Universitatea Romno-american

Facultatea de dreptReferat-Criminologie

Student: Bdlu Antonia Alina

Traficul de droguri

Introducere 1.Generalitati-Notiunea de drogDictionarul Enciclopedic romandefineste drogul ca fiind din punct de vedere farmaceutic o materie prima de origine vegetala, animala sau minerala ce serveste la prepararea anumitor medicamente, iar din aceeasi sursa aflam ca activitatea de drogare, din punct de vedere medical consta in administrarea exagerata de medicamente unui bolnav. Drogarea duce la obisnuinta, la necesitatea maririi continue a dozei, fapt care are repercusiuni negative asupra organismului.In acest moment sensul cel mai apropiat al acceptiunii comune pentru termenul drog este acela c drogul este o substanta solida, lichida sau gazoasa, care odata absorbita de organism va perturba una sau mai multe dintre functiile importante ale acestuia, iremediabil de cele mai multe ori si care influenteaza negativ starea de sanatate si perceptia.Consumul abuziv al drogurilor poate determina multiple tulburari atat fizice cat si psihice,datorita gradului ridicat de toxicitate al acestora.O tulburare fizica este reprezentata de consumul excesiv de tutun care poate dauna fizic fumatorului prin unele boli pe care acesta le poate capata,iar o tulburare psihologica poate fi reprezentata de consumul excesiv de alcool ce poate conduce la diverse stari psihice conflictuale.Dependenta de droguri reprezinta o nevoie continua de administrare a drogului fie pentru a simti anumite senzatii dorite,fie pentru a impiedica starea de rau general care se poate instala prin neadministrarea regulata a drogului.Aceasta dependenta este cunoscuta sub denumirea de toxicomanie,adica obisnuinta bolnavicioasa de a folosi doze repetate si crescande de substante toxice,printre care si stupefiante.Pe langa aceste stupefiante care inhiba centrii nervosi si provoaca o stare de imobilitate fizica si psihica, mai exista si produse halucinogene, substante sau medicamente care pot provoca perceperea unor persoane sau obiecte inexistente in realitate. 2.Tipuri de droguri si substante stupefiante2.1 Opiul si derivatii acestuia, morfina si heroina Opiul este o substant toxic cu proprietati narcotice extrasa din capsulele unor specii demac(Papaveraceae) si ntrebuintata ca somnifer, calmant, analgezic, stupefiant.Opiul se obtine numai pe cale manuala. Recoltarea are loc la circa 12 zile de la caderea petalelor florilor, atunci candcapsuleleajung la dimensiunea maxima; ea se face prin intermediul scarificarii (capsulele de mac sunt incizate cu niste lame speciale numai pana la jumatatea capsulei), operatie desfasurata numai pe timp frumos. Datorita inciziilor, latexul din capsulele de mac, alb la nceput se brunifica si se coaguleaza. Astfel coagulat, se racleaz cu ajutorul unui razuitor din lemn sau din metal. Latexul rezultat se usuca la soare cu atentie pana cand capata consistenta unei paste foarte dense si este brunifiact complet. Este strans in bucati de dimensiuni variabile si presat in forme variabile.Prin ncalzirea opiului baza la temperaturi scazute se obine o solutie de culoare maronie care supusa filtrarii pentru indepartarea reziduurilor vegetale si apoi evaporarii are loc formarea unei pudre care reprezinta forma opiului de fumat, cu un continut mult mai mare de morfina fata de latex.Morfina se obtine din opiul brut .Sunt binecunoscute tratamentele ce au la baza morfina in randul bolnavilor de cancer insa, utilzata in cantitati mari aceasta creeaza toxicomanie.Consumul in exces cauzeaza pierderea treptata a activitatii psihice a consumatorilor.Heroinaeste un derivat al opiului, obtinut la sfarsitul secolului 19 prin sintetizarea morfinei.Este unul dintre cele mai periculoase stupefiante,desi in 1898 era cunoscuta drept un medicament valoros utilizat impotriva tusei.Este cunoscuta sub numele de dyacethylmorphinesi este produsa ilegal pe toate continentele.Pe piata ilegala este cunoscuta sub patru sortimente,1,2,3 si 4,in functie de cantitatea de substanta activa.Este mult mai toxica decat morfina si are urmari mult mai grave.S-a extins destul de greu in Europa,spre deosebire de S.U.A unde a facut multe victime,printre care si celebritati.Injectarea in vena a heroinei produce inrosirea pielii,dependentii fiind atrasi cel mai mult de emotia pe care aceasta o produce.In cazul unei supradoze se instaleaza coma si o respiratie adanca si inceata.Pielea devine rece si lipicioasa, maxilarul este relaxat,insa cel mai mare pericol il reprezinta inghitirea limbii urmata de convulsii si deces.2.2 CocainaCocaina (benzoica-metil-ecgonina)este unalcaloid tropaniccristalin, care se obtine din frunzele arbustului decoca(Eritroxylon coca). Este unstupefiantcu efect stimulant puternic alsistemului nervos central, fiind unul dintre cele mai raspanditedroguricare produc dependenta consumatorului.Se manifesta prin cresterea bunei dispozitii,a atentiei si a energiei,fiind inlaturate apetitul si nevoia de a dormi.Cocaina, care este un eter, se transform n carbonat de cocaina, care se dizolva n kerosen. Solutia este filtrata si se elimina reziduurile, dup care se amesteca cuacid sulfuric. Se obtine sulfatul de cocaina sau pasta de baza care se precipita si se depune pe fundul vasului. Odat prelucrata, aceasta pasta este pusa la uscat inainte de a fi purificata, pentru eliminarea kerosenului si a altor impuritati reziduale. Pentru aceasta se adauga din nou acid sulfuric ipermanganat de potasiu. Dup filtrare, produsul se amesteca cu amoniac, nainte de a fi iarasi filtrat si uscat. Din pasta purificata obtinuta, cocaina este izolata prin adaugare deacetonasaueter etilic, pentrudistilareasulfatului de cocaina. In etapa finala, se adaugaacid clorhidricsialcoolcare duc la formarea unui precipitat de clorhidrat de cocaina. Aceasta se cristalizeaza in timp, luand forma finala in care se comercializeaza.Cele mai cunoscute tari pentru culturile de coca sunt Bolivia si Peru, dar acestea s-au extins alarmant pana in Columbia.Castigurile traficantilor sunt extraordinar de mari.Cocaina obtinuta din o tona de frunze de coca atrage castiguri de peste un milion de dolari si se obtin aproximativ 2 kg de cocaina.Drogul produce o adevarata furtuna nervoasa,fiind trimise impulsuri spre neuroni si intervine supraexcitarea.Se produce o stare de euforie de scurta durata si este suprimat apetitul.Exista trei forme de baza: basuca (formata in amestec cu tabac sau marihuana), cocaina hidrocalorica (injectata sau prizata) si cocaina baza libera (se fumeaza pentru ca nu se poate dizolva).Amsterdam este cunoscut pentru posibilitatea de a consuma droguri, insa aici cocaina este combinata cu amfetamina, ceea ce o face mult mai nociva. 2.3 Canabisul (Canepa) si derivatii acestuia Marijuana, Hasisul si GanjaCanabisul (canepa) este o planta exotica ce creste in regiunile tropicale si subtropicale din Asia, Africa, America de Sud,Centrala si de Nord, dezvoltandu-se bine atat in stare salbatica, cat si in conditii de cultura. Exista trei specii de canabis: Cannabis sativa,Cannabis indica iCannabis ruderalis.Expertii O.N.U au constatat ca zone mari de cultura de Cannabis sativa se gasesc in Maroc, Liban, Pakistan, Nepal, Thailanda, Columbia, Jamaica, Mexic,sau chiar in S.U.A.Din Cannabis sativa se prepara marijuana, hasisul, ganja, etc.Consumul in scopuri medicale este cu mult superior celorlalte substante,datorita tetrahidrocanabinolului (cunoscutul THC), un compus activ al mai multor varietati de canabis cosiderat benefic pentru bolnavii de cancer,luptand impotriva celulor maligne fara a afecta celulele bune.Marijuanaeste un amestec verde, maro sau gri din frunzele, tulpinile, seminele i florile uscate alecnepei indiene(Cannabis sativa) i are aspect de tutun verzui tiat foarte fin. Fiecare tip de marihuana conine THC (tetrahidrocanabinol), principala substana psihoactiva a acestor produse vegetale. Cu ct valoarea THC-ului este mai mare, cu att mai puternice sunt efectele acestui uor drog.In tarile occidentale se tinde spre un consens pentru legalizarea acestui produs pentru ca se considera a fi inofensiv si ca ar putea fi consumat precum tutunul. Se spune ca este un drog slab ce provoaca o stare de euforie si o stare de sete.Marijuana nu provoac dependen fizic. Dependena psihic de substanele active din cannabis poate aprea n urma consumului ndelungat i depinde de doza utilizat, de regularitatea consumului, de organismul consumatorului etc. Aparent, nu exist simptome desevraj fizic pur dup oprirea consumului. Exist riscul de a dobndi dependen psihic n timp i prin consum regulat. Majoritatea consumatorilor iau hasis sau marijuana aproximativ o data sau de doua ori pe saptamana, de regula intr-un "peisaj social" in care, in trecut, ar fi fost obisnuit consumul de alcool. De obicei, aceasta categorie de consumatori poate abandona consumul de cannabis fara a suferi de simptome de sevraj psihic.Boli la care ajuta marijuana: scleroza multipla, MRSA, hipertensiunea arteriala, incontinen urinara, tulburarile gastro-intestinale, cancerul, durerea cronica, boala alzheimer, apneea de somn si multe altele.Hasisul este undrogcare se obtine din mugurii nefecundati ai plantei femele deCannabissativa (canepa). Face parte din categoria drogurilor psihoactive slabe (blande).In general hasisul este inhalat prin fumare sau consumat cu alimente sau bauturi. Hasisul este doar rasina extrasa si purificata prin diferite procedee dinmarijuana, insa este mai activ ca aceasta. Canabisul este o planta ilegala n marea majoritate a trilor lumii. Plantele de canabis au un procentaj foarte diferit de tetrahidrocanabinolTHCin functie de specii, acestea provenind din diferite parti ale lumii.Maroculeste principalul producator de hasis, cu 70% din productia mondiala. Hasisul este rasina secretata de glandele situate la nivelul frunzelor dar mai ales mugurilor de canepa (Cannabis). Hasisul se comercializeaza in "bulgari" solizi sau placi presate i se prezinta - in functie de tara de origine -in nuante de culoare rosie, maronie, verde sau negru.Odata fumat,isi face efectul in functie de fiecare persoana,variind de la 30 de secunde la 15 minute.Au fost constatate: scaderea frecventei pulsului, umplerea puternica a vaselor sangvine la nivelul ochilor, modificarea fluxului sanguin cerebral. Pot aparea si simptome ca scaderea tensiunii arteriale, uscarea mucoasei bucale si faringiene, voma, diaree si senzatie de foame foarte accentuata.Ganja este un produs vegetal obtinut din inflorescente si tulpinile plantei femele de Cannabis sativa.Chiar daca s-a cosiderat ca ar fi o planta inofensiva, ulterior oamenii de stiinta au demonstrat ca poate avea repercursiuni serioase asupra sistemului de reproducere si endocrin, afecteaza personalitatea omului si poate provoca tulburari psihice. Dauneaza mai mult plamanilor decat tutunul datorita nivelului mai ridicat de gudron si dauneaza functiilor psihomotorii.2.4.Ecstazy si derivatii MDA si MDMAEcstazy face parte din categoria amfetaminelor, adica a substantelor care maresc viteza de reactie a corpului.Este un drog relativ nou,preparat in laboratoare prin procedee chimice.Per total reprezinta grupa derivatilor amfetaminici: MDA, MDMA si altii.Efectul acestui derivat de amfetamina produce stimularea sistemului nervos dupa aproximativ 30-60 de minute.Se manifesta diferit la fiecare consumator in parte: energie accentuata, stare de ras,euforie,halucinatii,incetinirea pulsului.Ecstasy se gaseste sub forma de pastile, de forme i culori diferite i se ingereaza (se inghite).MDA- se apropie din punct de vedere farmacologic de amfetamina si L.S.D. avand ca efecte: dispozitie buna,largirea sentimentului de cunostinta, dorinta de comunicare,fara halucinatii.Depinde de doza de administrare.MDMA- un derivat al metamfetaminei ce are ca efecte: capacitate mare de observare, energie excesiva.Traficul acestui drog este unul raspandit datorita faptului ca este sub forma de pilule si nu pulbere,fapt ce avantajeaza raspandirea lui.2.5 Mescalina Aceasta este o substanta extrasa din cactusul Peyote si face parte din categoria drogurilor sintetice cu efecte halucinogene.Produce intoxicatii mortale,cu trei faze: excitatie fizica,senzoriala(halucinatii vizuale) si de depresiune pana la colaps.Partea plantei din care se extrage se gaseste sub forma de discuri,fiind cunoscute sub numele de nasturi de mescalina.Au un gust amar si provoaca greata,de aceea consumatorii prefera sa le mestece in timp ce consuma bauturi aromate. Poate produce halucinatii pentru 12 ore,dar este de 5000 de ori mai putin activa decat L.S.D. .2.6 L.S.D.LSD-ul este obtinut din acele ciuperci care se dezvolta pe secara. La inceput are un efect asemanator alcoolului,ameteala,dar apoi se transforma intr-o stare de agitatie puternica,plina de halucinatii vizuale.Se obtine pe cale chimica din tartrat de ergotamina procurat din Germania sau Elvetia la pret de materie prima. Odata prelucrat,acesta aduce profit triplu. Se livreaza sub forma de tablete. Exista si sub forma de sare,fiind solubil in apa.Consumatorii trebuie sa se abtina pentru a redeveni sensibili la drog,datorita substantei tahifilaxis din LSD care reduce efectul indiferent de marimea dozei.

3. Lupta antidrog in diferite stateIn prezent,sunt desfasurate multiple actiuni pentru impiedicarea si limitarea dezastrului drogurilor in intreaga lume.In unele state s-au luat masuri serioase, s-au modificat legislatii si s-au inregistrat progrese.3.1 JamaicaAceasta insula este foarte cunoscuta pentru imensele cantitati de marijuana.Cifra de afaceri a contrabandistilor este de 1,1 miliarde de dolari anual,mult mai mare decat suma obtinuta din comertul tarii cu bauxita si din turism. A devenit al doilea furnizor pe plan mondial de marijuana,iar autoritatile au demarat proiecte de aplicare unor masuri mai ferme,impotriva traficantilor,mai ales in ceea ce priveste zborurile aeronavelor care aterizeaza sau decoleaza in fiecare noapte pline de contrabandisti.3.2 ThailandaAici productia ilicita a crescut extraordinar,intrucat au crescut suprafetele de mac,din cauza conditiilor climatice.Populatia din mediul rural produce si consuma opiu.Chiar daca s-au luat masuri drastice inca din anul 1959 cand s-a interzis folosirea opiului si a altor stupefiante,consumul si traficul nu au scazut foarte mult. Pedeapsa este in functie de gramul pe care il detii,un an pentru un gram.3.3 JaponiaEste o tara cu traditie in ceea ce priveste drogurile, fenomenul fiind mai intensificat in timpul celui de al doilea razboi mondial. Se consumau droguri sintetice pe baza de amfetamina.Din nefericire, autoritatile nu reusesc sa faca fata pentru a opri traficul ilicit de droguri,din cauza mafiei Yakuza puternic implicata in altfel de afaceri cu castiguri uriase.S-au luat masuri mai severe si s-a infiintat un organism special de combatere si prevenire a consumului si traficului de droguri.3.4 Peru, Bolivia si ColumbiaPeru reprezinta principala sursa mondiala pentru productia ilicita de frunze de cocaina. In aceasta tara abuzul de droguri este o problema extrem de grava. Se consuma diverse tipuri de droguri, marijuana, cocaina, amfetamina, halucinogene. Autoritatile au fost alarmate de aceasta situatie in care statul se afla si au luat masuri juridice si medicale, existand cea mai aspra legislatie din America Latina in materie de droguri.Bolivia este a doua mare producatoare de frunze de cocaina si se confrunta si ea cu grave probleme ale abuzului de droguri. Aici au fost luate masuri in trecut care au fost oprite din cauza instabilitatii politice.O.N.U a constatat ca in Columbia situatia se agraveaza in mod constant. Culturile de arbusti de coca cresc continuu,de asemenea si cele de canepa indiana. In ceea ce priveste marijuana, aici se gasesc cele mai bune plante de canabis. Guvernul nu este preocupat numai cu producerea si traficul unor astfel de substante ci si cu consumul abuziv al acestora in randul tinerilor.3.5 Franta si ItaliaIn Franta, o grupare cu traditie in traficul de droguri a fost depistata si anihilata French Connection. Aceasta grupare producea heroina in laboratoare clandestine,fiind in cele din urma arestati principalii traficanti,iar judecatorul care s-a ocupat de caz a fost asasinat. O noua grupare a fost depistata in 1981, fiind arestati 9 traficanti din Hong Kong care aveau asupra lor 10 kg de heroina roz,necunoscuta pana atunci,era granulata si nu pudra.In italia mafia italiana si-a pus amprenta si pe traficul de droguri,ce a cunoscut dimensiuni alarmante. Mafia siciliana obtine venituri de multe milioane de dolari.

3.6 India Pana in anul 1981 se considera ca in India traficul de droguri era neinsemnat.In prezent s-a constatat ca India este chiar punct de tranzit. Heroina produsa in India urma sa ia calea Europei Occidentale,dar autoritatile au intervenit. Se consuma foarte mult canabis,atat in randul populatiei sarace,cat si in randul celor cu posibilitati materiale ridicate din zonele urbane.Sunt aplicate in mod traditional masuri de combatere a dependentei, de tratare a victimelor si de oprire a traficului ilicit.

4. Problema drogurilor in RomaniaRomania se gaseste intre tarile consumatoare si cele producatoare de droguri dupa asezarea sa geografica. Din pacate, Romania a devenit o piata de desfacere pentru contrabandisti,iar acest lucru reiese si din capturile realizate. Fenomenul drogurilor in Romania a devenit o problema sociala, de sanatate publica.Nivelul traficului de droguri si al consumului cunoaste dimensiuni noi si se constata o crestere semnificativa a numarului de consumatori, cei mai multi tinerii si cei implicati in furnizare, asa numitii dealeri.Numarul de consumatori creste,retelele de traficanti si-au extins activitatea avand relatii atat in interiorul tarii cat si in afara ei,pe plan international.O evolutie a traficului si a consumului de droguri apare dupa anii 90, fiind capturate cantitati impresionante de droguri, dintre care cele mai mari erau reprezentate de canabis si hasis, pe locul doi fiind heroina. Implicit si consumul de tutun devine din ce in ce mai ridicat si mai intalnit si la elevi.Problematica complexa a adictiilor trebuie mentinuta in atentia institutiilor statului si a opiniei publice, deoarece cresterea accesibilitatii drogurilor sintetice, in special a substantelor noi cu proprietati psihoactive, cresterea numarului de consumatori si a gravitatii patologiei asociate consumului de droguri depaseste deja posibilitatile de sustinere financiara a costurilor pentru tratament.Problematica adictiilor reprezinta o responsabilitate colectiva, o problema pentru a carei rezolvare este nevoie atat de coordonarea activitatilor intre institutiile statului cu responsabilitati in domeniu, cat si implicarea reprezentantilor societatii civile, a organizatiilor neguvernamentale si organismelor internationale cu activitati in domeniul medico-social. De asemenea dezvoltarea serviciilor integrate de asistenta oferite de Agentia Nationala Antidrog pentru a facilita includerea a cat mai multor consumatori de droguri in circuitul terapeutic in scopul reintegrarii sociale si al diminuarii riscurilor asociate consumului de droguri.La nivel national ar trebui sa existe un sistem unitar care sa lupte pentru combaterea si prevenirea acestui fenomen care afecteaza intreaga lume, de informare a tinerilor si de pedepsire a celor care savarsesc astfel de infractiuni, mai ales in randul farmacistilor si medicilor care elibereaza retete si medicamente in mod licit.5. Legislatia privind sanctionarea traficului si consumului de droguri

Art. 2 (1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea in vanzare, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpararea, detinerea ori alte operatiuni privind circulatia drogurilor de risc, fara drept, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.(2) daca faptele prevazute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este ichisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

Art. 3 (1) Introducerea sau scoaterea din tara, precum si importul ori exportul de droguri de risc, fara drept, se pedepsesc cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.(2) Daca faptele prevazute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

Art. 4 Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea,prepararea, transformarea, cumpararea sau detinerea de droguri pentru consum propriu, fara drept, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 5 ani.

Art. 5 Punerea la dispozitie, cu stiinta, cu orice titlu, a unui local, a unei locuinte sau a oricarui alt loc amenajat, in care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit in asemenea locuri se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 5 ani si interzicerea unor drepturi.

Art. 6 (1) Prescrierea drogurilor de mare risc, cu intentie, de catre medic, fara ca aceasta sa fie necesara din punct de vedere medical, se pedepseste cu inchisoare de la 1 an la 5 ani.(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si eliberarea sau obtinerea, cu intentie, de droguri de mare risc, pe baza unei retete medicale prescrise in conditiile prevazute la alin. (1) sau a unei retete medicale falsificate.

Art. 7 Administrarea de droguri de mare risc unei persoane, in afara conditiilor legale, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 4 ani.

Art. 8 Furnizarea, in vederea consumului, de inhalanti chimici toxici unui minor se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda.

Art. 9 Producerea, fabricarea, importul, exportul, oferirea, vanzarea, transportul, livrarea sau orice titlu, trimiterea, procurarea, cumpararea sau detinerea de precursori, echipamente sau materiale, in scopul utilizarii lor la cultivarea, producerea sau fabricarea ilicita de droguri de mare risc, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.

Art. 10 Organizarea, conducerea sau finantarea faptelor prevazute la art. 2 - 9 se pedepseste cu pedepsele prevazute de lege pentru aceste fapte, limitele maxime ale acestora sporindu-se cu 3 ani.

Art. 11 (1) Indemnul la consumul ilicit de droguri, prin orice mijloace, daca este urmat de executare, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.(2) Daca indemnul nu este urmat de executare, pedeapsa este de la 6 luni la 2 ani sau amenda.Art. 12 (1) Se pedepsesc cu detentiunea pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi faptele prevazute la art. 2, 3 si 5 daca persoana care le-a savarsit face parte dintr-o organizatie sau asociatie ori dintr-un grup de cel putin 3 persoane, cu structuri determinate si care sunt constituite in scopul comiterii acelor fapte si al obtinerii de beneficii materiale sau de alte foloase ilicite.(2) Se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 15 ani faptele prevazute laart. 4, 6, 7, 9 si 11, daca au fost savarsite in conditiile prevazute la alin. (1).(3) In cazul infractiunilor prevazute la alin. (1) si (2), daca faptele au avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este detentiunea pe viata sau inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

Art. 13 (1) Tentativa la infractiunile prevazute la art. 2 - 7, la art. 9 si 10 se pedepseste.(2) Se considera tentativa si producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum si luarea de masuri in vederea comiterii infractiunilor prevazute la alin. (1).

Art. 14 Cu privire la infractiunile cuprinse in prezentul capitol, pe langa situatiile prevazute in Codul penal, constituie circumstante agravante urmatoarele situatii:a) persoana care a comis infractiunea indeplinea o functie ce implica exercitiul autoritatii publice, iar fapta a fost comisa in exercitarea acestei functii;b) fapta a fost comisa de un cadru medical sau de o persoana care are, potrivit legii, atributii in lupta impotriva drogurilor;c) drogurile au fost trimise si livrate, distribuite sau oferite unui minor, unui bolnav psihic, unei persoane aflate in cura de dezintoxicare sau sub supraveghere medicala ori s-au efectuat alte asemenea activitati interzise de lege cu privire la una dintre aceste persoane ori daca fapta a fost comisa intr-o institutie sau unitate medicala, de invatamant, militare, loc de detentie, centre de asistenta sociala, de reeducare sau institutie medical-educativa, locuri in care elevii, studentii si tinerii desfasoara activitati educative, sportive, sociale ori in apropierea acestora;d) folosirea minorilor in savarsirea faptelor prevazute la art. 2 - 11;e) drogurile au fost amestecate cu alte substante care le-au marit pericolul pentru viata si integritatea persoanelor.

Art. 15 Nu se pedepseste persoana care, mai inainte de a fi inceputa urmarirea penala, denunta autoritatilor competente participarea sa la o asociatie sau intelegere in vederea comiterii uneia dintre infractiunile prevazute la art. 2 - 10, permitand astfel identificarea si tragerea la raspundere penala a celorlalti participanti.

Art. 16 Persoana care a comis una dintre infractiunile prevazute la art. 2 - 10, iar in timpul urmaririi penale denunta si faciliteaza identificarea si tragerea la raspundere penala a altor persoane care au savarsit infractiuni legate de droguri beneficiaza de reducerea la jumatate a limitelor pedepsei prevazute de lege.

Art. 17 (1) Drogurile si alte bunuri care au facut obiectul infractiunilor prevazute la art. 2 - 10 se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani.(2) Se confisca, de asemenea, banii, valorile sau orice alte bunuri dobandite prin valorificarea drogurilor si a altor bunuri prevazute la alin. (1).

Art. 18 (1) Drogurile ridicate in vederea confiscarii se distrug. Pastrarea de contraprobe este obligatorie.(2) Sunt exceptate de la distrugere:a) medicamentele utilizabile, care au fost remise farmaciilor sau unitatilor spitalicesti, dupa avizul prealabil al Directiei farmaceutice din cadrul Ministerului Sanatatii;b) plantele si substantele utilizabile in industria farmaceutica sau in alta industrie, in functie de natura acestora, care au fost remise unui agent economic public sau privat, autorizat sa le utilizeze ori sa le exporte;c) unele cantitati corespunzatoare, care vor fi pastrate in scop didactic si de cercetare stiintifica sau au fost remise institutiilor care detin caini si alte animale de depistare a drogurilor, pentru pregatirea si mentinerea antrenamentului acestora, cu respectarea dispozitiilor legale.(3) Distrugerea drogurilor se efectueaza periodic, prin incinerarea sau prin alte mijloace adecvate, de catre o comisie formata din cate un reprezentant al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, al Ministerului Sanatatii - Directia farmaceutica, al Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, un specialist din cadrul formatiunii centrale de reprimare a traficului ilicit de droguri din Inspectoratul General al Politiei si gestionarul camerei de corpuri delicte a aceleiasi unitati.

Art. 19 In cazul in care un toxicoman este condamnat pentru savarsirea unei infractiuni, se aplica in mod corespunzator dispozitiile Codului penal si ale Codului de procedura penala.

Cuprins:1. Generalitati- notiunea de drog2.Tipuri de droguri si substante stupefiante 2.1 Opiul si derivatii acestuia Morfina si Heroina 2.2 Cocaina 2.3 Canabisul (canepa) si derivatii acestuia Marijuana, Hasisul si Ganja 2.4 Ecstazy si derivatii acestuia MDA si MDMA 2.5 Mescalina 2.6 L.S.D.3. Lupta antidrog in diferite state 3.1 Jamaica 3.2 Thailanda 3.3 Japonia 3.4 Peru, Bolivia si Columbia 3.5 Franta si Italia 3.6 India4. Problema drogurilor in Romania5. Legislatia privind sanctionarea traficului si consumului de droguri

Bibliografie: Criminologie teoretica si aplicata Editia a III-a, Prof. Univ. Dr. Florin Sandu, Lect.Univ. dr. Gheorghe Iulian Ionita,Ed. Universul juridic, Bucuresti, 2010; Dictionarul enciclopedic roman; Stop drogurilor Florin Sandu,Ed. Sylvi,Bucuresti,2003; Dictionarul de medicina Larousse Ed.Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1998; Wikipedia.

18