DREPTUL MUNCII
3
Asigurarea dreptului fiecărui salariat la apărarea drepturilor și libertăților sale de muncă, inclusiv prin sesizarea organelor de supraveghere și control a organelor de jurisdicție. Asigurarea dreptului fiecărui salariat la apărarea intereselor şi libertăţilor sale de muncă constituie unul din principiile de bază ale reglementării raporturilor de muncă care se sprijină pe normele dreptului internaţional şi ale Constituţiei Republicii moldova. Potrivit acestui principiu orice salariat ale cărui drepturi de muncă au fost lezate are dreptul să sesizeze organele de supraveghere şi de control cum este Inspecţia Muncii de stat, Inspectoratul Muncii al Sindicatelor şi organele de jurisdicţie a muncii (instanţa de judecată). Adresările către organelor de supraveghere şi control precum şi cele de jurisdicţie a muncii sînt condiţionate de apariţia divergenţelor dintre salariaţi şi angajatori care constituie drept obiectiv al litigiului individual de muncă. Drepturile şi interesele de muncă ale salariaţilor rămîn a fi, din nefericire un domeniu al relaţiilor sociale încălcarea cărora este foarte rar sancţionată de stat. Aici avem o multitudine de motive. Cel mai important motiv se manifestă prin teama salariatului că, drept consecinţă al încercărilor sale de a-şi apăra drepturile care i-au fost lezate, să nu fie pierderea locului de muncă ori poate chiar şi unica sursă de venituri a acestuia. În acelaşi timp, legea oferă mai multe posibilităţi salariatului de aşi apăra drepturile şi interesele legitime în domeniul muncii. Fundamentul juridic general în acest sens îl constituie Constituţia ţării. Articolul 26 din legea fundamentală a ţării menţionează, cu titlu de principiu, faptul că orice persoană are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale. Apărarea drepturilor din sfera muncii a unei persoane în cele mai dese cazuri se efectuează prin prisma soluţionării litigiilor individuale de muncă, apărute între după cum am menţionat deja, salariat şi angajator. În cele ce urmează prin ziarul nostru sindical, vom încerca să determinăm natura juridică a drepturilor lezate precum şi mecanismele,
-
Upload
tudor-dabija -
Category
Documents
-
view
212 -
download
0
Transcript of DREPTUL MUNCII
Asigurarea dreptului fiecrui salariat la aprarea drepturilor i libertilor sale de munc, inclusiv prin sesizarea organelor de supraveghere i control a organelor de jurisdicie.Asigurarea dreptului fiecrui salariat la aprarea intereselor i libertilor sale de munc constituie unul din principiile de baz ale reglementrii raporturilor de munc care se sprijin pe normele dreptului internaional i ale Constituiei Republicii moldova.Potrivit acestui principiu orice salariat ale crui drepturi de munc au fost lezate are dreptul s sesizeze organele de supraveghere i de control cum este Inspecia Muncii de stat, Inspectoratul Muncii al Sindicatelor i organele de jurisdicie a muncii (instana de judecat).Adresrile ctre organelor de supraveghere i control precum i cele de jurisdicie a muncii snt condiionate de apariia divergenelor dintre salariai i angajatori care constituie drept obiectiv al litigiului individual de munc.Drepturile i interesele de munc ale salariailor rmn a fi, din nefericire un domeniu al relaiilor sociale nclcarea crora este foarte rar sancionat de stat.Aici avem o multitudine de motive. Cel mai important motiv se manifest prin teama salariatului c, drept consecin al ncercrilor sale de a-i apra drepturile care i-au fost lezate, s nu fie pierderea locului de munc ori poate chiar i unica surs de venituri a acestuia.n acelai timp, legea ofer mai multe posibiliti salariatului de ai apra drepturile i interesele legitime n domeniul muncii.Fundamentul juridic general n acest sens l constituie Constituia rii.Articolul 26 din legea fundamental a rii menioneaz, cu titlu de principiu, faptul c orice persoan are dreptul s reacioneze independent, prin mijloace legitime la nclcarea drepturilor i libertilor sale.Aprarea drepturilor din sfera muncii a unei persoane n cele mai dese cazuri se efectueaz prin prisma soluionrii litigiilor individuale de munc, aprute ntre dup cum am menionat deja, salariat i angajator.n cele ce urmeaz prin ziarul nostru sindical, vom ncerca s determinm natura juridic a drepturilor lezate precum i mecanismele, modalitile, prin intermediul crora persoanele respective pot s-i apere drepturile i interesele sale legitime. Cu alte cuvinte intenionm s venim n ajutorul salariailor n cazurile de nclcare a drepturilor i intereselor lor de munc.
ORGANELE DE SESIZAREOrganele de supraveghere i control asupra respectrii legislaiei muncii la care pot apela salariaii n cazul n care li s-a nclcat un drept reglementat de legislaia muncii snt mai multe.Unele dintre ele snt n mod direct indicate de Codul muncii (art. 371) altele snt specificate n anumite acte legislative sau chiar n acte subordonate legii. ns, scopul pe care i-l pune salariatul, apelnd la cutare sau cutare organ cu competene de supraveghere i control asupra legislaiei muncii, este acelai, adic examinarea adresrii sale i prin urmare restabilirea ntr-un drept care i-a fost nclcat. n continuare vom specifica doar cteva mecanisme juridice de aprare a drepturilor de munc la care pot apela salariaii.Supravegherea i controlul asupra respectrii actelor legislative i altor acte normative ce conin norme ale dreptului muncii, potrivit art. 371 din Codul muncii se exercit de: Inspecia Muncii; Serviciul de Supraveghere de Stat a Sntii Publice; Ministerul Economiei (referitor la standardizare, reglementrii tehnice i metrologiei n sfera muncii); Serviciul Proteciei Civile i Situaii Excepionale; Inspecia de Stat n Construcii i altele. Un loc aparte n sistemul organelor de control asupra respectrii actelor legislative i altor acte normative n domeniul muncii l ocup sindicatele care dispun de atribuii n domeniu conform Legii sindicatelor.Suportul juridic care reglementeaz att dreptul, ct i modul i condiiile n care salariatul poate apela la unul sau altul din aceste organe cu competen special n domeniu este diferit, fiind reglementat de mai multe acte normative.Alegerea mecanismului sau a organului competent de aprare a dreptului nclcat depinde de mai muli factori, cum ar fi: statutul juridic al persoanei lezate n drepturi (este sau nu n raporturi de munc); natura dreptului lezat (un drept individual sau colectiv); gravitatea faptei prin intermediul creia a fost lezat dreptul salariatului (infraciune, contravenie administrativ) etc.
