane (4,6 % dintre adulii din Europa).

Consumul n ultimul an: aproximativ 4 milioane de aduli europeni (1,2 %) sau unul din patru consumatori pe parcursul vieii.

Consumul n ultima lun: aproximativ 1,5 milioane (0,5 %).

Diferene ntre ri privind consumul n ultimul an: interval general ntre 0,1 % i 2,7 %.

Cocaina rmane al doilea dintre drogurile cel mai frecvent consumate n Europa, dei nivelurile de prevalen i tendinele difer considerabil ntre ri. Niveluri ridicate ale consumului de cocain se

18

observ doar ntr-un numr mic de ri, n special din Europa de Vest, n timp ce n altele consumul acestui drog rmne limitat. De asemenea, exist o diversitate considerabil n rndul consumatorilor de cocain, de la consumatori ocazionali i consumatori care utilizeaz n mod regulat droguri, dar care sunt mai integrai din punct de vedere social i care n mod tipic prizeaz praf de cocain, la consumatori mai marginalizai i adesea dependeni care i injecteaz cocain sau consum cocain crack.

n ultimii 10 ani, cocaina a devenit cel mai frecvent consumat drog ilegal cu efecte stimulatoare din Europa, dei majoritatea consumatorilor se concentreaz ntrun numr redus de ri cu un nivel

ridicat al prevalenei, dintre care unele cu populaie numeroas. Se estimeaz c aproximativ 15,5 milioane de europeni au consumat cocain cel puin o dat n via, n medie, 4,6 % din adulii cu vrste ntre 15 i 64 de ani (a se vedea tabelul 8 pentru o sintez a datelor). Cifrele naionale variaz de la 0,3 % la 10,2 %, jumtate din cele 24 de ri care au transmis raportri, inclusiv majoritatea rilor din Europa Central i de Est, raportnd niveluri sc zute ale prevalenei pe parcursul vieii (0,5-2,5 %).

Se estimeaz c aproximativ 4 milioane de europeni au consumat cocain n ultimul an (n medie 1,2 %). Anchetele naionale recente raporteaz estimri ale prevalenei pe parcursul ultimului an ntre 0,1 % i 2,7 %. Estimarea prevalenei pentru consumul de cocain n ultima lun n Europa reprezint aproximativ 0,5 % din populaia adult sau aproximativ 1,5 milioane de persoane.

Niveluri ale consumului de cocain din ultimul an peste media european sunt raportate de Irlanda, Spania, Italia i Regatul Unit. n toate aceste ri, datele privind prevalena pe parcursul ultimului an indic faptul c acesta este cel mai frecvent consumat drog ilegal cu efecte stimulatoare.

Pentru categoria de vrst de 15-64 ani, Romnia se num r printre rile cu cea mai sczut prevalen pe parcursul ntregii viei. ara noastr deine o prevalen de 0,3%, urmat de Lituania (0,5%), Grecia (0,7%) i Polonia (0,8%). n fruntea listei se afl Spania (10,2%), Regatul Unit (8,9%), Italia (7,0%) i Irlanda (6,8%).

Romnia de ine cea mai sczut prevalen i la categoria de vrst de 15-34 ani, respectiv 0,7%, alturi de Lituania, cea mai crescut prevalen fiind deinut de Spania, 13,6%.

Ecstasy

Prevalena pe parcursul vieii: aproximativ 11,5 milioane (3,4 % dintre adulii din Europa).

Consumul n ultimul an: aproximativ 2 milioane (0,6 %) sau unul din ase consumatori pe parcursul vieii.

Diferene ntre ri privind consumul n ultimul an: interval general ntre 0,1 % i 1,6 %.

Estimrile privind prevalena drogurilor arat c aproximativ 11,5 milioane de europeni au ncercat ecstasy i aproximativ 2 milioane au consumat drogul n ultimul an. Consumul de ecstasy n ultimul an este concentrat n rndul tinerilor adul i, brbaii declarnd, n general, un consum mai mare dect femeile n toate rile. Prevalena consumului de ecstasy pe parcursul vieii n grupa de vrst 15-34 de ani variaz ntre mai puin de 0,6 % i 12,4 %, majoritatea rilor raportnd estim ri ntre 2,1 % i 5,8 %.

Fa de anii trecui cnd Romnia ocupa ultimul loc pentru prevalen a consumului de ecstasy n categoria 15-64 de ani, dup ultimele estimri clasamentul rilor cu prevalena cea mai mic este:

19

Grecia (0,4%), Romnia (0,7%), Norvegia (1,0%) i Polonia (1,2%). n fruntea listei se afl Regatul Unit cu 8,3%, Irlanda cu 6,9%, rile de Jos cu 6,2%, i Spania cu 4,9%.

La categoria de vrsta de 15-34 de ani, situa ia este asemntoare, pe ultimul loc situndu-se Grecia, cu o prevalen de 0,6%, urmat cresctor de Romnia (0,9%), Polonia i Norvegia (2,1%) i Portugalia (2,6%). Poziiile fruntae sunt ocupate de Regatul Unit cu 12,4%, rile de Jos cu 11,6%, Irlanda cu 10,9% i Letonia cu 8,5%.

Amfetamine

Prevalena pe parcursul vieii: aproximativ 13 milioane (3,8 % dintre adulii din Europa).

Consumul n ultimul an: aproximativ 2 milioane (0,6 %) sau unul din ase consumatori pe parcursul vieii.

Diferene ntre ri privind consumul n ultimul an: interval general ntre 0,0 % i 1,1 %.

Estimrile privind prevalena drogurilor sugereaz c aproximativ 13 milioane de europeni au ncercat amfetaminele, iar circa 2 milioane au consumat acest drog n ultimul an. n rndul tinerilor aduli (15-34 de ani), prevalena consumului de amfetamine pe parcursul vieii difer considerabil ntre ri, de la 0,1 % pn la 12,9 %, cu o medie european ponderat de 5,5 %. n aceast grup de vrst , consumul de amfetamine n ultimul an variaz ntre zero i 2,5 %, majoritatea rilor raportnd niveluri ale prevalenei de 0,5-2,0 %. Se estimeaz c aproximativ 1,5 milioane (1,2 %) de tineri europeni au consumat amfetamine n ultimul an. Nivelurile consumului de amfetamine din ultimul an sunt mai mari n anchetele realizate n rndul tine rilor asociate cu mediile n care se ascult muzic dance sau cu cluburile de noapte, rezultatele din studiile pe 2010 din Republica Ceh, rile de Jos i Regatul Unit variind ntre 8 % i 27 %.

Pentru categoria de vrst de 15-64 ani, Romnia se num r printre rile cu cea mai sczut prevalen pe parcursul ntregii viei, avnd o prevalen de 0,1%, la fel ca i Grecia, fiind urmate de Cipru (0,7%), Portugalia (0,9%) i Slovacia (1,2%).

rile cu cea mai ridicat prevalen pentru acest drog sunt: Regatul Unit (11,6%), Danemarca (6,2%), Suedia (5,0%) i Irlanda (4,5%).

La categoria de vrst de 15-34 de ani, situaia este asemntoare pentru ara noastr, care deine ultimul loc cu o prevalen de 0,1%, urmat de Grecia (0,2%), Cipru (1,2%) i Portugalia (1,3%). Poziiile fruntae sunt ocupate de Regatul Unit cu 12,9%, Danemarca cu 10,3%, Irlanda cu 6,4% i Letonia cu 6,1%.

Opiacee

Consumatori problematici de opiacee: estimai la aproximativ 1,4 milioane de europeni. Aproximativ 710.000 de consumatori de opiacee au beneficiat de tratament de substituie n 2010. Drog principal n aproximativ 50 % din totalul de solicitri de tratament pentru consumul de droguri.

Decesele induse de droguri reprezint aproximativ 4 % din totalul deceselor n rndul eu ropenilor cu vrste cuprinse ntre 15 i 39 de ani, fiind constatat prezena opiaceelor

n aproximativ trei sferturi dintre cazuri.

Consumul problematic de droguri este definit de OEDT ca fiind consumul de droguri prin injectare sau consumul ndelungat sau regulat de opiacee, cocain sau amfetamine.

20

Consumul prin injectare de droguri i consumul de opiacee reprezint principalul consum problematic de droguri n Europa, dei n cteva ri consumatorii de amfetamine sau de cocain reprezint o component important a problemei. Consumatorii problematici de droguri sunt, n principal, policonsumatori i valorile prevalenei sunt mult mai ridicate n zonele urbane i n rndul grupurilor marginalizate. Avnd n vedere nivelul relativ redu s al prevalenei i natura ascuns a consumului problematic de droguri, sunt necesare extrapolri statistice pentru a obine estimri ale prevalenei din sursele de date disponibile (n special, date privind tratamentul pentru consumul de droguri i date privind aplicarea legii).

Majoritatea rilor europene pot oferi n prezent estimri ale prevalenei consumului problematic de opiacee. Estimrile naionale recente variaz ntre mai puin de unul i apte cazuri la 1.000 de locuitori cu vrste ntre 15 i 64 de ani. Cele mai ridicate estimri ale consumului problematic de opiacee sunt raportate de Irlanda, Letonia, Luxemburg i Malta, cele mai sczute estimri fiind raportate de Cipru, Ungaria, Polonia i Finlanda. Turcia raporteaz mai puin de un caz la 1.000 de locuitori cu vrste ntre 15 i 64 de ani.

Prevalena medie a consumului problematic de opiacee n Uniunea European i Norvegia, relevat de studiile naionale, este estimat la 4,2 (ntre 3,9 i 4,4) cazuri la 1.000 de locuitori cu vrste ntre 15 i 64 de ani. Aceasta corespunde unui numr de aproximativ 1,4 milioane de consumatori problematici de opiacee n Uniunea European i n Norvegia n anul 2010.

Droguri noi i tendine emergente

Exist mai muli termeni utilizai pentru a descrie drogurile noi, unele definiii OEDT pentru concepte aflate n uzajul comun fiind prezentate mai jos.

n termenii sistemului de avertizare rapid al Uniunii Europene, o nou substan psihoactiv este definit drept un nou drog stupefiant sau un nou drog psihotrop care nu a fost inclus pe listele conveniilor Organizaiei Naiunilor Unite privind controlul drogurilor din 1961 i 1971 i care poate reprezenta o ameninare la adresa sntii publice comparabil cu cea a substanelor enumerate n acestea.

Termenul drog de sintez a ap rut n anii 1980, odat cu apariia compuilor de tip ecstasy (MDMA i altele) pe piaa drogurilor ilegale. El se refer la substanele psihoactive nereglementate, create pentru a reproduce efectele drogurilor controlate prin uoara modificare a structurii chimice a acestora pentru a se sustrage controalelor existente. Termenul implica faptul c aceste substane sunt

de regul produse pe baza unor precursori chimici ntrun laborator clandestin.

OEDT definete substan ele euforizante legale ca termen umbrel pentru substanele psihoactive

nereglementate sau produsele care pretind c le conin, care sunt create special pentru a reproduce efectele drogurilor controlate. Termenul include o gam larg de substane de sintez i derivate din plante, care sunt de obicei vndute pe internet sau n magazine de tipul smart shopsau head shop.

Descrierea acestor substane ca legale poate fi incorect sau neltoare: unele produse pot conine substane controlate n temeiul legislaiei privind drogurile, n timp ce altele pot intra sub incidena legilor privind medicamentele sau sigurana alimentar.

21

Printre ali termeni utilizai se numr i substan e euforizante din plante, denumire ce subliniaz pretinsa origine natural a produsului.

Pentru a se sustrage reglementrilor de comercializare i protecie a consumatorilor, substanele psihoactive noi sunt, de asemenea, vndute sub dife rite etichete de produs, precum substan e chimice n curs de cercetare, s ruri de baie i ngr minte pentru plante.

Att n Europa, ct i la nivel global, drogurile noi i noile tipare ale consumului de droguri atrag din ce n ce mai mult atenie politic, mediatic i din partea publicului.

Parial, acest lucru este alimentat de evoluiile din tehnologia comunicaiilor, care au avut un impact asupra tuturor aspectelor vieii moderne, acum i asupra naturii pieei drogurilor i a cererii consumatorilor. Pe acest fundal n rapid schimbare, furnizarea de informaii prompte i obiective privind drogurile noi i tendinele emergente a devenit i mai important. Rspunsul european la

aceast provocare se bazeaz pe o reea de avertizare rapid, care utilizeaz informaii dintro serie de surse, inclusiv date tiinifice medicolegale, anchete, monitorizare pe internet i date din seciile de

urgen ale spitalelor.

n perioada 2005-2011, au fost notificate oficial prin sistemul de avertizare rapid 164 de substane psihoactive noi. n 2011, pentru al treilea an consecutiv, un numr record de substane (49) au fost detectate pentru prima dat n Europa, n cretere de la 41 de substane n 2010 i de la 24 n 2009.

Aceast cretere pronunat a numrului de substane notificate are loc n contextul unui fenomen n continu dezvoltare al substan elor euforizante sau drogurilor legale i reflect att num rul de substane care au fost lansate pe piaa drogurilor din Europa, ct i capacitile de raportare mbuntite ale sistemelor naionale de avertizare rapid. Prezena unora dintre aceste droguri noi pe

pia a fost detectat prin cumprritest de produse de tipul substan elor euforizante legale de pe

internet i din magazine specializate. n majoritatea cazurilor totui, acestea au fost depistate prin analiza medicolegal a capturilor. n 2010 sau 2011 nu au fost raportate prime identificri n probele

biologice (snge, urin ), n timp ce un sfert din substanele notificate n 2009 au fost depistate n probe biologice.

Ca i n 2010, aproximativ dou treimi din substanele nou notificate raportate n 2011 au fost canabinoidele sintetice sau catinonele sintetice; aceste dou grupuri reprezint, de asemenea, dou treimi din toate substanele noi raportate ctre sistemul de avertizare rapid ncepnd din 2005 (OEDT i Europol, 2011). Canabinoidele sintetice reprezint cel mai mare grup dintre cele ase grupuri diferite monitorizate (a se vedea figura nr. 1).

22

Figura nr. 1 - Principalele grupe de substane psihoactive noi identificate prin intermediul sistemului de avertizare rapid din 2005

Disponibilitatea online a substan elor euforizante legale este monitorizat periodic de OEDT prin intermediul studiilor online cu obiective specifice (analize selective). Cea mai recent analiz selectiv a fost efectuat n ianuarie 2012, utiliznd 20 din cele 23 de limb i oficiale ale UE, precum i norvegiana, rusa i ucraineana. Numrul de magazine online care se ofer s furnizeze clienilor din cel puin un stat membru al UE substane psihoactive sau produse care ar putea conine asemenea substane a continuat s creasc. n analiza selectiv din ianuarie 2012 au fost identificate 693 de magazine online, n cretere de la 314 n ianuarie 2011 i de la 170 n ianuarie 2010.

Trei produse naturale kratom, salvia i ciupercile halucinogene continu s fie substan ele euforizante legale cel mai frecvent oferite online , urmate de opt substane de sintez, a cror disponibilitate a crescut n cursul anului 2011 (tabelul nr. 7).

23

Tabelul nr. 7 - Cele zece substane psihoactive noi sau substan e euforizante legale cel mai frecvent oferite spre vnzare n magazinele online incluse n anchetele din 2011 i 2012

Datele privind prevalena substanelor psihoactive noi sunt insuficiente i adesea afectate de limitri metodologice, incluznd lipsa unor defini ii comune i utilizarea de eantioane autoselectate sau nereprezentative. n 2011 au fost realizate pentru prima dat studii reprezentative naionale privind prevalena substan elor euforizante legale i a substanelor psihoactive noi la nivelul populaiei generale (Irlanda, Regatul Unit) i al elevilor (Spania). Rezultatele indic faptul c nivelurile prevalenei sunt n general reduse, dar poate exista un potenial de cretere rapid a consumului la anumite subpopulaii.

Tot n 2011, o anchet european privind atitudinile tinerilor, care a intervievat peste 12 000 de tineri (cu vrste ntre 15-24 de ani), a estimat c 5 % din tinerii europeni au consumat substan e euforizante legale m car o dat n via, aproximativ jumtate din ri ncadrndu-se n intervalul 3-5 %. Cele mai mari estimri au fost raportate de Irlanda (16 %), urmat de Letonia, Polonia i Regatul Unit (toate cu aproape 10 %) (Gallup, 2011).

n Europa, ncep s fie elaborate msuri de reducere att a cererii, ct i a ofertei de substane psihoactive noi. Statele membre individuale au adoptat iniiative pentru mbuntirea i accelerarea reaciilor juridice ale acestora la substanele psihoactive noi, la produse i la unitile care le vnd. n 2011, Primul forum multidisciplinar internaional privind drogurile noi a evideniat nevoia de a consolida reaciile legate de reducerea cererii la substanele psihoactive noi, incluznd prevenirea, reducerea riscurilor i tratamentul.

24

Totui, disponibilitatea unei game largi de compui cu un coninut i o calitate variabile complic transmiterea de mesaje clare n scopuri preventive sau de reducere a riscurilor.

Este nevoie de o mai bun nelegere a posibilelor implicaii acute i cronice pentru sntate ale consumului de substane noi. Toxicitatea acut necesit ngrijiri medicale, dar este, de asemenea, nevoie de instruire specific privind managementul medical al persoanelor crora li se face ru n locurile de recreere i de orientri privind situaiile n care trebuie apelate serviciile de urgen prespitaliceti. Cu toate acestea, date fiind similitudinile cu amfetaminele i MDMA, este probabil ca strategii de gestionare asemntoare reaciilor terapeutice pentru aceste droguri mai cunoscute s fie, de asemenea, utile pentru consumatorii anumitor tipuri de substane psihoactive noi.

Tratamentul pentru persoanele care au fost expuse la droguri psihoactive noi i care apeleaz la asisten formal este n primul rnd unul de sus inere, fiind disponibile informaii limitate cu privire la ceea ce constituie un tratament psihosocial adecvat pentru consumatorii de substan e euforizante legale.

III. SITUAIA INTERNAIONAL

UNODC (Biroul Naiunilor Unite pentru Droguri i Crim) a estimat c, n anul 2010, la nivel mondial, ntre 153 i 300 de milioane de persoane sau 3,4% pn la 6,6% din populaia cu vrsta ntre 15-64 ani, au utilizat substane ilegale cel puin odat n anul precedent.

Nivelul consumului de droguri ilegale este oarecum stabil, dar numrul estimat de 15,5-38,6 de milioane de consumatori problematici de droguri (aproximativ 12% dintre consumatorii de droguri ilegale), inclusiv cei cu dependen de droguri i tulburri datorate abuzului de droguri, atrage o preocupare deosebit.

De asemenea, se estimeaz c au existat ntre 99.000 i 253.000 de cazuri de deces la nivel mondial n anul 2010 ca rezultat al consumului de droguri ilegale.

n plus, s-a estimat c, n 2008 au existat 16 milioane de consumatori de droguri injectabile n ntreaga lume, dintre acetia, 3 milioane (18,9%) fiind infectai cu HIV.

25

Figura nr. 2: Prevalena anual a consumului de droguri ilegale pentru populaia cu vrsta 15-64 ani, 2008-2010

Sursa: UNODC

Canabisul rmne substan a ilicit cea mai utilizat la nivel mondial, cu o prevalen anual estimat n 2010 de 2,6-5% din populaia adult (ntre 119 i 224 de milioane de utilizatori cu vrsta ntre 15 - 64 de ani). n general, prevalena consumului de canabis a rmas stabil n 2010 (n 2009 prevalena a fost de 2,8-4,5% din populaia adult), cea mai mare prevalen a consumului de canabis fiind raportat n Oceania (n principal Australia i Noua Zeeland) aceasta fiind 9,1-14,6%, urmat de America de Nord (10,8%), Europa Central i de Vest (7%) i Africa Central i de Vest (5,2-13,5%). Chiar dac prevalena consumului de canabis din Asia (1-3,4%) rmne mai sc zut dect media global, datorit populaiei foarte mari a Asiei, numrul absolut de consumatori din Asia, estimat ntre 26-92 milioane, rmne cel mai mare la nivel mondia l.

Noile substane sintetice psihoactive care sunt preparate chimic n aa fel nct s rmn n afara controlului internaional, sunt tot mai mult utilizate, identificate i raportate. n anul 2010, multe ri din toate regiunile, mai ales Europa, America de Nord i Oceania, au raportat consumul de asemenea substane ca i o tendin emergent. Cele mai remarcate astfel de substane sunt mefedrona i methylenedioxypyrovalerone (MDPV), care cel mai frecvent sunt vdute ca i sare de baie sau ngr mnt pentru plante i sunt utilizate ca i nlocuitori pentru drogurile stimulante aflate sub control, cum sunt amfetaminele sau ecstasy. n mod similar, derivaii de piperazin continu s fie vndu i ca i nlocuitori pentru ecstasy, n timp ce c iva canabinoizi sintetici care imit efectele canabisului, dar conin produse care nu se afl sub control internaional, au fost detectai nc din 2008 n amestecuri de plante pentru fumat vndute s ub denumirea de Spice.

26

BIBLIOGRAFIE

Raportul Naional 2011 privind situaia drogurilor n Romnia - Noi evolu ii, tendine i informaii detaliate cu privire la temele de interes european - Agenia Naional Antidrog (ANA)

Raportul Naional 2012 privind situaia drogurilor n Romnia - Noi evolu ii, tendine i informaii detaliate cu privire la temele de interes european - Agenia Naional Antidrog (ANA)

Raportul anual 2012 privind situaia drogurilor n Europa - Observatorul European pentru Droguri i Toxicomanie (OEDT)

Raportul Mondial 2012 privind drogurile - Biroul Naiunilor Unite pentru Droguri i Crim (UNODC)

www.ana.gov.ro

www.emcdda.europa.eu

www.unodc.org

27